CAPITOLUL 1 – STADIUL CUNOAȘ TERII 1.1 Investiții str ăine directe -concept Există două aspect e sub care se concretizează investițiile internaț… [606179]

1

CAPITOLUL 1 – STADIUL CUNOAȘ TERII

1.1 Investiții str ăine directe -concept

Există două aspect e sub care se concretizează investițiile internaț ional e de capital. Acestea
sunt ISD -urile 1si investiț iile de portofoliu. Este o diferență între aceste două modalitaț i de
manifestare a fluxurilor internaț ionale de capital , aceea fiind felul prin care investitorul își
exercită controlul asupra investiț iei2.
Există multe definiții ale ISD -urilor, dar cea mai relevantă, este definiț ia FMI3, din editia a
V-a a Manualului de Balan ță de Plăț i.
“ISD -ul reprezinta o c ategorie a investitiilor internațional ce reflectă scopul unei entități
rezidente dintr -o țară , denum it investitorul direct, de a obține un interes de durată într -o
companie rezidentă intr -o altă ț ară, denumită investițe directă .”4
În momentul în care se predau rapoartele ce fac referire la situația Balanței de plăți, țările
member FMI folosesc această definiție. La fel și BNR, utilizează această definiție în scopul de a
realiza date le corespunzătoare indicatorului ISD, în balanța de plăți.
Așa cum este nuanțat în manualul de plăți al FMI, identificarea unei ISD se face prin
folosirea unui criteriu principal. C riteriul principal folosit este influența investitorului atunci cân d
vorbim de administrarea investiției directe.

1 Investiții străine directe
2 Florin Bonciu – Investițiile străine directe si noua ordine economică mondială Editura Universitară, Bucuresti,
2009
3 Fondul Monetar Internațional
4 Balance of Payments Manual, Fifth Edition, International Monetary Fund, Wash intonD.C., 1993

2
Componen ța fluxurilor de ISD -uri5:
• Acțiuni: acestea sunt posedate în cadrul sucursalelor, prin laturile sociale ale capitalului
asociatelor și sucursalelor, dar și din alte ajutoare la capital, ca participarea cu mijloace fixe prin
medierea unui investitor direct.
• Împrumuturi intra -firmă: Acestea se raportează la fondurile aflate între investitor și
filiale, asociații și sucursale.
• Profituri reinvestite: Acestea constau în veniturile obținute de către investitorul direct,
nefiind repartizate ca și dividend de associate sau fili ale, sau venituri neremise investitorului
direct, de către sucursală

ISD-urile pot fi calculate cantitativ prin intermediul a 2 indicatori. Acesti indicatori sunt
fluxurile si stocurile de ISD -uri.
Prin FDI flows6 intelegem suma investit iilor pe care investitorii straini le -au realizat intr -o
perioada de timp. Fluxurile de investitii sunt de 2 tipuri: de intrare si de iesire. Cele de
intrare(FDI inflows) se evidenț iază pe calea investițiilor care s -au realizat în cadrul unei uniune
de state sau într -un stat, de către investitori nerezidenți sau entitatea economică. Fluxurile de
iesire(FDI outflows) sunt investițiile realizate de către investitori nerezidenți sau entitatea
economică în cadrul unei uniune de state sau într -un stat.
FDI stock7 este nivelul participanților la capital și a rezervelor care aparțin firmei
investitoare. La acestea sunt adăugate nivelul datoriilor nete ale sucursalelor in direcția firmei
investitoare. Astfel, suma investițiilor străine directe făcute de la un anume m oment de referință
până la data indicate este reprezentată de stocul ISD -uri.8

5 Florin Bonciu – Investițiile străine directe si noua ordine economică mondială Editura Universitară, Bucuresti,
2009

6 Fluxurile de Investiții directe
7 Stocul de Investiții străine
8 Florin Bonciu – Investițiile străine directe si noua ordine economică mondială Editura Universitară, Bucuresti,
2009

3
1.2. Investițiile străine -factor de dezvoltare
Activitate a care se efectuează cu scopul utilizării unei cantități de bani pentru a obține profituri
in viitor se numeste investiție. Investiția străină presupune achiziționarea de active străine in
exteriorul statului de origine , reprezentând orice utilizare a unui activ in calitate d e capital, în
scopul obținerii de profit. Investiția poate fi alcătuită din achiziția de proprietăți, obligațiuni,
acțiuni ori doar prin depunerea banilor la instituțiile financiare pentru asigurarea unui venit si a
creșterii de capital.
Orice investi ție este definită prin profit, ca și țintă principală a unei investiții , dar și ca formă a
naturii deciziei economice. Investițiile pot fi reale, în bunuri, echipament, proprietăți, si
financiare, în titluri de valoare ca acțiuni, plasamente bancare sau ob ligațiuni. Unele investiții
implică tranzacții dintre agenți economici, iar altele implică in tranzacții si anumite bunuri
materiale: echipamente industrial, mijloace de transport, clădiri, etc. Chiar și așa, deseori nu se
execută o delimitare exactă, deoarece investițiile financiare și reale sunt complementare nu
concurente. În societatea modernă oricărei investiții reale îi este atribuită si o latură financiară.
Astefel, activitatea de investire este sprijinită pe baza unei acțiuni, unui credit, unei obligațiuni
etc.
În afir mația lui J.M.Keynes se spune că nu este economisirea cea care dă naștere investițiilor,
ci investițiile sunt cele ce contribuie la crearea venitului, iar ca rezultat al acestui fapt, ele
generează economisirea.9

Nivelul de investiții este variabil in timp, are un efect puternic de antrenare, determinat de
motivul că cererea de investiție are strânsă legătură cu noile descoperiri tehnico -științifice , de
creșterea zonelor de aprovizionare și desfacere, de produsele n oi, dinamica populației, a venitului
și producției, de folosirea unor resurse noi. Acestor factori li se iau in calcul și măsuri legislative
implementate, previziuni privind evoluția încrederii, dar și a fiscalitații cheltuielilor bugetare,
etc.

9 Munteanu, C., Investițiile internaționale, Ed. Oscar Print, București, 1995

4
Clasificarea investițiilor după:
a) Destinația cheltuielilor investite:
• Investiții directe : clădiri, utilaje, construcții , etc.
• Investiții conexe : sunt cheltuielile de investiții in obiective, facute cu scopul asigurării
energiei, materiilor prime.
• Investiții colaterale : asigurarea de utilități.
b) Destinația obiectivelor de investiție :
• Investiții productive
• Investiții neproductive
c) Modul de execuție a lucrărilor :
• Investiții executate în antrepriză
• Investiții executate în regie( sistem mixt)
d) Stadiul de realizare a lucrărilor :
• Investiții neterminate
• Investiții terminate
• Investiții restante
e) Structura lor tehnologică :
• Investiții pentru lucrări de construcții montaj
• Investiții pentru cumpărarea de utilaje care necesită montaj
• Investiții pentru explorări si lucrări pent ru extinderea și conturarea zăcămintelor, studii de
cercetare geologică, lucrări de exploatare si foraj
f) Caracteristicile investiției :
• Investiții privind construirea de unități noi
• Investiții privind reconstruirea, amenajarea, dezoltarea unitaților existent e

g) Destinație si natura activitaților :
• Investiții materiale
• Investiții nemateriale

5
h) Modul in care influențează economia firmelor, dezvoltarea eficienței și rentabilității
activității agenților economici :
• Investiții cu efecte directe, reprezentate în gestiunea firmei investitorului
• Investițiile cu efecte indirecte către economia firmelor investitoare10

Investiția internațională se poate definii ca investiția care cuprinde un element de
extraneitate. Astfel, in afara atributelor investției locale : timpul, profitul si riscul, investiția
internațională are în plus un element de evidențiere, cel al extraneității. Există diverse forme
sub care investiția internațională poate fi realizabilă. Aceste forme reprezintă modalitățile
exacte cu ajutorul cărora u n agent economic realizează o investiție internațională. Mai
concret, la construirea unei noi societăți sau deschiderii de sucursală intr -o altă țară,
fuzionează cu o firmă străină sau preia o firmă străină, participă cu capital investițional la
infăptuire a unei societăți mixte, urmând sa cumpere acțiuni vândute de o companie din altă
țară sau de pe piețe străine.
Invest iția internațională necesită existența a minimum doi agenți economici, și anume
agentul economic emitent și cel recepto r al investiției. Așadar, sunt două tipuri de investiții
internaționale : Investițiile directe și de portofoliu ce presupun raportul stabilit între recepto r
și emitent. Vorbim de o investiție directă atunci cand investiția presupune transferul spre
agentul emite nt a probabilitații de decizie și control , asupra activității agentului receptor. În
restul cazurilor, când investiția nu presupune efectuarea unui astfel de raport, vorbim de o
investiție de portofoliu.11

Trăsăturile ce deosebesc ISD -urile de invest ițiile de portofoliu le sesizăm astfel :
 Pentru ISD -uri, investitorul ”achiziționează” puterea de a avea un anumit control în
gestionarea investiției. Asta implică mai multe lucruri, anume tehnică, cunoștințe de
marketing, capacitate managerială , nu numai capital investit. Această puere de control
este dată de numărul de acțiuni pe care o firmă le deține.

10 Denuta, I., Investițiile străine directe (în țările est și central -europene), EdituraEconomică, București, 1998.
11 Popa, I., Tranzacții comerciale internaționale, Ed. Economică, București, 1997

6
 Capitalul de portofoliu tinde sa se orienteze spre sectoarele în care statul străin deține
un avantaj competitiv. Avantajul se poate observa în câștigul s uperior al investiției
străine, o mare parte a investițiilor de portofoliu fiind realizate de instituții sau
persoane fizice.
Realizarea unei investiții directe este determinată de urmatoarele motive : onținerea de
câștiguri mai mari grație ratei de creștere mai ridicate în străinătate, o mai ridicată
disponibilitate a infrastructurii și regimului fiscal favorabil. Este adevărat că firmele cu o
îndrumare internațională puternică, fie prin producție în s trăinătate, fie părin exporturi
sunt mai profitabile, iar profitul lor variază mai puțin decât la firnele autohtone.
Aceste motive nu explică si motivul pentru care rezidenții unei țări evită să împrumute
de la alte țări în direcția efectuări i de investiții reale în propriul stat, ci accepta ISD -urile. În plus,
se spune că rezidenții unui stat dețin un avantaj competitiv în fața investitorilor străini, datorită
faptului ca sunt mai puși la curent cu caracteristicile mediului local. Chiar și aș a, sunt multe
corporații mari ce posedă o singură tehnică de conducere și de producție pe care marile corporații
își doresc să o controleze in mod direct și care poate fi utilizată și în străinătate. Aceasta implică
ori intergrare orizontală, ori producere a in afara țării a unui produs diferențiat ce se produce și în
interiorul țării.
Un motiv important ce determină efectuarea de ISD, este deținerea controlului
materiilor prime indispensabile. Deținând controlul asupra lor, asigur ă furnizarea neîntreruptă a
acestora la costuri cât mai scăzute posibil. Acest motiv se referă la integrarea verticală, fiind cea
mai frecventată formă de investiție străină în țările dezvoltate (statele bogate in minereuri, în
special). Implicând corporați ile multinaționale, integrarea verticală, poate ajunge la un drept de
proprietate asupra rețelelor de distribuție din străinătate (cazul producătorilor importanți de
automobile). Se mai pot evidenția și alte motive : pentru evitarea plății tarifelor , taxelo r și a altor
restricții impuse importatorilor de către națiuni sau pentru a profita de diferitele subvenții
guvernamentale destinate incurajării de ISD -uri.12

12 Denuta, I., Investițiile străine directe (în țările est și central -europene), EdituraEconomică, București, 1998.

7
1.3. Teorii economice privi nd investițiile străine directe

Conform tabelului nr.1, putem grupa principalele teorii economice astfel:
 Teorii ale dezvoltării macroeconomice
 Teorii ale întreprinderii
 Teoria eclectică13
Principalul scop al teoriilor investițiilor străine este reprezentat de determinarea motivărilor
firmelor transnaționale.14
Tabelul nr.1 – Principalele teorii economice
CATEGORIE TEORIE REPREZENTANȚI
Teorii privind dezvoltarea
macroeconomică Teorii ale valorificării
imperfecțiunilor pieței Hymer – 1960
Kindleberger – 1969
Teoria ciclurilor de viață ale
produsului Vernon – 1966, 1979
Teoria concurenței de
oligopol Caves – 1971
Graham – 1978
Kindleberger – 1973
Knickerbocker – 1973
Teorii ale întreprinderii Teoria avantajului de
monopol Hymer – 1976
Teoria internaționalizării
producției Buckley și Casson -1976
Rugman – 1980
Wiliamson -1985
– Teoria eclectică John Dunning -1977
Sursă : Florin Bonciu -ISD-urile și ordinea economică mondială, Editura Universitară,
București, 2009

13 Viorela Beatrice Iacovoiu -“Investiții străine directe între teorie si practică economicăȚ, Editura ASE, București,
2009
14 Elena Moise -“Investiții străine directe ”, Editura Victor, București 2005

8
1.3.1. Teoria valorificării imperfectiuni lor pieței
Factorii determinanți ai acestei teorii sunt:
a) Diferențele între piețe, care au la bază implicarea statului în economie
b) Imperfecțiunile din cauza eșecurilor pieței
c) Costurile dif erite ale factorilor de producție duc la o rată a profitului diferită între piețe
d) Distorsiuni generate de intervenția guvernamentală : impozite, taxe, bariere tarifare și
netarifare, reglementări antimonopol.

1.3.2 Teoria avantajului de monopol sau oligopol
Conform acestei teorii, firmele care investesc dețin avantaje de monopol ce le permit să
situeze filiale în state străine mai profitabile decât firmele naționale.
Avantajele de monopol le dau posibilitatea companiilor să creeze produse ce se diferențiază
prin trăsături psihologice și fizice de cele ale concurenței . Acestea le oferă un control al
termenilor vânzării și al prețurilor, acestea ducând la deținerea unui “Aù profit de monopol A ”.
Teoria lui Caves este o explicație complementară cu privire la fluxurile de ISD -uri. Potrivit
acestei te orii, oligopolul care se bazează pe produse diferențiate este cea mai
întâlnităstructură industrială în investiăiile străine directe. Așadar, multinaționalele investesc
fiecare in țara de origine a celeilalte ca o reacție de auto -apărare față de concurența
oligopolistă.15

1.3.2. Teoria eclectică
Teoria eclectică este o teorie care oferă un cadru pe trei nivele pe care o companie
trebuie să -l urmeze pentru a determina dacă este bene fică investiția străină directă. Această
teorie se bazează pe ipoteza că instituțiile vor evita tranzacțiile pe piața deschisă atunci când
tranzacțiile interne vor avea costuri mai mici.

15 https://www.ukessays.com/essays/economics/aspecte -teoretice -privind -investitiile -straine -directe.php

9
Dunning considera că fluxurile de investiții străine sunt determinate de trei mari categorii de
avantaje :
I. Avantaje de lo calizare (location) – sunt specifice unei anumite locații ce poate fi și
într-o țară gazdă, dar și în țara de origine. Aceste avantaje sunt disponibile firmelor în
mod egal sau prin combinație cu o companie locală pot fi deținute de companiile
străine.
II. Avatajele de proprietate (ownership) – înconjoară aspecte legate de informații
proprietare și de diverse drepturi de proprietate pe care le poate deține o companie.
Acestea pot include aspecte legate de denumire, drepturi de autor, drepturi de marcă
sau d e brevete, precum și utilizarea și gestionarea unor abilităti disponibile pe plan
intern și a celor car e pot fi achiziționate pe o piaț ă străină. Majoritatea avantajelor de
proprietate sunt considerate intangibile.
Exemple : cultură organizațională superi oară; tehnici de marketing; licen țe de produs sau
de tehnologie; know how; brevete de invenț ii; sistem de management; mărci înregistrate
sau brand; experiență negociabilă .
III. Avantaje le de internalizare (internalization) – Avantajele internalizării sunt, de
asemenea, luate în considerare. Acest concept se concentrează pe stabilirea
oportunității ca o organizație să producă produsul în sine sau să ia în considerare un
contract cu o terță parte. Uneori, poate fi mai eficient d in punctul de vedere al
costurilor ca o organizație să lucreze dintr -o altă locație de piață, dar să păstreze
performanța muncii interne. Aceasta este în comparație cu externalizarea producției,
în cazul în care organizația negociază și contractează cu pro ducătorii locali. Acest
lucru este valabil numai dacă compania cu care dorește să contracteze poate satisface
eficient nevoile de producție ale organizației la un cost mai mic decât dacă
organizația a realizat și a gestionat producția însăși.16

16 http://www .investopedia.com/terms/e/eclecticparadigm.asp

10
CAPITOLUL 2 – IVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA

2.1. Rolul ISD -urilor în dinamica fenomenului economic
Un important rol în ratele de creștere ridicate a unora din economiile lumii și în procesul
de globalizare, l -a reprezentat transferul de capital, know -how și tehnologie, toate acestea sub
forma ISD , care le dau șansa unor actori globali sa evidențieze deosebirile dintre prețurile
factorilor de producție între cele 2 piețele, cea locală și cea mondială. În anumite cazuri, rolul
acesteia este de a ad uce factorii de producție din state care nu au cunoștințele sau resursele
necesare pentru participarea in economia globală, în fluxul comerțului internațional.
Așadar, noțiunea de ISD presupune ca investitorul să se implice într -un bisiness dintr -un
stat străin, ca proprietar. Diferit de acestea, investițiile de portofoliu presupun cumpărarea
acțiunilor de către investitor , ale unor afaceri șin evoluția cărora n u se implică direct. În ceea ce
privește ISD -urile investitorul ori achiziționează facilități existente, ori investește în direcția
contruirii de facilități noi( investiție în cardurile greenfield), pentru a le opera ca business.
Evoluția ISD -urilor în dinamica dinamica economiei mondiale, s -a realizat după
desvoltarea tehnologiei la anumite standarde, ce valorifică apariția de avantaje competitive
aflate, ca locații, departe una de alta.
În același timp, economii deținătoare de factori de producție prin care erau substanțial în
avantaj competitiv, și -au schimbat optica în privința ISD -urilor sau au inlăturat regimul vechi.
Astfel, exceptând perioadele de criză economic ă, predominanța ISD -urilor ca principală sursă de
transferuri de capital, s -a arătat in țările emergente. Acest proces, si -a inceput dezvoltarea ca
volum în anii ’70, pornind din SUA.
Începând din anii ’80 împrumuturile, ajutoarele și investițiile de portofoliu, împreună,
depășeau volumul de ISD -uri. În partea de final a aceluiași deceniu, volumul ISD -urilor s -a
dublat comparative cu restul surselor de capital, iar în perioada ’90 -’99, s -a intamplat același
lucru, volumul de ISD -uri s-a dublat din nou, ca efect al întăririi procesului de globalizare.
În 1999 ISD-urile net inflows sau intrările nete, au depășit 25% din totalul
împrumuturilor bancare, veniturilor transferate in țara rezidentă, ajutoarelor internaționale și din
investițiile de portofoliu de cetațeni ai aceluiași stat care lucrează în str ăinătate. 17

17 Date preluate de pe http://www.imf.org

11
2.2. Impactul Investițiilor Străine Directe în economia românească
Unul dintre obiectivele prioritare actuale pentru România este integrarea în zona euro. Pentru
atingerea acestui obiectiv, România trebuie să înregistreze progrese în ceea ce privește creșterea
economică. Diferite studii empirice au analizat influența investițiilor străine directe (ISD) asupra
creșterii economice pentru a vedea dacă fluxurile de investiții influențează pozitiv dezvoltarea
economică. Rezultatele au arătat că o conexiune pozitivă depinde de anumite caracteristici ale
economiei la un moment dat. Scopul acestei cercetări este evidențierea impactului investițiilor
străine directe asupra dezvoltării economice românești, deoarece dezbaterile privind fluxurile de
capital, atât în mediul politic, cât și în cel academic, asociază aceste fluxuri cu o serie de
beneficii pentru statele beneficiare. În scopul realizării obiectivului acestei cercetări se
analizează, în principal, relația dintre investițiile străine directe ( ISD) și produsul intern brut
(PIB).18

Figura1, Indicele performanței României în atragerea investițiilor

Sursă : WorldBank, UNCTAD. Author’s calculations

Potențialul de atragere a investițiilor străine directe, măsurat prin performanța unui stat în
atragerea investițiilor, a avut o tendință descendentă din 2004. În 2010, 2011 și 2013, valoarea
indicelui este mai mică de 1, ceea ce demonstrează un flux mai m ic de investiții străine directe

18 http://www.rejournal.eu/article/impact -foreign -direct -investments -economic -growth -romania 0123456
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

12
La dimensiunea economiei. Pentru o analiză mai exactă a impactului ISD asupra PIB, se
analizează relațiile cauzale dintre cei doi indicatori. În acest sens, seturile de date sunt verificate
pentru a vedea dacă acestea sunt staționare și se verifică existența relațiilor de cointegrare la
nivelul indicatorilor.19

Principalele beneficii pe care investițiile străine le aduc sunt :
1. Transferul tehnologic – ca procese moderne de producție, investițiile străine directe pot
aduce tehnologii din străinătate , incluzând echipament și fabrici în sine. Faptul ca firmele
de stat au au fost cumpărate de firme din economii avansate, a dus la modernizarea
acestor fabrici. Acest lucru a crescut productivitatea, ulterior fiind suplimentată pr in
programe de calificare în incinta firmelor, ducând la creșterea calificărilor si al salariului
real.
De exemplu un tip de investiție ce îmbunătățește forța industriei de export, este
investiția făcută de Renault în România. Aceștia au investi t in producția modernă, exportând
la prețuri echivalente celor occidentale.
2. Beneficiul investițiilor pentru piață – Investițiile străine directe făcute de firmele
multinaționale reprezintă probabil forma cea mai controversată de globaliazare. Există și
critici care afirmă că firmele străine exploatează muncitorii săraci și omisiunile legislației
muncii. Problema afirmației este că acești critici se raporteazaă la abuzurile raportate.
Există, de asemenea, critici cu pareri diferite, care susțin că investi țiile străine aduc
tehnologie, capital nou, și locururi de muncă în statele care au nevoie urgentă de ele,
aceste afirmatții bazându -se pe studii la nivel macroeconomic.20
Investițiile directe străine ajutată in mod cert economia locală. Acestea fac posibilă
creșterea productivității și a producției î n sectoarele respective, sporind în același timp
venitul național pe măsura reducerii prețurilor si a îmbunătăț irii calității si ofertei
serviciilor ș i a produse lor pentru consumatori. Investiț iile strain e nu s -au dovedit a fi
benefice numai pentru industria î n care s -a investit direct, ci au generat ș i efecte pozitive
colaterale pentru î ntreaga economie21.

19 The Romanian Economic Journal – The imp act of foreign Direct Investments on Economic Growth in Romania,
Adrian Petre
20 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/EFECTELE -SI-ROLUL -INVESTITIILO66.php
21 Diana Farrell, Jaana K. Remes, and Heiner Schulz, New Horizons: Multinational Company Investment in

13
3. Îmbunătățirea standardului de viață – Unul din cele mai importante efecte ale ISD -urilor.
Se aproximea ză că in jur de 80% din investițiile străine , nu sunt efectuate de companii
care produc ieftin pentru export ci de companii care intră si vând pepiețele locale.
Beneficiarii cei mai mari ai acestor investiții sunt consumatorii locali. În
majoritatea cazurilor, aceștia beneficiază de prețuri mai scăzute ale produselor sau de o gama
diversificată de produse, după ce companiile străine au ajuns în statul respective.
Prin introducerea de tehnologie ,know -how, capital nou si prin determinarea
companiilor locale mai puțin eficiente să părăsească piața sau să se imbunatățească,
companiile străine ajută imbunătățirea eficienței si productivității sectorului în cauză. Chiar
dacă anumite companii vor pierde cota de piață, prin scăderea prețurilor, consumatorii
beneficiază de imbunătățirea standardului de viață.
4. Crearea lo curilor de muncă – Există firme ce doresc să investească în fabricarea de
produse ieftine pentru export, care critică investițiile străine. S -a demonstat, însă, faptul
că aceste investiții pot fi benefice pentru economiile locale, ajutând la crearea de locuri
de muncă, la determinarea creșterii economice, fără să amenințe prin concurență firmele
locale.
Aceste firme străine, oferă salarii cel puțin egale cu cele ale competitorilor locali.
Acest lucru se întamplă deoarece, aceste companii străine, doresc atragerea celor mai
buni muncitori.
Companiile care fac investiții străine fiind orientate către export, nu amenință in
niciun fel producătorii locali, pentru că nu sunt concurenți ai cotei de piață internă. Mai
mult decât atât, firmele locale pot acționa ca furnizori locali pentru firmele in cauză,
astfel pot profit ape urma acestei situații. Implicit, dacă reușesc sa preia tehnologia si
know -how-ul, pot ajunge la câștiguri.22

22 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/EFECTELE -SI-ROLUL -INVESTITIILO66.php

14
Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare:

Figura2

Sursă: prelucrări ale autorului de pe site -ul Băncii Naționale a României, www.bnro.ro

Se observă, ca din punct de vedere teritorial, orientarea ISD este cu precădere
către regiunea București -Ilfov. Regiunea de Centru, Muntenia și regiunea de Vest au
atras de asemenea un important volum de ISD -uri. Se poate vedea faptul ca ți celelalte
regiuni la rândul lor au atras imvesti ții, însa in procente ceva mai mici.23

23 Banca Națională a României, Publicații periodice, www.bnro.ro 010203040506070
2015
2014
2013
2012
2011
2010

15

CAPITOLUL 3 – TRANSFORMĂRILE STRUCTURALE ALE ECONOMIEI ROMÂNEȘTI PE
SEAMA INVESTIȚIILOR STRĂINE