Capitolul 1 Profil De Judet Prahova 2013 [629939]

CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDET

1.1. Date geografice și climatice
1.1.1. Relieful și geologia

-poziția geografic ă în cadrul teritoriului Rom âniei; suprafață județ;
principalele a șezări urbane; forme de relief; altitudini predominanate;
bazinul / bazine le hidrografice; principalele cursuri de ap ă (lungimi)
și lacuri (suprafa ța) – tipul lacului
Județul Prahova se află situat la sud de curbura Munților Carpați și ocupă
o suprafață de 4.716 km2 ( reprezentând 2% din teritoriul țării) ; județul are o
populaț ie de cca 815.657 locuitori.
Ca unitate administrativă, județul Prahova a fost format la începutul
secolului IV, dar limitele actuale au fost stabilite în 1868. Fiind la intersecția
drumurilor către Europa Centrală și Orient și având importante resurse n aturale,
județul s -a dezvoltat din toate punctele de vedere: economic, social, cultural, etc,
devenind cel mai important județ din România.
La nord, județul Prahova se învecinează cu județul Brașov, la est cu
județul Buzau, la vest cu județul Dâmbovița, iar la sud cu județele Ilfov și
Ialomița.
Județul este străbătut în lung de meridianul 260, care trece prin Ploiești și
comuna Măneciu, și de paralela 450, care intersectează localitațile Filipeștii de
Pădure și orașul Mizil. Cele doua linii g eografice se întretaie pe raza comunei
Blejoi. Dacă în ceea ce privește suprafața, judetul Prahova se claseaza în grupa
județelor mici ale țării, numărul mare de locuitori a condus la o densitate dublă
față de media pe țară, respectiv 176 de locuitori pe k ilometru pătrat (la
recensamantul din 2002). Conform datelor obținute in urma recensamântului
populației, structura administrativă a județului cuprinde 10 4 localități, din care 14
orașe (din care 2 municipii), 90 de comune si 405 sate .
Structura populație i ocupate este urmatoarea: 91.300 persoane lucrează
în industrie, 64.000 persoane în agricultură, 28.400 în construcții și 3.100 în alte
servicii.
Reședința județului este Municipiul Ploiești , situat la 60 km nord de
București, are o suprafa ță de 5.828 ha și o populație de aproximativ 232.000
locuitori.
Municipiul Ploiești a fost atestat documentar din anul 1503 și a fost
declarat oraș în 1601, de către Mihai Viteazul.
Relieful județului este variat și dispus armonios în formă de amfiteatru ,
împărțit în mod egal în munți, dealuri și câmpii. Între cel mai înalt punct -vârful
Omu (2505 m) -și cel mai coborât – în zona de vărsare a Prahovei (70 m) – este o
diferență de nivel de 2435 m.
Situat pe pantele sudice ale Carpaților, ap roape de curbura acestora,
județul Prahova este caracterizat de diferite forme de relief – munți 26,2 % (Vf.
Omul – 2505 m), dealuri 36,5 % și câmpii 37,3%.

Munții Bucegi impresionează prin altitudinile lor, dar și prin abrupturile
estice și nordice, a vârfurilor Caraiman (cu emblematica cruce de metal), Coștila
(2498 m), și Omu (2505 m). Munții Ciucaș au altitudini mai modeste, respectiv
Varful Ciucaș -1954 m.
În tabelul de mai jos prezentăm altitudinile principalelor localități din
județul nostru:
Tabel 1 .1.a
LOCALITATEA Altitudinea – m – LOCALITATEA Altitudinea – m
–
PLOIEȘTI 165 COMARNIC 555
AZUGA 930 MIZIL 125
BĂICOI 310 / 285 PLOPENI 252
BOLDEȘTI -SCĂIENI 205 / 190 SINAIA 880
BREAZA 600 SLĂNIC 450
BUȘTENI 875 URLAȚI 142
CÂMPI NA 435 VĂLENII DE MUNTE 350

Din suprafața totală, 59,2 % este destinată agriculturii, în timp ce 32,3%
este ocupată de păduri. Datorită reliefului și a poziției geografice, județul are o
rețea hidrografică densă, orientată de la nord la sud, ce se colectează în câteva
râuri principale, cum ar fi: Prahova, Doftana, Teleajen, Cricov.

Spațiul hidrografic Buzău -Ialomița are o suprafată de 23.874 km2, cu o
lungime a rețelei hidrografice de 5619 km și cu o densitate medie de 0,24
km/km2. Aproxim ativ pe 19,35 % din lungimea acestei rețele hidrografice se
manifestă fenomenul de secare.
În spațiul hidrografic Buzău -Ialomița terenul arabil si pădurile ocupa o
suprafață de 16.711km2, respectiv 70% din suprafața totală.
Administrativ, spațiul hidrograf ic Buzău -Ialomița ocupă aproape integral
județele Buzău, Prahova, Brăila, Calarași, Ialomița, si parțial județele: Dâmbovița,
Brașov, Covasna, Ilfov, având o populație în acest areal de cca. 2,6 milioane
locuitori, din care 1,07 mil. loc. ( 50.95%) trăiesc in mediul urban. Din populația
totală, 49,65 % (40,2% în mediu urban, 9,45% în mediu rural) este racordată la
sistemele centralizate de alimentare cu apă și 16,59% (15,23% în mediu urban,
1,36% în mediu rural) este racordată la stațiile de epurare.

Principalele cursuri de apă din județ
Tabel 1 .1.b
Cursuri de ap ă pe teritoriul
județului Lungime
– km –
Pe teritoriul
județului Totală
PRAHOVA 164 193
TELEAJEN 122 122
CRICOVUL SĂRAT 94 94
DOFTANA 51 51

LEAOTUL 47 47
DÂMBU 39 39
BALANA 39 39
PROVI ȚA 42 48
VĂRBILĂU 37 37
CRICOVUL DULCE 22 80
TELEGA 30 30
IAZUL MORILOR -TELEAJEN 26 26
VIIȘOARA 26 26
BUCOVEL 25 25
DRAJNA 25 25
MATIȚA 24 24
COSMINA 24 24
LOPATNA 23 23
AZUGA 23 23
TELEJENEL 22 22
CRASNA 22 22
VITMANU 22 22
TOTI 21 21
TOHĂ NEANCA (VALEA SCHEI) 20 20
IAZUL MORILOR -PRAHOVA 25 25
SLĂNIC 18 18
IZVORUL DORULUI 16 16
IALOMIȚA 17 417

Nota:
1) Sursa datelor: Administrația Națională “Apele Rom âne” – DIRECȚIA
APELOR BUZÃU -IALOMIȚA
Din punct de vedere geologic , zona care c antonează zăcămintele de
hidrocarburi face parte din marea unitate a Carpaților Orientali, respectiv zona
alungită spre nord in directia lanțului muntos, denumită zona neogenă sau
precarpatică a Carpaților Orientali. Formațiunile din zonă apațin Neogenulu i, mai
precis Cuaternarului, reprezentat prin seria Pleistocen inferior.
Meoțianul este alacătuit dintr -o formațiune nisipoasă, slab cimentată, cu
intercalații de marne. Ponțianul, dispus discordant, cuprinde o formațiune marno –
nisipoasă, fiind reprezenta t prin marne friabile și nisipuri cenușii, slab micafere.
Dacianul grupează depozite reunite sub denumirea de formațiunea nisipoasă, ce
prezintă bazal marne cenușii, iar superior nisipuri cenușii -galbui, micafere.
Romanianul este alcătuit din doua unități distincte: formațiunea argilelor pătate,
reprezentată prin argile si marne cenușii, cu pete roșcate, și formațiunea cu
pietrișuri și nisipuri. Cuaternaru l este reprezentat prin seria Pleistocen inferior ,
cu strate de nisipuri, pietrișuri si argile.

1.1.2. Clima

Clima județului este temperat continentală, flora și fauna reflectând varietatea
reliefului, fiind împărțite în trei grupe ce depind de altitudine: alpină, subalpină și
silvo-stepă, fiecare având frumusețea și bogăția proprie.
Precipitațiile din zona Municipiului Ploiești, în anul 2007, s -au încadrat
sub media normală climatologică -589,7 l/mp, iar în Municipiul Câmpina s -au
înscris tot sub mediile anuale specifice zonei, respectiv 738,3 l/mp.
Doar în Sinaia, la Cota 1500, cantitatea anuală de precipitații a fost mai
mare decât norma climatologică , având valoarea de 1208,6 l/mp.
-temperatura medie anual ă / maxima / minima – perioada
inregistrat ă; precipitatii lunare, cantitatea anuală ; roza vanturilor;
compara ție cu anii anteriori (2006 – 2010)

Tabelul 1. 1.2.a Temperatura medie anuală a aerului ( șC) la sta ții meteorologice din
județul Prahova, din anul 2013, comparativ cu anii anteriori (2007 – 2012)
Anul
Stația meteo 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Câmpina 10.7 10.2 10.2 9.7 9.3 10.1 10.1
Ploiești 12.2 11.7 11.8 11.1 10.6 11.6 11.6
Sinaia 1500 5.4 5.0 4.9 4.7 4.5 5.6 5.4
Vf. Omu -1.6 -1.8 -1.5 -1.8 -1.7 -1.2 -1.3

Tabelul 1. 1.2.b Temperatura minimă anuală a aerului (șC) și data de producere la sta țiile
meteorologice din județul Prahova, din anul 2013, comparativ cu anii anteriori (2007 –
2012)
Anul
Stația meteo 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Câmpina -12.5
(25.02.2007) -16.2
(05.01.2008) -14.8
(21.12.2009) -20.2
(26.01.2010) -15.2
(26.01.2011) -23.3
(02.02.2012) -13.3
(10.01.2013)
Ploiești -13.1
(14.12.2007) -17.9
(12.01.2008) -20.0
(22.12.2009) -26.0
(26.01.2010) -20.0
(26.01.2011) -27.3
(09.02.2012) -15.4
(29.01.2013)
Sinaia 1500 -16.5
(25.02.2007) -20.0
(17.02.2008) -18.9
(21.12.2009) -18.7
(24.01.2010) -16.9
(26.01.2011) -21.3
(02.02.2012) -16.3
(8,9.01.2013)
Vf. Omu -21.2
(14.12.2007) -27.4
(17.02.2008) -22.6
(09.01.2009) -24.2
(25.01.2010) -22.9
(08.03.2011) -24.7
(02.02.2012) -24.0
(08.01.2013)

Tabelul 1.1.2.c Temperatura maximă anuală a aerului ( șC) și data de producere la sta țiile
meteorologice din județul Prahova, din anul 201 3, comparativ cu anii anteriori (200 7 –
2012)
Anul
Stația meteo 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Câmpina 37.3
(23.07.2007) 34.6
(15.08.2008) 33.5
(24.07.2009) 33.4
(13.08.2010) 32.6
(09.07.2011 ) 38.1
(07.08.2012) 34.0
(28.07.2013)
33333) Ploiești 39.9
(22.07.2007) 37.6
(16.08.2008) 35.9
(24.07.2009) 37.5
(13.08.2010) 35.6
(09.07.2011;
13.09.2011)40.5
(07.08.2012) 37.5
(29.07.2013)
Sinaia 1500 29.3
(24.07.2007) 25.1
(15,16.08.20
08) 27.1
(24.07.2009) 28.1
(13.08.2010) 27.2
(14.09.2011) 29.7
(25.08.2012) 26.9
(29.07.2013)
Vf. Omu 20.0
(24.07.2007) 17.9
(14.07.2008) 18.0
(24.07.20 09) 18.5
(27.08.201 0) 16.6
(24.08.201 1) 19.5
(25;26.08.20
12) 16.5
(29.07.2013)

Tabelul 1.1.2.d Cantitatea anuală de precipitații (mm) căzută la stațiile meteorologice din
județul Prahova, din anul 201 3, comparativ cu anii anteriori (200 7 – 2012)
Anul
Stația meteo 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Câmpina 738.3 709.2 764.7 1110.9 584.1 784.4 765.2
Ploiești 589.7 591.6 725.4 803.5 485.5 630.4 662.7
Sinaia 1500 1208.6 1149.9 1406.2 1573.2 789.3 1108.2 1179.2
Vf. Omu 875.7 1088.7 1100.5 1367.1 689.3 1046.6 999.8

Tabelul 1.1.2. e Cantitatea lunară de precipitații (mm) căzut ă la stațiile meteorologice
din județul Prahova, din anul 2013, comparativ cu anii anteriori (2007 – 2012)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2007
Câmpina 21.2 11.7 135.0 13.7 58.7 43.2 87.1 107.9 62.5 80.8 74.6 41.9
Ploiești 29.5 14.4 67.3 12.6 33.2 58.0 41.0 101.8 64.8 62.0 50.8 54.3
Sinaia 1500 74.0 42.3 112.2 26.3 149.0 189.0 52.8 190.9 120.1 142.6 76.3 33.1
Vf.Omu 36.9 32.1 54.8 58.8 110.3 79.8 19.4 178.7 102.3 64.9 81.5 56.2
2008
Câmpina 16.4 4.0 24.3 103.8 89.0 59.4 89.4 9.7 84.1 111.4 63.4 54.3
Ploiești 20.6 6.2 23.0 89.9 67.6 50.6 76.2 29.0 73.6 62.2 33.9 58.8
Sinaia 1500 36.4 16.6 47.1 130.3 98.3 115.6 181.6 16.4 198.5 72.6 81.9 154.6
Vf.Omu 41.2 28.4 106.0 89.3 100.9 124.0 282.4 31.6 129.5 47.2 35.5 72.7
2009
Câmpina 43.0 28.8 81.8 27.0 67.5 119.8 98.7 79.2 36.7 91.1 36.7 54.4
Ploiești 41.8 22.8 48.8 13.5 92.6 193.7 53.5 63.6 39.2 64.0 30.4 61.5

Sinaia 1500 52.3 49.7 79.8 42.5 167.0 215.0 219.2 151.2 54.4 195.3 88.5 91.3
Vf.Omu 67.8 71.8 119.2 43.5 97.0 143.5 202.9 119.0 31.8 92.6 63.0 48.4
2010
Câmpina 55.1 86.6 50.4 52.5 139.7 178.4 206.5 94.5 60.1 52.1 45.3 89.7
Ploiești 57.5 85.3 49.9 41.6 104.2 100.1 87.9 41.1 41.2 73.3 34.5 86.9
Sinaia 1500 58.8 128.4 70.5 80.2 180.8 252.8 150.1 189.5 156.0 88.3 87.8 130.0
Vf.Omu 79.6 100.3 84.7 80.6 127.3 223.4 161.3 172.6 122.4 40.6 58.2 116.1
2011
Câmpina 43.4 30.3 8.8 33.4 77.9 129.3 98.9 51.0 45.2 33.7 1.3 30.9
Ploiești 32.3 19.6 6.5 22.7 62.9 96.4 106.0 54.6 7.2 34.8 2.2 40.3
Sinaia 1500 58.4 47.2 32.5 64.2 121.5 148.4 151.8 31.0 26.8 53.3 3.6 50.6
Vf.Omu 36.4 52.3 62.2 67.0 80.7 128.8 81.6 45.7 16.6 59.0 3.1 55.9
2012
Câmpina 37.4 70.7 4.9 61.2 234.1 60.0 37.2 58.0 51.0 28.6 58.4 82.9
Ploiești 36.5 91.6 4.8 46.0 145.5 48.5 10.2 58.1 44.4 18.1 27.3 99.4
Sinaia 1500 116.6 89.0 21.4 150.9 247.3 93.6 41.8 80.0 58.4 56.4 53.7 99.1
Vf.Omu 132.2 97.9 55.6 109.9 179.3 128.8 59.7 66.9 23.3 73.5 36.1 83.4
2013
Câmpina 63.4 60.0 45.7 59.9 63.2 89.8 72.0 80.2 72.6 99.2 58.9 0.3
Ploiești 54.4 53.2 48.9 39.6 60.5 107.4 44.8 49.0 68.5 92.8 43.4 0.2
Sinaia 1500 79.2 64.5 79.6 68.5 107.4 220.0 85.1 157.6 111.6 127.0 65.3 13.4
Vf.Omu 102.5 90.5 80.1 70.7 69.6 144.7 100.7 160.7 56.3 62.1 47.0 14.9

1.2. Demografia

Populația stabilă a județului Prahova p e total, medii și sexe – la 1 iulie *

Județ /
Anii Total
(număr persoane) Urban
(număr persoane) Rural
(număr persoane)
Ambel
e sexe M F Ambel
e sexe M F Ambele
sexe M F
1 iulie 2011 * 809124 391798 417326 405815 192060 213755 403309 199738 203571
1 iulie 2012 * 805218 389905 415313 403424 190736 212688 401794 199169 202625
1 iulie 2013* 799720 387249 412471 400125 189032 211093 399595 198217 201378
* „Populația la 1 iulie a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrati ve pentru migrația
externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigrației. Ca ata re, există o
subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populației României . Datele prezentate au caracter
proviz oriu, urmând ca numărul populației stabile să fie recalculat după definitivarea rezultatelor definit ive ale
Recensământului Populației și Locuințelor 2011, pentru seriile de timp până la precedentul recensămâ nt.”

Concentrările urbane

Județul Total jud et
anul 2013
ha Zona
urbană
anul
2013
-ha- Intravilan
anul 201 1
(nu ni s -au
furnizat
date din
2013)
-ha- %
zona urbană din
suprafața
județului Densitatea
populației în zona
urbană* *
– locuitori / km2 –
Prahova 471587 6995 1 17998 14,83 572,01

**Date pro vizorii. Densitatea s -a calculat cu populația stabilă din mediu urban la 1 iulie 201 3

Așezări urbane și rurale

Județul Așezări
urbane Municipii Orașe Comune
Prahova 14 2 12 90

1.3. Organizarea administrativ teritorială
Ca organiza re administrativă, județul Prahova are 104 localități : 2
municipii (Ploiești -reședința județului și Cîmpina), 12 orașe și 90 de comune care
cuprind 405 sate , fiind județul cu cele mai multe localități urbane din țară.
Județul Prahova face parte din Regiune a de Dezvoltare 3 Sud Muntenia
împreună cu alte 6 județe: Argeș, Călărași, Dîmbovița, Giurgiu, Ialomița și
Teleorman.
Ca unitate administrativă, județul Prahova a fost format la începutul secolului IV,
dar limitele actuale au fost stabilite în 1868. Fiind la intersecția drumurilor către Europa
Centrală și Orient și având importante resurse naturale, județul s -a dezvoltat din toate
punctele de vedere: economic, social, cultural, etc, devenind cel mai important județ din
România.
La n ord, județul Prahova se învecinează cu județul Brașov, la est cu județul
Buzau, la vest cu județul Dâmbovița, iar la sud cu județele Ilfov și Ialomița.
Județul este străbătut în lung de meridianul 260, care trece prin Ploiești și comuna
Măneciu, și de pa ralela 450, care intersectează localitațile Filipeștii de Pădure și orașul
Mizil. Cele doua linii geografice se întretaie pe raza comunei Blejoi.

Resurse naturale neregenerabile

Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esențială a
bogăției județului. Cele mai importante resurse sunt hidrocarburile si minereurile
nemetalifere a caror exploatare si prelucrare au contribuit la dezvoltarea

industriala a judetului Prahova. Principalele resurse naturale ale judetului
Prahova: titei si gaze naturale, carbune (lignit), nisip cuartos, nisip bituminos,
ghips, calcar, gresii si conglomerate, marne, argile bentonitice, ape minerale –
bicarbonate, calcice, bromurate, sulfuroase, sulfatate, clorurate si sodice.
Abordarea generală a problemei resurs elor naturale, a potențialului natural
utilizabil, cuprinde enumerarea (și evaluarea) posibilităților oferite de mediu prin
sistemul complex de condiții litologice (geomorfologice, climatice), hidrologice, de
sol, de floră și faună (cantitatea de biomasă) în regiunea respectivă. Prin
"resurse naturale" se întelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului
înconjurator ce pot fi folosite în activitatea umana:
1. resurse neregenerabile – minerale si combustibili fosili;
2. resurse regenerabile – apa, a er, sol, flora, fauna salbatica.
Principalele resurse naturale neregenerabile ale județului Prahova sunt :
petrolul, gazele naturale , exploatate în cinci aliniamente (Copăceni -Gura
Vitioarei, Apostolache -Mehedința -Măgurele, Filipeștii de Pădure -Florești -Băicoi-
Țintea, Podenii Vechi -Boldești Scăeni și Urlați -Ceptura), carbunele (Mina
Siliștea Dealului, lângă Filipeștii de Pădure, și mina Ceptura) , sarea (masivul de
sare de la Slănic), calcarele și marnele calcaroase (Sinaia, Comarnic, Gura
Beliei și Șotrile ), nisipul cuarțos. Acestea sunt resurse ale căror tehnologii de
exploatare și prelucrare au condus la poluarea factorilor de mediu în multe zone
a județului.
Din punct de vedere geologic, zona care cantonează zăcămintele de
hidrocarburi face parte din ma rea unitate a Carpaților Orientali, respectiv zona
alungită spre nord in directia lanțului muntos, denumită zona neogenă sau
precarpatică a Carpaților Orientali. Formațiunile din zonă apațin Neogenului, mai
precis Cuaternarului, reprezentat prin seria Ple istocen inferior.
Meoțianul este alacătuit dintr -o formațiune nisipoasă, slab cimentată, cu
intercalații de marne. Ponțianul, dispus discordant, cuprinde o formațiune marno –
nisipoasă, fiind reprezentat prin marne friabile și nisipuri cenușii, slab micafer e.
Dacianul grupează depozite reunite sub denumirea de formațiunea nisipoasă, ce
prezintă bazal marne cenușii, iar superior nisipuri cenușii -galbui, micafere.
Romanianul este alcătuit din doua unități distincte: formațiunea argilelor pătate,
reprezentată p rin argile si marne cenușii, cu pete roșcate, și formațiunea cu
pietrișuri și nisipuri. Cuaternaru l este reprezentat prin seria Pleistocen inferior ,
cu strate de nisipuri, pietrișuri si argile.
Din punct de vedere morfologic, zăcământul de cărbuni (ligni t) de la
Filipeștii de Pădure se încadrează în regiunea dealurilor subcarpatice, la
contactul cu zona de câmpie. Regiunea este caracterizată, de altfel, prin
prezența zăcămintelor de petrol si cărbuni (lignit). Din punct de vedere structural,
zăcământul Fi lipeștii de Pădure este cantonat in depozitele cutei anticlinale
Siliștea Dealului, ce se încadrează în zona neogenă subcarpatică a Carpaților
Orientali. Primele date referitoare la zăcământul Filipeștii de Pădure datează de
la sfarșitul sec. al XIX -lea (exploatări particulare îin zona de afloriment a stratelor
de cărbune), ceea ce atestă prezența cărbunilor dacieni din zona subcarpatica
(trei strate de lignit îin Dacianul anticlinalului Siliștea Dealului, in care este
cantonat zăcământul Filipestii de Pă dure) .

Lucrările de explorare a zăcământului au inceput in 1943, prin foraje
si galerii executate de C.F.R. În baza acestor rezultate sumare s -au inceput
lucrările principale de deschidere în vederea exploatarii lignitului .
Primele deschideri miniere pentru exploatarea lignitului au fost
făcute de către particulari, pe V. Roșioara si V. Palanga (Minele Dinescu,
Rujescu, Fiala, Stoenescu si Avramescu). Ulterior, a fost deschisă Mina
Palanga, în anii 1941 – 1942, dată in exploatar e șn anul 1943, iar în anul 1944 a
fost deschisă Mina Măgureni, situată pe flancul vestic al vaii Provița, unde s -au
exploatat stratele superioare. In timp, s -au exploatat parțial rezervele stratelor I,
II, III, IVbinf, IVbsup, IVc, Vinf, Vsup, VII si XXII I, aferente câmpurilor miniere
Cervenia, Palanga, Roșioara si Roșioara Est – Magureni, câmpuri miniere ce
alcătuiesc zăcământul Filipeștii de Pădure. De asemenea, începând cu anul
1978, s -au valorificat prin lucrări miniere la zi (microcariere) rezervele s ituate in
zonele de afloriment ale stratelor mentionate (mai putin str. XXIII). În anul 1998
activitatea de exploatare a încetat in câmpurile Cervenia si Roșioara Est –
Măgureni.
Zăcamântul de lignit Filipeșii de Pădure se găseșe cantonat în
depoz itele argilo -marnoase – nisipoase daciene din regiune. Dacianul este
constituit din nisipuri marnoase, argile, marne, nisipuri silicioase si cărbuni.
Stratele de carbune ce se exploateaza la Filipeștii de Pădure prezinta o variație
mare în ceea ce privește alcatuirea lor, grosimea utilului și a intercalațiilor,
precum și calitatea. În stratele de lignit se observă rare intercalații lemnoase,
formate din xilit curat cu grosimi ce nu depașesc 15 cm. Se mai întâlnesc noduli
de lemn carbonizat, cu forme neregul ate de pana la 20 cm grosime. Datorită
intercalațiilor de steril, conținutul de cenușă al stratelor de cărbune este, în
general, ridicat.

Resurse naturale regenerabile

Resursele de apă reprezintă elementul indispensabil al vieții . Apa
este materia de construcție a organismelor vii (om, plante, animale), mijlocul de
transport și reglator de temperatură, fără de care nu există viață; sub forma de
precipitații poate fi cauza secetelor, inundațiilor. Apa poate propaga boli și
epidemii . Resursa de apă este una din bogățiile vitale pentru dezvoltarea
economică și socială. În privința apei, a dominat concepția că rezervele de apă
nu reprezintă un factor de limită a dezvoltării, presupunând că se dispune din
belșug de apa curată și ieftină . În concepția actuală însă apa dulce este privită ca
o resursă naturală vulnerabilă, cu disponibilitate limitată și care are valoare
economică, exprimată în Declarația de la Dublin privind principiile de bază ale
“politicii apei în viitor”. În sensul prin cipiului gospodăririi durabile cu resursele de
apă, datorită apariției în spațiu și timp, a condițiilor ei cantitative și calitative, apa
este o resursă naturală limitată cu consecința necesității coordonării cerințelor cu
rezervele utilizabile (ținând con t și de posibilitățile regenerării a rezervei).

Rețeaua hidrografică este dominată de bazinul râului Prahova, care
deține 3/4 din teritoriul județului, cu principalele râuri: Doftana, Teleajenul,
Vărbilăul și Cricovul Sărat, care la rândul l or au numerosi afluenți.

Lungimea cursurilor de apă pe județ = 1786 km
Suprafața bazinului hidrografic = 3350 km 2

Resursa teoretică totală de apă din spatiul hidrografic Buzău -Ialomița
este de 4331,7 mil. m3/an, iar resursa specifiă de 1.653 m3 /loc/an, ceea ce
situează acest spațiu sub media pe România.
Lacurile, nu prea mari, completează rețeaua hidrografică a județului, și
anume: lacul Brebu, lacul Peștelui si Bisericii, de lângă Cîmpina, lacul Balta
Doamnei, Curcube ul, Fulga, precum și lacurile cu apa sărată de la Slănic, Telega
si Băicoi.
Tabel 1.1.5.2

Lacul
Localitatea Supr
(ha)
NNR
Folosința

1. PALTINU ȘOTRILE 197,5 Artificial -acumulare*/

2.MĂNECIU MĂNECIU 192 Artificial -acumulare*/

3. BOLDEȘT I-GRADIȘTEA I BOLDEȘTI -GRADIȘTEA 374 Piscicultură

4. PAREPA (Parepa,Valea
Războiului, Bălana)
COLCEAG
259
Piscicultură

5. SĂLCIILE (salbă de 5 lacuri) SĂLCIILE 60 Piscicultură

6. PĂULEȘTI (3 lacuri) PĂULEȘTI 20 Piscicultură

7. PL EAȘA BUCOV 19 Piscicultură

8. FULGA FULGA 228 Piscicultură

9. MAGULA TOMȘANI 5,4 Pescuit sportiv,
piscicultură

10. TÂRGȘORU VECHI TÂRGȘORU VECHI 1,6 Piscicultură
Suprafața lacurilor = 13,6 km 2
NNR – Nivel normal de retenție
*/ Categorie de folosință complexă (sursa apă, producție energie electrică,
piscicultură, irigații, agrement)

1.5. Economia
Industrie
Ponderea cea mai mare revine industriei extractive, de prelucrare a titeiului si de
cocsificare a carbunelui; produ cerea, transportul si distributia energiei electrice,
termice, a gazelor naturale si a apei; industria alimentara, a bauturilor si a
tutunului ; industria de masini si echipamente si industria produselor textile si de
tricotaje, a confectiilor de imbracam inte si a blanurilor.
Ca dovada a potentialului, facilitatilor si stabilitatii economice a judetului si a
deschiderii autoritatilor locale catre economia de piata, mari concerne
multinationale au ales judetul Prahova pentru a prelua companii romanesti via bile
– Unilever, Timken, DBW, Cameron, Lukoil, Grupul Vivendi, Halewood – sau
pentru a -si crea propriile centre de productie: Coca -Cola, Interbrew, British
American Tobacco, Yazaki, Mayr Melnhoff, Michelin, Holcim Group, Coilprofil,
Procter&Gamble, Micheli n, Johnson Controls, Bergenbier, Alexandrion Group
Romania, Tymbark Maspex Romania.

Parcuri industriale
Judetul Prahova a atras atentia in realizarea de parcuri industriale .
Iata lista acestora:

 PLOIESTI INDUSTRIAL PARC
 PARCUL INDUSTRIAL CI ORANI
 PARCUL INDUSTRIAL MIZIL
 PARCUL INDUSTRIAL URLATI
 PRAHOVA INDUSTRIAL PARC – VALENII DE MUNTE
 PLOPENI INDUSTRIAL PARC
 BRAZI INDUSTRIAL PARC
 PARCUL INDUSTRIAL BARCANESTI (in constructie)
 DIBO INDUSTRIAL PARK, NEGOIESTI -BRAZI
 ALLIANSO BUSINESS PARK, ARIC ESTII RAHTIVANI
 INDUSTRIAL PARK WDP, ARICESTII RAHTIVANI
 PARCUL INDUSTRIAL PRIMUS 1, ARICESTII RAHTIVANI
 PARCUL INDUSTRIAL PRIMUS 2, ARICESTII RAHTIVANI
Opt dintre cele 12 parcuri industriale sunt cu administrare publică, șapte având
ca unic ac ționar Consi liul Jude țean Prahova, iar unul Consiliul Local Vălenii de
Munte. Alte patru parcuri industriale sunt cu administrare privată, trei dintre ele
fiind investi ții belgiene.
Facilitatile acestora sunt determinate de infrastructura parcului, si anume
drumurile de acces interioare si utilitatile aferente precum apa, gaze, energie
electrica, sistem de canalizare etc. Serviciile oferite firmelor partenere din parcuri

sunt paza, comunicatiile, salubritatea, transportul, consultanta juridica si
economico -financiara.
Principalele avantaje : Municipiul Ploiesti este situat in apropierea capitalei
Romaniei – Bucuresti, distanta dintre cele doua orase fiind de 60 km; distanta de
la Aeroportul International Otopeni la Ploiesti poate fi acoperita in acelasi timp ca
dista nta de la Otopeni la centrul Bucurestiului; varietatea de resurse naturale:
petrolul , gazele naturale, sarea, carbunele si alte minerale si materii prime; solul
fertil si vastul potential turistic; cele mai bune vinuri rosii din Romania; un mediu
de afac eri extrem de dezvoltat, cu un potential din ce în ce mai dinamic.
În Parcul Industrial Ploie ști își desfășoară activitatea peste 60 de companii cu
capital românesc, japonez, olandez, german, american și italian, din domenii de
activitate diverse, printre care produc ție de echipament pentru extrac ție
petrolieră, produc ție de componente electrice pentru motoare și autovehicule,
fabricarea de ambalaje, produc ție de betoane, adezivi și alte materiale de
construc ții, produc ție de mase plastice, detergen ți, cosm etice, produc ție de huse
pentru scaune de automobile, produc ție de mobilier, de energie solară, activită ți
logistice, comer ț cu diverse mărfuri și produse.
Constructii si materiale de constructii
Industria constructiilor si a materialelor de constructii es te o ramura industriala
care s -a dezvoltat in judetul Prahova, in pofida tuturor dificultatilor cu care s -a
confruntat, construindu -se atat in domeniul industrial, cat si in cel locativ. Se
constata un trend crescator continuu in aceasta ramura industriala .
In domeniul constructiilor industriale, dezvoltarea s -a datorat in special
numeroaselor firme straine care si -au deschis filiale in judetul Prahova.
Constructiile locative s -au dezvoltat mai ales in localitatile mari ale judetului unde
un puternic impul s l-a dat derularea programului guvernamental al Agentiei
Nationale pentru Locuinte.
In ceea ce priveste materialele de constructie in afara cererilor multiple pe care le
solicita industria constructiva, un argument care a impulsionat acest domeniu il
constituie si numeroasele lucrari de modernizare si renovare.
Agricultura
Structura agriculturii este data de varietatea formelor de relief, Prahova fiind
renumita, in special, pentru productia de vinuri de calitate superioara.
Suprafata agricola a judetului Prahova este de 275.481 ha si este distribuita in
felul urmator: 30,74% suprafata arabila, 14,69% pasuni, 8,51% fanete, 2,49%
livezi si pepiniere pomicole, 1,82% vii si pepiniere viticole.
In sectorul vegetal, culturile preponderente su nt urmatoarele: ce reale pentru
boabe, porumb si boabe, grau si secara, plante uleioase, floarea -soarelui, cartofi,
legume si pepeni, altele. In zootehnie, septelul existent si productiile animaliere
realizate asigura disponibilul si pentru alte judete, precum si pentru expo rt.
Comert
Datorita avantejelor de care beneficiaza judetul Prahova si, in special, municipiul
Ploiesti, comertul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Astfel, in Ploiesti, pe
langa o retea dezvoltata de magazine en -detail, si -au deschis supermarket -uri
principalele lanturi comerciale internationale care activeaza in Romania:

DEDEMAN. BILLA, METRO, CARREFOUR, BRICOSTORE, INTERHOME,
KAUFLAND, SELGROS, AUCHAN, LIDL.

Turism
Pentru economia Judetului Prahova, activitatea turistica reprezinta un sector
impor tant, al carui potential in continua dezvoltare se alimenteaza din bogatia si
diversitatea elementelor si resurselor naturale, precum si a celor de natura
antropica. Regiunea Prahovei ofera atractii turistice remarcabile, care ilustreaza
intreaga paleta de atractii specifice turismului peisagistic – montan, turismului
balnear, turismului cultural -istoric, turismului tematic, turismului religios,
turismului de afaceri, etc. Cadrul natural deosebit oferit de Valea Prahovei, Valea
Teleajenului, Valea Slaniculu i, Valea Doftanei, de Muntii Bucegi, de numeroasele
statiuni turistice si dotarile de care acestea dispun, alaturi de o serie de alti factori
(populatie numeroasa, important centru de afaceri, universitar, traversat de
principalele cai rutiere si feroviare ce fac legatura cu restul tarii si cu celelalte tari
din Europa) fac ca judetul Prahova sa se situeze intre primele judete ale tarii din
punct de vedere al numarului de turisti cazati. Judetul Prahova prezinta o
distributie relativ omogena a obiectivelor turistice, desi se remarca zone turistice
distincte. O zona inportanta pentru turismul local o reprezinta valea superioara a
raului Prahova si Masivul Bucegi, impreuna cu sirul statiunilor din lungul
Prahovei, zona cunoscuta sub numele de Valea Prahovei.