CAPITOLUL 2. PR EZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII [624646]

13
CAPITOLUL 2. PR EZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII

2.1. Ist oricul s ocietății
Atlassib este o companie care se ocupă cu tr ansportul int ernațional de călăt ori, care
face parte din h oldingul Atlassib.
Compania a fost înființ ată pe 22 iuli e 1993, d e Ilie Carabulea și Corneliu Tăn ase.
Atlassib este, în pr ezent este unul dintr e cel mai mare transportator internațional de călăt ori
terestru din R omâni a.
Compania își d esfășoară activit atea prin int ermediul a 160 d e oficii d eschis e în
Europa și a unei flote de 1.150 de autobuze.
Societatea este membră a Atlassib H olding alături de Grupul Fin anciar Carpatica din
care fac parte:
– Banca Comercială Carpatica;
– Carpatica Asig – prezentă p e piață asigurăril or din 1996.;
– Carpatica Invest;
– Atlassib L easing, c ompanie de leasing cu afaceri de 29,7 mili oane lei în anul 2005.
În pr ezent, Atlassib dispun e de circa 250 d e autocare ultramoderne, cu c are deservește
linii int ernaționale în m ajoritatea statelor europene (Italia, Spania, Portugalia, Germania,
Franța, Austria, Suedia, Olanda, Belgia, Anglia, Elveția, Cehia, Ung aria, Grecia, Republic a
Moldova), și efectuează curs e ocazionale cu orice destinație în Europa. Pe de altă p arte,
efectuează curs e speciale pentru tr ansport spr e orice destinație din Europa.
2.2. Organizare și funcți onare
S.C Atlassib S.R.L este o societate cu capital priv at, înființ ată de Ilie Carabulea și
Corneliu Tăn ase. Răspund erile și competențele personalului angajat sunt cuprins e în fiș ele
postului g estionate de Responsabilul R esurselor Um ane.
S.C Atlassib S .R.L are o structură organizatorică d e tip g eografic-funcți onală.
Exercitarea conduc erii se face în mod descentralizat iar sist emul d e comunic are funcți onează
atât pe verticală cât și p e orizontală.
Organigramă reprezintă structură d e organizare a societății, r espectiv compartimentele
funcți onale, legăturil e ierarhice și de subordonare.
Nivelurile ierarhice sunt d etermin ate de pozițiile successive pe care le au față de
directorul g eneral al firm ei managerii dif eritelor departamente situați pe aceleași linii
ierarhice.

14
S.C Atlassib S .R.L. este organizată ca o societate cu răspund ere limit ată, condusă d e
Consiliul d e Administr ație, a cărei componența este hotărâtă d e AGA.
Consiliul d e Administr ație este compus dintr -un pr eședinte, un vic epreședinte și trei
membri, aleși de AGA pe o perioadă de 4 ani.
Structură organizatorică este elaborată de echipa managerială în b aza planului
strategic și a obiectivelor societății și aprobată de directorul g eneral așa cum pr evede
legislația în vig oare.
Structur a organizatorică este documentată în R egulamentul d e Organizare și
Funcți onare (ROF) și organigrama aprobate de directorul g eneral precum ș i în fiș ele de post
elaborate.
S.C Atlassib S .R.L este condusă d e un administr ator și un dir ector general iar în
cadrul acesteia se găsesc următ oarele compartimente (departamente):
a) Economic – compus din dir ectorul economic și un economist (c ontabil);
b) Tehnic – compus din dir ectorul tehnic și d oi consult anți tehnici;
c) Service – compus dintr -un ingin er care asigură s ervice-ul și cinci t ehnici eni sp ecializați pe
domeniul r espectiv;
d) Administr ativ – compus din g estionar, șoferi și muncit ori necalificați
Directorul economic:

Directorul tehnic răspund e de preluarea ofertelor de la clienți, optimiz area acestora,
stabilirea costuril or ofertelor, înaintând d epartamentului economic-administr ativ necesarul d e
materiale aferent lucrăril or respective.
Director de service asigură s ervice-ul p entru mijl oacele de transport. Acesta
semnează împr eună cu b eneficiarul procesul v erbal de recepție la punerea în funcțiun e a
autocarelor, eliberând c ertific ate de calitate și garanție.
analizează și ia măsuri pentru creșterea rentabilitătii atât pe
total, cât și pe fiecare serviciu prestat;
analizează cheltuielile și ia măsuri concrete pentru reducerea
acestora;
urmărește constituirea fondurilor și utilizarea acestora cu
respectarea dispozițiilor legale;
asigură efectuarea inventarierii patrimoniului,
participă la organizarea sistemului informațional,
solicită băncii credite suplimentare și decide asupra
metodologiei de întocmire a lucrărilor contabile și financiare.

15
Departamentul Fin anciar-Contabil al Atlassib are în c omponență următ oarele
resorturi: d econtări ( cu și fără num erar ), s alarizare, casierie/trezorerie. Aici are loc și
centralizarea salariilor, reținerile din dr epturil e salariale cum ar fi: imp ozitul p e salarii,
contribuți a salariaților pentru p ensia suplim entară, c ontribuți a la asigurăril e sociale de
sănăt ate, contribuți a salariaților la fondul d e șomaj etc.
La biroul salarii se calculează notele de concediu, c oncediile medicale, se confruntă
concediile cu pozițiile din p ontaj, calculează sp orurile de vechim e și alte sporuri. P ontajele,
statele de plată, centralizatorul cu c oncediile sunt predate oficiului d e calcul p entru v erificare
și centralizare.
Trezoreria (caseria) realizează evidența la zi a plățil or și înc asărilor precum și a
registrului d e casă și are obligația de a păstr a de a păstr a în sigur anță d ocumentele societății și
de a ține legătură cu unit atea bancară la care societatea are deschis c ont.
Organigrama societății este prezentată în figur a II-1:

Fig. II-1 Organigrama S.C.Atlassib S.R.L.
Sursa: date preluate de la societate

Analiza potențialului t ehnic
O călăt orie poate fi placută d oar cu un mijl oc de transport confortabil. D e aceea
Atlassib oferă, micr obuze și autocare spre închiri ere ce pot asigur a o deplasare la cel mai înalt
standard.
Designul, c onfortul, sigur anța, fiabilitatea se reunesc armonios în autocarele
Mercedes, Neoplan sau Volvo pe care societatea le pune la dispoziția agențiilor de turism.
Tarifele practicate sunt în funcți e de tipul m așinii, într e: 0,45 – 1,2 Eur/km. Pr ețurile și
condițiil e de închiri ere sunt n egociabile funcți e de durata și de număru l de km p arcurși.
Pentru f ormarea unei imagini r eale asupra întregii activități și asupra modului d e
gestionare a ei, trebuie prezentată situ ația parcului auto. Această situ ație se prezintă astfel:
a) din punct d e vedere al vechimii (în ani):

DIRECTOR
GENERAL
Cercetare –
dezvoltare
Producție
Comercial
Aprovizionare
desfacere
Vânzări
Financiar –
contabil
Contabilitate
Caserie
Personal

16

Tabelul nr. II -1 Situația parcului auto Atlassib din punct d e vedere al vechimii în ani
Vechim e (ani) 2 3 4 5 6 7
Număr autocare 10 45 25 50 13 9
Număr micr obuze 25 10 14 9 4 8
Sursa: date preluate de la societate

Se observă că p arcul d e mașini este reînnoit, vechim ea autovehicolelor nedepășind 7 ani.
b) din punct d e vedere al rulajului:
Tabelul nr. II -2 Situația parcului auto Atlassib din punct d e vedere al rulajului
Rulaj (mii kil ometri) 150-200 200-300 300-450 450-550 550-650 650-750 750-850
Număr autocare 10 35 42 30 16 14 5
Număr micr obuze 25 27 10 4 4 – –
Sursa: date preluate de la societate

Se observă că rul ajul autocarelor nu d epășește 850.000 kil ometri și a microbuzelor nu
depășește 650.000 kil ometri.
Parcul auto cuprind e:
– 120 autoturism e de tip VW, B MW, P eugeot, Renault, Sk oda și Dacia LOGAN;
– 70 micr obuze de tip Iv eco, Mercedes, cu c apacitǎți d e 2 la 19 locuri;
– 52 autocare de tip M ercedes, Volvo cu capacitǎți d e 32 la 75 de locuri.
Autocarele de care dispun e societatea analizată sunt:
1) Mercedes Tourismo, an fabricație 2014 cu 50+1+1 l ocuri, cl asificat la standarde
europene. Autocarul are un gr ad ridic at de sigur anță și c onfort (5*****) și pr ezintă
următ oarele caracteristici: aer condiționat, grup s anitar, bar, frigid er, ABS, ASR, sc aune
rabatabile, instalație audio-video, stație radio-amplific are.

2) Volvo B10M , an fabricație 2015 , aer condiționat, grup s anitar, bar, frigid er, sc aune
rabatabile, inst alație audio-video, stație radio-amplific are, cafetieră.

17

3) Neoplan an fabricație 2000, cu 65+ 1+1 l ocuri, inst alație audio-video, minib ar, toaletǎ,
telefon, frigid er, inst alație de climatizare.
Toate autocarele dispun d e sistem ABS și ARS (p entru c ontrolul st abilitǎții).
Pentru a le cunoaște în orice moment poziția, pe toate autovehiculele a fost m ontat
sistemul GPS (d e urmǎrir e prin s atelit). În p aralel, a fost dezvoltat un sist em de
intervenție rapidǎ, astfel încât orice autocar defect aflat pe traseu poate fi înl ocuit în
maxim 4 ore.

Micr obuzele care fac parte din p arcul auto Atlassib sunt:
a) Iveco Daily – an fabricație 2003, 19 l ocuri turistic e, aer
condiționat, scaune rabatabile, stație cu micr ofon, TV,
radio CD, susp ensie pneumaticǎ.

b) Mercedes Sprint er 411CDI – minibus cu 16+1 l ocuri,
ABS, ASR, sc aune rabatabile, mochetate, încǎlzir e
suplim entarǎ W ebasto, aer condiționat, DVD pl ayer și
ecran rabatabil, micr ofon.

c) Mercedes Sprint er 413 CDI – minibus d eservit p entru
colete, spațiu foarte mare pentru b agaje, aer condiționat.

Din punct d e vedere al într eținerii autocarelor firma
are urmǎt oarea dotare:
– halǎ m odernizatǎ de întreținere și di agnosticare cu st and d e probe frâne cu sist em
automat de scoatere a diagramei de frânare;
– aparaturǎ d e verificare a farurilor;
– testere de analizǎ a gazelor de eșapament inst alație automatǎ de evacuare a gazelor de
eșapament;
– sistem automat de alarmare pentru c antitatea de gaze de eșapament;
– aparaturǎ p entru v erificarea injecției sist em de alimentare pneumatic cu ul ei și p entru
gresare sisteme moderne de colectare a uleiului;
– surse de aer de pânǎ la 20 atm.

18
La acestea se mai adaugǎ div erse mașini p entru nituit, gǎurit, strunjit f erodouri și
tamburi, strunguri, cǎruci oare pentru tr ansport, bancuri m obile de lucru, inst alații de gresare
mobile.
Hala este încǎlzitǎ p e baza de aeroterme precum și cu ajutorul un ei inst alații de
încalzire alimentatǎ de o centralǎ termicǎ pr oprie, ilumin area este asigur atǎ natural și electric.
De asemenea firma mai deține o spǎlǎt orie acoperitǎ și în aer liber cu inst alație modernǎ d e
spǎlare, alimentarea cu apǎ fǎcându -se de la puțuri pr oprii având s eparator de apǎ și grǎsimi
la evacuare, atelier de vopsitorie modernizat asigur at cu inst alație de ventilație, stație PECO
proprie pentru m otorinǎ și p etrol.
Pentru urmǎrir ea autocarelor pe traseu a fost impl ementat un pr ogram pr opriu d e
monitorizare a acestora prin s atelit și G.P.R.S.
Condiții d e transport
Rezervare pe internet (acolo unde este sufici entă o astfel condiție ) și apoi prezentarea
la îmbarcare în ziu a și stația planificată. Documente de călăt orie – bilete valabile pe care
clienții le pot obține prin m ai mult e căi:
– cumpăr area biletului d e călăt orie la una din agențiile Atlassib m enționate în pli ante
sau pe site www. atlassib.r o.
– cumpăr area biletului d e călăt orie în stația de îmbarcare în cazul în c are în această
stație nu există agenție de vânz are bilete, după o rezervare pe internet în pr ealabil (în
țările în care se acceptă rezervare pe internet și pr ezentare în stația de îmbarcare).
Rezervare și achitarea biletului p e internet cu c ard bancar presupun e tipărir ea de către
fiecare client în p arte a unui tichet de călăt orie cu ajutorul cărui a se poate ridica biletul de la
agenția îmbarcatoare sau agentul din st ația de îmbarcare în ziu a plecării.
Tichetul de călăt orie scutește clientul de un drum l a agenție și este ușor de obținut. În
acest tich et, toate datele personale sunt obligatoriu d e completat corect întrucât l a îmbarcare
acestea vor fi atent verificate de personalul de îmbarcare.
La îmbarcare se predă acest tich et angajatului r esponsabil cu îmb arcarea, și clientul
prim ește în schimb un Bilet de călăt orie format din:
– pentru o călăt orie Dus: din Bil et de călăt orie-Dus și Bilet de călătorie – Chitanța;
– pentru o călăt orie Dus – întors: din Bilet de călăt orie-Dus, Bil et de călăt orie –
Chitanța și Bilet de călăt orie – întors.
Pentru m ai multă sigur anță, agenția recomandă păstr area documentului Bilet de
călăt orie – Chitanța pe întreaga durată a călăt oriei, acesta având înr egistrate toate informațiile
referitoare la obținerea și achitarea acestuia.
Documente personale
Transportatorul nu își asumă răspund erea cu privir e la documentele de trecere a
frontierei, necorespunză toare sau inc omplete. Călăt orul este obligat să s e informeze în
legătură cu pr evederile legale valabile în țăril e pe care le parcurg e.
În măsur a în care dispun d e informații, agenții d e turism v or oferi date despre
condițiil e de trecere a frontierelor.

19
În cazul în c are se refuză accesul într -o țară și nu s e mai poate continu a călăt oria sub
diverse motive, se vor aplica condițiil e de restituir e menționate mai jos.
Pentru pr eîntâmpin area unor astfel de situații la frontiere, agenții s au șoferii sunt
îndreptățiți să efectueze verificări ale documentelor personale și de călăt orie.
Transportatorul nu este obligat să pr elungească timpul d e staționare în frontieră pentru
îndeplinir ea formalitățil or vamale pentru călăt orii găsiți cu d ocumente personale si de
călăt orie necorespunzăt oare.
În colaborarea societății cu s ocietăți d e transport din Europa, nu în t oate țările se
acceptă rezervare fără achitarea și obținerea în prealabil a biletului d e călăt orie.
În cazul m ai mult or linii int ernaționale, rezervarea telefonică nu este posibilă, p entru
ca transportatorul nu acceptă r ezervari telefonice de locuri. Num ai un bil et cumpăr at cu
anticip ație oferă garanția unui l oc.
Pentru bil etele cu înt oarcerea deschisă este obligatorie rezervarea din timp a locului
pentru călăt oria de întoarcere, întrucât tr ansportatorul nu are obligația asigurării înt oarcerii în
ziua solicitată de client în c azul în c are la data respectivă nu m ai sunt l ocuri.
Locul p entru călăt oria de întoarcere se poate rezerva on lin e sau telefonic fără t axe
suplim entare.
Pentru bil etele cu d ata de întoarcere fixă, nu m ai este obligatorie confirm area
rezervării l ocului.
În cazuri d e excepție, modificarea datei de plecare este posibilă în principiu cu până l a
24 ore înaintea datei programate pentru pl ecare, sens în c are este posibil să s e perceapă o
taxă. În c azul m odificării d atei de plecare cu m ai puțin d e 24 d e ore înainte de datei
programate pentru pl ecare, în funcți e de transportator, se va percepe un pr ocent din pr ețul
biletului d e călăt orie.
Restituiril e de sume pentru r enunțarea integrală sau parțială la bilet se face numai
dacă pentru orice renunțare la biletul de călăt orie anunțată cu c el puțin 24 ore înainte de ora
plecării astfel se va reține 20% din c ontravaloarea călăt oriei rezervate și neefectuate.
Pentru orice renunțare la biletul de călăt orie, în ziu a plecării, anterior orei programate
pentru pl ecare, se restitui e 50% din c ontravaloarea călăt oriei programate și neefectuate. La
biletele cu tarif pr omoțional nu s e acordă r educeri și nu s e fac restituiri, cu excepția cazurilor
în care se renunță int egral la călăt oria dus – întors. În această situ ație se va reține 20% din
contravaloarea biletului, d ar nu s e acordă r estituiri, în c azul în c are solicitarea este efectuată
după d ata și ora programată pentru pl ecare.
Restituiril e se fac în principiu num ai de către biroul care a emis bil etul. Bil etele de
călăt orie cumpăr ate la prețuri pr omoționale, în c adrul un or acțiuni d e promovare, nu p ot fi
modificate și nu p ot face obiectul un or restituiri d ecât în c ondițiil e menționate mai sus.
Locul ales și m arcat pe ticket sau bil et este orientativ și c onstitui e o preferință a
clientului d e a ocupa un anumit l oc în autocar. În situ ația în care la data fixată, autocarul p e
care s-a efectuat rezervarea nu este disponibil, tr ansportatorul p oate modifica locul înscris în
bilet sau tichet.

20
În caz de neprezentare la data și ora programată pentru pl ecare, transportatorul
dispun e de loc în int eresul său. Nici o plecare în cursă nu p oate fi amânată (întârzi ată) din
cauza întârzi erii călăt orilor.
În cazul dif erențelor într e orele de plecare de pe pliante și broșuri s au site și ora de
plecare menționată în bil et, rămân e valabilă ora plecării m enționată pe bilet. Orele precizate
pe bilet sunt c ele locale aparținâd l ocalității d e îmbarcare.
Asigur area medicală nu este inclusă în pr ețul b iletului. În m ajoritatea agențiilor
Atlassib este posibilă înch eierea unei astfel de asigurări.
În m od normal bagajul se limitează la transportul gr atuit a două valize și o geantă d e
voiaj, greutatea totală dif erind în funcți e de țara de destinație. Pentru cantitățil e ce depășesc
greutatea maximă admisă gr atuit l a transport, se percepe taxe suplim entare. Aceste cantități si
taxe, sunt dif erite de la o linie la alta, astfel ca transportatorul st abilește limit ele gratuite pe
care le transportă.
Transportatorul nu își asumă nici o responsabilitate asupra conținutului și c antității
bagajelor, inclusiv răspund erea vamală. Călăt orul este obligat să r especte legislația în vig oare
a fiecărei țări cu privir e la acest lucru.
Din m otive de sigur anță nu s unt admis e la transport materiale explozive, muniți e,
artificii, m ateriale iritante, gaze comprim ate (butan, pr opan, oxigen), lichid e inflamabile
(acetonă, b enzină, etc.) și t oate celelalte articole menționate ca interzise prin h otărâril e în
vigoare. Animalele sunt acceptate la transport pe baza unor aprobări sp eciale, obținut e în
prealabil.
La îmbarcare pe bagajele depuse în cala sau remorca autocarului, s e aplică o etichetă
autocolantă cu un număr d e înregistrare care se înscri e atât p e bilet cât și p e tabelul d e
călăt ori. O parte detașabilă d e pe etichetă, se înmân ează călăt orului. Este necesar de păstr at
aceste etichete cu atenție întrucât l a destinație bagajele se restitui e numai dacă se prezintă
eticheta cu numărul b agajului.
În cazul d eteriorării b agajelor în timpul tr ansportului orice reclamație se va face direct
delegatului firm ei în m omentul s osirii l a destinație și num ai în m omentul pr eluării b agajului;
orice reclamație ulterioară nu v a mai fi lu ată în c onsiderare.
Călăt orii sunt obligați ca în stațiile de coborâre să-și supr avegheze bagajele. În caz de
neurmărir e a bagajelor firm a nu răspund e de acestea.
Sigur anța circul ației și a muncii
Pentru sigur anța turiștil or și a angajaților, s-au luat o serie de măsuri sp ecifice:
– instruir ea lunară a personalului d e bord și a celui de întreținere;
– verificarea capacității d e muncă a conducăt orilor auto înainte de începerea activității;
– examinarea medico-psihologică p eriodică a salariaților;
– verificarea periodică a cunoștințelor profesionale;
– asigur area unei stări t ehnice corespunzăt oare și pr egătirea completă a mijlocului d e
transport pentru executarea curselor.

21
2.3. Piața și mediul c oncur ențial
Piața unui bun p oate fi definită c a locul d e întâlnir e, la un m oment dat, a dorințelor
consum atorilor (exprim ate prin c erere) și d orințelor producăt orilor (exprim ate prin ofertă).
În m ecanismul d e funcți onare a unei economii m oderne, piața ocupă un l oc esențial
determinând într -o proporție însemnată deciziil e și comportamentul agenților economici.
Piața apare pentru agenții particip anți la schimb c a o forță arbitrară care le determină
prețul și implică v enitul și p e care ei caută să o influ ențeze sau să o controleze. Situ ația lor
economică și nu num ai aceasta depinde de piață șî în primul rând d e ceea ce se petrece pe
piață.
Dezvoltarea ascendentă a turismului c a urmare a amplificării călăt oriilor, al
cristalizării pr odusului turistic, al definirii d etermin anților și m ecanism elor specifice acestui
sector de activit ate a dus l a constituir ea și extind erea continuă a unei piețe caracteristic e –
piața turistică.
Serviciil e și produsele turistic e trebuie în permanență adaptate la interesele, gusturil e
și preferințele clienților ce trebuie informați perfect pentru c a aceștia să devină turiști r eali și
consecvenți.
În vederea conceperii gr aficelor de circul ație, agenția de turism S.C. Atlassib S.R.L.
trebuie să cun oască s olicităril e turiștil or, ponderea pe care trebuie să o aibă s erviciil e
componente, caracteristicil e calitative minim n ecesare a fi întrunit e de aceste produse pentru
a fi acceptate, volumul și niv elul c ererii pr obabile pentru, pr odusele respective, tendinț ele
prețurilor și t arifelor practicate de firmele competitoare pentru pr odusele turistic e cu un
conținut simil ar.
Pe piața turistică, p e care acționează și Atlassib, este impetuos necesară o analiză
amănunțită a competitorilor prin c are să se asigur e o imagine de ansamblu asupra pieței
turistic e internaționale, deoarece mijloacele informaționale moderne (internet, e-mail),
apariția firmelor de transport ce practică prețuri d estul d e ieftine, a redus foarte mult
distanțele, iar concurența trebuie luată în s eamă funcți e de specificul țării primit oare de
turiști.
Având în v edere numărul m are de agenții d e transporturi c are acționează pe piața
românească, put em afirma că S.C. Atlassib S.R.L își d esfășoară activit atea în cadrul un ei
piețe cu concurență acerbă, und e numai cei buni și bin e pregătiți p ot reuși.
Piața românească d e transport persoane este dominată de Atlassib, princip alul său
concurent fiind Eurolines.
Eurolines Români a reprezintă un grup put ernic c e includ e un număr m are de companii
importante. Din c auza prețurilor ridic ate practicate de transportul aerian, autocarul rămân e
princip alul mijl oc de transport al românil or spre și dinspr e străinăt ate.
Autocarele Eurolines au transportat, în anul 201 6, 121.000 d e pasageri, în timp c e
Atlassib – aproximativ 600.000.
Pentru a face o analiză a pieței agenției se poate analiza:

22
– aria pieței – confrunt area dintr e oferta firmei și c ererea pentru s erviciil e oferite de aceasta
se realizează atât la sediul c entral al agenției și la sediile filialelor acesteia, cât și în c adrul
agențiilor partenere;
– structur a pieței – are în vedere segmentele de piață căr ora li se adresează serviciil e
oferite.
Dat fiind f aptul că oferta agenției este foarte diversific ată, Atlassib oferind
curse regulate atât în ț ară cât și în străinăt ate care satisfac cele mai exigente gusturi,
princip alele segmente de clienți sunt:
– străinii c are vor să vizit eze princip alele obiective turistic e din țară;
– sportivii – pentru c are se organizează particip area la diferite concursuri sp ortive;
– elevii și stud enții – pentru c are se organizează tabere sau care participă l a serviciil e
oferite la capetele de sezon;
– persoanele care vor să își petreacă concediul în străinăt ate;
– oamenii d e afaceri – cei care călăt oresc în sc op de afaceri, p entru pr egătire
profesională prin p articip are la traininguri pr ofesionale, seminarii, ședințe;
– firmele specializate în organizarea de conferințe, training uri, s eminarii.
În ceea ce privește modul d e abordare al pieței (abordare diferențiată), agenția de
transport, a optat pentru str ategia de specializare, în funcți e de următ oarele elemente:
a) tema – firma propune curse regulate cu autocarele Atlassib oriund e în străinăt ate. La
solicitarea pietei, societatea a dezvoltat poșta curier rapid. Firm a oferă posibilit atea
transportului c oletelor în aproape toate colțuril e Europei. De asemenea a fost
dezvoltat serviciul d e expedieri urg ente, denumit Express, care face posibilă
transmit erea unor colete sau plicuri spr e Austria, Germania, Franta, Italia în maxim 48
de ore, iar spre Spania sau Suedia, în 72 d e ore. În ultim a perioadă a fost dezvoltat un
serviciu d e curierat rapid int ern – ATLAS Pak – prin c are societatea propune transport
de colete și plicuri în sist em door to door, oriund e în Români a.
b) clientela – oferta este destinată m ai mult or segmente de consum atori (în funcți e de
venituri și vârstă).
Societatea colaborează cu agenții d e turism atât în I ași cât și în t oată țara. Agențiile de
turism din I ași care au contracte cu Atlassib sunt: Sm art Travel, Stef Tourism, Tr avel 4 y ou,
Net Tourism, Gir amondo, Royal Tourism și mult e altele.
2.4. Analiza circul ației turistic e și sezonalitatea la S.C.Atlassib S.R.L.
Posibili tatea românil or de a călăt ori peste hotare, datorită lib eralizării circul ației, a
făcut c a numărul pl ecărilor acestora să crească s emnific ativ în ultimii 6 ani.
Între princip alele destinații ale vizitatorilor romăni s e numără țăril e din Europa
(Grecia, Italia, Spania, Turci a, Bulg aria etc.), urmând Asia (Israel, Chin a, Thailanda, etc.),
SUA., Africa (Egipt, Tunisi a).

23
Liberalizarea transporturil or, dezvoltarea de noi tehnologii și instrum ente de
informare, ca și ameliorarea condițiil or sociale permit m obilitatea persoanelor, fapt care
contribui e la dezvoltarea rapidă a sectorului turistic.
De asemenea, div ersitatea și v aloarea potențialului turistic pr ecum și d ezvoltarea
continuă a structuril or specifice, au impus R omâni a ca o destinație turistică imp ortantă în
rândul țăril or europene, fapt confirm at de fluxuril e turistic e ce se dirijează spr e țară. În c adrul
acestei firm e se observă o creștere a numărului turiștil or străini c are vizitează Români a, însă
ponderea acestui s egment în t otalul cli enților firm ei nu depășește 18%.
În cadrul s ocietății s e constată o creștere semnific ativă a numărului d e turiști r omâni
și străini în ultimii ani:
Tabelul nr. II -3 Evoluția numărului d e turițti străini și r omâni
Anul Total turiști Ritm (%)
2014 171.984 –
2015 279.516 62,52
2016 484.170 73,22
2017 750.070 54,92
Sursa: date preluate de la societate

Din figura II-2 reiese o tendință de creștere de la an la an a traficului de pasageri,
trecându -se de la 172.000 pasageri în anul 2014 la 750.000 în anul 2017, ceea ce reprezintă o
creștere de 336%, o cifră f oarte mare într -o perioadă de timp relativ scurtă.

Fig. II -2 Evoluția numărului d e turiști în p erioada 2014 -2017

Sursa : date preluate de la societate

Sezonalitatea în turism este chestiun ea deosebit d e acută ș i dificilă atât p e plan
economic cât și s ocial. De fapt, în circul ația turistică int ernațională pr edomină f ormele
sezoniere de turism.
Acestea determină, printr e alte efecte, ocuparea incompletă a capacitățil or aparținând
bazelor materiale cu sp ecific tur istic și măr esc dur ata de recuperare a investiției în obiectivele
turistic e.
171984 279516 484170 750070
0100000200000300000400000500000600000700000800000
2014 2015 2016 2017

24
Sezonalitatea în acest domeniu pr ezintă o serie de particul arități f ață de alte domenii
ale economiei. Astfel variațiile sezoniere ale activității turistic e sunt m ai accentuate decât
cele ale altor ramuri economice.
Princip alii factori ce pot provoca schimbări s ezoniere în turism sunt:

În c adrul activității s ale firma Atlassib înregistrează înclin are spre un c aracter
sezonier de lucru. V olumul d e lucru fiind în pr oporții m ai mari în timpul d e vară, atunci cînd
are loc mișc area sezonieră a călăt orilor. Volumul d e lucru micș orîndu -se în timpul d e iarnă.
S.C. Atlassib S.R.L înc earcă o atenuare a sezonalității prin r educerea intensității
cererii din p erioadele de vârf, pr elungir ea sezonului, r educerea parțială sau totală a
extrasezonului și cr eșterea solicitării în această p erioadă. Acest lucru s e poate realiza prin
acțiuni asupra ofertei și c ererii, iar măsuril e preconizate vizează atragerea segmentelor de
populație care pot călăt ori în afara sezonului estival, cum sunt elevii și stud enții, p ensionarii,
tinerii fără f amilii etc. P entru r ealizarea acestui obiectiv, firm a folosește diferite mijloace:
practicarea unor prețuri dif erențiate în funcți e de etapele sezonului, r ealizarea unor campanii
publicit are diferențiate în sezon și extrasezon și d ezvoltarea și div ersific area ofertei de
servicii.
Astfel, prin pr acticarea unor prețuri s ensibil dif erențiate pe sezoane și prin acordarea
unor facilități, s e favorizează pr elungir ea perioadelor de maximă int ensitate prin c aptarea
anumit or categorii de turiști, cum ar fi c ei cu v enituri r eduse, cei ce dau vacanței un c onținut
preponderent de odihnă, elevi, stud enți etc.
Dintr e posibilitățil e de atenuare a vârfuril or de sezon folosite de firmă, și în sp ecial a
celui de vară care ridică m ari probleme, putem enumera:
– sporirea gradului d e afectivit ate al obiectivelor turistic e din z onele tradițional
sezoniere în perioadele de extrasezon prin oferte atractive și campanii publicit are;
– extind erea sezonului de vârf prin oferirea unor facilități d e prețuri atractive pentru
serviciil e turistic e în perioadele de presezon și p ostsezon, pentru c are se preconizează
sporirea intensității – circul ației turistic e;
durata și structura timpului liber pentru recreere;
veniturile populației;
factori subiectivi (tradiții, obiceiuri, etc);
necesitățile crescânde de recreere;
resursele și valorile naturale.

25
– realizarea unor campanii publicit are de către agențiile de turism p entru pr omovarea
turismului în extrasezon prin pr ezentarea avantajelor turismului în această perioadă.
2.5. Considerații cu privir e la analiza indic atorilor economico-financiari
În tabelele de la II-4 până l a II-8 se regăsesc princip alii in dicatori economico-
financiari ai societății, în p erioada 2013 -2017:
Tabelul nr. II -4 Date financiare Atlassib
Indic atori din Bil ant 2013 2014 2015 2016 2017
Total active imobilizate 83.767.267 164.302.923 191.754.760 191.758.604 245.456.173
Total active circul ante 176.696.337 116.588.337 111.760.662 130.188.100 137.100.839
Stocuri 8.762.387 7.704.333 9.562.573 8.247.230 7.296.348
Casa si conturi 3.357.805 2.629.274 4.291.407 3.726.699 1.909.418
Creante 164.576.145 106.254.730 97.906.682 118.214.171 127.895.073
Capitaluri t otal 117.663.232 143.192.686 147.114.938 164.530.319 225.818.743
Capital social 694.800 3.194.800 3.194.800 3.194.800 3.194.800
Provizioane N/A N/A N/A N/A 5.974.137
Datorii total 142.800.372 135.727.776 153.274.760 155.325.315 150.582.111
Sursa: date preluate de la societate

Tabelul nr. II -5 Indic atori din c ontul d e profit și pi erdere, 2013 -2017
Indic atori din contul
de profit și pi erdere 2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de afaceri 280.620.799 284.855.775 267.978.251 276.442.6 59 276.344.037
Total venituri 291.304.670 305.326.320 292.866.446 321.461.975 306.486.224
Total cheltuieli 284.770.166 285.139.946 263.140.740 286.448.209 283.416.104
Profit brut 6.534.504 20.186.374 29.725.706 35.013.766 23.070.120
Profit net 4.902.63 8 16.903.033 25.109.464 30.547.435 17.304.682
Num ar salariati 1.163 1.251 1.189 1.208 1.249
Sursa: date preluate de la societate

Tabelul nr. II -6 Indic atori derivați din Bil anț, 2013 -2017
Indic atori derivați
din bil anț 2013 2014 2015 2016 2017
Total datorii /
capitaluri pr oprii 1,2136 0,9479 1,0419 0,9441 0,6668
Total datorii / t otal
active 1,7047 0,8261 0,7993 0,8100 0,6135
Capitaluri pr oprii /
total active 1,4046 0,8715 0,7672 0,8580 0,9200
Sursa: date preluate de la societate

26
Tabelul nr. II -7 Indic atori de Profitabilitate, 2013 -2017
Indic atori de
Profitabilitate 2013 2014 2015 2016 2017
Marja de profit brut
(%) 2,3286 7,0865 11,0926 12,6658 8,3483
Marja de profit net
(%) 1,7471 5,9339 9,3700 11,0502 6,2620
Rentabilitatea
capitalului pr opriu
inainte de impozitare 5,5536 13,9060 19,7854 21,0140 9,9451
Rentabilitatea
capitalului pr opriu
dupa impozitare 4,1667 11,6441 16,7128 18,3334 7,4597
Sursa: date preluate de la societate

Tabelul nr. II -8 Indic atori de Eficiență ai Activității Operaționale, 2013 -2017
Indic atori de
Eficiență 2013 2014 2015 2016 2017
Viteza rotatie stocuri
(zile) 11,3971 9,8719 13,0247 10,8892 9,6371
Viteza incasari
creante (zile; corectat
cu TV A – 19%) 179,8842 114,4114 112,0621 131,1627 141,9546
Viteza de rotatie total
active (nr d e ori) 1,7047 0,8261 0,7993 0,8100 0,6135
Sursa: date preluate de la societate

Evolutie Cifra de Afaceri
Graficul pr ezinta evoluția cifrei de afaceri pentru c ompania Atlassib SRL în p erioada
2013 – 2017 :
Fig. II -3 Evoluția cifrei de afaceri Atlassib (2013 -2017)

Sursă – prelucrare proprie 280.62 284.86
267.98 276.44 276.34
2013 2014 2015 2016 2017CA (mii ron)

27
Evoluție Total Active
Graficul pr ezintă evoluția activelor totale (calculate ca sumă într e activele imobilizate
și activele circul ante) pentru Atlassib SRL în p erioada 2013 – 2017 .

Fig. II -4 Evoluția activelor totale Atlassib (2013 -2017)

Sursă – prelucrare proprie

Evoluție Total Datorii
Graficul pr ezintă evoluția datoriilor totale pentru compania Atlassib SRL în perioada
2013 – 2017:

Fig. II -5 Evoluția datoriilor totale Atlassib (2013 -2017)

Sursă – prelucrare proprie
260.46 280.89 303.52 321.95 382.56
2013 2014 2015 2016 2017TAtal Active (mii Ron)
142.80
135.73 153.27 155.33
150.58
2013 2014 2015 2016 2017Total Aatorii (mii Ron)

28
Raport Datorii Totale din T otal Active (%)
Graficul pr ezintă evoluția procentuală a raportului între datoriile totale și activele
totale deținute de către Atlassib SRL în perioada 2013 – 2017.

Fig. II -6 Raport datorii totale din total active (%)

Sursă – prelucrare proprie

Evoluție Profit Brut
Graficul pr ezintă evoluția profitului brut p entru c ompania Atlassib SRL în perioada
2013 – 2017.

Fig. II -7 Evoluția profitului brut (mii r on)

Sursă – prelucrare proprie

54.83
48.32 50.50 48.25
39.36
2013 2014 2015 2016 2017
6.53 20.19 29.73 35.01
23.07
2013 2014 2015 2016 2017

29
Marjă de Profit Brut (%)
Graficul pr ezintă evoluția raportului între profitul brut și cifr a de afaceri realizată de
către Atlassib SRL în perioada 2013 – 2017.

Fig. II -8 Marja de profit brut (%)

Sursă – prelucrare proprie

2.33 7.09 11.09 12.67
8.35
2013 2014 2015 2016 2017