CAPITOLUL 2 . JUDEȚUL COVASNA CARACTERIZARE GENERALĂ [304261]

CAPITOLUL 2 . [anonimizat], [anonimizat], mofetelor, precum și existența unor monumente istorice de artă

și arhitectură.

2.1. CADRUL NATURAL

Județul Covasna (lb. maghiară Kovászna) [anonimizat], în zona centrală a României, iar suprafața acestuia este de 3710(1,6% din teritoriul țării), [anonimizat], județul fost înființat în anul 1968, după desființarea Regiunii Autonome Maghiare. Cea mai mare parte a teritoriului județului a [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] a Carpaților de Curbură.

La est e [anonimizat]-[anonimizat]-vest cu județul Brașov iar în partea de nord cu județul Harghita.

[anonimizat] a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul extracarpatic prin pasurile Buzău și Oituz precum și prin mai multe trecători ale Carpaților Răsăriteni.

Figura 2.1. Harta României cu județul Covasna indicat Figura 2.2. [anonimizat]://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_[anonimizat]://pe-harta.ro/covasna/

[anonimizat]: 5 orașe și municipii (reședința de județ este Sfântu Gheorghe), 40 comune și 122 sate.

Relieful, [anonimizat]:

coroană exterioară muntoasă mai înaltă ([anonimizat], Munții

Întorsurii), cu altitudini de peste 1.600 metri;

Figura 2.3. Imagine din Munții Nemira Figura 2.4. [anonimizat]://wikimapia.org/ Sursă – https://calatoriiinsalbaticie.wordpress.com/

în partea centrală o [anonimizat] a Brașovului ([anonimizat]),

Figura 2.5. [anonimizat]://www.scribd.com/document/119761373/Depresiunea-

Bra%C5%9Fovului

iar spre nord și vest o zonă montană cu altitudini mai reduse ce rareori depășesc 1.200 metri (Munții Baraolt și Bodoc).

Altitudinea minimă este de 468 m la baza de eroziune a [anonimizat] 1.777 m (Vârful Lăcăuți din Munții Brețcului). [anonimizat] o lungime de aproximativ 150 km și colectând majoritatea cusurilor din această zonă. [anonimizat] a [anonimizat]-vest și izvorăște din versantul sudic al Munților Șandru Mare.

[anonimizat]-est a județului.

Figura 2.6. [anonimizat]://adevarul.ro/locale/ Figura 2.7. [anonimizat]://mapio.net/pic/p-62594715/

Teritoriul județului Covasna este bogat în izvoare de ape minerale înșiruite de-a lungul a [anonimizat], [anonimizat], Arcuș, Balvanyos, [anonimizat], bicarbonate, potasice, calcice, magnezice, clorurosodice.

[anonimizat]ce în funcție de particularitățile reliefului: climat umed și răcoros în zona montană și climat mai cald și uscat în zona de podiș și culoare depresionare

Flora cuprinde o mare varietate de:

arbori: molid, fag, stejar, gorun, mesteacăn, arin, răchită, salcie.;

arbuști: alunul, murul.;

ierburi și specii de flori: coada șoricelului, păiuș, cinci degete, firuța, pelinul, rogozul, papura, lintița, săgeata apei, brebenei, brândușă.

Fauna este foarte variată, grație mulțimii biotopurilor întâlnite din valea Oltului până pe vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni.

2.2. CADRUL DEMOGRAFIC

Cu o populație totală de 202.146 locuitori în anul 2019, județul Covasna se situează pe ultima poziție în rândul celor 41 județe ale României. Densitatea populației este scăzută (59,9 locuitori/), sub cea înregistrată la nivel național sau regional.

În ultimii 20 ani, populația județului s-a redus cu 6,4%, înregistrând un ritm mai redus de declin demografic comparativ cu media națională, iar până în anul 2050, potrivit prognozelor demografilor, județul Covasna ar mai putea pierde alte 26% din populația actuală.

Figura 2.8. Evoluția populației județului Covasna între 1995-2019 (pers.)

Sursă – https://covasna.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/populatia/

La baza acestei evoluții au stat atât scăderea natalității (de la 14,5‰ în 1995 la 11,1‰ în 2019) cât și un intens proces migrațional.

Cu toate că în cea mai mare parte a perioadei 1995-2019 natalitatea a depășit mortalitatea, iar pe întregul interval s-a înregistrat un spor natural de 916 persoane, populația județului Covasna a continuat să scadă, îndeosebi după anul 2000, ca urmare a migrației interne și externe.

Soldul negativ al migrației la finalul perioadei 1995-2019 este de aproximativ 16.000 persoane, cifră redusă în comparație cu datele înregistrate la nivelul altor județe.

Figura 2.9. Evoluția mișcării naturale a populației 1995-2019 (‰)

Sursă – create de autoare în baza datelor de pe www.insse.ro

Tabel 2.1. Distribuția populației pe grupe de vârstă

Sursă – creat de autoare în baza https://covasna.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/populatia/

Evoluția structurii pe grupe de vârstă pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire demografică, ponderea vârstnicilor mărindu-se de la 10,3% în 1995 la 17,5% în anul 2019, prognoza pentru 2050 fiind de 32,3%.

Ca urmare a scăderii ponderii populației tinere (0-14 ani), raportul de dependență demografică s-a redus în ultimii 20 ani de la 57% la 42%, însă va ajunge până în anul 2050 la 73% datorită creșterii ponderii populației vârstnice.

Figura 2.9. Structura populației după nivelul instituției de învățământ absolvite (%)

Sursă – create de autoare în baza datelor de pe www.insse.ro

Conform ultimelor date statistice, 4,20% din totalul populației de peste 10 ani avea o diplomă universitară, 2,66 % au studii postliceale sau de maiștri, 20,55% au absolvit liceul, iar 16% sunt absolvenți ai școlii profesionale, restul populației cu vârsta mai mare de 10 ani având un nivel scăzut de pregătire școlară. Rata analfabetismului depășește ușor 2,98% , depășind mediile înregistrate la nivel național și regional.

2.3. CADRUL ECONOMIC. IMPLICAȚII ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI

Dacă se analizează situația actuală și procesele economiei din județul Covasna (sectorul de producție și de oferire de servicii, agricultură), se pot desprinde un șir de concluzii contradictorii. Cele mai importante dintre acestea sunt următoarele:

situația nefavorabilă a ocupării forței de muncă și așteptările majore ale localnicilor față de acesta, ar necesita, ca dezvoltare economică cât mai rapidă și crearea de noi locuri de muncă aferentă acestuia, să ofere o rezolvarea acestei situații.

acele investiții economice de tip productiv, care ar putea oferi locuri de muncă unui număr mai mare de persoane, de obicei necesită o materie primă specifică și produc o împovărare a naturii, care nu poate fi corelat cu caracterul balnear al orașului și cu dezvoltarea turistică. Din acest motiv, nu prea sunt șanse de înflorire a așa zisei industrii, sau de reabilitare a producției anterioare.

caracterul special de oraș balnear, din start creează o barieră, față de investițiile venite din exterior, care nu au legătură cu turismul.

ocuparea aproape totală a forței de muncă, bazată numai pe turism, ar putea fi realizată doar dacă, în turismul local s-ar produce o schimbare de cantitate și calitate majoră, care ar lărgi spectrul locurilor de muncă conectate în mod direct și mai ales indirect (producția de alimente, recreere, alte servicii) cu turismul. Acesta ar schimba turismul pasiv, bazat doar pe servire, cu turismul activ bazat pe activități de cunoaștere. Exemplul hotelului Clermont din orașul Covasna, ne arată, că această schimbare,

teoretic, este posibilă, doar că necesită foarte mult timp.

situația proceselor economice și noilor inițiative ne arată, că există multe experimente. Marea majoritate a acestora (90% din întreprinderi) servesc auto-susținerea întreprinzătorilor, cifra de afaceri este mică, oferă locuri de muncă doar câtorva persoane, menținerea lor este incertă.

cadrele motivaționale al funcționării segmentului antreprenorial lipsesc cu desăvârșire, respectiv efectul avut asupra segmentului este redus.

Caracteristicile enumerate mai sus indică faptul, că între așteptări și nevoi pe de o parte, și între condiții și resurse pe de altă parte există o discrepanță majoră. Situația specială a județului, respectiv încrederea avută în dezvoltarea turistică, ar necesita, realizarea unui model economic, care se bazează pe schimbarea totală a turismului din punct de vedere cantitativ și calitativ.

Acest model conectează în mod direct sau indirect, marea parte a activităților de producție și de servicii, și domeniul turistic în accepțiunea lui largă. Pe plan teoretic acest lucru este posibil, funcționează în multe părți ale lumii, chiar și în Covasna există un exemplu de succes de acest gen. Angajamentul față de acest model necesită o hotărâre locală și un program special de dezvoltare economică, care ia în considerare toate consecințele acestuia (pozitive și negative).