Capitolul 2 : Prezentarea societa t ii S.C. Moara cu noroc S.A 2.1 Prezentarea societății S.C. Moara cu noroc S.A. 2.1.1 Activitatea societății… [606018]

Capitolul 2 : Prezentarea societa t ii
S.C. Moara cu noroc S.A

2.1 Prezentarea societății S.C. Moara cu noroc S.A.
2.1.1 Activitatea societății comerciale

S.C. Moara cu noroc S.A. desfă șoară o activitate de produc ție și comercializare de
produse de morărit și panifica ție.
Unitatea a luat fiin ță în anul 1991, în baza H.G. 1353/1990, prin divizarea fostei
Întreprinderi de Morărit și Panifica ție Brașov .
Capitalul social este de 4.560.600 mii lei din care 40% este deținut de Asociația
Salaria ților și conducerea societății, iar 60% este deținut de acționari.
Conform statutului, S.C. Moara cu noroc S.A. desfă șoară următoarele activități de bază:
 prelucrarea cerealelor;
 fabricarea și comercializarea produselor de morărit și panificație;
 prestări servicii: măcini ș, transport,
iar ca activități auxiliare:
 comercializarea produselor zaharoase și expandate;
 operațiuni de import, export, în activitatea proprie.
Societatea î și desfă șoară activitatea pe trei secțiuni principale: Morărit, prin cele două
secții: Moara 1, Str. Măgurei nr. 3, Moara 2, Str. Panait Donici;
Spațiile de desfacere proprii au f ost înființate la parter de blocuri și în spațiile comune
proprii sau închiriate.
Societatea are o remarcabilă experiență în ramura din care face parte.

În prezent, firma ocupă locul trei în topul celor mai profitabile întreprinderi mici și mijlocii din
județul Neamț, clasament realizat de Camera de Comerț și Industrie Brașov .
Principalele produse realizate sunt produse de morărit, în propor ție de 30% din cifra de
afaceri și produse de panifica ție, în propor ție de 70% din cifra de afaceri. Produsele de mor ărit
se folosesc în fabricile de pâine proprii. Pentru produsele de panifica ție pia ța de desfac ere este
orașul Roman și localită țile limitrofe.
Materia primă de bază, grâu, este asigurată din produc ția internă, de la producătorii
particulari și societă ți agricole.
Furnizorii principali de materie primă sunt:
 SC Almos Brașov – pentru grâu;
 Trimonex Trife ști – pentru grâu;
 SCTCE Trei Brazi – pentru grîu;
 Danubiana Brașov – pentru zahăr;
 Persoane fizi ce (achizi ții) – pentru grâu;
 Pakmaya Pa șcani – pentru drojdie.
Societatea are o pia ță stabilă, în u șoară cre ștere fa ță de perioada anterioară cu
aproximativ 10 %.
Pentru produsele de panifica ție principalii concuren ți sunt micii produ cători locali care
fac o concuren ță neloială prin economia subterană pe care o practică.
În ceea ce prive ște produsele de morărit principalii concuren țti sunt morile mari din :
Bacău, Constan ța, Bucure ști, care au o putere economică mult mai mare și care impun anumite
politici atât pe pia ța desfacerii cât și pe ce a achizi ției de grâu.

2.1.2 Managementul și structura organizatorică
Conducerea S.C. Moara cu noroc S.A. este asigurată de următoarele organe de conducere:
 Adunarea Generală a Acționarilor ;
 Consiliul de Administrație;
 Directorul general: Ec. Mihai Liviu ;
 Conducerea executivă:

Directorul economic : Economist Mihai Liviu ;
Directorul tehnic:Inginer Catalin Stefan .
Structura organizatorică a S.C. Moara cu noroc S .A. este o structură de tip funcțional, fapt ce
rezultă și din org anigrama societății (anexa nr. 2 ). Acest tip de structură are în vedere asigurarea
următoarelor funcții de bază ale întreprinderii: funcția de producție, comercială, financiar –
contabilă, per sonal -salarizare și de conducere.

Anexa nr. 2 Organigram a S.C. Moara cu noroc S.A.

Total acțiunilor societății este de 4.560.602 având valoarea nominală de 0, 1 Ron.
Totalul acționarilor este reprezentat astfel:
o Acționari persoane fizice=4329;
o Acționari persoane juridice=1
Din cei 4329 acționari persoane fizice, 140 sunt salariați sau foști salariați, ce dețin 80,
77 % din acțiuni.
Fiind o societate pe acțiuni, Adunarea Generală a Acționarilor este organul suprem de
conducere al societății care decide asupra activității și stabile ște linia ei economico -financiară.
Societatea este administrată de un Consiliu de Administrație compu și din membrii ale și
de AGA prin vot secret, iar componența acestora este redată în contractul de societate.
Preșsedintele acestui consiliu este și directorul general al întreprind erii, în care calitate

coordonează și conduce în mod curent activitatea societății, conform contractului de societate
și legii 31/1990.
Cei mai puțini angajați au fost în anul 2014 – număr persoane angajate 1884.
În ultimul bilan ț contabil numărul angaja ților, a scăzut cu 10 persoane, adica cu 5,43 %, fa ță de
anul precedent.

Capitolul 3 : Analiza rentabilita t ii la S.C.
Moara cu noroc S.A.
3.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Pentru a se ajunge la o cuantificare g lobală a rentabilității capitalului angajat î n raport
cu resursele proprii, se recurge la in tegrarea ansamblului de activități dintr -o întreprindere, la
analiza globală a rezultatelor. Î n acest sens, pe baza contului de profit și pierdere se pot
determina o serie de indicatori valorici, care poartă denumirea de solduri intermediare de
gestiune , indicatori ce se înscriu î n gama indicat orilor de apreciere a performanț elor
economico –financiare ale î ntreprinderii.
Soldurile intermediare de gestiune se determină prin diferen țe succesive între două sau
mai multe valori, rezultând în acest mod indicatori care, supu și analizei, oferă detalii asupra
provenien ței rezultatului exerci țiului și asupra cauzelor care au generat rezultatul respectiv .

Tabelul nr. 3 – Tabloul soldurilor intermediare de gestiune la S.C. Moara cu noroc S.A.

Nr.
crt Indicatori Exerci țiul financiar
2011 2012 2013 2014 2015
1. Vânzari de mărfuri
ct.707 2.721.478 2.946.351 3.436.044 3.469.827 4.064.243
2. Costu l mărfurilor
vândute ct. 607 2.463.558 2.693.168 3.162.278 3.188.615 3.728.701
3. Marja comercială
( 1-2) 257.920 253.183 273.766 281.212 335.542
4. Produc ția vândută ct.
701-708 4.983.773 5.457.764 6.423.886 7.207.733 6.746.829
5. Varia ția produc ției
stocate ct.711 5.106.809 5.229.466 5.357.004 5.466.008 5.571.567
6. Venituri din produc ția
de imobilizări
ct.721,722 0 0 0 114.329 20.100
7. Produc ția
exerci țiului (4+5+6) 10.090.582 10.687.230 11.780.890 12.788.070 12.338.496
8. Consumuri provenite
de la ter ți
(11+12+13+25) 6.146.027 6.060.701 6.775.457 7.043.920 6.910.800
9. Valoarea adaugată
(3+7 -8) 4.202.475 4.879.712 5.279.199 6.025.362 5.763.238

10. Subven ții de
exploatare 72.634 0 0 0 0
11. Chelt. cu taxele ,
impozitele si vars.
Asimilate gr. 63 68.271 83.59 1 107.120 132.167 126.386
12. Cheltuieli cu
personalul gr. 64 3.198.438 3.544.764 3.676.792 4.345.459 4.597.222
13. Excedentul / deficitul
brut al exploatării
( 9+10 -11-12) 1.008.400 1.251.357 1.495.287 1.547.736 1.039.630
14. Alte venituri din
exploatare
(9+2 0+23+31) 76.951 70.286 36.369 31.190 64.668
15. Alte cheltuieli de
exploatare 39.027 43.979 5.187 2.029 8.186
16. Chelt. de exploatare
privind amortizarea și
provizioanele
(19+22+30) 314.759 314.414 439.642 820.510 373.145
17. Rezultatul
exploatării
( 13+14 -15-16 ) 731.565 963.250 1.086.827 756.387 722.967
18. Venituri financiare 27.307 12.255 2.517 12.044 58.522
19. Cheltuieli financiare 6.718 47.989 178.544 210.945 275.398
20. Rezultatul curent al
exerci țiului
(17+18 -19) 752.154 927.516 910.800 557.486 506.091
21. Venituri extraordinare 0 0 0 0 0
22. Chelt. extraordinare 0 0 0 0 0
23. Rezultatul
extraordinar al
exerci țiului (21 -22) 0 0 0 0 0
24. Rezultatul brut al
exerci țiului (20+23) 752.154 927.516 910.800 557.486 506.091
25. Impozitul pe profit 134.594 166.006 144.265 89.260 68.066
26. Rezultatul
exerci țiului (24 -25) 617.560 761.510 766.535 468.226 438.025

1. Marja comercială
Marja comercial ă reprezintă suplimentul de valoare adus de întreprindere prin
activitatea de de comercializare, fiind eleme nt al valorii adăugat e, și se determină cu ajutorul
relației:
Mc = Vânzari de mărfuri –Costul mărfurilor vândute

Pe parcursul celor 5 ani analizați, aceasta a înregistrat c ea mai mică valoare în anul 2012 , când
a scăzut cu 1.83%, și cea m ai ridicată valoare în anul 2015 , când a crescut cu 19.32 % față de
anul precedent.
Rata marjei comerciale arată ponderea veniturilor din vânzarea mărfurilor în cifra de afaceri:

Rata marjei comerciale =𝑀𝑎𝑟𝑗𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑟𝑐𝑖𝑎𝑙 ă
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖∗100

Tabelul nr. 4 – Marja comercială la S.C. Moara cu noroc S.A.
Nr.
crt Indicatori Exerci țiul financiar
2011 2012 2013 2014 2015
1 Cifra de afaceri 7.777.885 8.404.115 9.859.930 10.677.560 10.811.072
2 Marja
comercială 257.920 253.183 273.766 281.212 335.542
Rata marjei
comerciale 3,31%
3,01%
2,77%
2,63%
3,10%

2. Analiza producției exerciț iului
Producția exerciț iului include valoarea bunurilor și serviciilor “fabricate” de întreprindere
pentru a fi vâ ndute, stocate sau utilizate pentr u nevoile proprii. Deci producția exerciț iului v a
include trei elemente: producția vândută, producția stocată și producția imobilizată .

Producția vândută
+ Producția stocată (Sf – Si)
+ Producția imobilizată

Producția exerciț iului

Tabel nr. 5 – Produc ția ex ercițiului în perioada 2011 -2015
Ind. 2011 2012 2013 2014 2015
Qe(lei) 10.090.582 10.687.230 11.780.890 12.788.070 12.338.496

Modifi cările intervenite în mărimea producției exercițiului:
ΔQe = Qe 2015 – Qe2014 = 12.196.777 – 12.788.070 = – 591.293 lei
ΔQe% 2 0 1 5 /20 1 4 = ∆𝑄𝑒
𝑄𝑒2014× 100 =−591 .293
12.788 .070× 100 = -3.12 %
Pe parcursul anilor 2011 -2015 se constată o evol uție ascendentă a produc ției exerci țiului, acest
trend însă fiind întrerupt în anul 2015 , când se înregistrează o scădere de 4,62% fa ță de anul anterior,
2008.

Fig. nr. 1:Evolu ția produc ției exerci țiului în perioada 2011 -2015
Producția exerciț iului este un indicator inevitabil, dar ambiguu, deoarece este constituit
din elemente foarte eterog ene: unele sunt evaluate la preț de vânzare (producția vândută), iar
altele la cost de producție (producția stocată și producția imobilizată ). Mai mult, nivelul
rezult atelor se poate modifica în funcție de metoda reț inută pentru evaluarea stocurilor, f apt
pentru care valoarea producției nu poate să reflecte o realitate financiară .
După cum se observă din grafic, evoluția producției exerciț iului a avut un trend relativ
crescător, singura scădere înregistrându -se în 2015 , cu 3,12 %, an în care producția înregistrează
o ușoară pierdere, veniturile din vânzări scăzând cu 6,4 %.

02.000.0004.000.0006.000.0008.000.00010.000.00012.000.00014.000.000
2011 2012 2013 2014 2015Producția vândută
Producția stocată
Producția imobilizată
Producția exercițiului

3. Analiza valorii adă ugate
Valoarea adaugată exprimă cre șterea de valoare rezultată din utiliza rea factorilor de
producție, îndeosebi a forței de muncă și a capital ului, peste valoarea bunurilor și serviciilor
provenite de la terți, în cadrul activității curente a întreprinderii.1 Valoarea adaugată
reprezintă,de fapt, sursa de acumulări băne ști din care se face remunerarea participanților direcți
și indirecț i la a ctivitatea economică a î ntreprinderii.

Valoarea adăugată se obține după formula:

Marja comercială+producția exerciț iului
– Consumurile provenite de la ter ți

Valoarea adaugată

1 Bucătaru, D., Gestiunea financ iară a întreprinderii , Editura Junimea, Iași, 2004, p. 208

Tabel nr.6 – Valoarea adăugată în perioada 2011 -2015

Eficiența informaț iilor furnizate de valo area adăugată se bazează î ndeosebi pe o
interpretare prudentă a indicatorului. De aceea, evoluț ia acestui indicator va fi analizată cu
mare atenție, urmâ nd ca din calculele ce vor fi efectuate în continuarea lucrării să se tragă
concluzii cât mai corecte, și să fie sugerate soluț ii eficiente .
Evoluția valorii adăugate are un trend crescă tor, c u excepția anului 2015 , când cu noaște
o ușoară scădere , cu 4,35% .
Creșterea constantă a valorii adaugate este un semn al unei cre șteri u șoare a
performanțelor comerciale ale întreprinderii.
Pornind de la nivelul valorii adă ugate se poate calcula gradul de integrare al
întreprinderii, r aportând valoarea adaugată la cifra de afaceri.
Din calcule rezulta ca întreprinderea î și poate asigura ea însă și un număr mare de faze
de fabricație, fără a recurge la serviciile altor î ntreprinderi pentru a -i furniza anumite
suban samble, gradul de integ rare al întreprinderii având o valoare relativ satisfăcătoare

Nr.
crt Indicatori Exerci țiul financiar
2011 2012 2013 2014 2015
1. Marja comercială 257.920 253.183 273.766 281.212 335.542
2. Produc ția
exerci țiului 10.090.582 10.687.2 30 11.780.890 12.788.070 12.338.496
3. Consumuri
provenite de la ter ți 6.146.027 6.060.701 6.775.457 7.043.920 6.910.800
4. Valoarea adaugată 4.202.475 4.879.712 5.279.199 6.025.362 5.763.238
5. Cifra de afaceri 7.777.885 8.404.115 9.859.930 10.677.560 10.811.072
6. Gradul de integrare
al întreprinderii 54,03%
58,06%
53,54%
56,43%
53,30%

Analiza factorială a valorii adăugate pe baza modelului bazat pe influența resurselor
de muncă:

CAVA
QeCA
NpQeNpVA 

Tabel nr.7 – Indicatori utilizați în analiza factorială
Nr.
crt. Specificație Simbol Perioada de analiză
2011 2012 2013 2014 2015
1. Valoarea
adăugată VA 4.202.475 4.879.712 5.279.199 6.025.362 5.763.238
2. Număr de
personal Np 200 194 184 219 211
3. Producția
exercițiului Qe 10.090.582 10.687.230 11.780.890 12.788.070 12.338.496
4. Cifra de
afaceri CA 7.777.885 8.404.115 9.859.930 10.677.560 10.811.072
5. Productivitatea
muncii Qe/Np 50.452,91 55.088,81 64.026,57 58.393,01 58476,28
6. Gradul de
valorificare a
producției
exercițiului CA/Qe 0,77
0,78
0,83
0,83
0,87

7. Valoarea
adăugată la 1
leu cifră de
afaceri VA/CA 0,540
0,58
0,53
0,56
0,53

8. Indice de
creștere a Np INp – 0,97
0,95
1,19
0,96

9. Indice de
creștere a
Qe/Np IQe/Np – 1,09
1,16
0,91
1,00

10. Indice de
creștere a
CA/Qe ICA/Qe – 1,01
1,06
1
1,05

11. Indice de
creștere a
VA/CA IVA/CA – 1,07
0,92
1,05
0,94

Calculul abaterii absolute a valorii adăugate în intervalul 2011 -2015 :
∆𝑽𝑨 𝟐𝟎𝟏𝟓 /𝟐𝟎𝟏𝟒 =𝑽𝑨 𝟐𝟎𝟏𝟓 −𝑽𝑨 𝟐𝟎𝟏𝟒 =𝟓.𝟕𝟔𝟑 .𝟐𝟑𝟖 −𝟔.𝟎𝟐𝟓 .𝟑𝟔𝟐=−𝟐𝟔𝟐 .𝟏𝟐𝟒 𝒍𝒆𝒊

Factorii de influență asupra valorii adăugate, în cazul acestui model, sunt:

1. Influența modificării numărului de personal:

∆𝑽𝑨(𝑵𝒑)𝟐𝟎𝟏𝟓 /𝟐𝟎𝟏𝟒 =(𝑵𝒑 𝟐𝟎𝟏𝟓 −𝑵𝒑 𝟐𝟎𝟏𝟒 )∗(𝑸𝒆
𝑵𝒑)
𝟐𝟎𝟏𝟒∗(𝑪𝑨
𝑸𝒆)
𝟐𝟎𝟏𝟒∗(𝑽𝑨
𝑪𝑨)
𝟐𝟎𝟏𝟒 =
= (211-219)* 58.393,01* 0,83*0,56 = – 217.128,56 lei
2. Influența modificării productivității muncii:

∆𝑽𝑨(𝑸𝒆
𝑵𝒑)
𝟐𝟎𝟏𝟓 /𝟐𝟎𝟏𝟒 =𝑁𝑝 2015 ∗[(𝑄𝑒
𝑁𝑝)
2015−(𝑄𝑒
𝑁𝑝)
2014]∗(𝐶𝐴
𝑄𝑒)
2014∗
(𝑉𝐴
𝐶𝐴)
2014=211 ∗(58476 ,28−58.393 ,01)∗0,83∗0,56=𝟖𝟏𝟔𝟔 ,𝟓𝟐 𝒍𝒆𝒊

3. Influența modificării gradului de valorificare a producției exercițiului:

∆𝑉𝐴(𝐶𝐴
𝑄𝑒)
20092014⁄=𝑁𝑝 2015 ∗(𝑄𝑒
𝑁𝑝)
2015∗[(𝐶𝐴
𝑄𝑒)
2015−(𝐶𝐴
𝑄𝑒)
2014]∗(𝑉𝐴
𝐶𝐴)
2014

=211* 58476,28 * (0,87-0,83)* 0,56=276.382,28 lei
4. Influența modificării valorii adăugate la 1 leu cifră de afaceri:

∆𝑽𝑨(𝑽𝑨
𝑪𝑨)𝟐𝟎𝟏𝟓𝟐𝟎𝟏𝟒⁄=𝑵𝒑 𝟐𝟎𝟏𝟓 ∗(𝑸𝒆
𝑵𝒑)
𝟐𝟎𝟏𝟓∗(𝑪𝑨
𝑸𝒆)
𝟐𝟎𝟏𝟓∗[(𝑽𝑨
𝑪𝑨)
𝟐𝟎𝟏𝟓−(𝑽𝑨
𝑪𝑨)
𝟐𝟎𝟏𝟒]=

=211* 58476,28 *0,87*(0,53 -0,56)= – 322.034,72 lei

Tabel nr.8 – Influen țele modificării valorii adăugate în perioada 2011 -2015

În anul 20 15 față de anul 20 14, valoarea adăugată a scăzut cu – 262.124 lei în mărimi
absolute, respectiv cu 4,35 % în valori relative. Această modificare se datorează:

 scăderi i numărului de angajați cu 3,65 % (cu 8 persoane) față de anul precedent,
ceea ce a determinat scăderea indicatorului cu 217.128,56 lei.
 îmbunătățirii productivității muncii cu 14 % față de anul 2014 , cu efecte pozitive
asupra valorii a dăugate, care a cres cut cu 8166,52 lei.
 creșterii gradului de valorificare a producției exercițiului cu 4,82 % față de anul
precedent, ceea ce a condus la cre șterea valorii adăugate cu 276.382,28 lei.
 scăderii valorii adăugate l a 1 leu cifră de afaceri cu 10, 47 % față de anu l anterio r,
cu efecte negative asupra indicat orului, care a scăzut cu 322.034 lei .

4. Anali za excedentului brut al exploată rii

Exced entul brut de exploatare exprimă acumularea brută din activitatea de exploa tare,
acumularea fiind o resursă principală a înt reprinderii, cu influență hotărâtoare asupra
rentabilității economice și a capacității potențiale de autofinanțare a investiț iilor. Nr.
crt. Specificație Simbol Perioada de
analiză
2008 -2009
1. Modificarea VA VA −𝟐𝟔𝟐 .𝟏𝟐𝟒
2. • datorită modificării
numărului de angajați Np – 217.128,56
3. • datorită modifică rii
productivității muncii QeNp 𝟖𝟏𝟔𝟔 ,𝟓𝟐
4. • datorită modificării
gradului de valorificare a
Qe CAQe 276.382,28
5. • datorită modificării VA
la 1 leu CA VACA – 322.034,72

Exced entul brut de exploatare exprimă mă sura resurselor degajate de exploatare pe baza
cărora întreprinderea exercită deciz ii strategice. Luând în calcul veniturile încasabile și
cheltuielile platibile, indicatorul capata o semnificatie deosebita in termeni de resurse financiare
(reprezinta fundamentul autofinantarii intreprinderii) si de trezorerie (masoara trezoreria
potenti ala degajata de exploatare si decalajele dintre scadenta incasarii creantelor si plata
datoriilor).

Valoarea adaugata
+ Subventii de exploatare
+ Impozite, taxe si varsaminte asimilate
– Cheltuieli cu personalul

EBE

Tabel nr. 9 – Indicatorii folosiți pentru analiza EBE în perioada 2011 -2015
Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015
Valoarea adăugată (lei) 4.496.557 5.180.438 5.780.062 6.380.475 5.763.238
Subvenții din exploatare
(lei) 72.634 0 0 0 0
Impozite și taxe (lei) 68.271 83.59 1 107.120 132.167 126.386
Cheltuieli cu personalul
(lei) 3.198.438 3.544.764 3.676.792 4.345.459 4.597.222
EBE (lei) 1.302.482 1.552.083 1.996.150 1.902.849 1.039.630

Excedentul brut d e exploatare a înregistrat o evoluție relativ crescătoare în
perioa da 20 11–2015, înregistrînd atât cre șteri în 20012 și 2013 ), cât și descre șteri în 2014 și
2015 ).
Sporir ea înregistrată de excedentul brut de exploatare a dat posibilitatea întreprinderii
de a-și reînnoi imobiliză rile, de a acoperi riscurile din pro vizioanele constituite, diferența fiind
distribuită atât statului cât și investițiilor. Având la dispoziț ie un excedentul brut de exploatare
în cre ștere, conducerea î ntreprinderii a putut lua decizii strategice î n activitatea acesteia de
producție dar și în cea de i nvestiț ii.
Scăderea e xceden tului brut de exploatare în 2014 , s-a datorat cre șterii cheltuielilor cu
personalul și a celor cu impozitele și taxele.

5. Rezultatul brut al exploatării (RBE) este soldul intermediar de gestiune în termeni de
rentabilitate și arată contribu ția exploatării la formarea rezultatelor.
Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) privește activitatea de exploatare normală și curentă
a întreprinderii. Exprimă mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare, obținută prin
deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile și calculate) din veniturile exploatării (încasabile și
calculate).2
Rezultatul exploatării se poate calcula prin două metode:
− prima metodă cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune:
RE (PBE) = EBE + Vpe + Ave − Cpa − Ace ; unde:
Vpe = venituri din provizioane de exploatare;
Ave = alte venituri de exploatare;
Cpa = cheltuieli cu provizioanele și amortizările de exploatare;
Ace = alte cheltuieli de exploatare.
− a doua metodă este cu ajutorul Cont ului de profit și pierdere:
RE (PBE) = Ve − Ce ; unde:
Ve = venituri din exploatare;
Ce = cheltuieli din exploatare.
Penntru analiza noastră vom aplica a doua metodă: RE (PBE) = Ve − Ce
RE (PBE)2011 = 731.565 lei
RE (PBE)2012 = 963.250 lei
RE (PBE) 2013 = 1.086.827 lei
RE (PBE)2014 = 756.387 lei
RE (PBE)2015 = 722.967 lei
Rezultatul din exploatare a înregistrat î n perioada analiz ată o evoluție relativ crescătoare
și pozitivă în 2011 -2015 , cu e xcepția anului 2014 , când a înregistrat o scădere semnific ativă cu
330.440 lei față de anul anterior, reprezentând un procent de 30.40%. Această reducere s -a
datorat scăderii valorii productiei, ca urmare a cre șterii costurilor , precum reducerii comenzilor .

6. Rezultatul curent (Rcrt) este rezultatul o bținut din opera țiunile normale, obi șnuite
ale firmei, prin luarea în considerare și a elementelor financiare.
Rezultatul curent decurge din activitatea curentă a întreprinderii, excluzând operațiile
extraordinare.

2 Georgeta Vintilă – Gestiunea financiară a întreprinderii, Didactică și Pedagogică, București, 2006, pag.89;

Rezultatul curent reprezintă un indicator al activității economice și financiare a
întreprinderii, interesând, în mod particular, proprietarii întreprinderii.
Rezul tatul curent este determinat atât de rezultatul exploatării normale și curente, cât și
de cel al activităț ii financiare, cu alte cuvi nte, rezultatul curen t este rezultatul tuturor
operaț iunilor curente ale întreprinderii.

Rezultatul exploatarii
+ Venituri finaciare
– Cheltuieli fina nciare

Rezultatul curent

Tabel nr. 10 – Indicatorii folosiți pentru calculul rezultatul ui curent
Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015
Rezultatul exploatării (lei) 731.565 963.250 1.086.827 756.387 722.967
Rezultatul financiar (lei) 20.589 -35.734 -176.027 -198.901 – 216.876
Rezultatul curent 752.154 927.516 910.800 557.486 506.091

Rezul tatul curent a cunoscut o evoluție sinusoidală, modificăr ile importante având loc în 2014
și 2015 , când a înregistrat o scădere cu 38.79%, respectiv o cre ștere cu 37.14%.
În 2012 și în 2013 , rezultatul curent înregistrează o valoare pozitivă, mai ridi cată decât
în ceilalți ani, datorită desfă șurării unui management de calitate, existenței unui echilibru în
politica financiară și nu în ultimul rând, datorită faptului că rezultatul din exploatare nu este
absorbit de cheltuielile financiare.
Totodată, în treprinderea desfă șoară activități generatoare de lichidități (stocuri reduse
sau cu rotație rapidă, credite -clienț i limitate sau inexistente), pentru care caută cele mai bune
plasamente posibile, supraveghind î n acel ași timp expansiunea pieței și gestiune a trezoreriei.

3.3 Analiza structurii și dinamicii profitului
Analiza dinamică și structurală a profitului ține seama de elementele componente și de
sursele de proveniență ale profitului, așa cum sunt ele prezentate în contul de profit și pierdere,
astfel mărimea de impozitare a profitului (Rt), numit și profit brut (Pb), se determină ca
diferență între veniturile totale, obținute în perioada respectivă și cheltuielile totale efectuate de
către întreprindere.

3.3.1 Analiza dinamică a profitului
Rt(Pb) = Vt – Ct, unde:
Vt = venituri totale;
Ct = cheltuieli totale.
Vt = Ve + Vf + Vex
Ct = Ce + Cf + Cex
Datele pentru calculul veniturilor și cheltuielil or totale le găsim în anexa nr.1 , Contul de profit și
pierdere.
Vt2011 = 12.935.334 +27.307 + 0 =1 2.962.641 lei
Vt2012 = 13.703.867 + 12.255 + 0 = 13.716.122 lei
Vt2013 =15.253.303 +2.517 + 0 = 15.255.820 lei
Vt2014 = 16.289.087 + 12.044 + 0 = 16.301.131 lei
Vt2015= 16.467.407 + 58.522 + 0 = 16.525.929 lei

Tabel nr. 11. Veniturile to tale ale firmei în perioada 2011 -2015

Putem aprecia că veniturile totale au avut , pe parcursul celor 5 ani un trend ascendent, în 2012
înregistrându -se o cre ștere de 5,8% fa ță de anul 2011, în 2013 s-a înregistrat o cre ștere de 11.23 % față
de 2012, în 2014 creșterea a fos t de 6.85 procente, iar în 2015 de 1.38 procente. Indicator 2011 2012 2013 2014 2015
Vt (lei) 12.962.641 13.716.122 15.255.820 16.301.131 16.525.929
Cht (lei) 12.210.487 12.788.606 14.345.020 15.743.645 16.019.838

Din analiza structurii veniturilor, în dinamică constatăm următoarele: venitu l din exploatare
este prepondere nt în venitul total și are tendința de a avea o pondere mai importantă de la un an la
celălalt, ceea ce înseamnă că managerul es te preocupat de asigurarea continuității activității.
În structura veniturilor din exploatare predomină veniturile din vânzări, ceea ce înseamnă că
probabilitatea de realizare efectivă a veniturilor prin încasare este mai mare, în concluzie, crește gradul
de atractivitate al acestei afaceri pentru potențiali investitori.

Fig. nr. 2 : Evolu ția veniturilor și cheltuielilor în perioada 2011 -2015

Ct2011 = 12.203.769+ 6.718 + 0 = 12.210.487 lei
Ct2012 = 12.740.617+ 47.989 + 0 = 12.788.606 lei
Ct2013 = 14.166.476+178.544 + 0 = 14.345.020 lei
Ct2014 = 15.532.700+153.651 + 0 =15.743.645 lei
Ct2015 =15.744.440 +275.398 + 0 = 16.019.838 lei
În urma rezultatelor di n tabel observăm că în anul 2012 cheltuielile t otale au cre scut cu 4,73 %
față de anul 2011, în anul 2013 față de 2012 au avut o creștere de 12.17 %., în 2014 creșterea a fost
de 9.75 %, iar în 2015 de 1.75 %.
Putem aprecia că evoluția veniturilor și cheltuielilor pe cei trei ani este crescătoare și echilibrată.
Rt(Pb)2011 =12.962.641 –12.210.487 =752.154 lei
Rt(Pb)2012 =13.716.122 –12.788.606 = 927.516 lei
Rt(Pb)2013 = 15.255.820 – 14.345.020 = 910.800 lei
020000004000000600000080000001000000012000000140000001600000018000000
2011 2012 2013 2014 2015Venituri Totale
Cheltuieli Totale

Rt(Pb)2014 = 16.301.131 – 15.743.645 = 557.486 lei
Rt(Pb)2015 = 16.525.929 – 16.019.838 = 506.091 lei

∆𝑅𝑡(𝑃𝑏)=𝑅𝑡2012 −𝑅𝑡2011=927.516 -752.154=165.362
∆𝑅𝑡(𝑃𝑏)=𝑅𝑡2013 −𝑅𝑡2012=910.800 -927.516= – 16.716
∆𝑅𝑡(𝑃𝑏)=𝑅𝑡2014 −𝑅𝑡2013=557.486 -910.800= -353.314
∆𝑹𝒕(𝑷𝒃)=𝑹𝒕𝟐𝟎𝟏𝟓 −𝑹𝒕𝟐𝟎𝟏𝟒=506.091 -557.486= – 51.395
Influența factorilor asupra modificării rezultatului total:
1 ) Influența ven iturilor totale:

Vt
RtΔ = Vt 2015 – Vt2014 =16.525.929 –16.301.131 = 224.798 lei
2) Influența cheltuielilor totale:

Ct
RtΔ = – (Ct 2015 – Ct2014) = – 16.019.838 + 15.743.645 lei = -276.193 lei
Pentru a ne verifica folosim relația:

CtVt
Rt, 2
1Σ = ΔRt (Pb ) = 224798 –276.193 = -51.395 lei
Putem aprecia că rezultatul total a scăzut în perioada curentă, 2015 față de perioada de bază,
2014 cu 51.395 lei. Această scădere se datorează influenței fiecărei categorii de venituri și cheltuieli.

3.3.2 Analiza structurală a profitului

Analiza structurală a profitului are rolul de a evidenția ponderea ș i dinamica rezultatelor
aferente celor trei catego rii de activități care se desfă șoară în cadrul unei întreprinderi: de
exploatare, financiară și excepțională.
Evoluția profitului și a eleme ntelor componente ale acestuia în cadrul î ntreprinderii
analizat e se prezintă astfel:

Tabel nr. 12 – Evolu ția profitului și a componentelor acestuia
Elemente 2011 2012 2013 2014 2015
Rezultatul din
exploatare 731.565 963.250 1.086.827 756.387 722.967
Rezultatul financiar 20.589 -35.734 -176.027 -198.901 -216.876
Rezultatul excep țional 0 0 0 0 0
Rezultatul brut 752.154 927.516 910.800 557.486 506.091
Rezultatul net al
exerci țiului 617.560 761.510 766.535 468.226 438.025

Fig. nr. 3 : Evolu ția profitului net în perioada 2005 -2009
Rt(Pb) = Re + Rf + Rex = (Ve – Ce) + (Vf – Cf) + (Vex – Cex)
Rt2011 =731.565 +20.589 + 0 = 752.154 lei
Rt2012 = 963.250 -35.734 + 0 = 927.516 lei
Rt2013 = 1.086.827 – 176.027+ 0 = 910.800 lei
Rt2014 = 756.387 – 198.901+ 0 = 557.486 lei
Rt2015 = 722.967 – 216.876 + 0 = 506.091 lei

Observăm o creștere importantă a rezultatului tota l al întreprinderii în anul 2012 față de anul
2011 , chiar dacă rezutatul financiar este pierdere, iar în anul 2013 rezultatul total este comparativ cu
cel din anul anterior, în anii 2014 și 2015 înregistrându -se însă valorile cele mai scăzute.
0100.000200.000300.000400.000500.000600.000700.000800.000
2011 2012 2013 2014 2015Profit net
Profit net

În cadrul analizei putem calcula influențele fiecărei categorii de rezultate asupra modificării
rezultatului total, acestea fiind:
1) Influența rezultatului exploatării asupra modificării rezultatului total:
Re
Δ
Rt
= Re 1 – Re0 , unde:
”0” – anul de bază (2014 );
“1” – anul curent (2015 ).

Re
Δ
Rt = Re 2015 – Re2014 = 722.967 – 756.387 = -33.420 lei
2) Influența rezultatului financiar asupra modificării rezultatului total:
Re
Δ
Rt
= Rf2015 – Rf2014 = -216.876+ 198.901 = – 17.975 lei
3) Influența rezultatului extraordinar asupra modificării rezultatului total:
x
RtRe
Δ
= 0, deoarece firma nu are rezultat extraordinar.

3.4 Analiza rentabilității prin rate
Indicatorii de rentabilita te și profitabilitate au la bază profitul net realizat și cifra de faceri
obținută de firmă într -o anumită perioadă de timp. Ace ști indicatori pot fi sub două forme:
Rate de rentabilitate și rate de profitabilitate.

3.4.1 Analiz a ratelor de rentabilitate
Ratele de rentabilitate rezultă din raportarea unui indicator de rezultat la un indicator de
efort care exprimă fie fluxul global de activitate (CA), fie mijloacele utilizate pentru obținerea
rezultatului (capital economic, capital propriu, costuri).
Ratele de rentabilitate de exprimă prin următoarele formule de calcul:
Rata rezultatului net (R1) =𝑅𝑛𝑒𝑡
𝐶𝐴,
Rata rentabilității exploatării (R2) =𝑅𝑒 𝑥𝑝
𝐶𝐴,
Rata rentabilității economice (R3) =𝑅𝑒 𝑥𝑝
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒.
Rezultatele obținute în urma calculului acestor rate sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 13 – Calculul ratelor de rentabilitate
Indicatori Exerci țiul financiar
2011 2012 2013 2014 2015
1. Cifra de
afaceri (CA) 7.777.885 8.404.115 9.859.930 10.677.560 10.811.072
2.Rezultatul
din
exploatare
(Rexp) 731.565 963.250 1.086.827 756.387 722.967
3.Rezultatul
net (Rnet) 617.560 761.510 766.535 468.226 438.025
4.Active
totale 3.579.864 5.761.378 6.514.458 6.448.513 7.071.606
5. Rata
rezultatului
net (R1) 7,94 %
9,06 %
7,77 %
4,38%
4,05%

6. Rata
rentabilită ții
exploatării
(R2) 9,40 %
11,46 %
11,02 %
7,08 %
6,68 %

7. Rata
rentabilită ții
economice
(R3) 20,43 %
16,72 %
16,68 %
11,73 %
10,22 %

Din valorile calculate ale acestor rate putem constata următoarele:
1. Rata rezultatului net înregistrează o tendință de scădere rezultată din valorile scăzute ala
profitului net comparativ cu cifra de afaceri.
2. Rata rentabilității exploatării are o tendi nță de scădere față de anul 2012 datorită cre șterii
cifrei de afaceri mai rapidă decât rezultatul din exploatare.
3. Rata rentabilității economice a înregistrează pe tot parcursul perioadei analizate valori
descrescătoare ca urmare a cre șterii mai rapide a rezultatului exploatării comparativ cu
creșterea act ivelor totale.
Rata rentabilită ții economice caracterizează eficien ța cu care au fost utilizate
elemente ale capitalului privat ca realitate (utilaje, materii prime, materiale, stocuri, crean țe)
format din active fixe și active circulante.

3.4.2 Analiza ratelor de profitabilitate

Ratele de profitabilitate exprimă capacitatea de dezvoltare a firmei și de rambursare a
datoriilor.3
Principalele rate analizate sunt:
Marja de profit brut =𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑏𝑟𝑢𝑡
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖∗100;
Marja de profit net =𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖∗100 ;
Marja de profit sau rentabilitatea vânzărilor exprimă profitul obținut de firmă la fiecare unitate
monetară.
Rentabilitatea activelor totale =𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑏𝑟𝑢𝑡
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎 𝑙𝑒∗100 =𝑅𝑂𝐴 (Return On Assets)

Acest indicator exprimă eficiența utilizării activelor sau capacitatea managerială de a obține
profituri din activele pe care le are la dispoziție.
Tabel nr. 14 – -Calculul indicatorilor de profitabilitate
Indicatori Exercițiul financiar
2011 2012 2013 2014 2015
1.Profit brut 752.154 927.516 910.800 557.486 506.091
2.Profit net 617.560 761.510 766.535 468.226 438.025
3. Cifra de
afaceri 7.777.885 8.404.115 9.859.930 10.677.560 10.811.072
4.Active
totale 3.579.864 5.761.378 6.514.458 6.448.513 7.071.606
5. Capital
propriu 2.696.575 3.017.068 3.783.604 4.152.582 4.343.216
6.Capital
permanent 2.696.575 4.517.068 5.096.104 5.090.082 4.905.716
7.Marja
profitului
brut 9,67 %
11,03 %
9,23 %
5,22 %
4,68 %

8.Marja
profitului
net 7,94 %
9,06 %
7,77 %
4,38 %
4,05 %

9.Rata
activelor
totale (ROA) 21,01 %
16,09 %
13,98 %
8,64 %
7,15 %

10.Rata
rentabilită ții 22,90 %
25,24 %
20,26 %
11,27%
10,08 %

3 S. Petrescu, Diagnostic Economic -Financiar.Metologie. Studii de caz, Ed. Sedcom Libri s, Iași, 2004, p.266 -268

financiare
(ROE)

Din datele prezentate în tabel se desprin d următoarele concluzii:
 Rata rentabilității economice înregistrează o tendință de sc ădere , amplificată în anii
2014 și 2015 , datorită scăderii marjei de profit;
 Rata rentabilității financiare înregistrează în primii doi ani analizați o tendință de
creștere, având valori bune, care însă se înjumătățesc în ultimii 3 ani, fapt datorat
scăderii rezultatului net , ceea ce are ca efect diminuarea capitalurilor investite și
autofinanțarea firmei.
Cauzele scăderii ratei rentabilită ții financiare constă într-o cre ștere mult mai lentă a surselor
proprii provenind din rezultatul net curent comparativ cu creșterea surselor proprii altele decât
rezultatul net al exercițiului. Privită prin prisma modelului multiplicativ al ROE evoluția
nefavorabilă a ratei rentabilități i financiare sub forma ROE este cauzată de următorii factori:
 Diminuarea marjei profitului net pe toată perioada analizată, factor cu influență
negativă asupra ratei rentabilității financiare.
 Diminuarea vitezei de rotație a activelor totale pe toată peri oada analizată factor cu
influență negativă asupra ratei rentabilității financiare.

În limbajul anglo -saxon, rata rentabilității eco nomice poartă denumirea de rata
rentabilității activului; de aceea, ea se prescurtează prin ROA ( Return on Assets, unde Assets =
activ).
𝑟𝑒=∏𝑏
𝐴∗100 , unde:
-∏𝑏-profitul total brut;
-A- active economice [imobilizări corporale (Af) + active circulante (Ac)] sau total activ .

Tabel nr. 15 –Calculul ratei rentabilită ții economice
Explica ții Perioada cercetată
2011 2012 2013 2014 2015
Active
imobilizate
(Ai) 1.803.171 3.465.072 3.916.621 3.503.751 4.176.960
Active
circulante (Ac) 1.776.693 2.296.306 2.597.837 2.944.762 2.894.646
Total activ (A) 3.579.864 5.761.378 6.514.458 6.448.513 7.071.606

Venituri totale
(V) 12.962.641 13.716.122 15.255.820 16.301.131 16.525.929
Profit brut
total ( ∏𝒃) 752.154 927.516 910.800 557.486 506.091
Viteza de
rotație a
activului (V/A) 3,62
2,38
2,34
2,52
2,33

Rata
rentabilită ții
veniturilor 5,80
6,76
5,97
3,41
3,06

Rata
rentabilită ții
economice 21,01
16,09
13,98
8,64
7,156

Dacă efectuăm un artificiu matematic, se poate folosi o formă transformată a modelului în
studiul ratei rentabilității economice (ROA):
𝑟𝑒=𝑉
𝐴∗∏𝑏
𝑉∗100 unde:
-V-veniturile total e;
– 𝑉
𝐴 – viteza de rotație a activului;
– ∏𝑏
𝑉 –rata rentabilității veniturilor;
În țările dezvoltate se consideră satisfacatoare r atele de rentabilitate economică cu va lori peste
25%, ceea ce înseamnă ca întreprinderea î și poate reînnoi capit alurile angajate î n maxim 4 ani,
prin excedentul brut de exploatare. Î n cazul înt reprinderilor din România o rată de rentabilitate
de 10% este considerata ca adecvată .

Fig. nr 4 : Evolu ția indicatorilor: Marja profit brut, Marjă profit net și Rata Acti velor
totale
S.C. Moara cu noroc S.A. înregistrează o rentabilitate economică în sc ădere, de la 21,01% în
anul 2011, la 7, 15% în anul 2015 , acesta reflectând o situație nefavorabilă a întreprinderii.
Dacă ținem cont de faptul că activul total ( economic) este finanțat în mod integral din
capitalurile proprii și împrumutate, avem:
𝑅𝑂𝐴 =𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑏𝑟𝑢𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡∗100
Analiza ROA poate fi adâncită prin raportarea acestor indicatori la marja de profit și vânzări.
Prin urmare:
𝑅𝑂𝐴 =𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖∗𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒= Marja de profit net * Viteza de rotație
Rentabilitatea economică (ROA) depinde de vânzări și de marja de profit. Pentru a corecta
trendul de scendent firma trebuie să acționeze simultan atât în sensul cre șterii atât a marjei ed
profit cât și a rotației activelor. În practică această situație este dificil de realizat.

Analiza factorială a rentabilită ții economice
Modelul utilizat în analiza fac torială este următorul:
𝑅𝑒=𝑃
𝐴𝑡∗100 =𝐶𝐴
𝐴𝑡∗𝑃
𝐶𝐴∗100
0,00%5,00%10,00%15,00%20,00%
2011 2012 2013 2014 2015Marja profit brut
Marja profit net
Rata activelor totale

Tabel nr. 16 – Indicatorii necesari analizei ratei rentabilită ții economice
Indicatori Perioada cercetată
2011 2012 2013 2014 2015
Cifra de afaceri 7.777.885 8.404.115 9.859.930 10.67 7.560 10.811.072
Active imobilizate (Ai) 1.803.171 3.465.072 3.916.621 3.503.751 4.176.960
Active circulante (Ac) 1.776.693 2.296.306 2.597.837 2.944.762 2.894.646
Total activ (A) 3.579.864 5.761.378 6.514.458 6.448.513 7.071.606
Profit brut total 752.154 927.516 910.800 557.486 506.091
Viteza de rota ție a
activului (C/A) 2,17
1,45
1,51
1,65
1,52

Rata rentabilită ții
comerciale (P/CA) 9,67 %
11,04 %
9,24 %
5,22 %
4,68 %

Rata rentabilită ții
economice 21,01 %
16,09 %
13,98 %
8,64 %
7,15 %

În cazul acestui model, rata rentabilității economice combină efectul vitezei de rotație a
activului total, exprimată ca număr de rotații (𝐶𝐴
𝐴𝑡) , cu efectul ratei rentabilității
comerciale (𝑃
𝐶𝐴∗100 ).
Modificarea ratei rentabilității econo mice din 2015 , față de perioada precedentă, 2014 , se
explică astfel:
∆=𝑅𝑒2015 −𝑅𝑒2014 = 7,15 – 8,64 = – 1,49 %

1. Influența vitezei de rotație a activului total:
∆𝐶𝐴
𝐴𝑡=(𝐶𝐴2015
𝐴𝑡2015−𝐶𝐴2014
𝐴𝑡2014)∗𝑃2014
𝐶𝐴2014 =(1,52 – 1,65) *5,22 = – 0,67 %

2. Influența ratei rentabilității comerciale:
∆𝑃
𝐶𝐴=𝐶𝐴2015
𝐴𝑡2015∗(𝑃2015
𝐶𝐴2015−𝑃2014
𝐶𝐴2014)= 1,52 * (4,68 -5,22)= – 0,82 %

Rata rentabilității financiare ROE (Return on equi ty) exprimă capacitatea capitalurilor
proprii de a crea un surplus, după remunerarea capitalurilor împrumutate, care va permite
remunerarea capitalurilor acționarilor (dividende) și autofinanțarea firmei.
ROE =𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖∗100

Spre deosebire de ROA, ROE se concentrează numai asupra randamentului capitalului investit
de către acționari.
Analiza factorială a ratei rentabilităț ii financia re se poate realiza pe baza următorului model :
Modelul de analiza factorială este:

Rf =
tt
AV *
pt
KA *
tn
VPr * 100
unde:
tt
AV – viteza de rotaț ie a activului total

pt
KA – factorul de multiplicare a capitalului propriu

tn
VPr – rentabilitatea netă a veniturilor totale
Sistemul de factori care act ționează asupra ratei rentabilităț ii financiare este:
Cuantificarea i nfluenț elor se real izează prin metoda substituirilor î n lant.
Pentru analiză se folosesc datele din urmă torul tabel:

Tabel nr. 1 7 – Indicatori necesari analizei ratei rentabilită ții financiare
Elemente 2011 2012 2013 2014 2015
Venituri totale(V t) 12.962.641 13.716.122 15.255.820 16.301.131 16.525.929
Active totale(A t) 3.579.864 5.761.378 6.514.458 6.448.513 7.071.606
Capitaluri proprii(K p) 2.696.575 3.017.068 3.783.604 4.152.582 4.343.216
Rezultatul net(Pr n) 617.560 761.510 766.535 468.226 438.025
Viteza de rota ție a activului
total(V t/At) 3,62
2,38
2,34
2,52
2,33

Rf

Factorul de multiplicare al
capitalului propriu(A t/Kp) 1,32
1,91
1,72
1,55
1,62

Rentabilitatea netă a veniturilor
totale(Pr n/Vt) 0,047
0,055
0,050
0,028
0,026

Rata rentabilită ții financiare
(Rf) 22,90
25,24
20,25
11,27
10,08

Scăderea ratei rentabilită ții financiare cu 1,19 % în anul 2015 față de anul anterior 2014 , se
poate explica prin influen ța următorilor factori:

a) Influența modificării vitezei de rotaț ie a activului total:
∆𝑉𝑡
𝐴𝑡=(𝑉𝑡2015
𝐴𝑡2015−𝑉𝑡2014
𝐴𝑡2014)∗𝐴𝑡2014
𝐾𝑝2014∗𝑃𝑟𝑛2014
𝑉𝑡2014∗100 =−0,191 ∗1,552 ∗0,028 ∗100 =
−0,830 %

b) Influența modifică rii factorului de multiplicare a capitalului propri u:

∆𝑃𝑟𝑛
𝑉𝑡=𝑉𝑡2015
𝐴𝑡2015∗𝐴𝑡2015
𝐾𝑝2015∗(𝑃𝑟𝑛2015
𝑉𝑡2015−𝑃𝑟𝑛2014
𝑉𝑡2014)∗100
=2,336 ∗1,628 ∗(−0,002 )∗100 =−0,760 %∆𝐴𝑡
𝐾𝑝
=𝑉𝑡2015
𝐴𝑡2015∗(𝐴𝑡2015
𝐾𝑝2015−𝐴𝑡2014
𝐾𝑝2014)∗𝑃𝑟𝑛2014
𝑉𝑡2014∗100
=2,336 ∗0,076 ∗0,028 ∗100 =0,49 %

c) Influența modificării rentabilității nete a veniturilor totale
∆𝑃𝑟𝑛
𝑉𝑡=𝑉𝑡2015
𝐴𝑡2015∗𝐴𝑡2015
𝐾𝑝2015∗(𝑃𝑟𝑛2015
𝑉𝑡2015−𝑃𝑟𝑛2014
𝑉𝑡2014)∗100
=2,336 ∗1,628 ∗(−0,002 )∗100 =−0,760 %

d)
Fig. nr 5 : Evolu ția ROA și ROE

Pe fondul unei diminuări generale ale ratelor de profitabilitate comercială și a ratelor de
rentabilitate economică și financiară, p er ansamblu încrederea pe care o generează societatea
analizată în ochii investitorilor deși este una semnificativă, aceasta se diminuează în mod
sistematic de la un an la altul.
În ceea ce privește nivelul de satisfacție al acționarilor existenți acesta este unul în creștere,
datorat în principal unui nivel ridicat de remunerare a acestora prin dividende. Se remarcă din
nou politica de protecție a vechilor acționari care însă n u duce la efectul scontat, acel de creștere
reală a valorii entității.
Societa tea ar trebui să procedeze la acordarea unei remunerări ai acționarilor prin dividende
mai reduse și să își orienteze astfel sursele respective spre obținerea unei rentabilități economice
și financiare superioare care să crească încrederea investitorilor î n managementul entității prin
creșterea prețului de piață al acțiunilor societății.

051015202530
2011 2012 2013 2014 2015Rata
rentabilitatii
economice
(ROA)
Rata
rentabilitatii
financiare
(ROE)

3.5 Analiza rezultatelor care exprimă profitabilitatea activită ții firmei
3.5.1 Analiza factorială a profitului brut
Relaț ia de calcul a rezultatului este:
Pb = V t – Cht, unde: V t – venituri totale
Cht – cheltuieli totale
Modelul de analiză este:
Pb = V t * (1 –
tt
VCh ) = V t * ,
bp
unde
bp – rezultatul mediu brut la 1 leu venituri totale

bp =
100* ibi ipg ,
unde g i = structura venituri lor totale pe tipuri de activităț i

bip = profitul brut la 1 le u venituri pe tipuri de activităț i
Sistemul de factori care acționează asupra profitului brut este:

Cuantificarea influențelor se realizează prin metoda substituirilor în lanț .

Pentru analiză se folosesc datele din urmă torul tabel:
Tabel nr. 18 – Indicatori necesari analizei profitului brut
Eleme nte 2011 2012 2013 2014 2015
Venituri din exploatare 12.935.334 13.703.867 15.253.303 16.289.087 16.467.407
Venituri financiare 27.307 12.255 2.517 12.044 58.522
Venituri excep ționale 0 0 0 0 0
Venituri totale 12.962.641 13.716.122 15.255.820 16.301.13 1 16.525.929
Pb
Vt
pb
gi
pbi

Cheltuieli de exploatare 12.203.769 12.740.617 14.166.476 15.532.700 15.744.440
Cheltuieli financiare 6.718 47.989 178.544 210.945 275.398
Cheltuieli excep ționale 0 0 0 0 0
Cheltuieli totale 12.210.487 12.788.606 14.345.020 15.743.645 16.019.838
Profitul brut al exerci țiului 752.154 927.516 910.800 557.486 506.091
Profitul din exploatare 731.565 963.250 1.086.827 756.387 722.967
Profitul financiar 20.589 0 0 0 0
Profitul excep țional 0 0 0 0 0
Profitul mediu la 1 leu venituri
totale 0,058 0,0676 0,0597 0,034 0,030
Profitul la 1 leu venituri din
exploatare 0,056 0,070 0,071 0,046 0,044
Profitul la 1 leu venituri financiare 0,753 0 0 0 0
Profitul la 1 leu venituri
excep ționale 0 0 0 0 0

Modific area profitului brut cu -51.395 mii lei ( 506.091 mii lei -557.486 mii lei) în 20 15
față de 2014 se explică prin:

a) influenț a modific ării veniturilor totale:
∆𝑉=(𝑉𝑡2015 −𝑉𝑡2014 )∗𝑝𝑏2014̅̅̅̅̅̅̅̅=(16.525 .929 −16.301 .131 )∗0,034= 14.708 mii lei

b) influența modifică rii profitulu i mediu la 1 leu venituri totale:
∆𝑝𝑟̅̅̅̅̅=𝑉𝑡2015 ∗(𝑝𝑏2015̅̅̅̅̅̅̅̅−𝑝𝑏2014̅̅̅̅̅̅̅̅)=16.525 .929 ∗(0,030 −0,034 )= – 66.103,716 mii lei

Modificarea profitului mediu la 1 leu venituri totale se explică prin:

b1) influența modifică rii structurii venituril or pe tipuri de activit ăți:
∆𝑔=𝑉2015 ∗(∑𝑔2015 ∗𝑝𝑏2014
100−∑𝑔2014 ∗𝑝𝑏2014
100)=𝑉2015 ∗(∑𝑔2015 ∗𝑝𝑏2014
100−𝑝𝑏̅̅̅)=
16.525 .929 ∗(0,033 −0,034 )=−16.525 ,929 mii lei

b2) influen ța modificării profitului brut la 1 leu venituri pe tipuri de activită ți:
∆𝑝𝑏=𝑉2015 ∗(∑𝑔2015 ∗𝑝𝑏2015
100−∑𝑔2015 ∗𝑝𝑏2014
100)=𝑉2015 ∗(𝑝𝑏2015̅̅̅̅̅̅̅̅−
∑𝑔2015 ∗𝑝𝑏2014
100)=16.525 .929 ∗(0,030 −0,033)=−49.577,787 mii lei

pb = g + pb = -16.525,929 -49.57 66.103,716 7,787 = – 66.103,716 mii lei

Profitul brut a avut un trend negativ, excep ție facând boom -ul din 2012 , când a înregistrat
o cre ștere cu 175.362 mii lei fa ță de 2011 . Sporirea acestuia s -a datorat în principal influen ței
favorabile a profitului mediu la 1 leu venituri totale, ca factor principal, și a profitului brut la 1
leu pe categorii de venituri ca factor secundar.

3.5.2 Analiza factorial ă a rezultatului exploatării
Acest diagnostic are menir ea de a explica și evidenția factorii ce au participat la
modificarea rezultatului exploatării de la o perioadă la alta și astfel aceste elemente se pot
valorifica de evaluatori în a prognoza mărimea acestuia în perioada următoare.
Pentru acest scop vom fo losi următorul model:
∏𝑒=𝑁∗𝑀𝑓
𝑁∗𝑃𝑒
𝑀𝑓∗𝑃𝑣
𝑃𝑒∗∏𝑒
𝑃𝑣, unde:
∏𝑒- profitul exploatării;
N – numărul de salariați;
Pe – producția exercițiului;
Pv –producția vîndută;
Mf – valoarea activelor fixe;
𝑀𝑓
𝑁- gradul de înzestrare tehnică ;
𝑃𝑒
𝑀𝑓 – randamentul mijloacelor fixe ;
𝑃𝑣
𝑃𝑒- gradul de valorificare a produc ției exerci țiului;
∏𝑒
𝑃𝑣-rata rentabilității veniturilor;

Tabel nr. 19 – Indicatori necesari analizei rezultatului exploatării
Indicatori Perioa da de timp
2011 2012 2013 2014 2015
Număr mediu de
personal(N) 200 194 184 219 211
Mijloace fixe(Mf) 1.713.587 3.380.412 3.831.961 3.405.931 4.630.010
Produc ția exerci țiului(Q) 10.090.582 10.687.230 11.780.890 12.788.070 12.338.496
Venituri din explo atare(V) 12.935.334 13.703.867 15.253.303 16.289.087 16.467.407
Rezultatul exploatării(R) 731.565 963.250 1.086.827 756.387 722.967
Gradul de înzestrare a
muncii(Mf/N) 8.567.935
17.424.804
20.825.875
15.552.196
21.943.175

Randamentul mijloacelor
fixe(Q/Mf) 5,888
3,161
3,074
3,754
2,664

Gradul de valorificare a
produc ției(V/Q) 1,281
1,282
1,294
1,273
1,334

Rentabilitate veniturilor din
exploatare(Re/V) 0,056
0,070
0,071
0,046
0,043

Modificarea rezultatului exploatarii cu – 33.420 mii lei în 2009 față de 2008 se explică
prin:
a) Influența modificării numă rului de personal:
∆𝑁=(𝑁2015 −𝑁2014 )∗𝑀𝑓2014
𝑁2014∗𝑄2014
𝑀𝑓2014∗𝑉2014
𝑄2014∗𝑅𝑒2014
𝑉2014=
= -8*15552. 196*3.754*1.273*0.046= – 27.350 ,30 mii lei

b) influența modificării gradului de î nzestrare a muncii:

∆𝑀𝑓
𝑁=𝑁2014 ∗(𝑀𝑓2015
𝑁2015−𝑀𝑓2014
𝑁2014)∗𝑄2014
𝑀𝑓2014∗𝑉2014
𝑄2014∗𝑅𝑒2014
𝑉2014=211 ∗6390 ,979 ∗3,754 ∗
1,273 ∗0,046 =296 .435 ,59 mii lei

c)influența modifică rii randamentului mijloacelor fixe:
∆𝑄
𝑀𝑓=𝑁2015 ∗𝑀𝑓2015
𝑁2015∗(𝑄2015
𝑀𝑓2015−𝑄2014
𝑀𝑓2014)∗𝑉2014
𝑄2014∗𝑅𝑒2014
𝑉2014=211 ∗21943 ,175 ∗(−1,09)∗
1,273 ∗0,046 =−295 .525 ,30 mii lei

𝑑) influența modifică rii gr adului de valorificare a producț iei:
∆𝑉
𝑄=𝑁2015 ∗𝑀𝑓2015
𝑁2015∗𝑄2015
𝑀𝑓2015∗(𝑉2015
𝑄2015−𝑉2014
𝑄2014)∗𝑅𝑒2014
𝑉2014=211 ∗21943 ,175 ∗2,664 ∗0,061 ∗
0,046 =34610 ,17 mii le i

e)influența modificarii rentabilităț ii veniturilor din exploatare:

∆𝑅𝑒
𝑉=𝑁2015 ∗𝑀𝑓2015
𝑁2015∗𝑄2015
𝑀𝑓2015∗𝑉2015
𝑄2015∗(𝑅𝑒2015
𝑉2015−𝑅𝑒2014
𝑉2014)=211 ∗21943 ,175 ∗2,664 ∗1,334 ∗
(−0,003)=−49.362 ,05 mii lei

∆𝑅𝑒=∆𝑁+∆𝑀𝑓
𝑁+∆𝑄
𝑀𝐹+∆𝑉
𝑄+∆𝑅𝑒
𝑉=
Re = N + 
NMf + 
MfQ + 
QV + 
.VRe = – 27.350,30 + 296 .435 ,59 +
( −295 .525 ,30)+ 34610 ,17 + (−49.362 ,05 ) =– 33.420

Rezultatul din exploatare, în evoluția din perioada analizată, a fost influenț at de cele mai
multe ori de rentabili tatea veniturilor din exploatare, fapt expli cat prin cre șterea mult mai rapidă
a veniturilor față de cheltuieli. Gradul de înzestr are a muncii și randamentul mijloacelor fixe
sunt factorii care, dupa rentabilitatea ven iturilor din exploatare, au următorul cuvânt de spus în
evoluț ia rezultatului.
Numărul de salariați a cunoscut î n general, valori apropiate, dar în ultimii doi ani a
înregistrat o u șoară scădere, avâ nd efect nega tiv asupra rezultatului exploată rii.

Creșterea gradului de înzestrare a muncii pe aproape î ntreaga perio ada analizată, a avut
efecte favorabile asupra rezultatului exploatarii.