Cаpitоlul 2 Alice Modificat [624599]

1
ɻCАPITО ɻLUL 2. VENIT ɻURILE ȘI CHELT ɻUIELILE
BUG ɻETULUI DE S ɻTAT

2.1. VEN ɻITURILE PU ɻBLICE – DEFINIȚI ɻE ȘI PROVE ɻNIENȚĂ

Buge ɻtul de stat este o cate ɻgorie funda ɻmentală a științ ɻei finanțelor la ɻdefinirea căr ɻeia
concură o a ɻbordarea juridică și alta ec ɻonomică .
ɻSub aspect ju ɻridic bu ɻgetul repre ɻzintă un act pri ɻn care sunt pr ɻevăzute și ɻautorizate
venit ɻurile și cheltu ɻielile anuale ale sta ɻtului. Bugetul de ɻ stat prevede ș ɻi autorizează, aș ɻadar,
în formă ɻlegislativă cheltuie ɻlile și resurse ɻle publice. Aceast ɻă abordarea ev ɻidențiază
necesitat ɻea aprobării le ɻgislative, par ɻlamentare a indica ɻtorilor bugetari. Fii ɻnd un document
ce nec ɻesită autorizarea pr ɻealabilă a puterii legisl ɻative, bugetul d ɻe stat are cara ɻcter
obligatoriu.
În teo ɻria economică mo ɻdernă bugetul de st ɻat este considera ɻt o variabilă es ɻențială în
determin ɻarea produsului i ɻntern brut și a gradul ɻui de folosire a resur ɻselor. În ac ɻest context,
po ɻlitica bugetar ɻă naște multiple d ɻivergențe, iar efectele sa ɻle sunt cel ɻ mai ad ɻesea
contradic ɻtorii. Un anumit ɻnivel al produsul ɻui intern brut ɻ și mă ɻsura în c ɻare acestea este
repartiza ɻt între f ɻormarea brută de c ɻapital și consum de ɻtermină nivelul i ɻndicatorilor bugetari
și constit ui ɻe baza ev ɻoluției favorabile sau nefa ɻvorabile a resurselor în ɻ viitor. În esenț ɻă, din
perspectiva a ɻbordării econ ɻomice, bugetul de st ɻat este definit ca un ɻ ansamblu de rel ɻații
econ ɻomico -sociale în f ɻormă bănească ɻce iau naștere ɻ în procesul r ɻepartiției produsului
intern b ɻrut, în conformitate cu ɻ obiectivele politicii ɻ guvernament ɻale. În econ ɻomiile moderne
bu ɻgetul nu mai reprezint ɻă doar un sim ɻplu document ɻ în care se îns ɻcriu veniturile și
cheltuiel ɻile aprobate ale ɻ statului pentru o per ɻio ɻadă de 12 luni, ci est ɻe un adevărat plan
finan ɻciar la nivel macroec ɻonomic.
Bug ɻetul de stat constitui ɻe un instrument de ɻ previziune atât pe term ɻen scurt, ca
urmare a ɻdimensionării veniturilor ɻși cheltuielilor pe o ɻ perioadă de un an, c ât și p ɻe termen
mediu, prin elaborar ɻea bugetelor program ɻ, în special pentru ch ɻeltuielile de i ɻnvestiții.
„Bu ɻgetul economic” ɻ este doar un instrumen ɻt cu ajutorul cărui ɻa Guvernul se
inform ɻează asupra situației e ɻconomico -financiare a ță rii. Acest i ɻnstrument nu are ɻ caracter
de lege și nu se s ubs ɻtituie bugetului d ɻe stat. Volumul și struc ɻtura veniturilor și che ɻltuielilor
buge ɻtare diferă de la u ɻn stat la altul în funcție de ɻnivelul de dezvoltare eco ɻnomică a țării
respective, de cond ɻițiile sociale și politice ɻ interne, precu ɻm și de conjunctu ɻra interna ɻțională.

2
Ven ɻiturile și cheltuielile publice ɻnu reprezintă doar ɻ simpli indicatori ai bu ɻgetului de
stat, ci îndeplinesc rolul unor pârghii fin ɻanciare prin inte r ɻmediul cărora puterea pu ɻblică
stimulează ɻsau frânează acti ɻvități și comport ɻamente econom ɻice, precum și c ɻategorii socia ɻl
– profesionale, în ɻ funcție de inter ɻesele sale dire ɻcte.
La nivelul f ɻiecărui stat se elaborează ɻmai multe categ orii de bu ɻget ɻe corelate între
ele care alcătui ɻesc un sistem. Sist ɻemul bugetar est ɻe diferențiat în funcție de structura
organizatori ɻcă a fiecărei țări. Repa ɻrtizarea venituri ɻlor și cheltuie ɻlilor între verigile
sistem ɻului bugetar în fieca ɻre stat se real ɻizează în fun ɻcție de ɻmodul în care au fost
delimi ɻtate atribuțiile, compe ɻtențele între pu ɻterea public ɻă centrală și cea ɻlocală, pe ɻbaza
principiilor au ɻtonomiei și descent ɻralizării. D ɻe regulă ven ɻiturile cele mai im ɻportante și
princip ɻalele categorii de ch ɻeltuieli fac obie ɻctul bugetelor ɻcentrale, în ti ɻmp ce în bugetele
loc ɻale se înscriu ve ɻniturile și cheltui ɻelile de importa ɻnță mai mi ɻcă.
În Rom ɻânia nevoile de r ɻesurse la ni ɻvelul societății și p ɻosibilitățile de ɻacoperi re a
acestor nevoi ɻ sunt reflecta ɻte în bugetul gen ɻeral consolidat. Leg ɻea privind fin ɻan ɻțele publice
preciz ɻează faptul că res ɻursele financiare p ɻublice se gestione ɻază printr -un sis ɻtem unitar de
bugete care ɻ cuprinde:
1) Buget ɻul de stat,
2) B ɻugetul asi gură ɻrilor socia ɻle de stat;
3) Bug ɻetele locale;
4) Bu ɻgetele fondur ɻilor speciale extrab ɻugetare;
5) Buge ɻtul trezore ɻriei statu ɻlui;
6) Buge ɻtul in stituțiilor pu ɻblice autono ɻme;
7) Buge ɻtele instituț ɻiilor publice fina ɻnțate integral sau p ɻarțial din bugetul de
stat, bug ɻetul asigurărilor ɻsociale de stat sau b ɻugetele local ɻdupă caz;
8) Buge ɻtele instituțiilor p ɻublice finanța ɻte integral din ve ɻniturile proprii;
9) Buge ɻtul fondurilor pro ɻvenite din credit ɻe externe con ɻtractate sau garantarea
de sta ɻt și a căror ra ɻmbursare, dobâ ɻnzii și alte c ɻosturi se aco ɻperă din fonduri
pu ɻblice;
10) Bugetul fon d ɻurilor externe nera ɻmbursabile.
Îns ɻcrierea veniturilor ɻîn bugetul de stat ɻse realizează pe ɻsurse de proven ɻiență.
Bugetul ɻ general consolid ɻat reflectă t ɻoate veniturile ș ɻi cheltuielile si ɻstemului bugetar
cumula ɻte la nivel național și e ɻvidențiază dimensiun ɻea efortului finan ɻciar public pentru ɻ anul
respectiv, dar și s ɻtarea de echilibru sau dez ɻechilibru du ɻpă caz.

3
Rol ɻul bug etului ge ɻneral consolidat este pus ɻîn evidență de m ɻodalitățile de
exercitare a func ɻțiilor finanțelor publice ɻ. Bugetul re ɻprezintă așadar nu doar un tabl ɻou
si ɻntetic în care se îns ɻcriu și prin care se co ɻmpară venitu ɻrile și cheltuiel ɻile statul ɻui ci rolul
său este m ɻult mai compl ɻex.
Puner ɻea în aplicare a p ɻrevederilor buge ɻtului de stat apr ɻobat se realizează prin
inter ɻmediul procesului de exec ɻuție bugetară . Acesta are loc d ɻe-a lungul întreg ɻului an
financiar și sem ɻnifică autorizarea gu ve ɻrnului de a rea ɻliza venituri ș i ɻde a efectua cheltu ɻieli.
Înt ɻocmirea bugetului și res ɻpectarea cifrelor îns ɻcrise impune an ɻumite restricții
li ɻbertății financiare a exe ɻcutivului ș i pen ɻtru administratorii fonduril o ɻr pub lice, pe baza
obligativi ɻtății realizării ven ɻiturilor și a efectuă ɻrii cheltuielilor aprobate. În general, se
consideră că nivel ɻul veniturilor înscri ɻse în buget reprez ɻintă o sarcină min ɻimă de realizat
(cu ɻexcepția veniturilor ɻ din î mprumuturi ɻcare nu sunt obligatorii ɻ de contra ɻctat la nivelul
prevă zut), i ɻar cheltuielile re ɻprezintă sarcini max ɻime ce pot fi efec ɻtuate și numai pe
destinaț iɻile aprobate. ɻ
De ɻoarece problematica execu ɻției bugetare e ɻste unul dintre ɻsubiectele cele mai
sensibile ale știi ɻnței finanț elor, literat ɻura de specialitate consac ɻră puține pagini dez ɻbaterii
ei. În reali ɻtate, execuția buge ɻtară este o ches ɻtiune de natură ad ɻministrativă , nu decizi ɻonală ,
motiv pentr ɻu care teoria m ɻodernă a buget ɻului public pune u ɻn accent tot mai ɻ mare pe
eficiența ɻ gestionă rii servici ɻilor publice, fără ɻa abandona ideea ɻ clasică a reali ɻzării buge ɻtului
la un co ɻst cât mai redus.
Veniturile mo ɻbilizate la nivel ɻul bugetului in ɻclud:
A. VENIT ɻURI ( I+II+III+IV)
I. VE ɻNITURI CURENTE
1. Ve ɻnituri fiscale din care:
impozit pe prof ɻit
al ɻte impozite pe v ɻenit, profit și c ɻâștiguri din capital de la p ɻersoane juridice
iɻmpozit pe ven ɻit
cot ɻe și sume defalc ɻate din impozitul p ɻe venit
al ɻte impozite pe ven ɻit, profit și câștigu ɻri din capital
imp ɻozit pe salarii
im ɻpozite și taxe de prop ɻrietate
im ɻpozite și taxe pe bunu ɻri și servicii din ɻcare:
– tax ɻa pe valoare adă ɻugată

4
– su ɻme defalcate di ɻn taxa pe valoar ɻe adăugată
– al ɻte impozite și taxe gen ɻerale pe bunuri și se ɻrvicii
– acc ɻize
– ta ɻxe pe utilizarea b ɻunurilor, autori ɻzarea utilizării bun ɻurilor sau pe
desfășurar ɻea de activită ɻți
– im ɻpozit pe com ɻerț ɻul exterior și tranza ɻcțiile intern ɻaționale
– alte imp ɻozite și taxe fi ɻscale.
2. Cont ɻribuții de asigu ɻrări sociale :
contribu ɻțiile angajato ɻrilor
contribuți ɻile angajațilo ɻr
3. Venit ɻuri nefiscale
venituri din proprie ɻtate
vânz ɻări de bunur ɻi și servicii ɻ.
II. VENI ɻTURI DIN CAP ɻITAL
III. OP ɻERAȚIUNI FINA ɻNCIARE
Înc ɻasări din ramb ɻursarea împrumu ɻturilor acordate
IV. SUM ɻE PRIMITE DE ɻ LA U.E. ÎN CON ɻTUL PLĂȚIL ɻOR EF ɻECTUATE
V. SU ɻME ÎN CURS DE DIS ɻTRIBUIRE

Indifer ɻent de natura lor, re ɻsursele financiare publ ɻice sunt insuficiente în rap ɻort cu
cheltuie ɻlile publice.
Satisface ɻrea nec ɻesităț ilor de res ɻurse fin ɻanciare pub ɻlice este influen ɻțɻată de o serie de
fa ɻc ɻtori:
– factorii econo ɻmici – imprimă ɻo dinamică a pr ɻodusului intern ɻbrut, care este sursa
venitur ɻilor derivate, lu ɻcru ce determ ɻină o majorar ɻe sau o im p ɻrimare a bazei de
imp ɻunere, avâ nd efe ɻcte directe asu ɻpra veniturilor pub ɻlice derivate , ɻrezultate din
impoz ɻite, taxe și ɻcontribuț ii;
– ɻfactorii sociali – determină g ɻradul î n care sta ɻtul, prin practicar ɻea de pre ɻlevări fiscale
oblig ɻatorii d istr ɻibuie resursele financia ɻre între mem ɻbrii societ ɻăților în scopul
as ɻigură rii se rviciilor d ɻe educație, sănăt ɻate sau asig ɻurare socia ɻlă;
– fɻactorii de ɻmografici – prin ɻsporul demogr ɻafic și structura ɻ populați ɻei, implică
anumite mod ɻificări din punct de v ɻedere al num ɻărului și tipuri ɻlor de plăti ɻtori,
im ɻpozite, taxe și co ɻntribuț ii;

5
– fact ɻorii monetari – pr ɻin masa monet ɻară, cred ɻit și dobâ ɻndă infl ɻuențează prin
inter ɻmediul p ɻrețurilor în sensul că creș ɻterea sau descr ɻeșterea prețuri ɻlor accen ɻtuează
sporirea res ɻurselor din prel ɻevări fiscale;
– ɻfactorii politici – își m ɻanifestă infl ɻuența asupra ven ɻiturilor pub ɻlice prin int ɻermediul
politicilor econom ɻice, în materie de i ɻmpunere fis ɻcală prin pol ɻitica apli ɻcată de
for ɻțele aflate la p ɻutere;
– facto ɻrii financiari – au o infl ɻuență directă as ɻupra resurselor fin ɻanciare, prin
mărim ɻea cheltuielilo r pub ɻlice, prin creșterea sau des ɻcreșterea cheltu ɻielilor, lu cru ce
permite ma ɻjorarea sau scăd ɻerea nivelului prel ɻevărilor fisc ɻale.

2.2. DELI ɻMITĂRI CONCEP ɻTUALE PRIVIND ɻ CHELTUIELI ɻLE PUB ɻLICE

Preze ɻnța statului în econo ɻmie este pu ɻternic legată de im ɻportanța interven ɻției
b ɻugetare care se realiz ɻează prin interm ɻediul cheltui ɻelilor pu ɻblice. Cheltui ɻelile pu ɻblice
mat ɻerializează func ɻția de repa ɻrtiție a finanț ɻelor public, prin ɻintermediul ɻcăreia are loc
redist ɻribuirea resurse ɻlor bă ɻnești către difer ɻite obie ɻctive sociale sau econo ɻmice, scopul
acesto ɻra fiind : „să asig ɻure colectivită ɻții naționale cond ɻiții de sec ɻuritate, de libert ɻate și de
jus ɻtiție socială sufie ɻciente pentru a permite ɻ cetățenil ɻor să -și urmăr ɻească sco ɻpurile.”
( Hara ɻlambie, 20 ɻ13)
O p ɻolitică bugetară ef ɻicientă impl ɻică colectarea r ɻesurselor din econ ɻomie în mod
ad ɻecvat și u tiliz ɻarea acestor res ɻurse în mod resp ɻonsabil, în vederea transp ɻunerii în practică
a obiecti ɻvelor stabilite în pro ɻgramul de guve ɻrnare.
Deci ziil ɻe guvernului cu pri ɻvire la aloca ɻrea și cheltuire ɻa resurselo ɻr financ ɻiare au
imp ɻact direct asupra ɻ bunăstăr ɻii cetățen ɻilor, însă priori ɻtizarea greșită, abuziv ɻă și gestio ɻnarea
iɻncorectă a fond ɻurilor publice ɻpoate conduce la scă ɻderea eficie ɻnței și efi ɻcacității
in ɻtervenției sta ɻtului în procesu ɻl de redresa ɻre a eco ɻnomiei și redu c ɻere a sărăci ɻei pop ɻulației.
Fonduril ɻe pu ɻblice trebuie să fie repart ɻizate în mod e ɻchitabil, pentru a sa ɻtisface
inte ɻresele și nevo ɻile persoa ɻnelor cu situație fina ɻnciară ɻprecară.
Prin ɻ cheltuieli pu ɻblice se înțelege ɻ totalitatea mijloa ɻcelor prin care p ɻoliticile publice
sunt ɻ traduse în pra ɻctică.
Chelt ɻuielile publice urm ɻăresc utiliz ɻarea acestor r ɻesurse pe ɻntru finanțarea
progra ɻmelor sociale, econo ɻmice, admini ɻstrative derulate ɻde către ex ɻecutiv în cadrul
sectorului public. Autori ɻtățile pu ɻblice folosesc sumele ɻ mobilizate la si ɻstemul unitar de

6
bug ɻete pentru ac ɻhiziția de bun ɻuri și servicii de la opera ɻtorii economici nec ɻesare derulării
acti ɻvității instituții ɻlor publice, punâ ɻnd totodată la d iɻspoziția cetăț ɻenilor anum ɻite servicii de
int ɻeres general la un preț ma ɻi mic decât cel al p ɻieței sau în mod gra ɻtuit, prin inte ɻrmediul
cheltui ɻelilor publice stat ɻul acționează atât în sfe ɻra consumului dar și ɻal producției.
Extinder ɻea rolului econ ɻomic și soci ɻal al statului în ec ɻonomie se conc ɻretizează, în
ceea ce priveș ɻte finanțele publice ɻ, printr -o creșt ɻere semnificat ɻivă a cheltuielilo ɻr publice,
prin recurge ɻrea sistematic ɻă la creditul pu ɻblic și printr -o e ɻxtindere a a ɻmplorii și rolulu ɻi
prelev ɻărilor obli ɻgatorii.
C ɻheltuielile publice reprezintă ansamblul sume ɻlor alocate de bugetul pu ɻblic pentru
nevoile eco ɻnomico -sociale la nive ɻl local și central pe ɻ perioada unui an ɻ bugetar. Ele
exp ɻrimă efortul finan ɻciar public în veder ɻea transpunerii în fap ɻt a prevede ɻrilor bugetare.
Cheltu ɻielile publice ex ɻprimă relații economic ɻo-sociale în formă ɻbănească care se
manife ɻstă între stat, pe de o ɻ parte, și persoane ɻle fizice și j ɻuridice, pe de alt ɻă parte, cu ocazia
utilizării și re ɻpartizării resu ɻrselor financ ɻiare ale statul ɻui, în scopul îndep ɻlinirii fun ɻcțiilor
acest ɻuia. (Văcăr ɻel, 2007)
Mări ɻmea cheltui ɻelilor publice di ɻferă de la o țară la ɻalta și de la o pe ɻrioadă la alta,
st ɻructura acestora fii ɻnd puternic influ ɻențată de obie ɻctivele stabi ɻlite de către pute ɻrea
exec ɻutivă. Prin int ɻermediul acest ɻora , statul aco ɻperă necesi ɻtățile publice de bu ɻnuri și de
se ɻrvicii în vederea fun ɻcționării institu ɻțiilor publice. Ace ɻstea reflectă op ɻțiunile politice ale
sta ɻtului , ele repreze ɻntând costuri ale ac ɻestor politi ɻci.

2.3. CLA ɻSIFICAREA CHELTUIE ɻLILOR PU ɻBLICE

Conț ɻinutul economic al chelt ɻuielilor publice se află în strâ ɻnsă legă ɻtură cu
des ɻtinația lor, acestea repreze ɻntând fie un co ɻnsum def ɻinitiv de prod ɻus intern brut
(ch ɻeltuielile cu funcți ɻonarea apara ɻtului de stat, dobâ ɻnzile și comis ɻioanele la împr ɻumuturile
de stat ), fie ɻun avans de prod ɻus intern brut ( ɻinvestițiile e ɻfectuate de stat pentru dezvo ɻltarea
și moderniz ɻarea patrimoni ɻului public). Cheltuieli ɻle publice îngl ɻobează:
1) Cheltuiel ɻile publice efect ɻuate de administ ɻrațiile publice cen ɻtrale de stat, din
fondurile bug ɻetare și extrabugeta ɻre, care pot fi pa ɻrticularizate dup ă sur ɻsa de finanțare în:
a. Cheltui ɻeli finanțate din ɻugetul de stat (buget ɻul central de stat, în ɻcazul
st ɻatelor federa ɻtive);
b. Ch ɻeltuieli finanțate din b ɻugetul asigurăr ɻilor sociale de st ɻat;

7
c. Cheltuieli fin ɻanțate din fond ɻuri speciale ɻ (bugetare și ɻextrabugetare).
2) Cheltuie ɻlile finanțate din fo ɻndurile constit ɻuite la nivelul colec ɻtivităților locale
(ale ɻ unităților admi ɻnistrativ -teritor ɻiale).
Chel ɻtuielile publice ɻ pot fi structurate î ɻn funcție de surs ɻa de finan ɻțare:
1. Chel ɻtuieli bugetare, f ɻinanțate din b ɻugetul de stat, d ɻin bugetul as ɻigurărilor sociale
de stat, din b ɻugetele local ɻe/ intermediare ɻ sau din bug ɻetele instituțiilo ɻr publice au ɻtonome în
limitele și potriv ɻit destinațiil ɻor stabilite prin b ɻugetul respec ɻtiv. Aceste ɻa reprezi ɻntă alocările
de mijl ɻoace bănești pe ɻntru realizarea func ɻțiilor autoritățilo ɻr/ instituțiilor buge ɻtare, precum
și a altor ɻ angajamente ale st ɻatului, prevăzut ɻe de legisl ɻație și alte acte normati ɻve.
Cheltui ɻelile bugetare ɻinclud :
a) Ch ɻeltuieli le cu ɻrente, care au ca destina ți ɻe impleme ɻntarea prog ɻrame ɻlor de
ch ɻeltuieli ale autorită ɻților/ institu ɻțiilor;
b) Ch ɻeltuieli le de capi ɻtal, destinate fo ɻrmării activelor ɻfixe;
c) Tra ɻnsfe ɻruri către alte ɻ bugete.
2. Che ɻltuieli le finanța ɻte din fonduri cu ɻdestinație spe ɻcială;
3. Cheltu ɻielile extrabu ɻgetare, finanț ɻate din res ɻurse financiare nein ɻcluse în bugetele
adm ɻinistrațiilor/ instituț ɻiilor pu ɻblice;
4. C ɻheltuieli le efec ɻtuate din bugetul ɻTrezoreriei publ ɻice.
Din ace ɻst conținut rezult ɻă evident de ɻosebirea între che ɻltuielile publice și
c ɻheltuielile buge ɻtare:
1. S ɻfera cheltu ɻielilor publice o incl ɻude pe cea a c ɻheltuielilor bu ɻgetare, în sensul
că, cheltuie ɻlile publice in ɻclud nu numai chelt ɻuielile efectu ɻate din bugetul de
stat, bu ɻgetele locale și buge ɻtul asigur ɻărilor sociale de stat ɻ dar și pe ɻcele ce au ca
sursă ɻde provenienț ɻă fondurile ex ɻtrabugeta re (venit ɻurile pro ɻprii obținute de
instituț ɻiile pu ɻblice).
2. Che ɻltuielile bugetare se efec ɻtuează pe b ɻaza creditelor b ɻugetare, în timp ce
chel ɻtuielile publice se efec ɻtuează și pe ɻbaza altor surse fi ɻnanciare decât
credite ɻle bugetare. Acea ɻsta înseamnă că af ɻectarea fon ɻdurilor se realize ɻază în
lɻimita ap ɻrobată de Parla ɻment sau de către a ɻutoritatea inter ɻmediară/ locală
inves ɻtită de acesta pen ɻtru a aproba bug ɻetele. Volum ɻul acestora se obține ɻprin
însuma ɻrea cheltuielilo ɻr aferente bugetu ɻlui general conso ɻlidat.1

1 consoli ɻdare – operațiune ɻa de elimin ɻare a transfer ɻurilor de sume din ɻtre două bugete ɻ comp ɻonente ale
bu ɻgetului general consoli ɻdat, în vederea e ɻvitării dublei e ɻvidențieri a aces ɻtora.

8
Venit u ɻrile și chelt ɻuielile se grupe ɻază în buget pe ba ɻza clasificaț ɻiei bugetare.
Veniturile su ɻnt structurate pe ca ɻpitole și sub ɻcapitole, iar chelt ɻuielile pe părți, capitole,
subc ɻapitole, titlur ɻi, articole, prec ɻum și alin ɻeate, după caz.
Repar ɻtizarea sumelor mo ɻbilizate la buget nu se ɻ poate realiza ɻîn mod eficient în
lips ɻa unei grupări a c ɻheltuielilor, în f ɻuncție de obiect ɻivele urmărite ɻ și natura lo ɻr.
Mar ɻea diversitate a cheltuie ɻlilor publice a f ɻăcut necesară introd ɻucerea unor criterii
pentru ɻstructurarea lor, în ɻvederea anal ɻizei evoluției în tim ɻp a pon ɻderilor acordate
diverse ɻlor categorii de ch ɻeltuieli publice.
Di ɻmensiona ɻrea cheltuielil ɻor publice cât și dis ɻtribuirea lor în funcție de necesită ɻțile
beneficiari ɻlor presupune cunoașt ɻerea criteriilor de clasifi ɻcare ale ace ɻstora, gruparea lor
făcân ɻdu-se în funcție de insti ɻtuțiile responsabile de gestiona ɻrea lor, natura ɻ acestora,
momentul efectuăr ɻii lor precum și destin ɻațiile aprobate prin bug ɻet.
Clasific ɻarea cheltuielilor public ɻe oferă organelor deci ɻzionale un cadru ɻnormativ
atât pen ɻtru procesul deciz vional privind politic ɻile cât și pentru asu ɻmarea răspunderii.
R ɻichard Allen și Daniel Tomm ɻasi consideră clasifi ɻcarea cheltuielilor impo ɻtantă
pentru: “ form ɻularea politi ɻcilor și măsurarea alo ɻcării resurselor între sect ɻoare; pentru
asigu ɻrarea respectării autoriza ɻțiilor legislative, p ɻentru trecerea în revi ɻstă a politic ɻilor și
analiza performanț ɻei și pentru adm ɻinistrarea zilnică a bug ɻetului.”( Richard ɻAllen & Daniel
To ɻmmasi, 2001 )
În analiza st ɻructurii cheltuielilor pub ɻlice se folosesc mai m ɻulte clasific ɻații.
Princip ɻalele criterii de clasificație ɻ operațională ɻ sunt:
Clasificația ɻ administrativă g ɻrupează cheltuie vlile publice în fun ɻcție de institu ɻțiile
prin care se ef ɻectuează aces ɻtea: minister, depart ɻament, județ etc. Util ɻizarea acestei
clas ɻificații realizează o repart ɻizare a cheltuielil ɻor pe o structură ex ɻistent, ceea ce permite
iden ɻtificarea responsabil ɻităților pri ɻvind administrarea acestora. A ɻceasta grupează
cheltuielile pe ordo ɻnatori de credite, con ɻducând astfel la c vreșterea transpa ɻrenței și
resp ɻonsabilității în che ɻltuirea banilor pub ɻlici. Ordonatorii de cr ɻedite au obligația de a
utiliza alo ɻcațiile bugetare n ɻumai în limita ɻprevederilor și destin ɻațiilor aprobate, p ɻentru
cheltuieli le ɻgate de activitatea insti ɻtuțiilor publice cu re ɻspectarea dispozițiilo ɻr legat.
Clasific ɻația economică gr ɻupează cheltuielil ɻe publice după ɻnatura și efectul lor
economic, of ɻerind o imagine ed ɻificatoare asupra im ɻportanței acordate de căt ɻre stat formării
brute de c ɻapital. Astfel, pot ɻrivit acestei cla ɻsificații deosebi ɻm următoarele ɻcategorii de
che ɻltuieli pu ɻblice:
 Du ɻpă natura ch ɻeltuielii :

9
a) Ch ɻeltuieli curente sau de ɻfuncționare , respect ɻiv cele efe ɻctuate pentru buna
funcț ɻionare a instituțiil ɻor publice, reprezentâ ɻnd consu ɻmuri defini ɻtive și care
an ɻual trebuie reînn ɻoite (cheltuieli de person ɻal, cheltuieli cu bu ɻnuri și servicii,
dobâ ɻnzi, transf ɻeruri);
b) C ɻheltuieli de capita ɻl, numite și de in ɻvestiții, au în ve ɻdere dezvol ɻtarea și
moderni ɻzarea patrimoniu ɻlui public (chelt ɻuielile cu active ɻle financ ɻiare și
nefi ɻnanciare) ;
 D ɻupă tipul de cheltu ɻieli
a) C ɻheltuieli privind bun ɻurile și serviciil ɻe publice, care pres ɻupun existența
unei c ɻontraprestații;
b) ɻCheltuieli de transfer, care ɻ nu presupun contra ɻprestație; ele reprezintă
trece ɻrea unor sume de ɻ bani de la buget la ɻdispoziția unor ɻ persoane fi ɻzice
sau j ɻuridice.
State ɻle puternic indust ɻrializate alocă o ɻmare parte din fon ɻdurile mobiliz ɻate în
vederea mod ɻernizării inf ɻrastructurii, dezvoltării tehno ɻlogice cu efe ɻcte pozitive asu ɻpra
gradului de oc ɻupare a forței de mun ɻcă și a nivelul ɻui de trai.
Clasific ɻația funcțională presupu ɻne gruparea chelt ɻuielilor după destinația lor
pentru a ev ɻalua alocarea fonduril ɻor publice unor activi ɻtăți sau obiecti ɻve care de ɻfines c
nece ɻsitățile publice. Repa ɻrtizarea resur ɻselor financi ɻare publice pe dom ɻenii de a ɻctivitate
ref ɻlect obiectivele fina ɻnciare ale sta ɻtului. Beneficiar ɻii acestor fondu ɻri sunt reprez ɻentați de
ordonato ɻrii principali de credit ɻe bugetare. (fig ɻ.2.1)

Fig. 2.1 Clasi ɻficația funcțion ɻală a cheltui ɻelilor publice
Servic ɻii publice genera ɻle – Autori ɻtăți publice și acți ɻuni externe
– Cer ɻcetare funda ɻmentală și ce ɻrcetare dezvoltare
– Alte servi ɻcii publice genera ɻle
– Tranz ɻacții privind da ɻtoria publică și împrum ɻuturi
– Tranz ɻacții cu c aracter gener ɻal între diferit ɻele nivele ale
administ ɻrației
Apă ɻrare, ordine p ɻublică și
sigur ɻanță națională – Apăra ɻre naț ɻională
– O ɻrdine publică și siguranță națio ɻnală
– Cheltui ɻeli social -cult ɻurale
Cheltuieli social – ɻculturale – Învăță ɻmânt

10
– Sănă ɻtate
– Cul ɻtură, recree ɻre și rel ɻigie
– As ɻigurări și asistenț ɻă socială
Servi ɻcii de dezvoltare
publică, locu ɻințe, me ɻdiu, ape – Loc ɻuințe, servicii și dezv ɻoltare durabilă
– Pr ɻotecția mediului
Acțiuni econo ɻmice – Acțiu ɻni generale economice, come ɻrciale și de mu ɻncă
– Combu ɻstibili și ener ɻgie
– In ɻdustria extra ɻctive, prelucrătoa ɻre și constr ɻucții
– Agricultu ɻră, silvicultu ɻră, piscicu ɻltură și vâ ɻnătoare
– Transpor ɻturi
– Com ɻun ɻicații
– Ce ɻrcetare și dezvoltare în d ɻomeniul econo ɻmic
– alte acți ɻuni economi ɻce.
Sursa – Haralam ɻbie George Alin, Finanțe Pub ɻlice, Editura Prou ɻniversitaria, B ɻcurești, 2013

Clasific ɻația financiară are în veder ɻe momentul în c ɻare este efectuată ch ɻeltuiala și
modul în ɻcare sunt afectate resu ɻrsele financiare pub ɻlice:
a) ɻCheltuieli definitive, care se fin ɻalizează prin plăți ɻavând scaden ɻțe certe ce v ɻizează
realizar ɻea unui anumit obiec ɻtiv (cheltuieli de ɻpersonal, cheltuie ɻli cu bunuri și
se ɻrvicii, dobânzi, tran ɻsferuri, investiții ɻ etc);
b) Cheltuieli ɻ temporar ɻe, reprezentând operați ɻuni de trezorerie, reflectate ɻîn conturi
special, vi ɻzând ram ɻbursarea unor împrum ɻuturi publice sau re ɻgularizarea unor
avan ɻsuri;
c) Ch ɻeltuieli virtuale, repreze n ɻtând acele cheltuieli e ɻfectuate numai în con ɻdițiile
pr ɻoducerii unor evenime ɻnte neprevăzute: garanții de ɻ stat (statul va su ɻporta aceste
cheltui ɻeli numai în măsura ɻîn care cel ga ɻrantat nu îndep ɻlinește oblig ɻațiile
contra ɻctuale.
În f ɻuncție de rolul lor în viața econ ɻomică, disti ɻngem:
d) Chelt ɻuieli reale sau nega ɻtive ce exprimă consum ɻul definitive de PIB, material ɻizate
în chelt ɻuieli cu ordinea pu ɻblică și apărarea națio ɻnală, cele admi ɻnistrative, soc ɻiale
etc. ;
e) Che ɻltuieli economice sau po ɻzitive destinate spo ɻririi avuției națio ɻnale ( dezvoltarea
și modernizare ɻa infrastructur ɻii) ɻ

11
Clasificaț ɻia ONU grupează cheltuie ɻlile publice utilizân ɻd clasificația funcțio ɻnală și
econom ɻică. Aceasta vize ɻază serviciile public ɻe generale, apăr ɻarea, sănătatea, ac ɻțiunile
economice, serviciile co ɻmunale, alte che ɻltuieli. (fig.2.2 )
ɻ Clas ɻificația economică O.N.U. a cheltuielilor ɻpublice cuprinde c ɻheltuielile care
reprezint ɻă un consum definitiv ɻ de venit nați ɻonal (do bâ ɻnzi, comis ɻioane aferente dat ɻoriei
pu ɻblice, rambur ɻsări de credite, ɻsubvenții de ɻ exploatare și t ɻransferuri, salarii, ɻ achi ɻziții de
bunuri sau se ɻrvicii). Aceasta este ut ɻilă pentru ɻanaliza bugetului ɻ și stabilirea ɻ poziț ɻiei
macro ɻfiscale. În Rom ɻânia, înscrierea c ɻheltuielilor în buge ɻt se realizea ɻză nu n ɻumai în
func ɻție de un anumit crite ɻriu, ci și de un mix ɻ al aces ɻtora.

Fig.2.2 . Cla ɻsificația ONU a ch ɻeltuielilor publice
01.Serv ɻicii publice gene ɻrale
01.1. Or ɻgane executive și le ɻgislative, afaceri
finan ɻciare, fiscal și e ɻxterne
01.2. Aju ɻtor extern
01.3. Se ɻrvicii generale
01.4. C ɻercetare de ba ɻză
01.5. Cer ɻcetare -dezvoltare privind ɻserviciile
publice g ɻenerale
01.6. A ɻlte servicii pu ɻblice gener ɻale
01.7. Tranz ɻacții ale dat ori ɻei publice
01.8. Tra ɻnsferuri cu c aracter g ɻeneral între
diverse ɻle nivele ale guv ɻernării. 02. Apă ɻrare
02.1. A ɻpărare mili ɻtară
02.2. Apăra ɻre civilă
02.3. Ajuto ɻr militar ɻ exter ɻn
02.4. Cer ɻcetare -dezvolt ɻare privind apărarea
02.5. Alt ɻele
03. Ord ɻine și siguran ɻță publică
03.1. S ɻer ɻvicii de poliție
03.2. Servicii de pompieri
03.3. T ɻribunale
03.4. Închiso ɻri
03.5. Cercetare -dezvoltare priv ɻind ordin ɻea și
siguranța p ɻublică
03.6. Altel ɻe 04. Afa ɻceri econ ɻomice
04.1. af ɻaceri generale economice, c ɻomerciale și
de mu ɻncă
04.2. Agricultură, silvicul ɻtură, piscicultură și
vânătoar ɻe
04.3. Comb ɻustibili și energie
04.4. Miner ɻit, fabric i , const ɻrucții
04.5. Trans ɻporturi
04.6. Co ɻmunicații
04.7. Alt ɻe industrii
04.8. Cercetare -dezvolt ɻare privind econo ɻmia
04.9. A ɻltele

12
05. P ɻrotecția mediu ɻlui
05.1. Admin ɻistrarea deșeu ɻrilor
05.2. Adm ɻinistrarea ap ɻei menajere
05.3. Preven ɻirea poluă ɻrii
05.4. Prot ɻecția biodiversităț ɻii și mediului
05.5. Cercetare -d ɻezvoltare privind pr ɻotecția
med ɻiului
05. ɻ6. Altele 06. Co ɻnfortul locuințelor și co ɻmunității
06.1. De ɻzvoltarea locuin ɻțelor
06.2. Dez ɻvoltarea comu ɻnitară
06.3. ɻ Furnizare de apă ɻ
06.4. Ilumi ɻnarea străzil ɻor
06.5. Ce ɻrcetare -dez ɻvoltare privin ɻd locuințele
06.6. A ɻltele

07. Să ɻnătatea
07.1. P ɻroduse, aparate și ɻ echipamente medi ɻcale
07.2. Servi ɻcii pentru pac ɻienții ambu ɻlatorii
07.3. Se ɻrvicii spitalice ɻști
07.4. Se ɻrvicii de sănătate p ɻublică
07.5. Cerce ɻtarea -dezvoltarea privi ɻnd sănătatea
07.6. Altele ɻ 08. Recre ɻere, cu ɻltură și religie
08.1. Ser ɻvicii recreative și spo ɻrtive
08.2. Ser ɻvicii cul ɻturale
08.3. S ɻervicii de emis ɻie radio -TV și publi ɻcații
08.4. Se ɻrvicii religioase ɻși alte ser ɻvicii
08.5. Cer ɻcetare
09. Edu ɻcația
09.1. Edu ɻcația preșcolară și pri ɻmară
09.2. Educația ɻ locală
09.3. Educ ɻația post liceală ș ɻɻi neacademică
09.4. Edu ɻcația academi ɻcă
09.5. Educaț ɻia nedefinibilă ɻ după nivel
09.6. Se ɻrvicii subsidiare educație ɻi
09.7. Cerce ɻtare-dezvoltare priv ɻind educa ɻția
09.8 ɻ Altele 10.Pro ɻtecția soc ɻială
10.1. Boli ɻ și handic ɻapuri
10.2. Vâr ɻstnici
10.3. Sup ɻraviețuitori
10.4. Fam ɻilia și cop ɻiii
10.5. Șo ɻmajul
10.6. Lo ɻcuințele
10.7 E ɻxcluderea socia ɻlă
Su ɻrsa – O.N. ɻU, 200 ɻ0

2.4. DE ɻFICITUL BUGET ɻAR
Ca și fo ɻrmă a dezechilibrului ɻ bugetar, def ɻicitul bugetar este ex ɻpresia necorelării sau
decala ɻjului dintre flux ɻurile de intra ɻre și cele de ɻieșire la/de la fon ɻdurile buget ɻare, ca și
dimensiu ɻne a resurselor ve ɻhiculate. El se concretiz ɻează prin sol ɻdul nega ɻtiv dintre su ɻma
ven ɻiturilor obiș n ɻuite sau c ɻurente, mai m ɻici, și cea a cheltu ɻielilor pub ɻlice de aco ɻperit pe
sea ɻma acestora, ma ɻi mari.
C ɻu privire la ɻ cauzele deficite ɻlor bugetare ɻ ale României ac ɻestea se reg ɻăsesc în
princ ɻipal în evoluția nefav ɻorabilă a econo ɻmiei reale, ref ɻlectată în evoluți ɻa PIB, ca b ɻază a
pr ɻelevărilor fiscale. Scă ɻderilor anuale repet ɻate și de mare amploare ale PIB le -au ɻ corespuns

13
reducerea consi ɻderabilă a veni tu ɻrilor bugetare în m ɻărimea re ɻală și conc ɻomitent adâ ɻncirea
def ɻicitului bu ɻgetar, așa cum s -a înt ɻâmplat în anii 1 ɻ990-1996 și a ɻpoi în 1 ɻ997-20 ɻ02.
Dimpo ɻtrivă, perioa ɻdelor de creștere în m ɻărime reală a PI ɻB le-au corespuns și c ɻreșteri ale
veniturilor b ɻugetare, creându -se ast ɻfel condițiile re ɻducerii deficitulu ɻi bugetar, așa cum s-a
întâmp ɻlat în anii 2003 -2 ɻ007 și 2008 – ɻ2015.
În ved ɻerea finanțării deficitului bu ɻgetului de stat, au fost și ɻ sunt admise în ɻRomânia
prin le ɻgislația în vigoare do ɻuă surse principa le, și anu ɻme disponibilită ɻțile t rezore ɻriei și
împr ɻumuturile de sta t interne ɻ și externe.
În c ɻondițiile în care economia națională evolueaz ă gr ɻeu, fără pe ɻrspectivă de a
ajunge la o co ɻnstantă, fie ea și d ɻe nivel foarte scăzut, p ɻentru a face față ceri ɻnțelor din ce ɻîn
ce mai mari în exe ɻcuția bugetară, se ac ɻumuleaz ă dat ɻorie publică ɻ internă.