CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA BRIFARM S.A. •1.1. Prezentarea generala a firmei •1.2. Principalii indicatori economico-financiari CAPITOLUL 2 – ANALIZA… [615509]

ANALIZA PERFORMANTELOR
INTREPRINDERII PE BAZA
INFORMATIILOR OFERITE DE
SITUATIILE FINANCIARE ANUALE
LA BRIFARM S.A.

Cuprins
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA BRIFARM S.A.
•1.1. Prezentarea generala a firmei
•1.2. Principalii indicatori economico-financiari
CAPITOLUL 2 – ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A BRIFARM S.A.
•2.1. Analiza stabilitatii financiare
•2.2. Analiza autonomiei financiare
◦2.2.1. Rata autonomiei financiare globale
◦2.2.2. Rata autonomiei financiare la termen
•2.3. Analiza indatorarii
•2.4. Analiza retei imobilizarilor corporale
•2.5. Analiza ratei stocurilor
•2.6. Analiza ratei creantelor
•2.7. Analiza ratei disponibilitatilor
CAPITOLUL 3 – ANALIZA GESTIUNII CREANTELOR SI DATORIILOR
•3.1. Analiza gestiunii creantelor totale
•3.2. Analiza gestiunii creantelor-clienti
•3.3. Analiza gestiunii datoriilor totale
•3.4. Analiza gestiunii creditului-furnizor
CAPITOLUL 4 – ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL BRIFARM S.A.
•4.1. Fondul de rulment
•4.2. Necesarul de fond de rulment
•4.3. Trezoreria neta
•4.4. Ratele de finantare
CAPITOLUL 5 – ANALIZA BONITATII FINANCIARE A BRIFARM S.A.
•5.1. Analiza lichiditatii
◦5.1.1. Analiza lichiditatii curente
◦5.1.2. Analiza lichiditatii rapide
◦5.1.3. Analiza lichiditatii imediate
•5.2. Analiza solvabilitatii
•5.3. Analiza ratelor de bonitate
CAPITOLUL 6 – ANALIZA RENTABILITATII BRIFARM S.A.
•6.1. Analiza rentabilitatii comerciale
•6.2. Analiza rentabilitatii economice
•6.3. Analiza rentabilitatii financiare

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

Introducere
Simbioza dintre potentialul resurselor si rezultatele obtinute urmeaza, in practica economica,
o evolutie in spirala avand la baza corelarea si conditionarea reciproca dintre ele. Pe de parte,
potentialul resurselor umane, materiale, financiare si informationale conditioneaza si restrictioneaza
nivelul performantelor care se obtin intr-un ciclu de utlizare/productie, iar pe de alta parte nivelul
rezultatelor obtinute in urma valorificarii potentialului resurselor creeaza sursele si cuantumul
acestora, ce poate fi alocat pentru amplificarea potentialului resurselor.
In contextul economic actual se impune luarea unor decizii de management rapide
referitoare la activitatea intreprinderii, la urmarirea si atingerea obiectivelor sale fundamentale,
acestea determinand insasi existenta pe piata a agentului economic.
Conform teoriei economice neoclasice si teoriei financiare, obiectivul major al firmei este
maximizarea profitului, respectiv maximizarea valorii intreprinderii si, implicit, a averii
proprietarilor.
De-a lungul timpului s-au identificat urmatoarele obiective generale: supravietuirea, profitul
si cresterea economica. Drept scopuri financiare au fost identificate: echilibrul financiar,
rentabilitatea financiara, cresterea economica, flexibilitatea. Criteriile de masurare a atingerii
acestor scopuri si obiective sunt fie marimi absolute, precum fondul de rulment, trezoreria neta,
cifra de afaceri, capacitatea de autofinantare, fie marimi relative, precum rata indatorarii (efectul de
levier), rata rentabilitatii etc.
Activitatea desfasurata de o intreprindere in decursul unei perioade de timp se reflecta in
situatia financiara a acesteia. Starea financiara a unei intreprinderi, indiferent de sectorul de
activitate, de dimensiune sau structura capitalului, este o consecinta a gestionarii resurselor pana la
momentul efectuarii analizei si o premisa esentiala a dezvoltarii ulterioare.
Analiza financiara este sursa principala de informatii necesare fundamentarii deciziilor
tactice si strategice la nivel microeconomic. Ea consta intr-un ansamblu de instrumente si metode
care permite aprecierea situatiei financiare (gestiune, echilibru financiar, structura financiara,
bonitate) si a performantelor unei intreprinderi.
In ultimul timp importanta analizei financiare este amplificata de numeroasele solicitari, de
un grad mare de sinteza, generate in special de:
•necesitatea informatiilor financiare prelucrate, pentru imbunatatirea gestionarii intreprinderii
si luarii deciziilor de participare pe piata financiara;
•dezvoltarea si diversificarea pietei financiare;
•restructurarea intreprinderilor si privatizarea acestora;
•interesul pentru studiul celorlalti parteneri si in special al concurentilor;
•necesitatea informarii actualilor si potentialilor actionari despre performantele intreprinderii.
Analiza economico-financiara este practic indispensabila in conducerea si gestionarea unei
afaceri, motiv pentru care ea se constituie intr-un instrument de baza la indemana managementului
intreprinderilor.
Una din principalele functii ce revin analizei economico-financiare este aceea de
instrument al managementului intreprinderii, deoarece a conduce competent inseamna a cunoaste
realitatile vietii economice in care intreprinderea activeaza, a cunoaste plusurile si minusurile
entitatii pe care o conduci, ori acest lucru nu este posibil fara o analiza pertinenta.

O a doua functie importanta a analizei economico-financiare consta in diagnosticarea
fenomenelor si proceselor economice, respectiv diagnosticarea starii de performanta pe care o
intreprindere o realizeaza la un moment dat, in vederea luarii unor decizii privind evolutia viitoare a
acesteia.
Informatiile necesare analizei financiare sunt preluate din conturile anuale, care cuprind:
bilantul, contul de profit si pierdere, anexa la bilant. Prezentarea informatiilor in bilantul contabil
referitoare la sursele financiare si mijloacele economice raspunde unor cerinte de ordin fiscal,
contabil si juridic, fara a raspunde cu promptitudine obiectivelor financiare, care urmaresc mai ales
probleme prezente si viitoare decat probleme trecute. In consecinta, bilantul contabil este supus
unor corectii si regrupari care sa ordoneze elementele de activ si pasiv in functie de gradul de
lichiditate, respectiv gradul de exigibilitate. Aceasta retratare a bilantului contabil are ca scop final
obtinerea bilantului financiar.
Obiectivul prezentei lucrari este reprezentat de diagnosticarea situatiei financiare a firmei
luate in studiu in perioada 01.01.2016 – 31.12.2016.
Scopul lucrarii consta in:
•aprecierea, pe scurt, a principalilor indicatori economico-financiari ai intreprinderii;
•analiza structurii financiare a firmei;
•analiza gestiunii creantelor si datoriilor;
•aprecierea echilibrului financiar al agentului economic prezentat;
•analiza bonitatii financiare (respectiv lichiditatea si solvabilitatea) a BRIFARM S.A.;
•analiza rentabilitatii comerciale, economice si financiare a firmei respective.

CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA BRIFARM S.A.
1.1. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI
1.1.1. Elemente de identificare
1. Denumirea: BRIFARM S.A.
2. Sediul social: Focsani, Str. Alexandru Vlahuta, nr. 1/4, judetul Vrancea
3. Numar inregistrare ORC: J39/257/1994
4. Cod fiscal: RO 5536469
5. Persoana juridica: – societate pe actiuni
– persoana juridica romana
– capital integrat privat
6. Durata de functionare: nelimitata
1.1.2. Denumire. Înființare. Capital. Scurt istoric
Brifarm S.A. a luat ființă în 1994 si desfasoara activitatea de vanzare cu amanuntul a
medicamentelor si produselor farmaceutice.
Numele complet al societății : Brifarm S.A.
Sediu social: Municipiul Focsani, Strada Alexandru Vlahuta, nr.1/4, Judetul Vrancea.
Capital: 91.500 lei.
1.1.3. Domeniul de activitate
Societatea este o firmă cu capital integral privat. Principalul obiect de activitate al societății
este comert cu amanuntul al produselor farmaceutice in magazine specializate, avand ca obiect
secundar de activitate comertul cu ridicata al produselor farmaceutice.
1.1.4. Structura organizatorică. Conducerea societății, personal
Conducerea este asigurată de o adunarea generala a actionarilor, care pe o perioada de patru
ani si-a ales un administrator care sa conduca si sa administreze activitatea curenta a societatii.
1.2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
Principalii indicatori economico-financiari ai BRIFARM S.A.la sfarsitul celor trei exercitii
financiare luate in considerare (2016, 2015, 2014) sunt urmatorii:

•Cifra de afaceri reprezinta unul dintre obiectivele strategice ale intreprinderii, deoarece este
criteriul major dupa care se judeca performantele intreprinderii in mediul concurential in
care aceasta activeaza. Cifra de afaceri reflecta rezultatul global al unei perioade de
gestiune, fiind principala forma de venit a firmei. Cifra de afaceri are ca sursa de formare
activitatea de exploatare a intreprinderii, neincluzand veniturile financiare si exceptionale.
•Rezultatul din exploatare masoara, in marimi absolute, rentabilitatea procesului de
exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatarii (platibile si executabile) din
veniturile exploatarii (incasabile si calculate).
•Rezultatul brut al exercitiului este determinat de rezultatele activitatilor de exploatare,
financiare si exceptionale, obtinandu-se prin diferenta intre veniturile si cheltuielile totale.
Acest indicator exprima, in marimi absolute, rentabilitatea bruta sau pierderile aferente
activitatii firmei.
•Rezultatul net al exercitiului reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii financiare
a capitalului propriu subscris de actionari. Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma de
dividende in raport cu numarul actiunilor sau partilor sociale detinute, sau sa se
reinvesteasca in firma. Profitul net se obtine prin deducerea impozitului pe profit din profitul
brut.
Tabel 1.1
Din tabelul nr. 1.1. prezentat mai sus se poate observa ca:
•cifra de afaceri si productia exercitiului au inregistrat un trend crescator pe parcursul
perioadei analizate;
•rezultatul brut al exploatarii, rezultatul brut al exercitiului si rezultatul net al exercitiului
au manifestat, de asemenea, o tendinta crescatoare.
CAPITOLUL 2 – ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A BRIFARM S.A.
Analiza structurii patrimoniale urmareste reflectarea raporturilor dintre diferite elemente
patrimoniale, mutatiile calitative in situatia mijloacelor si surselor generate de schimbarile interne siNr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA
201420152016
1Cifra de afaceri lei57.239.13161.240.00460.688.612
2Rezultatul brut al exploatarii lei1.385.425414.3953.663.293
3Rezultatul brut al exercitiului lei3.704.1094.487.5175.193.430
4Rezultatul net al exercitiului lei3.110.1343.779.3214.364.608
5Numar mediu de salariati (cu contract de munca) persoane 171919

de interactiunea cu mediul economico-sociale precum si fundamentarea politicii si strategiei
financiare.
Prin structura financiara a unei intreprinderi, in sens larg, se intelege raportul existent intre
finantarile pe termen scurt si cele pe termen lung . Structura financiara a intreprinderii se analizeaza:
•din punctul de vedere al surselor de finantare (reflectate in pasivul bilantului);
•din punctul de vedere al utilizarii acestora (reflectate in activul bilantului).
Elementele de pasiv definesc structura financiara de capital, in timp ce elementele de activ
(plasamentele) definesc structura economica de capital a intreprinderii.
Ratele de structura ale bilantului se stabilesc ca raport intre un post sau o grupa de posturi
din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport intre diferitele componente de activ sau
pasiv.
Sursele informationale utilizate pentru efectuarea calculelor sunt bilantul financiar si contul
de profit si pierdere.
2.1. Analiza stabilitatii financiare
Rata stabilitatii financiare (Rsf) reflecta ponderea capitalurilor permanente in totalul surselor
de finantare (pasive totale). Capitalurile permanente sunt formate din capitalul propriu si capitalul
imprumutat cu o durata mai mare de un an, motiv pentru care se mai numesc si surse stabile de
finantare.
Relatia de calcul este:

unde: CP = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung
Nivelul minim admis al ratei este de 50%, dar stabilitatea financiara a intreprinderii este cu
atat mai mare cu cat nivelul ratei este mai aproape de 100. O intreprindere cu un grad mare de
stabilitate financiara poate realiza strategii pe termen lung atat in ceea ce priveste procesul
investitional (activele imobilizate), cat si in ceea ce priveste procesul de exploatare (activele
circulante), deoarece ponderea mare a surselor stabile de finantare aflate la dispozitia sa permite
acest lucru.
Rata stabilitatii financiare
Tabel 2.1
Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Capital permanent lei4.802.5247.219.4076.443.436CP=Cpr+DTML
2Pasiv total lei13.069.06215.243.12614.533.028PT=CP+DTS
3Rata stabilitatii financiare %36,7547,3644,34Rsf=CP/PT
4Indicele de crestere a CP %100,00150,33134,17
5Indicele de crestere a PT %100,00116,64111,20
6Valoarea minim acceptabila %505050MinICP=CPn/CP0
IPT=PTn/PT0

Pe intreaga perioada de analiza firma dispune de un grad relativ scazut de stabilitate
financiara, nivelul ratei situandu-se sub nivelul minim admisibil de 50%. Indicatorul a crescut de la
36,75% in anul de baza 2014 la 47,36% in anul 2015, reflectand din acest punct de vedere o
ameliorare a stabilitatii financiare a intreprinderii, pentru ca apoi sa se reduca usor in 2016, la
valoarea de 44,34%. Cresterea valorii indicatorului fata de perioada de baza arata cresterea ponderii
resurselor stabile in totalul surselor de finantare ale firmei. Cauza evolutiei inregistrate de rata
stabilitatii financiare este data de faptul ca ritmul de crestere a capitalului permanent (134,17%) a
devansat ritmul de crestere a pasivului total (111,2%), respectiv ICP>IPT.
2.2. Analiza autonomiei financiare
Rata autonomiei financiare (Raf) reflecta ponderea capitalurilor proprii in totalul surselor
de finantare, respectiv masura in care sursele de finantare apartin intreprinderii. In practica exista
doua tipuri de autonomie financiara, si anume:
•autonomie financiara globala , cand sursele proprii se compara cu totalul surselor de
finantare;
•autonomie financiara la termen , cand sursele proprii se compara doar cu sursele
permanente de finantare.
2.2.1. Rata autonomiei financiare globale
Rata autonomiei financiare globale (Rafg) reflecta ponderea surselor proprii in totalul
surselor de finantare si se calculeaza ca raport intre capitalul propriu si pasivul total. Indicatorul
arata gradul de independenta financiara a societatii.
Formula de calcul este:
Valoarea indicatorului difera de la o intreprindere la alta in functie de politica financiara
promovata. Tocmai de aceea este foarte dificil de stabilit valoarea de referinta a acestei rate. Se
considera satisfacatoare pentru echilibrul financiar o rata Rafg >1/3 (respectiv 33%).
Rata autonomiei financiare globale
Tabelul 2.2
Pe parcursul celor trei ani de analiza firma a inregistrat o autonomie financiara globala
ridicata, valorile calculate fiind peste nivelul minim admisibil. Autonomia financiara globala aNr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Capital propriu lei4.802.5247.219.4076.443.436Cpr
2Pasiv total lei13.069.06215.243.12614.533.028PT
3Rata autonomiei financiare globale %36,75%47,36%44,34%Rafg=Cpr/PT
4Indicele de crestere a Cpr %100,00%150,33%134,17%
5Indicele de crestere a PT %100,00%116,64%111,20%
6Valoarea minim admisibila %33,3333,3333,33MinICpr=Cprn/Cpr0
IPT=PTn/PT0

crescut de la 36,75% in anul de referinta 2014 la 44,34% in anul 2016, reflectand cresterea ponderii
surselor proprii in pasivul total al firmei.
Cauzele acestei evolutii sunt urmatoarele:
•cresterea capitalurilor proprii cu 134,17% fata de perioada de baza;
•cresterea pasivului total cu doar 111,2% fata de perioada de baza.
2.2.2. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN
Rata autonomiei financiare la termen (Raft) considera ca sursele de finantare cu caracter
permanent se mentin intr-o anumita structura doar o perioada limitata de timp. Ea se calculeaza ca
raport intre capitalul propriu si capitalul permanent si reflecta ponderea surselor proprii in totalul
surselor permanente de finantare. Formula de calcul este urmatoarea:

Nivelul acestei rate are o mare importanta pentru deciziile viitoare de politica financiara pe
care managementul firmei intentioneaza sa le ia. Se considera ca firma beneficiaza de o structura
financiara sanatoasa, careia ii este asociat un grad scazut de risc, atunci cand ponderea surselor
proprii in sursele permanente este de cel putin 50%, respectiv Raft ≥ 50%.
Rata autonomiei financiare la termen
Tabelul 2.3
Rata autonomiei financiare la termen s-a mentinut constanta (100%) pe parcursul intregii
perioade analizate si mult peste nivelul de referinta (minim admisibil). Aceasta inseamna ca
resursele permanente ale firmei sunt constituite in proportie de 100% din capitaluri proprii. Se
considera ca firma are o situatie favorabila, ca urmare a cresterii capitalului propriu (confirmandu-
se astfel desfasurarea unei activitati profitabile) si a politicii intreprinderii de neapelare la credite pe
termen mediu si lung.
2.3. Analiza indatorarii
Ratele de indatorare caracterizeaza dependenta financiara a intreprinderii si gradul de risc al
politicii sale financiare. Altfel spus, ele masoara ponderea obligatiilor in patrimoniul intreprinderii,
calculandu-se in urmatoarele variante:Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Capital propriu lei4.802.5247.219.4076.443.436Cpr
2Capital permanent lei4.802.5247.219.4076.443.436CP=Cpr+ITML
3Rata autonomiei financiare la termen %100,00%100,00%100,00%Raft=Cpr/CP
4Indicele de crestere a Cpr %100,00%150,33%134,17%
5Indicele de crestere a CP %100,00%150,33%134,17%
6Valoarea minim acceptabila %50,00%50,00%50,00%MinICpr=Cprn/Cpr0
ICP=CPn/CP0

•rata de indatorare globala;
•rata de indatorare la termen .
OBSERVATIE: Ca urmare a faptului ca BRIFARM S.A. are numai datorii pe termen scurt in
toti cei trei ani analizati, se va calcula doar rata indatorarii globale. Relatia de calcul este:
unde: Dt = ITML + DTS
PT = Cpr + ITML + DTS = Cpr + Dt
Nivelul de indatorare maxim acceptat este de 66%. Cu cat nivelul ratei este mai mic decat
acest nivel, cu atat riscul imposibilitatii de a onora aceste datorii este mai mic, iar dependenta fata
de creditori este mai scazuta. Daca nivelul indatorarii scade, odata cu reducerea gradului de
indatorare are loc cresterea gradului de autonomie financiara.
Rata indatorarii globale
Tabelul 2.4
Gradul de indatorare al BRIFARM S.A. inregistreaza valori normale, cifrandu-se sub nivelul
maxim admis de 66%. Rata de indatorare globala a scazut de la 63,25% in anul de baza la 55,66%
in 2016, semnificand reducerea gradului de indatorare a firmei (si implicit cresterea autonomiei
financiare), diminuandu-se totodata riscul incapacitatii de plata.
Evolutia ratei de indatorare globala a avut drept cauze:
•scaderea datoriilor totale cu 97,86% in 2016 fata de perioada de baza;
•cresterea pasivului total cu 111,2% fata de perioada de baza.
2.4. Analiza retei imobilizarilor corporale
Rata imobilizarilor corporale reflecta greutatea specifica a activelor imobilizate tangibile in
totalul patrimoniului si masoara gradul de investire a capitalului in unitate. Rata imobilizarilor
corporale (Ric) arata ponderea imobilizarilor corporale in total active imobilizate, respectiv in total
activ. Formulele de calcul sunt urmatoarele:Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Imprumuturi pe termen mediu si lung lei000ITML
2Datorii pe termen scurt lei8.266.5388.023.7198.089.592DTS
3Capital permanent lei4.802.5247.219.4076.443.436CP=Cpr+DTML
4Datorii totale lei8.266.5388.023.7198.089.592Dt=ITML+DTS
5Pasiv total lei13.069.06215.243.12614.533.028PT
6Indicele de crestere a Dt %100,00%97,06%97,86%
7Indicele de crestere a PT %100,00%116,64%111,20%
8Rata indatorarii globale %63,25%52,64%55,66%Rig=Dt/PT
9Valoarea maxim admisibila %66,00%66,00%66,00%MaxIDt=Dtn/Dt0
IPT=PTn/PT0

;
Nivelul minim admisibil este de 85% din activele imobilizate nete.
Marimea acestui indicator depinde, in primul rand, de natura activitatii, fiind mult mai
ridicat in cazul ramurilor din industria grea fata de ramurile care solicita o slaba dotare tehnica.
Daca se analizeaza intreprinderi din acelasi sector de activitate, rata imobilizarilor corporale
depinde de optiunile strategice ale fiecareia, de politica de dezvoltare, de conditiile concrete in care
isi desfasoara activitatea. Pentru intreprinderile care au o valoare foarte mare a acestei rate este mai
dificila conversia activelor sale in lichiditati.
Rata imobilizarilor corporale
Tabelul nr. 2.5.
In anul 2016 ponderea imobilizarilor corporale in total active imobilizate a fost de 98,98%,
mai mica cu 9,89% fata de anul de referinta. Cauzele acestei evolutii au fost: cresterea
imobilizarilor tangibile cu 244,13% in 2016 fata de 2015, comparativ cu cresterea activelor
imobilizate nete cu 243,55%. Situatia poate fi interpretata ca fiind pozitiva, daca tinem cont de
faptul ca valorile obtinute pentru rata imobilizarilor corporale au fost peste nivelul minim admisibil
de 85%.
In acelasi timp, ponderea imobilizarilor corporale in activul total a crescut de la 1,01 % in
anul de baza 2014 la 2,66% in anul 2016. Evolutia inregistrata de indicatorul calculat a avut drept
cauze: cresterea imobilizarilor corporale cu 244,13% in 2016 fata de 20159, in comparatie cu
cresterea activului total cu doar 95,34% in aceeasi perioada.
2.5. Analiza ratei stocurilor
Rata stocurilor (Rst) arata care este ponderea activelor circulante de natura stocurilor in total
active circulante, respectiv in total activ. Relatiile de calcul sunt urmatoarele:
;
Situatia se poate considera normala cand stocurile nu depasesc 50% din total active
circulante.Nr. crt. SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Imobilizari corporale lei131.959158.354386.585Ic
2Active imobilizate nete lei131.959160.370390.585Ain
3Activ total lei13.069.06215.243.12614.533.028AT
4Indicele de crestere a Ic %100,00%120,00%244,13%
5Indicele de crestere a Ain %100,00%121,53%243,55%
6Indicele de crestere a AT %100,00%116,64%95,34%
7Rata imobilizarilor corporale I %100,00%98,74%98,98%Ric=Ic/Ain
8Rata imobilizarilor corporale II %1,01%1,04%2,66%Ric=Ic/AT
9Valoarea minima acceptabila (in Ain) %85,00%85,00%85,00%MinI=Icn/Icn-1
I=Ainn/Ainn-1
I=ATn/ATn-1

Rata stocurilor este influentata de urmatorii factori:
•sectorul de activitate unde isi desfasoara activitatea intreprinderea; astfel, rata stocurilor
este mai ridicata la intreprinderile din sfera productiei si distributiei si foarte scazuta la
intreprinderile din sfera serviciilor;
•durata ciclului de exploatare: rata stocurilor este ridicata la intreprinderile cu durata
ciclului de exploatare lung si este redusa la intreprinderile cu ciclu de exploatare scurt;
•factori conjuncturali si conditiile pietei: specularea fluctuatiilor de pret de pe piata.
Cresterea stocurilor este justificata doar atunci cand este determinata de sporirea volumului
de activitate, respectiv cand indicele de crestere a cifrei de afaceri este mai mare decat indicele de
crestere a stocurilor (ICA > ISt), si este nejustificata atunci cand duce la formarea de stocuri fara
miscare sau cu miscare lenta.
Rata stocurilor
Tabelul nr. 2.6.
Ponderea stocurilor in total active circulante a scazut de la 16,84% in anul de baza la 16,4%
in anul 2016 (respectiv cu 0,44%), cauzele acestei evolutii fiind: cresterea stocurilor cu 132,11%
comparativ cu cresterea activelor circulante cu doar 109,25%. Daca tinem cont de valoarea maxima
admisibila (50%), se poate aprecia ca situatia este pozitiva.
De asemenea, ponderea stocurilor in total activ a scazut de la 16,67% in anul de referinta
2014 la 15,95% in anul 2016 (respectiv cu 0,72%). Aceasta evolutie a avut drept cauze: cresterea
stocurilor cu 132,11% si scaderea activului total cu 95,34%.
Daca facem corelatia cu cifra de afaceri rezulta o situatie nefavorabila pentru intreprindere,
deoarece indicele de crestere a stocurilor devanseaza cu mult indicele de crestere a cifrei de afaceri
(Ist > ICA).Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Stocuri lei2.178.6891.754.5522.317.986
2Active circulante lei12.937.10315.082.75614.134.339Ac
3Activ total lei13.069.06215.243.12614.533.028AT
4Indicele de crestere a St %100,00%-132,11%
5Indicele de crestere a Ac %100,00%116,59%109,25%
6Indicele de crestere a AT %100,00%116,64%95,34%
7Rata stocurilor I %16,84%11,63%16,40%Rst=St/Ac
8Rata stocurilor II %16,67%11,51%15,95%Rst=St/AT
9Valoarea maxima admisibila (in Ac) %50,00%50,00%50,00%Max
10Cifra de afaceri lei57.239.13161.240.00460.688.612CA
11Indicele de crestere a CA %100,00%106,99%99,10%St 
I=Stn/Stn-1
I=Acn/Acn-1
I=ATn/ATn-1
ICA=CAn/CAn-1

2.6. Analiza ratei creantelor
Rata creantelor (Rcr) arata ponderea creantelor pe care le are intreprinderea in total active
circulante, respectiv in total activ. In general, o valoare ridicata a acestei rate poate contribui la
dinamizarea cifrei de afaceri, dar creeaza dificultati de lichiditate.
Relatiile de calcul sunt:
;
Rata creantelor este influentata de domeniul de activitate (fiind foarte scazuta sau nula in
cazul firmelor aflate in contact direct cu o clientela numeroasa ce achita cumparaturile in numerar –
comert cu amanuntul, prestari de servicii catre populatie -, si inregistrand valori mai ridicate in
cazul relatiilor inter-intreprinderi), de natura relatiilor comerciale, precum si de termenele de plata
practicate.
Rata creantelor
Tabelul nr. 2.7.
In anul 2016 ponderea creantelor in total active circulante a fost de 18,98%, mai mica cu
7,84% fata de anul de 2014, cauza fiind scaderea creantelor cu 77,30% si cresterea activelor
circulante cu 109,25% in perioada curenta fata de perioada de baza (Iac > ICr).
Totodata, a scazut si ponderea creantelor in activul total, de la 22,70% in anul de baza la
18,46% in anul 2016; aceasta evolutie s-a datorat reducerii creantelor cu 24,11% si cresterii
activului total cu 111,20% (IAT > ICr). Situatia poate fi apreciata ca fiind favorabila, datorita faptului
ca cifra de afaceri a crescut cu 6,03%, iar creantele s-au diminuat cu 22,70% in anul 2016 fata de
anul de baza 2014 (ICA > ICr), aceasta semnificand reducerea duratei medii de incasare a creantelor,
cu efecte pozitive pentru firma.
2.7. Analiza ratei disponibilitatilor
Rata disponibilitatilor banesti si plasamentelor (Rdb) reflecta ponderea disponibilitatilor
banesti in patrimoniul intreprinderii, adica gradul de lichiditate imediata a activelor curente.Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Creante lei3.470.2263.402.0362.682.340Cr
2Active circulante lei12.937.10315.082.75614.134.339Ac
3Activ total lei13.069.06215.243.12614.533.028AT
4Indicele de crestere a Cr %100,00%98,03%77,30%
5Indicele de crestere a Ac %100,00%116,59%109,25%
6Indicele de crestere a AT %100,00%116,64%111,20%
7Rata creantelor I %26,82%22,56%18,98%Rcr=Cr/Ac
8Rata creantelor II %26,55%22,32%18,46%Rcr=Cr/AT
9Cifra de afaceri lei57.239.13161.240.00460.688.612CA
10Indicele de crestere a CA %100,00%106,99%106,03%ICr=Crn/Cr0
IAc=Acn/Ac0
IAT=ATn/AT0
ICA=CAn/CA0

Relatiile de calcul sunt urmatoarele:
;
La nivelul unei intreprinderi se considera acceptabile urmatoarele nivele (de referinta) ale
ratei disponibilitatilor:
•nivelul minim acceptat este de 3-5% in total active circulante, iar cel maxim de 25% in total
active circulante;
•nivelul minim acceptat este de 1,5-2% in total activ, iar nivelul optim este de 10% din total
activ.
Rata disponibilitatilor
Tabelul nr. 2.8.
Pe parcursul perioadei analizate, disponibilitatile banesti au avut o evolutie crescatoare. Se
poate observa ca in toti cei trei ani, valoarea ratei disponibilitatilor a fost mult peste nivelul maxim
admis, respectiv nivelul optim, acest lucru fiind semnul detinerii unor resurse ineficient utilizate.
Ponderea disponibilitatilor banesti in activele circulante a crescut de la 56,34% in anul de
2014 la 64,62% in anul 2016, ca urmare a cresterii activelor circulante cu doar 9,25% fata de
cresterea disponibilitatilor cu 25,33%.
De asemenea, ponderea disponibilitatilor banesti in activul total a crescut de la 55,77% in
2014 la 62,85% in 2016, cauza acestei evolutii crescatoare fiind ritmul de crestere a
disponibilitatilor (25,33%) si ritmul de crestere a activului total (11,20%), cu efecte pozitive asupra
lichiditatii firmei.Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Disponibilitati lei7.288.1889.926.1689.134.013Db
2Active circulante lei12.937.10315.082.75614.134.339 Ac
3Activ total lei13.069.06215.243.12614.533.028AT
4Indicele de crestere a Db %100,00%136,20%125,33%
5Indicele de crestere a Ac %100,00%116,59%109,25%
6Indicele de crestere a AT %100,00%116,64%111,20%
7Rata disponibilitatilor I %56,34%65,81%64,62%Rdb=Db/Ac
8Valoare minim admisibila %5,00%5,00%5,00%Min (in Ac)
9Valoare maxim admisibila %25,00%25,00%25,00%Max (in Ac)
10Rata disponibilitatilor II %55,77%65,12%62,85%Rdb=Db/AT
11Valoare minim admisibila %2,00%2,00%2,00%Min (in AT)
12Valoare optima %10,00%10,00%10,00%Opt (in AT)IDb=Dbn/Db0
IAc=Acn/Ac0
IAT=ATn/AT0

CAPITOLUL 3 – ANALIZA GESTIUNII CREANTELOR SI DATORIILOR
Exprimarea modului de gestionare a resurselor se realizeaza prin viteza lor de rotatie, cu
ajutorul careia se masoara durata in timp necesara parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare
si comercializare. Viteza de rotatie a resurselor completeaza informatiile privind lichiditatea
intreprinderii si, in acelasi timp, furnizeaza cele mai importante informatii calitative asupra
activitatii financiare, reflectand in ultima instanta modul in care managementul se implica in
folosirea resurselor disponibile.
Activitatea de exploatare presupune parcurgerea unor procese financiare succesive de
alocare de fonduri banesti pentru desfasurarea productiei si de achitare a obligatiilor banesti pe de o
parte, si de recuperare a lor din incasarea vanzarilor sau completarea cu surse imprumutate, pe de
alta parte. Aceste procese de mobilizare si alocare de fonduri, de incasare a creantelor si de plata a
datoriilor exprima manifestarea dinamica a echilibrului financiar al intreprinderii. Din acest motiv,
cel mai sigur echilibru financiar este cel realizat pe seama incasarilor din vanzarile proprii, adica pe
seama cifrei de afaceri.
Drept urmare, fiecare element de activ circulant va fi reinnoit intr-un interval de timp
specific prin cifra de afaceri, iar fiecare datorie va fi achitata intr-un anumit timp prin componenta
valorica corespunzatoare din cifra de afaceri.
Masurarea vitezei de rotatie se realizeaza cu ajutorul a doi indicatori, si anume:
•numarul de rotatii (nr) – exprima numarul de rotatii pe care il efectueaza elementele de
activ sau de pasiv prin cifra de afaceri intr-o perioada de gestiune;
•durata in zile a unei rotatii (dz) – masoara durata in zile necesara elementului de activ
sau de pasiv analizat pentru a parcurge intregul ciclu economic si a se reintoarce in firma
sub forma baneasca initiala.
Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotatie are ca efect direct eliberarea (E) sau
imobilizarea (I) absoluta sau relativa de resurse. Eliberarea (relaxarea) sau imobilizarea (presiunea)
de resurse se determina cu relatia:
Analiza vitezei de rotatie presupune urmarirea obiectivelor mentionate mai jos:
•masurarea vitezei de rotatie si identificarea elementelor de calcul;
•interpretarea si semnificatia modificarii vitezei de rotatie;
•identificarea factorilor de influenta si interpretarea lor;
•efectele cresterii vitezei de rotatie.
Sursele informationale utilizate in vederea efectuarii calculelor sunt bilantul financiar si
contul de profit si pierdere.
3.1. Analiza gestiunii creantelor totale
Rata de gestiune a creantelor exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii
creantelor pe termen scurt (furnizori-debitori, clienti, alte creante). Valoarea minima care asigura o

stare acceptabila a gestiunii creantelor este de 8 rotatii, care corespunde unei durate medii de
incasare a creantelor de 45 de zile. Valoarea optima ar fi de maxim 30 de zile .
Relatiile de calcul sunt urmatoarele:
;
Viteza de rotatie a creantelor totale
Tabelul nr. 3.1.
Din tabelul nr. 3.1. se deduce ca numarul de rotatii a fost peste nivelul minim admis, durata
medie de incasare a creantelor pe termen scurt fiind relativ mica. Se observa o reala imbunatatire la
nivelul ultimilor doi ani de analiza.
In ultimul an de analiza creantele totale se roteau prin cifra de afaceri de 23 ori,
recuperandu-se sub forma baneasca initiala intr-un termen mediu de 16 zile. Numarul de rotatii a
crescut cu 7 rotatii fata de anul de baza, iar durata medie de incasare a creantelor a scazut cu 6 zile
fata de acelasi an. Accelerarea vitezei de rotatie a creantelor totale inseamna un decalaj favorabil in
incasarea creantelor curente in perioada curenta fata de perioada de referinta, cu impact favorabil
asupra lichiditatilor firmei.
3.2. Analiza gestiunii creantelor-clienti
Pentru realizarea echilibrului financiar, intreprinderea va trebui sa actioneze atat asupra
vitezei de rotatie a stocurilor, cat si asupra creditului comercial. Creditul comercial se regaseste sub
doua forme:
•creditul client
•creditul furnizor
Rata de gestiune a clientilor reflecta relatiile stabilite de intreprindere cu clientii si, indirect,
pozitia detinuta pe piata fata de concurenta. Aceasta rata exprima creditul client acordat de firma,
adica durata medie in zile de incasare a contravalorii marfurilor vandute de la beneficiari. Practic
indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data incasarii contravalorii marfurilor vandute.
Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor fata de clienti este de cel
putin 12 rotatii, care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 30 de zile.
Rata de gestiune a clientilor se exprima prin:
•numarul de rotatii
Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Creante totale lei3.470.2263.402.0362.682.340Crt
2Cifra de afaceri lei57.239.13161.240.00460.688.612 CA
3Numar de rotatii rotatii 161823
4Durata in zile zile 222016
5Valoare minima rotatii 888Minnr=CA/Crt
dz=(Crt/CA)*360

•durata in zile a unei rotatii:
O viteza de rotatie mica inseamna utilizarea de catre clienti pe o perioada mare de timp a
resurselor intreprinderii, stare nefavorabila care este amplificata daca tendinta vitezei de rotatie
este in scadere. In situatia in care durata in zile a unei rotatii depaseste 30 de zile, inseamna ca
intreprinderea se confrunta cu probleme in ceea ce priveste incasarea facturilor. Daca durata de
incasare a creantelor nu depaseste 30 de zile, atunci intreprinderea se afla intr-o situatie
favorabila in cazul in care viteza de rotatie a creditului client este mai mica decat viteza de
rotatie a creditului furnizor.
Marimea ratei de gestiune a clientilor este influentata de:
•pozitia intreprinderii furnizoare;
•relatiile stabilite cu clientii (se va acorda un termen mai lung clientilor traditionali,
marilor intreprinderi al caror ciclu de productie este important, intreprinderilor straine
care permit intreprinderii sa-si dezvolte exportul, intreprinderilor care prezinta garantii
serioase);
•specificul productiei;
•conjunctura economica;
•politica de credit practicata pe piata (daca creste rata dobanzii pe piata, durata creditelor
acordate va scadea; iar daca scade rata dobanzii pe piata, efectul va fi cresterea duratei
creditului clienti).
Politica de credit a firmei trebuie sa urmareasca cresterea vanzarilor in masura in care aceste
vanzari contribuie la cresterea profitului.
Viteza de rotatie a creditului-client
Tabelul nr. 3.2.
Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Clienti lei4.083.5924.254.5093.124.115 Cl
2Cifra de afaceri lei57.239.13161.240.00460.688.612 CA
3Numar de rotatii rotatii14,0214,3919,43
4Durata unei rotatii zile262519
5Valoare maxima zile303030Max
7Indicele de crestere a Cl %100,00%104,19%76,50%
8Indicele de crestere a CA %100,00%106,99%106,03%nr=CA/Cl
dz=(Cl/CA)*360
ICl=Cln/Cl0
ICA=CAn/CA0

In ultimul an de analiza creantele-clienti se roteau prin cifra de afaceri de 19 ori,
recuperandu-se intr-un termen mediu de 19 de zile. Fata de anul de baza 2014 numarul de rotatii a
crescut cu 5 rotatii, iar durata medie in zile a unei rotatii a scazut cu 7 zile, ceea ce inseamna
reducerea duratei medii de recuperare a creantelor. Accelerarea vitezei de rotatie a creditului-client a
generat efecte asupra trezoreriei, respectiv o relaxare financiara.
In perioada analizata a avut loc o crestere a numarului de rotatii a creditului-client cu 5,41
rotatii, respectiv o scadere a duratei de incasare a creantelor de 7 zile.
Cresterea numarului de rotatii a clientilor a fost determinata de urmatoarele modificari:
•cresterea cifrei de afaceri de la 57.239.131 lei in anul 2014 la 60.688.612 lei in anul 2016,
respectiv cu 6,03%, a determinat sporirea numarului de rotatii cu 5,41 rotatii;
•scaderea creantelor fata de clienti de la 4.083.592 lei in 2014 la 3.124.115 lei in 2016,
respectiv cu 23,50%, a determinat reducerea numarului de rotatii cu 5,41 rotatii.
Scaderea duratei in zile a numarului de rotatii cu 7 zile a fost determinata de:
•cresterea cifrei de afaceri a determinat reducerea duratei medii de incasare a creantelor ,
•scaderea valorii creantelor..
Incasarea creantelor cu 7 zile mai repede este un aspect pozitiv pentru gestiunea
intreprinderii, cu atat mai mult cu cat nu este depasit nivelul maxim acceptabil (de 30 de zile).
3.3. Analiza gestiunii datoriilor totale
Rata de gestiune a datoriilor curente exprima durata medie in zile de plata a contravalorii
datoriilor pe termen scurt (imprumuturi pe termen scurt, furnizori, clienti-creditori, alte datorii). Ea
arata de cate ori, respectiv in cate zile, s-ar putea restitui datoriile pe seama cifrei de afaceri.
Relatiile de calcul sunt:
•numarul de rotatii:
•durata in zile a unei rotatii:
Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor curente este de 6
rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a datoriilor de 60 de zile. Valoarea optima a
perioadei de decontare este de maxim 30 de zile.
Viteza de rotatie a datoriilor totale
Tabelul nr. 3.3.

In ultimul an de analiza datoriile curente se roteau prin cifra de afaceri de 7,5 ori,
recuperandu-se sub forma baneasca initiala intr-un termen mediu de 48 de zile. Numarul de rotatii a
crescut de la 6,92 rotatii in anul de baza la 7,5 rotatii in anul 2016 (respectiv cu 0,58 rotatii), iar
durata medie de recuperare a datoriilor a scazut de la 52 zile in 2014 la 48 zile in 2016 (respectiv cu
4 zile). Cresterea vitezei de rotatie a datoriilor inseamna scaderea duratei de creditare comerciala si
financiara a societatii, fapt ce a generat efecte pozitive asupra firmei, in sensul cresterii eficientei
utilizarii resurselor imprumutate si atrase.
Pentru ultimul an al perioadei analizate durata incasarii creantelor curente este mult mai
mica decat durata de plata a datoriilor curente, insemnand – din acest punct de vedere – o relaxare
financiara asupra trezoreriei nete.
3.4. Analiza gestiunii creditului-furnizor
Rata de gestiune a furnizorilor reflecta relatiile stabilite cu furnizorii si increderea pe care o
prezinta intreprinderea pentru furnizori. Aceasta deoarece creditul furnizor reprezinta pentru
intreprindere o sursa de finantare pe termen scurt, care contribuie la cresterea soliditatii financiare a
intreprinderii.
Viteza de rotatie a furnizorilor exprima creditul-furnizor primit de firma, adica durata medie
in zile de plata a contravalorii marfurilor achizitionate de la furnizori. Practic indica decalajul mediu
in zile intre data facturarii si data platii contravalorii marfurilor cumparate. Valoarea minima care
asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor fata de furnizori este de cel putin 12 rotatii, care
corespunde unei durate medii de plata a facturilor de 30 de zile.
Relatiile de calcul sunt:
•numarul de rotatii:
•durata in zile a unei rotatii:
In mod practic, desi o viteza mica de rotatie permite agentului economic sa foloseasca
resursele furnizorului, aceasta stare poate conduce la inrautatirea relatiilor dintre cei doi parteneri.
Creditele furnizor constituie o parte importanta a indatoririlor pe termen scurt, ele finantand
un procentaj mai mare sau mai mic al stocurilor, in functie de sectorul de activitate.
Reducerea vitezei de rotatie a furnizorilor reflecta o stare nefavorabila pentru intreprindere,
cu influente asupra capacitatii de plata a acesteia. Presiunea financiara asupra firmei scade insa daca
viteza de rotatie a creditului furnizor este mai mica decat viteza de rotatie a creditului client.
Viteza de rotatie a creditului-furnizor
Tabelul nr. 3.4.Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Datorii totale lei8.266.5388.023.7198.089.592Dt
2Cifra de afaceri lei57.239.13161.240.00460.688.612CA
3Numar de rotatii rotatii6,927,637,5
4Durata unei rotatii zile524748
5Valoarea minima rotatii 666Minnr=CA/Dt
dz=(Dt/CA)*360

In anul 2016 datoriile fata de furnizori se roteau prin cifra de afaceri de 35 ori, achitandu-se
intr-un termen mediu de 35 de zile. Numarul de rotatii a crescut de la 7,14 rotatii in anul de referinta
la 10,43 rotatii in anul 2016, iar durata medie in zile a unei rotatii a scazut de la 50 zile in 2014 la
35 de zile in 2016, ceea ce inseamna scaderea duratei medii de achitare a datoriilor comerciale.
Din tabelul nr. 3.4. se poate observa ca tendinta duratei medii in zile de achitare a creditului
comercial este de scadere (situandu-se in ultimul an putin peste durata normala de decontare de 30
de zile).
Situatia comparativa a creantelor clienti si a datoriilor comerciale prezentata in tabelul nr.
3.5. arata ca durata creditului-furnizor este mai mare decat durata creditului-client, reflectand din
acest punct de vedere un excedent de resurse financiare pentru intreprindere.
Situatia comparativa a creditului-client si a creditului-furnizor
Tabelul nr. 3.5.
In perioada analizata a avut loc o crestere a numarului de rotatii a creditului-furnizor cu 3,29
rotatii, respectiv o scadere a duratei de plata a obligatiilor comerciale cu 15 de zile.
Cresterea numarului de rotatii a furnizorilor a avut urmatoarele cauze:
•cresterea cifrei de afaceri de la 58.239.131 lei in anul2014 la 60.688.612 lei in anul 2016,
respectiv cu 6,03%, a determinat sporirea numarului de rotatii cu 3,29 rotatii;
•scaderea obligatiilor fata de furnizori de la 8.015.751 lei in 2014 la 5.818.985 lei in 2016,.
Cresterea duratei in zile a unei rotatii a fost determinata de:
•cresterea cifrei de afaceri a generat reducerea duratei medii de achitare a datoriilor
comerciale cu 15 zile;
•scaderea valorii furnizorilor a determinat scaderea duratei medii de plata.
Durata de plata a furnizorilor in anul 2016 (35 de zile) este la un nivel putin peste durata
normala de decontare (30 de zile). Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Furnizori lei8.015.7517.593.1005.818.985Fz
2Cifra de afaceri lei57.239.13161.240.00460.688.612 CA
3Numar de rotatii rotatii7,148,0710,43
4Durata unei rotatii zile504535
5Valoare maxima zile303030Max
7Indicele de crestere a Fz %100,00%–
8Indicele de crestere a CA %100,00%106,99%106,03%nr=CA/Fz
dz=(Fz/CA)*360
IFz=Fzn/Fz0
ICA=CAn/CA0
Tipul de credit/Indicator CREDITUL – CLIENT CREDITUL – FURNIZOR
19,43 rotatii 10,43 rotatii
19 zile 35 zilenr
dz

CAPITOLUL 4 – ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL
BRIFARM S.A.
Realizarea consecventa a obiectivului major al intreprinderii, respectiv maximizarea valorii
sale patrimoniale, poate avea loc numai in conditiile unei activitati profitabile si de mentinere a
echilibrului financiar. Problema echilibrului financiar, perceputa ca o conditie necesara bunei
derulari a procesului productiv, este considerata o problema cheie a managementului. Rezolvarea ei
consta in modul in care se realizeaza corelatia dintre exigibilitatea resurselor de capital si

lichiditatea activelor. Echilibrul financiar al intreprinderii rezulta tocmai din confruntarea
permanenta a duratei plasamentelor de capital in active cu exigibilitatea datoriilor.
Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori:
•fondul de rulment – reflecta echilibrul pe termen lung, cand se compara capitalul permanent
cu activele imobilizate;
•nevoia de fond de rulment – reflecta echilibrul curent, cand se compara activele circulante
cu obligatiile pe termen scurt;
•trezoreria – reflecta echilibrul pe termen scurt, cand se compara fondul de rulment cu nevoia
de fond de rulment.
Mentinerea echilibrului financiar este un obiectiv permanent al politicii financiare si poate fi
considerat atins cand exercitiul financiar se incheie cu trezorerie pozitiva.
4.1. Fondul de rulment
Fondul de rulment este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor
nete si este destinata finantarii activelor circulante. Fondul de rulment mai poate fi definit si ca
excedentul de active circulante peste valoarea datoriilor pe termen scurt. Altfel spus, el reprezinta
excedentul de resurse financiare care se degaja in urma acoperirii activelor permanente din resursele
permanente si care poate fi folosit pentru finantarea nevoilor curente. Practic fondul de rulment este
partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii
activelor circulante.
Din punctul de vedere al gestiunii financiare reprezinta:
•marja de securitate privind finantarea activelor circulante;
•cota de autonomie financiara.
Fondul de rulment este compus din:
•fondul de rulment propriu , care reprezinta partea din capitalurile proprii care depasesc
valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activelor circulante);
•fondul de rulment strain , care pune in evidenta participarea imprumuturilor pe termen
mediu si lung la finantarea activelor circulante.
Exista doua modalitati de calcul pentru fondul de rulment:
a) pornind de la partea de sus a bilantului , ca diferenta intre capitalul permanent si activele
imobilizate nete:
FR = CP – Ain
b)pornind de la partea de jos a bilantului , ca diferenta intre activele circulante si datoriile
totale pe termen scurt (obligatii de exploatare + datorii financiare pe termen scurt):
FR = Ac – DTS
Fondul de rulment
Tabelul nr. 4.1.

In cei trei ani analizati, fondul de rulment este pozitiv, cifrandu-se la o valoare absoluta de
4.670.565 lei. Aceasta situatie este favorabila deoarece capitalurile permanente finanteaza partial
activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete.
Ca urmare a fondului de rulment pozitiv, se inregistreaza un excedent de lichiditati
potentiale (active circulante) asupra exigibilitatilor potentiale pe termen scurt (datorii pe termen
scurt). Totodata, sub aspectul solvabilitatii sale, intreprinderea dispune de o marja de securitate care
o poate proteja – partial sau integral – de efectele perturbarii ciclului de incasari si plati.
Comparand valorile obtinute cu o valoare considerata optima (1/3 din cifra de afaceri) se
constata ca nivelul inregistrat de intreprindere in cei trei ani ai perioadei de analiza este mult sub
nivelul optim, situatia fiind negativa din acest punct de vedere.
4.2. Necesarul de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finantate
din resurse stabile. Reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea
activelor curente pe seama resurselor curente si care vor trebui sa fie acoperite din resurse
permanente. Practic reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie finantate din resurse stabile.
Mult mai precis, necesarul de fond de rulment este definit ca diferenta dintre necesitatile de
finantare a ciclului de exploatare si datoriile de exploatare.
Relatia de calcul a necesarului de fond de rulment este:
NFR = Active ciclice – Pasive ciclice
NFR = (Active circulante – Disponibilitati si plasamente) – [Obligatii pe termen scurt –
(Credite curente + Soldul creditor la banci)]
NFR = Stocuri + Creante – Datorii pe termen scurt
Necesarul de fond de rulment
Tabelul nr. 4.2.Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Capital permanent lei4.802.5247.219.4076.443.436CP
2Active imobilizate nete lei131.959160.370390.585Ain
3Active circulante lei12.937.10315.082.75614.134.339 Ac
4Capital propriu lei4.802.5247.219.4076.443.436Cpr
5Cifra de afaceri lei57.239.13161.240.00460.688.612 CA
6Fond de rulment lei4.670.5657.059.0376.052.851FR=CP-Ain
7FR propriu lei4.670.5657.059.0376.052.851FRp=Cpr-Ain
8FR strain lei000FRs=FR-FRp
9Indicele de crestere a CP %100,00%150,33%134,17%
10Indicele de crestere a Ain %100,00%121,53%295,99%
11Indicele de crestere a FR %100,00%151,14%129,60%
12Ponderea FR in CP %97,25%97,78%93,94%Pfr=FR/CP
13Finantarea Ac din FR %36,10%46,80%42,82%Rfac=FR/Ac
14Valoarea optima lei19.079.71020.413.33520.229.537Opt=1/3*CAICP=CPn/CP0
IAin=Ainn/Ain0
IFR=FRn/FR0

Pe parcursul intregii perioade de analiza nevoia de fond de rulment a inregistrat valori
negative, reflectand un surplus de surse temporare in raport cu nevoile temporare; acest lucru s-a
datorat cresterii intr-un ritm mai rapid a pasivelor ciclice fata de activele ciclice.
4.3. Trezoreria neta
Pentru orice societate comerciala insuficienta lichiditatilor reprezinta o preocupare
permanenta de care depinde mentinerea sa in afaceri. De aceea, managementul performant al
trezoreriei poate accelera fluxurile banesti din circuitul unei afaceri si poate asigura, pe aceasta
baza, o reala profitabilitate a firmei.
Fiind legata de activitatea de exploatare (aprovizionare – productie – desfacere – realizare),
trezoreria reprezinta segmentul cel mai dinamic al gestiunii financiare pe termen scurt a firmei. De
nivelul la care se organizeaza si se desfasoara managementul trezoreriei depinde echilibrul financiar
pe termen scurt si deci eficienta intregii activitati a agentului economic [18]. Trezoreria ocazioneaza
intersectia tuturor operatiunilor financiare care rezulta din desfasurarea intregii activitati
economico-financiare a firmei. Aici se regasesc toate incasarile si platile unei anumite perioade de
gestiune, indiferent ca acestea se refera la investitiile pe termen lung sau la activitatea curenta de
productie.
Trezoreria neta pune in evidenta modul de realizare a ciclurilor financiare ale firmei,
semnificand surplusul de lichiditati ce se degaja la sfarsitul perioadei de gestiune, adica reala
capacitate a firmei de a investi. Trezoreria neta reprezinta disponibilitatile banesti ramase la
dispozitia firmei rezultate din activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar. Altfel
spus, este diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, respectiv excedentul
de lichiditati ramase dupa acoperirea excedentului de nevoi ciclice (ramase neacoperite) de catre
excedentul de resurse permanente.
Trezoreria neta se poate determina in doua modalitati, si anume:
a) ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment:
TN = FR – NFR
b) ca diferenta intre disponibilitati banesti (si plasamente) si imprumuturile pe termen scurt (credite
curente + soldul creditor al conturilor curente la banci):
TN = Db – ITS
Trezoreria neta
Tabelul nr. 4.3.Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Stocuri lei2.178.6891.754.5522.317.986 St
2Creante lei3.470.2263.402.0362.682.340 Cr
3Datorii pe termen scurt lei8.266.5388.023.7198.089.592DTS
4Cifra de afaceri lei57.239.13161.240.00460.688.612 CA
5Necesarul de fond de rulment lei-2.617.623-2.867.131-3.089.266NFR=(St+Cr)-DTS
6Indicele de crestere a NFR %–
7Valoarea optima lei8.585.8709.186.0019.103.292Opt=15%*CAINFR=NFRn/NFR0

Pe parcursul intregii perioade analizate se inregistreaza o trezorerie pozitiva si cu tendinta
oscilanta (in crestere de la anul de baza la anul curent), reflectand un surplus de fond de rulment
fata de nevoia de fond de rulment. Trezoreria pozitiva semnifica faptul ca excedentul de finantare se
regaseste sub forma disponibilitatilor banesti proprii (din conturi bancare si din casa). Din acest
punct de vedere intreprinderea se gaseste intr-o situatie favorabila, caracterizata prin autonomie
financiara si echilibru financiar pe termen scurt.
4.4. Ratele de finantare
Ratele de finantare pun in evidenta modalitatile de finantare a investitiilor intreprinderii,
care pot fi strategice, de exploatare si de echilibru.
a) Rata de finantare a activelor imobilizate din surse permanente (Rfai) exprima masura
in care activele imobilizate, la valoarea lor neta, sunt finantate din capitaluri permanente.
b) Rata de finantare a activelor imobilizate din capitalul propriu (Rfaip) exprima gradul
in care capitalul propriu participa la finantarea activelor imobilizate.
c) Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (RfNFR) masoara proportia in care
necesarul de fond de rulment este acoperit pe seama surselor permanente (respectiv din fondul de
rulment).Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Fond de rulment lei4.670.5657.059.0376.052.851 FR
2Necesar de fond de rulment lei-2.617.623-2.867.131-3.089.266 NFR
3Trezoreria neta lei2.052.9424.191.9062.963.585TN = FR – NFR

Ratele de finantare
Tabelul nr. 4.4.
O prima observatie care se impune este coincidenta ratei de finantare a activelor imobilizate
din surse permanente cu rata de finantare a activelor imobilizate din capitalul propriu, ca urmare a
faptului ca sursele permanente sunt egale cu sursele proprii ale firmei.
In anul de baza 2014 exista urmatoarea situatie:
•·Rfai = 3.639,41% > 100%, ceea ce inseamna ca activele stabile sunt finantate integral
din surse stabile, existand un surplus de surse permanente care constituie fondul de
rulment global.Nr. crt. SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Capital permanent lei4.802.5247.219.4076.443.436 CP
2Active imobilizate lei131.959160.370390.573 Ain
3Rata de finantare a Ai din surse permanente %3.639,41%4.501,72%1.649,74%
4Capital propriu lei4.802.5247.219.4076.443.436 Cpr
5Active imobilizate lei131.959160.370390.573 Ai
6Rata de finantare a Ai din capitalul propriu %3.639,41%4.501,72%1.649,74%
7Fond de rulment lei4.670.5657.059.0376.052.851 FR
8Necesar de fond de rulment lei-2.617.623-2.867.131-3.089.266 NFR
9Rata de finantare a NFR %-178,43%-246,21%-195,93%
10Indice de crestere a CP %100,00%150,33%134,17%
11Indice de crestere a Ai %100,00%121,53%295,98%
12Indice de crestere a Cpr %100,00%150,33%134,17%
13 %100,00%123,69%45,33%
14 %100,00%123,69%45,33%
15 %–Rfai=CP/Ai
Rfaip=Cpr/Ai
RfNFR=FR/NFR
ICP=CPn/CP0
IAi=Ain/Ai0
ICpr=Cprn/Cpr0
Indice de crestere a RfaiIRfai=Rfain/Rfai0
Indice de crestere a RfaipIRfaip=Rfaipn/Rfaip0
Indice de crestere a RfNFRIRfNFR=RfNFRn/RfNFR0

•Rfaip = 3.639,41% > 100%, semnificand faptul ca activele imobilizate sunt finantate
integral din capitalul propriu (realizandu-se cel mai mic cost al capitalului) si exista
fond de rulment propriu.
•RfNFR = -178,43% < 100%, reflectand faptul ca necesarul de fond de rulment este
finantat partial pe seama fondului de rulment si partial pe seama datoriilor pe termen
scurt.
In anii 2015 si 2016 situatia ratelor de finantare este urmatoarea:
•Rfai < 100%, ceea ce inseamna ca activele stabile sunt finantate partial din surse ciclice,
fondul de rulment fiind negativ.
•Rfaip >100%, semnificand faptul ca activele imobilizate sunt finantate in totalitate pe seama
capitalului propriu,
•RfNFR > 100%, reflectand faptul ca necesarul de fond de rulment este asigurat prin capitalul
permanent, creandu-se trezorerie neta pozitiva.
CAPITOLUL 5 – ANALIZA BONITATII FINANCIARE A BRIFARM
S.A.
Analiza bonitatii financiare urmareste reflectarea capacitatii de plata a datoriilor firmei la
diferite termene. Bonitatea se analizeaza din trei puncte de vedere:
•din punctul de vedere al lichiditatii, care reflecta capacitatea de plata a datoriilor pe termen
scurt;
•din punctul de vedere al solvabilitatii, care reflecta capacitatea de plata a datoriilor totale pe
termen mediu si lung;
•din punctul de vedere al ratelor de bonitate.
Instrumentul informational utilizat in analiza bonitatii financiare este bilantul financiar.
5.1. Analiza lichiditatii
Capacitatea unei societati de a-si plati datoriile rezida in lichiditatea activelor sale. Decalajul
intre termenele de lichiditate ale activelor si cele de exigibilitate ale datoriilor este principala cauza
a insolvabilitatii.
Lichiditatea, in sens general, este definita ca fiind caracteristica elementelor patrimoniale de
a fi transformate in bani la un moment dat.
In termeni de echilibru financiar, prin lichiditate se intelege capacitatea intreprinderii de a-si acoperi
obligatiile pe termen scurt cu ajutorul activelor circulante.
Pentru a caracteriza lichiditatea intreprinderii se folosesc urmatoarele rate:
•rata lichiditatii curente;
•rata lichiditatii rapide;
•rata lichiditatii imediate.

5.1.1. Analiza lichiditatii curente
Rata lichiditatii curente (Lc) reflecta capacitatea intreprinderii de a-si acoperi obligatiile pe
termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor circulante in
lichiditati. Aceasta rata se exprima ca raport intre activele circulante (stocuri, creante,
disponibilitati) si pasivele circulante (obligatiile pe termen scurt).
Pornind de la principiul echilibrului financiar potrivit caruia activele circulante (nevoile
temporare) trebuie sa aiba permanent o valoare mai mare decat obligatiile pe termen scurt (resurse
temporare), rata lichiditatii curente trebuie sa fie o marime supraunitara [19].
Marimea optima a lichiditatii curente este cuprinsa intre 1,2 si 2, limita sa minima (respectiv
nivelul sau asigurator) fiind 1.
Studii empirice realizate asupra unui numar mare de firme au aratat ca, firmele care au avut
un nivel al ratei de lichiditate curenta mai mic de 2-3 pe durata mai multor exercitii financiare, au
devenit insolvabile.
Lichiditatea curenta
Tabelul nr. 5.1.

De-a lungul celor trei ani de analiza, lichiditatea curenta a manifestat o tendinta oscilanta. In
toti cei trei ani analizati, indicatorul a inregistrat un nivel asigurator, peste valoarea minima.
Lichiditatea curenta a crescutt de la 1,56 in perioada de baza la 1,75 in perioada curenta,
respectiv cu 0,19 % . Evolutia indicatorului a avut drept cauze:
•scaderea datoriilor pe termen scurt cu;
•cresterea activelor circulante.
Valoarea inregistrata in ultimul an se traduce prin capacitatea firmei de a-si onora obligatiile
pe termen scurt din activele curente.
5.1.2. Analiza lichiditatii rapide
Rata lichiditatii rapide (Lr) reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe
termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate rapid in lichiditati (creante si
disponibilitati). In acest fel, din calculul ratei se elimina elementele de active circulante care au un
grad de lichiditate redus sau care presupun efectuarea anumitor cheltuieli pentru transformarea lor
in lichiditati, respectiv stocurile (acestea constituind elementul cel mai incert sub aspectul valorii si
gradului de lichiditate).
Aceasta rata se determina ca raport intre activele circulante lichide si pasivele circulante.
Marimea optima a lichiditatii rapide este cuprinsa intre 0,60 si 1,00, fiind influentata de
corelatia dintre viteza de rotatie a creantelor si viteza de rotatie a furnizorilor.
Lichiditatea rapida
Tabelul nr. 5.2.Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Active circulante lei12.937.10315.082.75614.134.339 Ac=St+Cr+Db
2Datorii pe termen scurt lei8.266.5388.023.7198.089.592DTS=Datorii din expl. pe TS+ITS
3Lichiditatea curenta -1,561,881,75Lc=Ac/DTS
4Valoarea minim acceptabila -111Min
5Valoarea maxim acceptabila -222Max
6Indicele de crestere a Ac %100,00%116,59%109,25%
7Indicele de crestere a DTS %100,00%97,06%97,86%
8Indicele de crestere a Lc -11,21,12IAc=Acn/Ac0
IDTS=DTSn/DTS0
ILc=Lcn/Lc0

Tendinta manifestata de indicatorul calculat in perioada analizata este de crestere, valorile
inregistrate de lichiditatea rapida aflandu-se peste nivelul maxim acceptabil, acest lucru semnificand
incapacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din activele circulante lichide.
Lichiditatea rapida a crescut de la 1,30 in anul de baza la 1,46 in anul 2016, respectiv cu
0,16% . Cauzele au fost urmatoarele:
•cresterea activelor circulante de natura creantelor si disponibilitatilor,
•scaderea datoriilor pe termen scurt.
Nota: Lichiditatea curenta si lichiditatea rapida sunt numai indicatori primari ai lichiditatii,
deoarece nu iau in considerare caracterul rotativ al activelor si pasivelor curente (rotatia creantelor,
stocurilor si a furnizorilor – denumiti si indicatori secundari de lichiditate).
Analiza indicatorilor secundari ai lichiditatii permite aprecierea capacitatii firmei de a
controla activitatea sa comerciala:
•abilitatea de a controla si corela marimea stocurilor cu nivelul vanzarilor;
•abilitatea de a corela politica de credit comercial practicata in relatia cu clientii cu decalajele
de plata a facturilor acceptate de furnizorii firmei.
5.1.3. Analiza lichiditatii imediate
Rata lichiditatii imediate (Li) reflecta capacitatea intreprinderii de a-si plati obligatiile pe
termen scurt din disponibilitati, calculandu-se ca raport intre disponibilitati si obligatii pe termen
scurt.Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Creante lei3.470.2263.402.0362.682.340 Cr
2Disponibilitati lei7.288.1889.926.1689.134.013 Db
3Active circulante fara stocuri lei10.758.41413.328.20411.816.353
4Datorii pe termen scurt lei8.266.5388.023.7198.089.592 DTS
5Lichiditatea rapida -1,31,661,46
6Valoarea minim acceptabila -0,60,60,6Min
7Valoarea maxim acceptabila -111Max
8 %100,00%123,89%109,83%
9Indicele de crestere a DTS %100,00%97,06%97,86%
10Indicele de crestere a Lr -10,780,44A1c = Cr + Db
Lr=A1c/DTS
Indicele de crestere a A1cIAc=A1cn/A1c0
IDTS=DTSn/DTS0
ILr=Lrn/Lr0

Se apreciaza ca pentru functionarea normala a intreprinderii lichiditatea imediata trebuie sa
fie cuprinsa intre 0,20 si 0,30.
Lichiditatea imediata
Tabelul nr. 5.3.
Lichiditatea efectiva a inregistrat o tendinta oscilanta de-a lungul celor trei ani ai perioadei
analizate. In ultimii trei ani valorile obtinute s-au situat in interiorul valorilor de referinta
(considerate normale), firma fiind din acest punct de vedere intr-o pozitie favorabila (neexistand
pericolul incapacitatii de plata).
Lichiditatea imediata a crescut de la 0,88 in anul 2014 la 1,13 in anul 2016, ceea ce
inseamna o crestere cu 0,25%.
5.2. Analiza solvabilitatii
Solvabilitatea reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si
lung, de a asigura sursele banesti capabile sa sustina continuitatea exploatarii pe termen lung.
In functie de nivelul la care se considera obligatiile pe termen mediu si lung, se pot constitui
patru rate de solvabilitate:
a) solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul in care capitalul social asigura
acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung (creditele pe termen lung + aportul actionarilor),
determinandu-se cu relatia:Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Disponibilitati lei7.288.1889.926.1689.134.013Db
2Datorii pe termen scurt lei8.266.5388.023.7198.089.592DTS
3Lichiditatea imediata -0,881,241,13Li = Db / DTS
4Valoarea minim acceptabila -0,20,20,2Min
5Valoarea maxim acceptabila -0,30,30,3Max
6Indicele de crestere a Db %100,00%136,20%125,33%
7Indicele de crestere a DTS %100,00%97,06%97,86%
8Indicele de crestere a Li -11,41,28IDb=Dbn/Db0
IDTS=DTSn/DTS0
ILi=Lin/Li0

unde: CS – capital social
ITML – imprumuturi pe termen mediu si lung
Nivelul asiguratoriu pentru aceasta rata este cuprins intre 40 – 60%, limita minima fiind
considerata 30%.
NOTA: In acest studiu de caz, ca urmare a politicii firmei de neapelare la credite pe termen
mediu si lung, solvabilitatea patrimoniala este de 100% in toti cei trei ani ai perioadei analizate.
b) gradul de acoperire a serviciului datoriei (gSD) arata masura in care intreprinderea
acopera rata creditelor pe termen lung – respectiv dobanda aferenta – din profit si amortizare,
considerandu-se ca menirea creditului este de crestere a eficientei, iar intreprinderea trebuie sa
dovedeasca posibilitatea rambursarii lui din veniturile viitoare.
Relatia de calcul este:
unde: PN – profitul net
A – amortizarea
D – dividendele
RC – rata de rambursare a creditului pe termen mediu si lung
DC – dobanda scadenta aferenta creditului
NOTA: Deoarece pe parcursul perioadei de analiza BRIFARM S.A. nu a contractat
imprumuturi pe termen mediu si lung, calculul gradului de acoperire a serviciului datoriei nu
prezinta relevanta.
c)solvabilitatea generala (Sg) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre
terti (indiferent de termen), in cazul falimentului, din activele totale. Se determina cu relatia:
unde: AT – active totale
DTS – datorii pe termen scurt
ITML – imprumuturi pe termen mediu si lung
Dob – dobanzi totale aferente creditelor
Dt – datorii totale
Marimea asiguratorie a ratei este cuprinsa intre 3 si 4, deoarece in caz de lichidare a
intreprinderii valoarea de lichidare este inferioara valorii contabile. Marimea minima admisibila
este de 1,66.
In stransa corelatie cu acest indicator se afla raportul de solvabilitate (Rs), care exprima
ponderea activului net contabil in activul total, determinandu-se cu ajutorul relatiei:

unde: Anc – activul net contabil (este activul negrefat de datorii)
AT – activul total
Nivelul minim acceptabil al acestui indicator este de 35%.
Solvabilitatea generala
Tabelul nr. 5.4.

De-a lungul perioadei analizate solvabilitatea generala a inregistrat o tendinta oscilanta.
Intreprinderea se afla intr-o situatie pozitiva, ca urmare a faptului ca indicele de solvabilitate
generala s-a situat peste nivelul minim admisibil de 1,66, firma nefiind deci in pericolul
incapacitatii de plata.
Solvabilitatea generala a crescut de la 1,58 in anul 2014 la 1,80 in anul curent 2016,
respectiv cu 0,22%. Cauza a fost devansarea ritmului de crestere a datoriilor totale de ritmul de
crestere a activului total (IAT > IDt), astfel:
•activul total a crescut cu 111,20% in anul curent fata de anul de baza;
•datoriile totale au scazut doar 97,86% in anul curent fata de anul de baza.
Situatia pozitiva a firmei, din punctul de vedere al solvabilitatii, este reflectata si de raportul
de solvabilitate, care pe parcursul celor trei ani de analiza a inregistrat valori peste nivelul minim
acceptabil si care a crescut de la 36,75% in 2014 la 44,34% in 2016. Astfel, in anul 2016 activul net
contabil (negrefat de datorii) reprezenta 44,34% din activul total, avand efecte pozitive asupra
solvabilitatii generale a intreprinderii.
d)capacitatea de rambursare a datoriilor la termen (Crd) arata masura in care
sursele potentiale de autofinantare degajate din activitatea firmei poate acoperi datoriile totale.
Acest indicator priveste solvabilitatea din perspectiva dinamica si se determina cu relatia:
unde: Caf – capacitatea de autofinantare
Dt – datorii totale
Nivelul minim acceptabil este de 50% (corespunzand achitarii datoriilor intr-un termen de 2
ani), sub acest nivel firma aflandu-se in pericolul incapacitatii de plata, iar nivelul optim este
considerat de 100%.
Capacitatea de autofinantare (Caf) este un surplus monetar global rezultat din
confruntarea veniturilor care genereaza incasari cu cheltuielile care genereaza plati din intreaga
activitate a firmei, in decursul unui exercitiu financiar. Reprezinta lichiditatile potentiale generate de
intreaga activitate pe perioada exercitiului, care raman la dispozitia firmei si care pot fi folosite
pentru autofinantare. Altfel spus, capacitatea de autofinantare este o sursa stabila generata de
activitatea fiecarui agent economic, putand fi utilizata la finantarea investitiilor, rambursareaNr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Activ total lei13.069.06215.243.12614.533.028 AT
2Datorii totale lei8.266.5388.023.7198.089.592Dt
3Activ net contabil lei4.802.5247.219.4076.443.436Anc=AT-Dt
4Solvabilitatea generala -1,581,91,8Sg=AT/Dt
5Valoarea minim admisibila -1,661,661,66Min
6Indicele de crestere a AT %100,00%116,64%111,20%
7Indicele de crestere a Dt %100,00%97,06%97,86%
8Indicele de crestere a Sg -11,21,14
9Raportul de solvabilitate %36,75%47,36%44,34%Rs=Anc/AT
10Valoarea minim admisibila %35,00%35,00%35,00%MinIAT=ATn/AT0
IDt=Dtn/Dt0
ISg=Sgn/Sg0

imprumuturilor sau remunerarea actionarilor societatii prin plata dividendelor repartizate acestora.
Se calculeaza cu ajutorul relatiei:
Caf = Profit net + Cheltuieli calculate – Venituri calculate =
= Profit net + Amortizari si provizioane constituite – Provizioane reluate la venituri –
Subventii de exploatare + Valoarea neta contabila a activelor cedate – Venituri din
cedarea activelor
Capacitatea de autofinantare
Tabelul nr. 5.5.
Capacitatea de autofinantare a firmei a crescut de la 3.149.394 lei in perioada de referinta
2014 la 4.404.619 lei in perioada 2016, cauza principala fiind cresterea profitului net cu 32,78%
(IPN = Pnn/PN0 * 100 = 4.364.608 / 3.110.321 * 100 = 140,34%).
Capacitatea de rambursare a datoriilor
Tabelul nr. 5.6.Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
21Profit net lei3.110.1343.779.3214.364.608 PN
2Cheltuieli cu amortizari si provizioane lei37.24644.50737.995 Chap
3Venituri din provizioane lei000Vp
4Subventii de exploatare lei000Se
5Cheltuieli cu cedarea activelor lei000Chca
6Venituri din cedarea activelor lei000Vca
7Capacitatea de autofinantare lei3.149.3943.825.8434.404.619Caf= PN+Chap-Vp-Se+Chca-Vca

Capacitatea de rambursare a datoriilor a inregistrat o tendinta crescatoare de-a lungul
perioadei analizate; ea a crescut de la 38,10% in anul de baza la 54,45 % in anul 2016, respectiv cu
16,35%, aceasta evolutie avand drept cauze:
•cresterea capacitatii de autofinantare a firmei,
•scaderea datoriilor totale.
Din punctul de vedere al capacitatii de rambursare a datoriilor, firma se incadreaza sub
limitele normale (valorile obtinute fiind peste nivelul minim admisibil), cu o usoara descrestere
(16,35%) fata de nivelul minim in anul 2014.
5.3. Analiza ratelor de bonitate
Pentru analiza bonitatii financiare a intreprinderii prezinta relevanta ratele de bonitate:
•rata creditelor de trezorerie;
•rata de prelevare a cheltuielilor financiare.
5.3.1. RATA CREDITELOR DE TREZORERIE
Rata creditelor de trezorerie arata masura in care creditele pe termen scurt acopera necesarul
de fond de rulment. Arata partea din necesarul de fond de rulment care a trebuit sa fie acoperita din
credite de trezorerie.
Relatia de calcul este:
Rata creditelor de trezorerie
Tabelul nr. 5.7.Nr. crt. SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Capacitatea de autofinantare lei3.149.3943.825.8434.404.619 Caf
2Datorii totale lei8.266.5388.023.7198.089.592 Dt
3Capacitatea de rambursare a datoriilor %38,10%47,68%54,45%Crd = Caf/Dt
4Valoarea minima acceptabila %50,00%50,00%50,00%Min
5Indicele de crestere a Caf %100,00%121,48%139,86%
6Indicele de crestere a Dt %100,00%97,06%97,86%
7Indicele de crestere a Crd -100,00%125,15%142,92%ICaf=Cafn/Caf0
IDt=Dtn/Dt0
ICrd=Crdn/Crd0

Deoarece societatea nu a apelat la credite pe termen scurt, rata creditelor de trezorerie a fost
nula.
CAPITOLUL 6 – ANALIZA RENTABILITATII BRIFARM S.A.
Abilitatea managementului de a conduce si orienta performantele intreprinderii intr-o
directie dorita, conforma cu strategia generala a acesteia, reprezinta una din principalele chei ale
succesului unei afaceri. Rentabilitatea este componenta cea mai importanta si cu cea mai mare
valoare de semnificatie in ce priveste starea de performanta a intreprinderii, deoarece reflecta
nivelul de satisfactie a detinatorilor de capital confirma sau infirma nivelul de performanta al
intreprinderii.
Fructificarea capitalului investit, a capitalului propriu sau a capitalului permanent se
materializeaza in capacitatea exploatarii lor de a degaja venit net. Starea de profitabilitate este
confirmata de obtinerea unor venituri superioare cheltuielilor de exploatare si comercializare,
respectiv obtinerea de profit.
Aprecierea randamentului resurselor utilizate se face cu ajutorul indicatorilor de
rentabilitate, care ofera informatii asupra situatiei trecute si prezente si dau posibilitatea estimarii
perspectivei afacerii.
Cel care doreste sa investeasca intr-o intreprindere urmareste nu numai recuperarea sumei
avansate, ci si obtinerea unui profit. Cu cat o intreprindere este mai rentabila, cu atat valoarea si
implicit pretul ce se va negocia va fi mai mare.
Masurarea rentabilitatii se realizeaza printr-un sistem de rate de rentabilitate (raport intre
rezultate si capitaluri) si de rate de marja (raport intre rezultate si cifra de afaceri).Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
201420152016
1Imprumuturi pe termen scurt lei ITS
2Necesar de fond de rulment lei-2.617.623-2.867.131-3.089.266NFR
3Rata creditelor de trezorerie %0,00%0,00%0,00%Rct=ITS/NFR

Ratele de rentabilitate exprima rezultatele obtinute in raport cu activitatea intreprinderii
(rentabilitatea comerciala), cu resursele economice utilizate (rentabilitatea economica) si cu
resursele financiare (rentabilitatea financiara).
6.1. Analiza rentabilitatii comerciale
Rentabilitatea comerciala apreciaza eficienta politicii comerciale (respectiv a procesului de
aprovizionare, stocare si vanzare) si mai ales a politicii de preturi practicata de intreprindere,
determinandu-se ca un raport intre un indicator de rezultate (rezultatul exploatarii, rezultatul
exercitiului etc.) si cifra de afaceri.
Rata rentabilitatii comerciale (Rv) arata deci rezultatul brut al exploatarii aferent cifrei de
afaceri. Calculat in acest mod, indicatorul se mai numeste rata marjei nete de exploatare si reflecta
eficienta activitatii de exploatare, fiind influentata de amortismente si provizioane. Se determina cu
relatia:
unde: Re = rezultatul exploatarii
CA = cifra de afaceri
Valoarea minima admisibila pentru acest indicator este 25%.
Rata rentabilitatii comerciale
Tabelul nr. 6.1.
In cei trei ani analizati rentabilitatea comerciala inregistrata a fost de sub nivelul minim,
reflectand o politica de preturi si de vanzare deficitara.
In anul 2016 indicatorul a inregistrat un nivel de 6,04%, ceea ce inseamna ca la 100 de lei
cifra de afaceri revin 6,04 lei profit brut din exploatare. Fata de anul de referinta nivelul acestei rate
a crescut cu 3,62%, ceea ce semnifica cresterea usoara a eficientei valorificarii produselor firmei.
Aceasta evolutie a rentabilitatii comerciale reflecta o situatie negativa si a avut loc deoarece
indicele de crestere a cifrei de afaceri nu a devansat ritmul de crestere a rezultatului din exploatare
(ICA < IRe). Altfel spus, cauzele trendului crescator al ratei de rentabilitate comerciala au fost:
•cresterea rezultatului exploatarii cu 164,42% in 2016 fata de 2014;
•cresterea cifrei de afaceri cu 6,03% in 2016 fata de 2014.
Modelul factorial utilizat este urmatorul:
Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL SIMBOL
201420152016
1Rezultatul exploatarii lei1.385.425414.3953.663.293Re
2Cifra de afaceri lei57.239.13161.240.00460.688.612 CA
3Rata rentabilitatii comerciale %2,42%0,68%6,04%Rv = Re/CA
4Indicele de crestere a Rv %100,00%27,96%4708,00%
5Valoarea minim admisibila %25,00%25,00%25,00%Min
6Indicele de crestere a Re %100,00%29,91%264,42%
7Indicele de crestere a CA %100,00%106,99%106,03%IRv  = Rvn/Rv0
IRe  = Ren/Re0
ICA  = CAn/CA0

Factorii de influenta sunt:
•Re/VA este ponderea rezultatului exploatarii in valoarea adaugata, care exprima rezultatul
exploatarii ce revine la 1 leu valoare adaugata;
•VA/CA reprezinta rata valorii adaugate.
6.2. Analiza rentabilitatii economice
Rata rentabilitatii economice reflecta eficienta activitatii desfasurate, din perspectiva
capitalului permanent sau a elementelor materiale angajate in activitatea intreprinderii. Ea masoara
performanta activului total, reflectand rezultatele economice ale acestuia, independent de modul de
finantare a capitalului (capital propriu sau imprumutat) si de sistemul fiscal.
Rata rentabilitatii economice (Re) arata cat profit brut revine unei unitati de activ total si se
determina cu ajutorul relatiei:
unde: Rb = rezultatul brut al exercitiului
At = activul total
Pentru ca activitatea intreprinderii sa fie viabila este necesar ca rata rentabilitatii economice
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
•sa asigure mentinerea substantei economice a intreprinderii, pastrarea valorii sale, acest
lucru fiind garantat daca rata de rentabilitate economica este mai mare decat rata inflatiei;
•sa asigure reinnoirea si cresterea activelor intr-un termen cat mai scurt.
In practica se considera corespunzatoare o rata economica de cel putin 25%, ceea ce
inseamna ca, in maxim 4 ani, intreprinderea isi poate reinnoi capitalurile angajate.
Rata rentabilitatii economice
Tabelul nr. 6.2.
Pe parcursul perioadei de analiza, rentabilitatea economica a inregistrat o evolutie
crescatoare, valoarea obtinuta fiind mai mare decat valoarea minima de referinta. De asemenea, in
ultimii doi ani situatia intreprinderii poate fi apreciata ca fiind pozitiva, tinand cont de faptul ca rata
rentabilitatii economice este mai mare decat rata inflatiei (Re > Ri). Evolutia inregistrata de
indicatorul calculat mai sus reflecta cresterea capacitatii activului total de a degaja profit brut si, in
acelasi timp, o remunerare diminuata a activului total pe seama profitului brut.
In anul 2016 nivelul ratei de rentabilitate economica arata ca la 100 de lei activ total au
revenit 35,74 lei profit brut, nivel ce asigura remunerarea activului total si pastrarea valorii
intreprinderii, fiind cu 37,24% mai mare decat rata inflatiei in acelasi an. Fata de anul de baza
valoarea indicatorului a crescut cu 7,4%. Aceasta modificare a avut urmatoarele cauze:Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL SIMBOL
201420152016
1Rezultatul brut al exercitiului lei3.704.1094.487.5175.193.430Rb
2Activul total lei13.069.06215.243.12614.533.028At
3Rata rentabilitatii economice %28,34%29,44%35,74%Re = Rb/At
4Indicele de crestere a Re %100,00%103,87%126,08%
5Valoarea minim acceptabila %25,00%25,00%25,00%Min
6Indicele de crestere a Rb %100,00%121,15%140,21%
7Indicele de crestere a At %100,00%116,64%111,20%
8Rata inflatiei %1,10%-0,60%-1,50%RiIRe= Ren/Re0
IRb= Rbn/Rb0
IAt  = Atn/At0

•cresterea vitezei de rotatie a activului total a determinat scaderea rentabilitatii economice cu
11,2% (efect pozitiv asupra indicatorului);
•cresterea ratei rentabilitatii comerciale a determinat scaderea rentabilitatii economice cu
40,21% (efect pozitiv asupra indicatorului).
6.3. Analiza rentabilitatii financiare
Rata rentabilitatii financiare masoara randamentul capitalurilor proprii, deci a plasamentului
financiar pe care actionarii l-au facut pentru cumpararea actiunilor intreprinderii. Rentabilitatea
financiara (Rf) reprezinta, de asemenea, capacitatea intreprinderilor de a degaja profit net prin
capitalurile proprii angajate in activitatea de exploatare si comercializare.
Relatia de calcul este urmatoarea:
unde: Rn = rezultatul net al exercitiului
Cpr = capitalul propriu
Intrucat remunereaza proprietarii intreprinderii prin acordarea de dividende, este de asteptat
ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata, pentru a face
atractive actiunile intreprinderii si pentru a creste cursul lor bursier .
Rentabilitatea financiara este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si, de
aceea, este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii intreprinderii.
Rata rentabilitatii financiare
Tabelul nr. 6.3.
Pe parcursul celor trei ani de analiza rata rentabilitatii financiare a manifestat o tendinta de
oscilanta, in 2016 inregistrasnd o crestere, acest lucru echivaland cu o mai buna remunerare prin
profit net a resurselor proprii, respectiv cresterea capacitatii capitalurilor proprii de a crea profit
net.
Daca se compara valorile obtinute in cei trei ani cu valoarea minima admisibila, se constata
ca situatia intreprinderii este pozitiva (deoarece nivelul indicatorului a depasit cu mult nivelul
minim in fiecare an al perioadei de analizei).Nr. crt.SPECIFICATIE UMPERIOADA DE ANALIZA SIMBOL SIMBOL
201420152016
1Rezultatul net al exercitiului lei3.110.1343.779.3214.364.608Rn
2Capitalul propriu lei4.802.5247.219.4076.443.436Cpr
3Rata rentabilitatii financiare %64,76%52,35%67,74%Rf = Rn/Cpr
4Indicele de crestere a Rf %100,00%80,84%104,60%
5Valoarea minim acceptabila %25,00%25,00%25,00%MinIRf= Rfn/Rf0

CONCLUZII
In urma efectuarii analizei financiare asupra BRIFARM S.A., s-a obtinut un cumul de
informatii care pot fi sintetizate in urmatoarele concluzii:
Performantele financiare
Performantele financiare ale firmei analizate indica o tendinta de crestere a eficientei globale
a activitatii, a capacitatii de dezvoltare a firmei. Aceasta se traduce printr-o crestere a cifrei de
afaceri si a valorii adaugate in perioada curenta (2016) fata de perioada de baza (2014). Pe de alta
parte, se constata cresteri ale indicatorilor de natura rezultatelor (rezultatul brut al exploatarii,
rezultatul brut al exercitiului, rezultatul net al exercitiului) in anul curent fata de anul de baza, aceste
tendinte fiind insa corelate cu volumul de activitate al firmei.
Structura financiara
Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului, care reflecta modul de formare a
resurselor financiare pe termene si surse de provenienta, se poate conchide ca firma are o structura
satisfacatoare, cu un grad ridicat de autonomie financiara (globala si la termen) si un grad normal de
indatorare. Stabilitatea financiara este foarte apropiata de pragul minim, cu o tendinta de apreciere a
situatiei.
Din punctul de vedere al ratelor de structura ale activului, care reflecta utilizarea, termenele
si gradul de lichiditate al elementelor patrimoniale de natura mijloacelor economice, firma se afla

intr-o situatie favorabila, caracterizata printr-un grad ridicat de lichiditate si eficienta in alocarea
resurselor temporare.
Gestiunea creantelor si datoriilor
Ratele de gestiune a elementelor de activ dupa termenele de alocare si gradul de lichiditate
evidentiaza sporirea eficientei utilizarii activelor circulante de natura creantelor (creante totale si,
respectiv, creante-clienti).
Ratele de gestiune ale datoriilor totale si creditelor-furnizor reflecta cresterea eficientei
utilizarii acestor resurse.
Important este faptul ca gestiunea corelata a datoriilor si a creantelor curente (din
exploatare) este excedentara, generand efecte pozitive asupra trezoreriei.
Echilibrul financiar
Din perspectiva echilibrului financiar pe termen lung (fondul de rulment) si a celui curent
(necesarul de fond de rulment), firma se afla intr-o situatie buna, care se reflecta intr-o stare
favorabila sub aspectul solvabilitatii.
Din perspectiva echilibrului financiar pe termen scurt (trezoreria neta), situatia este
favorabila, existand o trezorerie pozitiva, respectiv un excedent de finantare care se regaseste sub
forma disponibilitatilor banesti proprii, din conturi bancare si din caserie.
Din punctul de vedere al lichiditatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita
obligatiile curente din active curente, situatia intreprinderii este buna, in conditiile in care
lichiditatea curenta, lichiditatea rapida si lichiditatea imediata se incadreaza in limitele minime si
maxime admise.
Din punctul de vedere al solvabilitatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita
obligatiile totale din activele totale, firma se afla intr-o situatie buna.
Rentabilitatea firmei
Din cele analizate se deduce ca anul de baza 2016 a fost anul de varf in ceea ce priveste
randamentul financiar al intreprinderii, inregistrandu-se o diminuare atat a eficientei politicii
comerciale, cat si a eficientei economice si financiare. De remarcat ca, in anul 2016, intreprinderea
reuseste sa asigure pastrarea valorii sale, rata de rentabilitate economica fiind mai mare decat rata
inflatiei.
CONCLUZIE FINALA:
In conditiile accentuarii concurentei in domeniul sau de activitate, societatea comerciala
BRIFARM S.A. are o bonitate financiara buna, fiind caracterizata printr-un nivel bun de eficienta al
gestiunii resurselor financiare. De asemenea, dispune de o autonomie financiara ridicata si un grad
redus de indatorare, cu impact favorabil asupra lichiditatii si solvabilitatii firmei.
In ansamblu, situatia financiara a BRIFARM S.A. poate fi apreciata ca relativ buna,
intreprinderea avand un potential ridicat de dezvoltare in perspectiva, in conditiile aplicarii unor
masuri de imbunatatire corespunzatoare.