CAPITOLUL 2. ANALIZA OFERTEI ȘI C ERERII TURISTIC E [624842]

1
CAPITOLUL 2. ANALIZA OFERTEI ȘI C ERERII TURISTIC E
2.1.Oferta turistică a S.C. TBRCM S. A
Oferta turistică r eprezintă ansamblul atracțiilor naturale și antropice, care pot motiva
deplasarea turiștil or și a elementelor destinate să le valorifice, să s atisfacă cererea. Ea este
percepută d e către cerere sub f orma unei imagini c onstruit e prin acumul area și sint etizarea
informațiilor primit e prin dif erite mijloace și filtr ate în funcți e de caracteristicil e specifice
fiecărui s egment de consum atori.
Oferta cuprind e, în afara atracțiilor, a resurselor și echipamentul d e producere și
comercializare a produsului turistic, bunuril e și serviciil e destinate consumului turistic,
condițiil e de comercializare a acestora, infr astructur a turistică și f orța de muncă necesară
activității turistic e.
Prin analogie cu cl asificarea resurselor turistic e, oferta turistică s e împarte în prim ară,
care cuprind e totalitatea valorilor (resurselor) naturale și secund ară, incluzând ansamblul
resurselor create de mâna omului (v alori istorice, arhitecturale, cultur ale, folclorice etc.).
Ansamblul ofertei prim are și secund are constitui e oferta turistică p otențială a unui
teritoriu, c are va deveni ofertă reală (efectivă) num ai în măsur a în care va întruni o serie de
caracteristici p entru stimul area consumului turistic, r espectiv atunci când s e vor dezvolta
condițiil e necesare de primir ea turiștil or și d e petrecere a sejurului l or în ambianța
caracteristică a resurselor prim are și secund are, ca rezultat al dezvoltării b azei materiale a
turismului și a infrastructurii s ale tehnice.
Oferta prim ară nu are valoare intrins ecă: ea se disting e de oferta turistică s ecund ară
(produsă d e mâna omului) prin f aptul că r esursele naturale nu pot fi r eproduse artifici al, ele
fiind cr eate de natură, atât în sp ațiu, cât și în timp.
Oferta turistică prim ară și s ecund ară constitui e deci "m ateria primă" p entru industri a
turismului, c are se va modela în dif erite produse turistic e numai printr -un consum efectiv d e
muncă vi e, îngl obată în pr estațiile de servicii turistic e specifice pentru fi ecare produs turistic.
În lit eratura de specialitate se regăsesc și sub num ele de resurse turistic e antropice.
Această "m aterie primă", d eși abund entă în aparență, d evine din c e în ce mai limit ată,
ceea ce îngust ează "sp ațiul turistic" și d eci posibilit atea folosirii unui t eritoriu în sc opuri
preponderent sau exclusiv turistic e. în acest context, s e impun e o identific are realistă a
resurselor turistic e corespunzând m otivațiilor efective, ca și evaluarea corectă a posibilităț ilor
de a transforma resursele potențiale și resursele utiliz abile în scopuri turistic e.
Cererea și oferta turistică s e găsesc în r elații de cauzalitate, atât oferta, cât și c ererea
putându -se situa una față de cealaltă p e poziție de factor determin ant de evoluție sau pe
poziție de rezultantă a acestei evoluții.
Din această c auză, p articul aritățil e produsului turistic imprimă și ofertei turistic e
anumit e particul arități sp ecifice, adaptate ca volum, structură și c a diversitate direcționate

2
spre satisfacerea cererii de consum a clientelei particip ante la diferite forme de turism, cu
luarea în considerare a factorilor care stimul ează sau limit ează circul ația turistică.
Oferta turistică s e caracterizează printr -un ansamblu d e bunuri și s ervicii, a căror
materializare este o funcți e a capacitățil or receptoare. Deoarece capacitățil e de primir e
limit ează oferta turistică în sp ațiu, aceasta se caracterizează printr -o rigidit ate relativă în
comparație cu elasticit atea cererii turistic e.
Oferta turistică are și anumite limit e de ordin t emporal, putând avea caracter
permanent sau sezonier, în funcți e de condițiil e minim e pe care le întrun esc resursele naturale
pentru a putea fi acceptate de turiști într -o anumită p erioadă din an.
Interesul p entru c onsum ația turisti că nu este ceva înnăscut: el apare în contextul
factorilor de influ ențare a cererii turistic e la locul d e origin e a turiștil or potențiali. Aceste
condiții, c onjugate cu impulsuril e de ordin p ersonal (deci strict individu alizate) ale fiecărui
consum ator de servicii turistic e, provoacă int eresul turistic, cu alte cuvint e – motivațiile
turistic e.
Analiza interdependenței diferiților factori motivaționali care stimul ează sau frân ează
circul ația turistică p ermite adaptarea mai operativă a ofertei turistic e la nevoile de consum ale
populației pentru s erviciil e turistic e.
2.1.1. Structuri d e cazare
Pe baza inform ațiilor lu ate de pe site -ul Institutului N ațional de St atistică , am încerc at
să fac o analiză a echip amentelor de c azare și a circul ației turistice aferen te turismului b alnear
din Români a. (www.insse.ro )
Astfel, în t abelul nr.II -1 se po ate observ a că numărul sp ațiilor de c azare în anul 2017
(577 unități de c azare) a crescut f ață de anul 2006 (377 unități de c azare) cu 200 d e unități d e
cazare.
Analizând evoluți a numărului echip amentelor de c azare de -a lungul perio adei 2006 –
2017 , observăm că anul 2007 a înregistr at valoarea cea mai mică, i ar anul 2017 valoarea cea
mai mare.
Tabelul nr. II -1 Evoluți a echipamentelor de cazare turistică, în stați unile balneare din România,
2006 -2017
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Hoteluri 120 118 120 118 120 135 137 143 121 122 126 132
Hoteluri
pentru
tineret 4 4 4 : : : : : : : : :
Hosteluri 1 1 1 5 4 10 9 7 8 10 9 10
Moteluri 7 7 7 7 6 10 12 12 15 15 15 15
Vile
turistic e 117 111 98 83 78 73 81 69 70 72 73 84
Cabane
turistic e 4 4 4 4 4 5 4 5 6 7 7 8
Bung alouri 4 4 11 12 13 12 17 26 13 8 7 57
Campinguri 17 15 16 15 13 11 12 12 7 7 7 8

3
Popasuri
turistic e 5 5 5 5 6 7 7 8 8 6 6 5
Casute
turistic e 7 7 7 6 5 5 4 4 3 6 6 6
Tabere de
elevi si
prescolari 10 10 10 9 8 8 8 8 7 7 7 7
Pensiuni
turistic e 62 68 67 79 86 98 147 157 159 184 188 200
Pensiuni
agroturistic e 19 18 32 34 43 39 50 48 34 35 35 45
Total 377 372 382 377 386 413 488 499 451 479 486 577
Sursa : Prelucrare după datele de pe www.insse.ro

Referitor la analiza circulației turistice, con form datelor din tabelul nr.II -2, numărul
sosir ilor turiștilor străini rămâne aproape constant pe toată perioada analizată..
Tabelul nr. II -2 Evoluția circulației turistice în spațiile de cazare, în stațiunile balneare din
România , 2006 -2017
An 2006 2013 2014 2015 2016 2017
Romani 4836196 6225798 6551339 7681896 8521698 9383266
Straini 1379832 1717355 1914570 2239978 2480824 2760080
Total 6216028 7943153 8465909 9921874 11002522 12143346
Sursa : Prelucrare după datele d e pe www.insse.ro

Din t abelul II -2 se poate observa că numărul turiștil or români cât și străini c azați în
stațiunile balneare din R omâni a în perioada 2006 -2017 s -a dublat, astfel:
– cu 4.547.070 mai mulți turiști r omâni în anul 2017 f ață de anul d e referință
– cu 1.380.248 mai mulți turiști străi ni în anul 2017 f ață de anul 2006.
Această evoluție este reprezentată grafic în figur a de mai jos:

Figura nr. II -1 Evoluția sosirilor de turiști (mii), în stațiunile balneare din România , 2007 -2016

Sursă – creat de autor în b aza calculelor

02000400060008000100001200014000
2006201320142015201620174837 6226 6552 7682 8522 9383 1380 1717 1915 2240 2481 2760
Turiști străini
Turiști români

4
Societatea de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității d e Muncă "TBRCM"
S.A. dispun e de 13 hoteluri cu structuri complete de cazare, restaurant și tr atament balnear în
13 st ațiuni b alneoclimaterice. Acestea sunt :
Figura nr. II -1 Complexul h otelier Ialomița

Str. L acului nr.1, Amara,
jud. I alomita, cod 927020
Tel:0243/266.259
0243/266.260
0243/266.165
Web:
www.h otelialomita.ro

Sursă – www.tbrcm.r o

Complexul H otelier Ialomița dispun e de 414 l ocuri d e cazare clasificate la categoria
trei stele și 74 l ocuri d e cazare clasificate la categoria două stele.
Acesta dispun e de restaurant, b ază de tratament m odernă, pl ajă, pr ecum și d e alte
dotări c e permit p etrecerea plăcută a timpului lib er.
Figura nr. II -2 Hotel Ceres din st ațiunea Bala

Str. Princip ala, Bala, jud.
Mehedinti, c od 227010
Tel: 0252/386.065
0252/386.066
Sursă – www.tbrcm.r o

Hotelul C eres din st ațiunea Bala, dispun e de 208 l ocuri d e cazare, clasificate la
categoria două st ele. Este situat într -o zonă pit orească d e dealuri, în sud -vestul țării, l a
altitudin ea de 400 m.
Princip alii factori terapeutici n aturali constau în pr ezența izvoarelor mezotermale slab
sulfur oase oligometalice și a nămolului sapropelic. Aceștia sunt indic ați pentru tr atarea mai
multor afecțiuni.

5
Figura nr. II -3 Hotel Silvana, Buzi aș

Str. Princip ala, Buzi aș, jud Timiș ,
cod 305100
Tel: 0256/321.186
0256/322.268
Sursă – www.tb rcm.r o

Hotelul Silv ana dispun e de 200 l ocuri în c amere clasificate la categoria două st ele,
având un niv el sup erior de confort.
Această z onă b eneficiază d e condițiil e climatice deosebite ale câmpi ei de vest,
influ ențate de masele de aer de origin e sub-mediteraneană și d e prezența vântului f oen, cald
și usc at, primăv ara.
Figura nr. II -4 Hotel Ceres, Puci oasa

Str. R epublicii nr.1, Puci oasa, jud.
Dâmb ovița, cod 135400
Tel: 0245/760.729
0245/760.898
Sursă – www.tbrcm.r o

Hotelul C eres de la Pucioasa dispun e de 222 l ocuri d e cazare în camere duble, de
categoria două stele, cu un niv el sup erior de confort.
Stațiunea se află la 350 m etri altitudin e, într -o zonă dominată de coline împădurit e
care determin ă un clim at stimul ent, cu v eri răc oroase.
Princip alii f actori naturali de cură sunt apele minerale sulfur oase, sulf atate,
bicarbonatate, calcice, sodice clorurate și clim atul agreabil cu v eri răc oroase.
. Figura nr. II -5 Hotel Livadia, Olănești

Str. Muncit orilor nr.1, Bă ile
Olănești, jud. Vâ lcea, cod 24530 0
Tel: 0250.775.421
0250.775.458
0250.775.206
0250.775.448

Sursă – www.tbrcm.r o

Hotelul Liv adia este situat în apropierea izvoarelor stațiunii, are o capacitate de cazare
de 188 l ocuri l a categoria 3 stele și 70 l ocuri l a categoria 2 stele.

6
Stațiunea este situată în apropierea văii Oltului și este înconjurată de dealuri
împădurit e ce contribui e la dezvoltarea unui clim at cu v eri răc oroase și ierni blând e.
Prezența vegetației face că aerul să aibă gr adul optim d e oxigenare și o concentrație
ideală de aeroioni negativi.
. Figura nr. II -6 Hotel Ceres, Bizuș a

Comuna Ileandra, Bizuș a, jud
Salaj, cod 457190
Tel:0260.648.911
Sursă – www.tbrcm.r o

Hotelul C eres, din această st ațiune are 75 locuri d e cazare clasificate la categoria două
stele, în c amere modernizate ce dispun d e tot confortul. Este situat în z onă de nord-vest a țării
la circa 240 m altitudin e și beneficiază de un clim at de coline și dealuri cu v eri răc oroase și
ierni reci.
Apele minerale de aici sunt sulf atate bicarbonatate, cloro-magneziene, sodice,
hipotone și atermale. Factorii terapeutici n e permit să oferim tr atament balnear și d e
recuperare pentru afecțiuni ale aparatului l ocomotor, afecțiuni gin ecologice, ale tubului
digestiv și ale sistemului n ervos periferic.
. Figura nr. II -7 Hotel Ceres, Bizuș a

Str. Unirii nr.10, C ovasna, jud.
Covasna, cod 525200
Tel:0267/340.407
0267/341.915
Sursă – www.tbrcm.r o

Hotelul D acia dispun e de 294 l ocuri d e cazare în camere duble clasificate la categoria
două stele.
Așezarea geografică, c onfigur ația geologică a regiunii și altitudin ea de circa 560 m a
stațiunii c onduc l a dezvoltarea unui clim at de tip sub alpin c aracterizat prin c almul atmosferic
și prezența aerosolilor cu o concentrație ridicată de ioni negativi.
Cadrul n atural din C ovasna oferă o imensă b ogăție de factori balneari și clim aterici cu
rol terapeutic.
Princip alii factori terapeutici ai zonei sunt: apele minerale carbogazoase, ferugin oase,
calcice hipotone și hip ertone, respectiv m ofetele cu emanații de gaze ușor radioactive.

7
2.1.2 Structuri d e alimentație
Prin oferta de preparate, unitățil e de alimentație public a se deosebesc destul d e puțin
de meniuril e tipice ale restaurantelor de la noi. Sunt d ominante urmatoarele categorii :
Restaurantele sunt c ele mai des intâlnit e localuri public e.Pe langa calitatea
mâncăruril or tradiționale, se remarcă i nteresul pr oprietarilor pentru cr earea unei ambianțe
mai plăcut e, cu d ecorațiuni d e inspir ație populară locală (ceramică d e Horez sau de Vlăd ești,
utiliz area pietrei naturale calcaroase și a lemnului sculpt at, piei de animale, etc).
Se remarcă o creștere a numărului d e locuri prin includ erea serviciil or de alimentație
în oferta pensiunil or și vil elor din st ațiune (exemple edificatoare sunt r estaurantele
pensiunil or Europa, Rubin și Tis a).
Bufeturile și br aseriile sunt m ai puțin e la număr d ecât restaurantele (cca 10 dacă le
includ em și p e cele apropiate ca specific cu b arurile) și oferă ind eosebi băuturi răc oritoare și
alcoolice și o gamă redusă d e produse alimentare preluate din c omerț. Destul d e puțin e unitați
asigură s ervirea unor minuturi c alde sau reci sau a unor preparate de tip fast-food.
Barurile sunt sp ecifice mai ales hotelurilor, dar in ultim a vreme devin m ai frecvente datorită
tineretului din c e in ce mai interesat de practicarea acestui tip d e turism b alnear.
În vederea îmbunătățiri i rețelei de alimentație publică, autoritățil e locale vizează
modernizarea unitățil or și r estructur area parțială a ofertei lor, in s ensul că acestea ar trebui să
cuprindă și c apacități d e preparare a unor produse mai dietetice-mai mult e lactobaruri,
rotiserii, ceainării.
Printr e unităț ile propuse pentru m odernizare într-o primă etapă se includ c antinele-
pensiun e, mai ales a celor care deservesc vil ele cu un a sau două st ele. Este prevazută
refacerea finisajelor exterioare, înl ocuirea mobilierului uz at, redotarea bucătăriil or și a
anexelor funcți onale. Dezvoltarea unitățil or de alimentație se va face prin c orelarea cu
numărul l ocurilor de cazare, raportul id eal dintr e acestea trebuind s a fie 1:1.

Serviciil e de agrement
Agrementul r eprezintă alături d e transport, cazare și alimentație o componentă d e
bază a serviciului turistic. Privit în c oncordanță cu c erințele turistului, agrementul viz ează
destind erea și reconfortarea fizică a acestuia, divertism entul și d ezvoltarea capacitățil or sale.
Agrementul r eprezintă, în pl an economic, o sursă imp ortantă d e încasări, având un r ol
stimul ator pentru circul ația turistică. T otodată, agrementul r eprezintă mijl ocul princip al de
individu alizare a ofertei turistic e.
În general strategia de dezvoltare a agrementului nu țin e seama, pe de o parte, de
motivațiile aspirațiile și așteptăril e turiștil or iar, pe de altă p arte, de profilul structur a și
specificul st ațiunii.
În cazul st ațiunii b alneo-climaterice Băile Olănești, d eci a turismului d e tratament sau
cură b alneo-medicală, organizarea agrementului îns eamnă: organizarea de locuri cu v ederi
panoramice, alei cu înclin ații uș oare, parcuri n aturale. În c eea ce privește serviciil e cultur ale
acestea sunt: săli p entru sp ectacole, concerte, cinematograf etc.

8
Având în v edere faptul că turiștii v eniți l a tratament în st ațiunea balneo-climaterică
Olănești sunt p ersoane în vârstă, suf erind, în c ea mai mare parte de afecțiuni c ardiovasculare
și respiratorii, serviciil e de agrement oferite chiar dacă nu f oarte diversific ate, trebuie să fie în
concordanță cu n ecesitățil e acestora.
Serviciil e complementare
Serviciil e complementare oferite de stațiune balneo-climaterică Olănești sunt:
– servicii d e informare a clientelei turistic e
– serviciul d e intermediere (rezervări, închiri eri)
– servicii d e activități turistic e cu c aracter sp ecial (organizarea de congrese,
simp ozioane, expoziții, f estivaluri)
– servicii și activități turistic e cu caracter sportiv
– servicii d e tratamente balneo-medicale
– servicii div erse
Unele dintr e aceste servicii sunt cun oscute cu anticip ație de către turiști, intrând în
costul iniți al al programului, d ar, cu c ele mai mult e dintr e ele, turiștii au contact num ai la
destinație, consumul rămânând num ai la latitudin ea lor. Caracterizându -se prin varietate,
serviciil e suplim entare, fie se asociază serviciil or de bază, fi e au o existență ind ependentă.
2.1.3. B aza de tratament Băile Olănești
Stațiune balneoclimatică p ermanentă situ ată în jud ețul Vâlc ea la o altitudin e de 450
m, Băile Olănești se află în n ord-estul Olteniei, pe valea râului Olănești, înc onjurată de
dealuri în alte, acoperite de păduri d e fag și st ejar. Băil e Olănești au un clim at continental de
dealuri, cu v eri răc oroase și ierni blând e.
Factori naturali de cură
Ape minerale sulfur oase, clorurate, slab iodurate, bromurate, sodice, calcice,
magneziene, unele oligominerale (izvoarele nr. 11, 12, 24), altele hipotone (izvoarele nr. 5, 7,
14) s au izotone (izvoarele nr. 3, 19) – provenite din izv oare naturale.
Indic ații terapeutice
– afecțiuni r enale și ale căilor urin are (litiază renală neoperată sau operată, liti aza căilor
urinare, pielonefrită cr onică, gl omerulonefrită cr onică);
– afecțiuni ale tubului dig estiv (g astrite cronice hipoacide, constip ația cronică, c olite
cronice);
– afecțiuni hepatobiliare (dischin ezia biliară, c olecistit a cronică n ecalculoasă s au
calculoasă, tulburări după fic at operat, colecistectomie, hepatită cr onică, p ancreatită
cronică);
– afecțiuni r espiratorii (n oxe profesionale, stări după pn eumopatii micr obiene sau virotice,
astmul alergic, br onșitele și traheobronșitele cronice, bronșectazia);
– afecțiuni m etabolice și de nutriți e (diabet zaharat, stări d e hiperuric emii, d e hiperlipemii,
obezitate);
– afecțiuni O.R.L. (l aringit ele cronice, alergia nazo-sinuz ală);

9
– afecțiuni d ermatologice (psoriazis, ihti oze incipi ente, cheratodermii, eczeme și urtic arii
cronice, neurodermite, dermatite seboreice, acnee);
– afecțiuni asociate (afecțiuni r eumatismale degenerative și abarticul are, nevroză astenică,
boli profesionale, afecțiuni endocrine).
Instalații de tratament
Buvete pentru cură int ernă cu apă min erală; inst alații pentru băi c alde cu apă min erală;
instalații pentru inh alații și aerosoli; inst alații complexe pentru electro, hidr o și termoterapie,
masaj medical, săli d e gimn astică m edicală.
2.2. Analizarea ofertei turistic e la Hotelul Liv adia
Hotel Livadia este o unitate hotelieră de cu o capacitate de 188 l ocuri l a categorie 3*
și 70 l ocuri l a categoria 2*, amplasat în c entrul c omercial, fin anciar și cultur al al stațiunii
Olănești care are o activit ate permanentă și este mereu disp onibil cli enților, oferind s ervicii
de calitate bună și t arife pe măsură.
Structur a serviciil or oferite de hotel este următ oarea:
– camere dotate cu aer condițonat;
– tv. color ;
– telefon;
– mini-bar ( doar in apartamente);
– restaurantul Livadia care oferă pr eparate culin are cu sp ecific r omânesc, și
internațional;
– bar de zi care oferă cele mai variate băuturi;
– două săli d e conferință;
– centru d e înfrumus ețare cu coafură, friz erie;
– casă de schimb v alutar;
– servicii m edicale;
– angajații (în sp ecial cei care intră în c ontact cu cli enții) v orbesc engleza;
– parcare.
Tarifele practicate de Hotel Livadia sunt:
– cameră dublă (minim 5 n opti) + p ensiun e completă (m eniu fix) – 105 l ei/zi
– singl e (minim 5 n opti) + p ensiun e completă (m eniu fix) -135 l ei/zi
Sistemul d e tarifare este diferențiat în funcți e de perioada de timp p entru c are este
ocupată camera, gradul d e ocupare al camerelor.
Sunt acordate și anumit e facilități p entru anumit e segmente de clienți (grupuri d e
turiști c are staționează un anumit număr d e zile în hotel) sau se folosesc tarife degresive
(tariful p entru o cameră scade dacă aceasta este închiri ată mai mult e zile).
Cărțil e de credit acceptate sunt: VIS A, AMERICAN EXPR ES, M ASTERCARD.
Rezervăril e se pot face prin: f ax, telefon, email.

10
Pentru a face o comparație cu hotelurile concurente de pe piață, se evidențiază niv elul
tarifului d e cazare (fără micul d ejun) al unei camere duble ocupate în regim d e singl e pentru
clienții p e cont propriu.
Hotelul are numeroși colaboratori, cu ajutorul căr ora își oferă serviciil e, aceștia fiind:
agenții d e turism, bănci (B.C.R.), s ocietăți c omerciale, furniz ori.
Printr e princip alii furniz ori de mărfuri ai societății pot fi amintiți:
– pentru pr oduse din carne
 S.C. P rodcot S.R.L. ce livrează societății c ame de porc și vită carcasă și specialități.
 S.C. S orival S.R.L. ce livrează carne de pasăre vrac și specialități ambalate;
 S.C Magic Tic T ac S.R.L. ce livrează carne pasare vrac și ambalată din import
– pentru l apte si produse din lapte
 S.C. Brădet S.R.L. ce livrează următ oarele produse lactate: iaurturi n aturale, smântână
grasă și d egresată și brânză vaci dietetică;
 S.C. Dencros S.R.L. ce livreză telemea vacă și oaie.
 S C. Magic Tic T ac S.R.L. care livrează lapte, sana, telemea oaie și alte specialități d e
brânză ș i cașcaval.
 S.C. Lacto Prod S.R.L. , ce livrează cașcaval.
– pentra băuturi spirt oase și răc oritoare
 S.C. R ifco S.R.L. Pitești ce livrează băuturi spirt oase import.
 S.C. Magic S.R.L. ce livreză vinuri p roducți a Jidvei și imp ort, sucuri n aturale, bere.
 S.C. DMC S.R.L. ce livreza vinuri pr oducți a Murf atlar și băuturi spirtoase.
 S.C. M ultiserv S.R.L. ce livrează sucuri, răc oritoare.
 S.C. N ordexim S.R.L – ce livrează sucuri ră coritoare, ceaiuri, b ere.
– pentru m ateriale princip alii furniz ori sunt:
 S.C. R olexgel S.R..L
 S.C. D amila S.R.L ,
 S.C. Erhan S.R.L.
Princip alii cli enți cu care societatea desfășoară relații strâns e de colaborare sunt:
– Casa Naționala de Pensii si Alte Drepturi d e Asigurări S ociale
– Minist erul Fin anțelor Public e – Scoală de Finanțe Public e Rm. Vâlc ea;
– Directia Generala Sanitar-Veterinara si Sigur anța Alimentelor;
– Minist erul Public – Parchetul D e Pe Langa înalta Curte de Casație si Justiti e;
– Institutul N ational de Cercetare-Dezvoltare Pentru Tehnologii Cri ogenie si Izotopice
– Minist erul Sănătății si F amiliei – „ Congresul d e Medicin a Interna"
– Fund ația „Parteneri pentru D ezvolare Locala"
– Camera de Comerț si Industri e;
– Agentia Natioanala Pentru Pr otecția Mediulu i;
– Minist etul Educației Si C ercetării;
– Farniexpert;

11
– Elgeka Ferfelis;
– Electrica; Hidroelectrica;
– Marshal Turism;
– Exclusiv e Consulting Tr aining;
– Ella Traveland;
– Palace Tour Cr aiova;
– Eximtur Cluj –Napoca.
Concur ența. În ultim a perioadă concurența a sporit pr in construir ea de nenumăr ate
pensiuni turistic e, agroturistic e foarte apropiate de Zona complexului Hotelier Liv adia, cu un
confort foarte ridicat ai cazării. Acestea iau avantajul capacității m ai mici d e cazare și implicit
nivelul inv estițiil e relativi m ai mici.
În zona agrementului ș i a turism ului d e afaceri s-au dezvoltat în z onă, Hotelul Supr em
(3*) cu un gr ad bun al calității s erviciil or si s ala de conferința adegvata desfășurării d e
simpozioane si trainig-uri, și P ensiun ea Eden cu un sp ecific tr adițional românesc , stil cr amă,
dar și cu construir ea unui ștr and termal.
Din punctul d e vedere al relațiilor cu c oncurența foarte puternică, H otel Livadia se
menține pe piață datorită p oliticil or și str ategiilor adoptate de conduc ere, având un gr ad de
ocupare bun.
Este foarte important pentru H otel Livadia să-și poată păstr a actualii cli enți și să -i
atragă p e cei potențiali. Fiind un h otel destinat în princip al pentru t ratament balnear,
amplasarea acestuia reprezintă un atu în plus p entru că h otelul este situat în c entrul st ațiunii.
Concurând p e o piață put ernică, p entru H otel Livadia este vitală pr estarea serviciil or
la o calitate superioară și îmbunătățir ea acestora pentru s atisfacerea celor mai pretențioase
cereri ale clienților.
Funcți onarea hotelului are în v edere respectarea Normelor privind cl asificarea
unitățil or cu activit ate hotelieră și alimentație din turism din anul 1991, elaborate de
Minist erul C omerțului și Turismului.
2.3. C ererea turistică și analiza circul ației turistic e la Hotel Livadia
Pentru analiza circul ației turistic e se iau în c alcul următ orii indic atori:
– numărul d e turiști, c are arată evoluția turiștil or care frecventează H otel Livadia și care
s-au cazat în h otel;
– numărul d e înnoptări, c are arată nu mărul n opților în c are turiștii au fost cazați în h otel;
– durata medie a sejurului, c are arată în m edie câte zile au fost cazați turiștii în h otel. Se
calculează ca raport într e numărul d e înnoptări și numărul d e turiști;
– gradul d e ocupare, este considerat o rată fund amentală și s e calculează ca (număr c amere
ocupate/număr c amere disponibile) x 100, și are o exprim are la nivel de zi, lună, an.
Deci, analiza circul ației turistic e se face pentru :

12
Tabelul nr. II -3 Evoluția circulației turistice la Hotel Livadia, 2014 -2016
Anii 2014 2015 2016
Nr. turi ști (mii) 11260 12458 12720
Nr.înnoptări 93928 93269 83075
Nr.loc.cazare 404 404 404
Gradul d e ocupare 57,66 58,96 59,10
Durata medie a sejurului 8,34 7,47 6,48
Sursa : Prelucrare după datele de la societate

Tabelul nr. II -4 Număr turiști (număr p ersoane cazate) în H otel Livadia (mii)
Anii Nr. turisti Români Străini
2014 11260 11020 240
2015 12458 12250 208
2016 12720 12503 217
Sursa : Prelucrare după datele de la societate

Figura nr. II -7 Evoluția numărului d e turiști r omâni și străini, 2014 -2016

Sursa – creat de autor

Analizând v ariația numărului d e turiști t otal în p erioada 2014-2016, se constată o
creștere a acestuia, de la 11260 (în anul 20 14) la 12458 (în anul 20 15), pentru c a în anul 20 16
să crească puțin p este anul 20 15, ajungând l a 12720.
Din analiza numărului d e turiști p e naționalități s e poate observa numărul mic d e
turiști străini c azați în h otel în p erioada 2014-2016, în c omparație cu turiștii r omâni c are ating
cote foarte mari. Acest lucru s e poate explic a și datorită f aptului c a Hotelul Livadia este
destinat în princip al tratamentului b alnear. Deci, se observa că:
– Ritmul m ediu al numărului de turiști a scăzut s au crescut în în fi ecare an, situ ație
determin ată de conjunctur a economică, p olitică, s ocială a țării și a pieței und e se
desfășoară activit atea Hotelului Livadia.

02000400060008000100001200014000
2014 2015 201611020 12250 12503
240 208 217 Români
Străini

13
Tabelul nr. II -5 Număr înnoptări în Hotel Livadia – pers
Anii Nr. înn optări Români Străini
2014 93928 91768 2160
2015 93269 91397 1872
2016 83075 81122 1953
Sursa : Prelucrare după datele de la societate
Figura nr. II -8 Evoluția numărului d e turiști r omâni și străini, 2014 -2016

Sursa : creat de autor

Analizând v alorile absolute ale fiecărui an cu v alorile anului lu at ca bază d e
comparație se poate observa o scădere continuă a numărului d e înnoptări d e la 93928 în anul
2014 la 93269 în anul 20 15 și iar o scădere în anul 20 16, ajungându -se la 83075 . Se poate
remarca scăderea semnific ativă a numărului d e înnoptări în anul 20 16.
De asemenea, se poate observa numărul mic al turiștil or străini în c omparație cu cel al
turiștil or români observându -se o ușoară scăd ere a acestora în fiecare an.
Figura nr. II -9 Evoluția numărului d e înnoptări l a Hotel Livadia, 2014 -2016

Sursa : creat de autor
0100002000030000400005000060000700008000090000100000
2014 2015 201691768 91937
81122
2160 1872 1953 Români
Străini
76000780008000082000840008600088000900009200094000
2014 2015 201693928 93269
83075