CAPITOLUL 1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND SISTEMUL [624731]

1
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND SISTEMUL
DE COMUNIC ARE AL FIRMEI

1.1. DEFINIRE A CONCEPTULUI DE COMUNIC ARE
Politic a de comun icare a firmei reprezintă un element import ant al progr amului de
marketing, o variabilă import antă a marketing -ului mix. Pentru a vinde un produs/serviciu,
nu este suficient să fie oferit l a un anumit preț prin intermediul unui circuit de distribuție ci
trebuie însoțit de un sistem de comunic are coerent prin c are să se f acă cunoscut, să îi fie
scoase în evidență nevoile pe c are le p oate satisface și să i se creeze și mențină o im agine
favorabilă.
Comunic area este unul dintre cei m ai vechi termeni, un a dintre cele m ai vechi
acțiuni, folosite atât de către ființele um ane, cât și de către celel alte viețuito are ale
pămîntului. Acest proc es a început undev a în preistorie, i ar sfîrșitul său nu v a avea loc
niciod ată, atâta timp cât v a exist a viață pe pământ.
Termenul de comunic are este deriv at din l atinescul communis , care înse amnă a
pune de acord, a fi în legătură cu sau a fi în rel ație și este definit prin încerc area omului de
a stabili cu alte perso ane un cod comun cu ajutorul cărui a să po ată fi difuz ate inform ații,
idei, atitudini. Termenul circulă în voc abularul o amenilor încă din antichit ate, cu sensul de
a transmite și celorl alți, a împărtăși cev a celorl ați. (Voicu&Prună, 2007)
Comunic area, în ansamblul ei, este un proces din amic, aflat într -o continuă
transfor mare, chi ar și în momentul în c are se desfășo ară acest proces. Procesul comunicării
stă la baza tuturor acțiunilor și legăt urilor dintre o ameni, dintre instituții, dintre cetățeni și
instituții, etc.
Sistemul rel ațiilor publice a fost conștientiz at în ce a de a doua jumăt ate a secolului
XX, fiind puternic impregn at cu diferitele modele ale procesului de comunic are, așadar la
baza formării și structurării sistemului de rel ații publice se află procesul comunicării. (Rus,
2012)
Pentru rel ațiile soci ale și rel ațiile publice, pentru orice activit ate, indiferent c are ar
fi aceasta, comunic area reprezintă o componentă esenți ală, o st are de spirit și un
instrument. E a este c alea spre înțelegere, armonie și drept ate, dar și o sursă a conflictelor, a
urii și răului. (Vasile&Stănciugelu , 201 1)
Comunic area se definește c a perform anța de a descifr a sensul, semnific ația,
conot ația si denot ația legăturilor soci ale, org anizate si dezorg anizate, cu ajutorul

2
simbolurilor, semnelor, reprezentărilor si a altor mod alități de model are inform ațională, în
scopul decl anșării obținerii st abilității, amplificării, diminuării, amânării s au stopării unor
comport amente individu ale sau de grup.
Comunic area stă la baza tuturor proceselor, inter acțiunilor și rel ațiilor interum ane.
Societ atea există d atorită procesului de comunic are, pentru că fără el structurile soci ale nu
s-ar pute a form a și nici nu s -ar pute a menține. Comunic area are patru înțelesuri m ajore
(Rus, 2012) :
1. Comunic area este o înțelegere atât a mesajelor primite pe diferite c anale de
comunic are de l a diferite mijlo ace de comunic are, cât și c a înțelegere între două perso ane,
între o perso ană și un grup s au între două grupuri.
2. Comunic are înse amnă și comunit ate, existenț a grupurilor precum și a structurilor
sociale pe c are aceste a le dezvoltă.
3. Comunic area este un proces, c are implică p articip are din p artea membrilor
grupurilor, e un p roces de tr ansfer și contr atransfer inform ațional, care nu po ate
exist a în absenț a membrilor acestor a.
4. Comunic area are un înțeles de org anizare. Alături de org anizare regăsim și
conceptul de „ acțiune", i ar comunic area reprezintă li antul dintre cel e două concepte,
deoarece d atorită comunicării este posibilă atît acțiune a organizată, cît și organizarea
acțiunii.
Există trei semnific ații, d ate de Dicțion arul Explic ativ al Limbii Române pentru
termenul comunic are (Pricop, 2007) :
1. înștiinț are, aducere la cunoștiință;
2. cont acte verb ale în interiorul unui grup s au colectivități;
3. prezent are sau ocazie care favorize ază schimbul de idei s au relații spiritu ale.
Dicțion arul enciclopedic oferă termenului comunic are o definiție deosebit de
complexă, acope rind aproape to ate domeniile în c are acest termen este folosit:
1. înștiinț are, știre, veste. Aducere l a cunoștiinț a părților dintr -un proces a unor acte
de procedură ( acțiune, întâmpin are, hotărâre) în vedere a exercitării drepturilor și executării
oblig ațiilor ce decurg pentru ele din aceste acte, în limit a unor termene c are curg obișnuit
de la data comunicării.
2. prezent are într -un cerc de speci aliști, a unei lucrări științifice.
3. mod fund ament al de inter acțiune psiho -socială a perso anelor, re alizată în limb aj
articul at sau prin alte coduri, în vedere a transmiterii unei inform ații, a obținerii st abilității
sau a unor modificări de comport ament individu al sau de grup.

3
În concluzie, actul de comunic are este procesul de emitere al unui mes aj și de
transmitere a acestui a într-o manieră codific ată cu ajutorul unui c anal de comunic are către
un destin atar în vedere a receptării.
Relația dintre firmă și pi ață este bil aterală, în sensul că atât firm a cât și pi ața
îndeplinesc, în sistemul de comunic are, rolul d e receptor, d ar și de emițător.
Pentru o bună comunic are cu pi ața, firm a trebuie să dispună de o structură adecv ată
de comunic are, ale cărei b aze sunt puse de comp artimentele de m arketing ( analiză și
cercet are de pi ață), coordon ate de un purtător de cuvân t, direct subordon at managerului
firmei.
Între comunic area internă și externă există strânse legături :
a) comunic area externă, de l a piață către firm a servește pentru adaptarea /
perfecțion area ofertei re alizate de firmă;
b) comunic area externă, de l a firmă către pi ață are ca scop proiect area unei im agini
pozitive, atât pentru firmă cât și pentru produsele s ale (im agine c are trebuie să aibă c a
suport produse perform ante);
c) inform ațiile primite de l a piață de către firmă sunt tr ansmise l a toate structu rile
interne (devine comunic are internă) pentru o m ai bună org anizare a producției, distribuției,
reclamei, promovării etc.

1.2. ELEMENTELE SISTEMULUI DE COMUNIC ARE
Condiți a de supr aviețuire a oricărei firme, în condițiile unui mediu de pi ață
caracteriz at prin concurență acerbă, progres tehnologic r apid și glob alizare, este
reprezent ată de c apacitatea firmei de a se adapta schimbărilor din mediul ei de acțiune.
Acest lucru se po ate re aliza prin competență și respons abilitate, c are includ o
comunic are per tinentă și eficientă, atât cu interiorul org anizației (c a o condiție de
mobiliz are/ motiv are a resurselor proprii), cât și cu exteriorul – micro și m acroeconomic de
piață, pentru cre area și consolid area unei im agini pozitive.
Un model complex de comuni care va include următo arele elemente, ce au roluri și
poziții diferite în procesul de comunic are (Șoitu, 2007) :
a) emițătorul și receptorul – sunt componentele princip ale ale oricărei comunicări;
b) mesajul și mijlocul de tr ansmitere – sunt instrumente esenți ale ale comunicării;
c) codific area, decodific area, răspunsul și re acția inversă – sunt funcții prim are ale
comunicării;
d) bruiajul – zgomotul din sistem.

4
Emițătorul reprezintă sursa de inform ații, punctul de pornire, unde este gener ată
ideea ce va fi transmisă. Orice pe rsoană se po ate afla în această postură și e a alege c analul
de comunic are după ce a formul at mes ajul. Fiecare mes aj urmărește o fin alitate care po ate
fi o înștiinț are, o solicit are, o convingere, o motiv are, el constituind esența comunicării, de
care depinde atingere a rezult atului scont at.
Codific area reprezintă procesul de convertire a ideii într -o formă simbolică ce se
poate apoi expedi a. Form a simbol se exprimă prin cuvinte rostite, im agini s au gesturi ce
pot fi înțel ese atât de emițător, cât și de receptor.
Mesajul este idee a, inform ația ce trebuie tr ansmisă, c are a fost codific ată într -un
simbol ce po ate fi tr ansmis. În gener al, mes ajul este o combin ație de im agini, sunete și
cuvinte.
Canalul de comunic are desemne ază c alea, drumul pe c are cir culă mesajul.
Canalele pot fi prest abilite: form ale (ofici ale) – care de regulă se supr apun rel ațiilor
organizaționale și adițion ale – neform ale (neofici ale), c are nu sunt impuse și se stabilesc pe
alte baze (preferințe, interese);
Mijlocul de tr ansmitere este suportul mes ajului, prin c are urme ază să fie difuz at.
În gener al, canalele de comunic are prin c are mesajul trece de l a emițător l a recep tor sunt
consider ate vehiculele comunicării. Cele m ai uzit ate sunt: telef onul, telexul, telef axul,
poșta electron ică etc.
Decodific area este procesul invers al codificării, prin c are receptorul interprete ază
mesajul, atribuind simbolurilor codific ate de emițător un anumit înțeles, sens, încercâ nd să
descopere idee a mesajului transmis. Uneori, receptorul conferă mes ajului altă semnific ație
decât ce a transmisă de emițător din v arii motive: gr ad mare de abstractizare, codific are
neclară, suport in adecv at, pre zentare pre a sofistic ată pentru nivel ul de înțelegere a
receptorului.
Receptorul este destin atarul mes ajului. C el ce primește mes ajuleste auditorul
form at din perso anele ce recepțione ază mes ajul (manageri sau execut anți).
Răspunsul este m aniera în care se re acțione ază la mesaj, atitudine a receptorului
față de acesta. El po ate să nu aibă nici o re acție din diverse motive, po ate să aibă o re acție
de respingere s au poate avea mai multe răspunsuri.
Reacția inversă (feedb ackul) este p artea răspunsului d at de receptor emițătorului
prin divers e mijlo ace, direct s au indirect.
Zgomotul de fond reprezintă brui ajul ce apare pe c analul de comunic are sau
decodific area incorectă, prin c are este primit un mesaj.

5
Calitatea comunicării m anageriale este influenț ată de o serie de f actori care pot
stimul a sau inhib a comunic area, cum ar fi (Pruti anu, 1997) :
– educ ația receptorului, timpul afectat de către emițător el aborării mes ajului, s tilul
de lucru al managerului, person alitatea angajaților, factori psihologici, geogr afici (care
impun de obicei form a de com unicare), p arametrii structurii organizatorice, modul de
proiect are și funcț ionare al sistemului inform ațional, mediul ambiant în c are își des fășoară
activit atea organizația etc.
Pentru fiec are m anager, cuno aștere a și analiza acestor f actori au mare import anță,
deoarece de c alitatea comunic ării depinde modul de acțiune a subalternilor.

1.3. TIPOLOGI A COMUNICĂRII L A NIVELUL FIRMEI
Marea diversit ate a formelor de comunic are derul ate în cadrul org anizațiilor solicită
încadrarea lor în anumite cl asificări, utilizând m ai multe criterii.
a) În funcție de direcție , comunic area poate fi:

b) După modul de tr ansmitere , comunic area poate fi:

c) După modul de desfășur are, comunic area poate fi: Comunicare
descendentă •urmează, de obicei, relațiilor de tip ierarhic, derulându -se de la
nivelul managementului de vârf către nivelurile de execuție.
Comunicare
ascendentă •constă în transmiterea de mesaje de către subordonați șefilor
direcți și, succesiv, nivelurilor superioare ale managementului.
Comunicare
orizontală sau
laterală •se stabilește între persoane sau compartimente situate la același
nivel ierarhic .
Comunicarea
diagonală •este practicată în situațiile în care membrii organizației nu pot
comunica prin celelalte canale.
Comunicare scrisă •solicitarea sau transmiterea de note interne, rapoarte,
decizii, planuri, scrisori adresate unor persoane din
interiorul sau din afara organizației.
Comunicare
verbală •este cea mai frecvent utilizată în cadrul organizației –
70% din comunicările interne se realizează în mod
verbal.
Comunicare
nonverbală •se referă la gesturi, mimică, ținută etc.

6

d) După gr adul de ofici alizare, comunic area poate fi:
Comunic are form ală – include ansamblul mes ajelor ascendente și descendente,
care circulă pe c analele rel ațiilor organizatorice. E a se po ate prezen ta sub forme diferite:
vorbită, scrisă, directă și indirectă, multil aterală și bil aterală. Indiferent de form a în care se
folosește, comunic area rămâne o necesit ate pentru reglement area funcționării
organizațiilor.
Comunic are inform ală – include zvonuri și bârfe. Cauzată de lips a de inform ații
sau de inform ațiile trunchi ate ce pot apărea în procesele de rel aționare interum ană,
comunic area inform ală înce arcă să elimin e nesigur anța, curiozit atea sau anxiet atea unor
perso ane.
Comunic area tinde să influențeze s au să modifice percepțiile, atitudinile,
comport amentele, sentimentele, opiniile unui individ s au ale unui grup de indivizi.
Comunic area unei firme cu pi ața poate fi abordată la două niveluri: internă și externă.
Comunic area internă conferă m anagerului contribuți a particip ativă, constituie
elementul de coeziune dintre membrii consiliului de administr ație și a celui director,
asigurându -le posibilit atea de a înțelege și de a se face înțeleși de către s alariații societății
comerci ale.
Comunic area constituie pentru m anager c alea princip ală de atragere a salariaților l a
exercit area activităților neces are re alizării obiectivelor societății comerci ale. Aceasta
reprezintă elementul din amic al activității manageriale, al cărui scop princip al constă în
crearea condițiilor pentru integr area psihosoci ală și col aborarea salariaților societății
comerci ale pe to ate treptele. Comunicare
reciproc directă •este apreciată de practicieni ca fiind cel mai eficient mod
de a construi o relație de lucru.
•fiind bidimensională (implică auzul și văzul), ea permite
emitentului să evalueze pe loc modul în care a fost primit
mesajul.
Comunicare
reciproc indirectă •se realizează prin telefon, radio și, din ce în ce mai mult,
prin televiziunea interactivă. Dintre toate mijloacele
menționate, cel mai utilizat, în prezent, este telefonul.
Comunicare
unilaterală directă •se regăsește în cazul transmiterii de ordine, mesaje care
nu cer răspuns, dar și în cazul unei categorii de reuniuni –
ședințe de informare.
Comunicare
unilaterală
indirectă •se realizează prin intermediul scrisorilor, filmelor,
discursurilor.

7
Managerul trebuie să comunice s alariaților s arcinile pe c are le au de îndeplinit,
probl emele referito are la calitate și fi abilitate, rent abilitate și economii. L a rândul lor,
salariații doresc să cuno ască preocupările m anagerului pentru dezvolt area și moderniz area
societății și consecințele um ane ale procesului respectiv, măsurile preconiz ate pentru
form area și perfecțion area pregătirii profesion ale a person alului. În felul acesta se cre ază
un sistem de comunic are reciprocă, c are favorize ază dezvolt area societății comerci ale spre
înfăptuire a obiectivelor de perspectivă și curente.
În acest proces comunic area acțione ază nu num ai ca un element integr ator, ci și c a
un mec anism coordon ator și de control, c apabil să creeze un clim at um an gener ator de
eficiență și s atisfacții.
Comunic area externă a firmei cu pi ața asigură schimbul de inform ații al firmei cu
piața țintă pe c are acțione ază.

1.4. CERINȚELE ȘI B ARIERELE SISTEMULUI DE COMUNIC ARE
AL FIRMEI
Asigur area dinamismului și flexibilității comunicării se po ate realiza la nivelul unei
organizații prin respect area următo arelor condiții (Pere tti, 2011) :
a) formul area concisă și ex actă a mesajului c are trebuie să asigure înțelegere a integr ală și
ușoară a acestui a de către toți s alariații sau terții de pe pi ața țintă, căror a le-a fost
adresat;
b) transmitere a rapidă și nedeform ată a mesajului, condiți e ce po ate fi re alizată dacă firm a
este org anizată cu cel m ai mic număr posibil de trepte ier arhice, i ar org anigrama să
dispună de comp artimente de comunic are;
c) asigur area fluenței și reversibilității comunic ațiilor în vedere a transmiterii cu aceeași
ușurin ță atât a inform ațiilor descendente cât și ascendente, inclusiv cele dintre firmă și
piețele țintă;
d) utiliz area limbajului de speci alitate, cee a ce presupune cuno aștere a în aceeași măsură a
problemelor firmei atât de către emitent cât și de către receptorii interni și / s au externi
firmei ;
e) simplific area și descongestion area liniilor de comunic are prin descentr alizarea
adoptării deciziilor l a treptele inferio are ale ier arhiei;
f) asigur area flexibilității și adaptabilității sistemului de comunic are, cee a ce per mite
folosire a lui la oricare situ ație nou cre ată.

8
Funcțion area eficace a sistemului de comunic ații este influenț ată adesea de apariția
și manifest area a numero ase bariere. Ele își au origine a în caracteristicile psihologice ale
emițătorului și receptorulu i, în m aniera de comunic are, în nevoile, aspirațiile și motiv ațiile
acestor a, precum și în c aracteristicile situ ațiilor concrete în c are se derule ază comunic area.
Așadar, cauzele c are genere ază asemene a bariere sunt leg ate de emițător, de receptor, de
mesaj, de c analul de comunic are, precum și de contextul în c are se desfășo ară procesul de
comunic are.
În opini a majorității speci aliștilor, cele m ai semnific ative b ariere comunic aționale
se referă l a (Nicul ae&Gherghiță, 2006) :
a) bariere de limb aj, exprim are: folosire a necorespunzăto are a unor elemente ale
procesului de comunic are (tonul folosit, gesturi, expresi a feței, poziți a corpului etc.);
incapacitatea emițătorului de a-și stăpâni emoțiile în tr ansmitere a mesajului inform ațional;
aceleași cuvinte au sensuri diferite p entru anumite perso ane/popo are.
b) bariere de recepție: tendinț a de a auzi num ai cee a ce ne -am obișnuit să auzim;
ignor area inform ațiilor c are sunt în dez acord cu cee a ce cuno aștem; ev aluarea subiectivă de
către receptor a sursei obiective (emițătorului) de tr ansmitere a mesajului; recepțion area, în
moduri diferite, de către person alul firmei ( a acelui ași mes aj), inclusiv de potenți alii
clienți;
c) bariere contextu ale: percepere a diferită a mesajelor în funcție de presiunile
exercit ate de m ediu asupra receptorului (zgomotul, clim atul org anizațional, mediul diferit
de pi ață etc.);
d) bariere mixte: discernere a insuficientă a mesajelor relev ante tr ansmise s au
primite de cele cu semnific ație redusă s au nulă.
S-a demonstr at tot m ai des că, în z iua de astăzi, în condițiile unei concurenț e
riguro ase și pe o pi ață în care se cer e un st andard ridic at al calității nu po ate exist a
management verit abil fără o componentă forte de comunic are.
Obst acole specif ice comunicării org anizaționale depind nu atât de l atura materială,
cât m ai ales de cea umană, respectiv de component a psiholo gică inclusă în proces, fiind
gener ate atât de m anageri, cât și de subordon ați.
Obst acole gener ate de m anageri. Ca inițiatori și coordon atori ai comunicării,
managerii au tend ința de a ridica bariere artifici ale în comunic area cu sub alternii s au cu
omologii lor, în gener al, datorită:
a) dificultăților în c apacitatea de transmitere a inform ațiilor. În această categorie se
includ:

9
– insuficient a document are, cee a ce determină o uti litate redusă;
– tendinț a de a supradimension a explic ațiile introductive, devenite inutile, m ai ales
când interlocutorul este sub altern s au coleg f amiliarizat cu subiectul;
– tendinț a de a transform a dialogul în monolog, fie din lipsă de timp, fie din lipsă d e
încredere în p artener s au de interes f ață de părere a acestui a;
– stereotipiilor în mod alitățile de tr ansmitere și prezent are, ceea ce duce l a scădere a
atenției interlocutorilor;
b) utilizării unui ton ridic at și m arcat de irit abilitate, cee a ce poate duce la
intimid area partenerului și l a lipsa răspunsului;
c) utilizării unui limbaj neadecv at perso anei c are recepte ază mes ajul. Folosire a
unor ter meni pre a uzitați, pre a elevați sau a unor termeni de strictă speci alitate reduce
posibilitățile de recept are inte grală și corectă a inform ațiilor comunic ate;
d) lipsa de atenție s au de abilitate în dirij area și controlul dialogului către re alizarea
unui obiectiv;
e) deficiențe în c apacitatea de ascult are. Speci aliștii au ajuns l a concluzi a că multe
din nemulțumirile person alului subordon at își au origine a în capacitatea scăzută de
ascult are a conducătorului. Astfel, person alitatea subordon aților este lez ată, iar potenți alul
profesion al, cre ativ și intelectu al se reduce simțitor.
Capacitatea redusă de ascult are sau ascultarea incorectă pot apărea ca urmare a
(Peretti, 2011) :
– lipsei de respect f ață de person alitatea interlocutorului, manifest ată prin lips a de
atenție, nerăbd are, gr aba de a termin a mai repede, rezolv area în paralel a altor
probleme;
– capacității scăzute de concentr are asupra fondului problemei, cee a ce deturne ază
atenția către form a comunicării, pierzând astfel subst anța inform ațională;
– persistenței în prejudec ata că cei din subordine nu pot avea idei s au sugestii bune
pentru rezolv area unor probleme. În acest sens, există tendinț a de a consider a că orice
propunere este un atac la prestigiul conducătorului;
– tendinței de a interveni în timpul expunerii și de a prezent a exact varianta contr ară,
ceea ce este de n atură să descur ajeze continu area dialogului, i ar, în perspectiv a, de a
bloca inițiativele de comunic are ale person alului din subordine s au a omologilor
conducătorilor;
– rezistenței l a introducere a unor idei noi. O idee nouă perturbă o ordine dej a stabilită, i ar
transpunere a în pr actică po ate implic a și dificultăți de re alizare, necesitând un efort

10
supliment ar, ce ar pute a periclit a regulile, existenț a, confortul, st atutul unor perso ane,
avantajele dej a obținute etc.
– tendinței de a consider a că perfecțion area unui domeniu sau a unei oper ații implică
autom at existenț a unei defecțiuni tolerate de conducere.
Obst acole gener ate de subo rdon ați au ca sursă fie dorinț a de securit ate, fie lips a
implicării în viața organizației s au factori care, pur și simplu, țin de temper ament, clim at de
muncă. Formele sub c are se manifestă acest tip de dificultăți sunt:
a) rezerv a subordon aților în a exprim a propriile opinii, din teamă de a nu avea neplăceri
cu superiorii s au de a nu-și periclit a avansarea;
b) convingere a că problemele subordon aților nu îl interese ază pe m anager;
c) lipsa de obișnuință în comunic are. Astfel, person alul de execuție, nedispunând de
abilitatea de a se exprim a în scris s au verbal, renunță l a a mai da curs unei comunicări
din proprie inițiativă;
d) tendinț a de a consider a că orice idee, propunere de perfecțion are implică autom at
existenț a unei defecțiuni toler ate de conducere. Într -un asemene a context, o propunere
ar păre a ca un denunț f ață de cel ce conduce, cee a ce i-ar pute a declanșa ostilit atea;
e) concord anța dintre cerințele comunicării și posibilitățile subordo naților de a le satisface
în condiții de c alitate și în timp util;
f) frecvenț a modificărilor. Cu cât modific area unor instrucțiuni, ordine este m ai frecventă,
cu atât cree ază nemulțumiri
g) în rândul sub alternilor, punând în lumină def avorabilă c apacitatea și competenț a
managerului.

1.5. INSTRUMENTE, TEH NICI ȘI MIJLO ACE DE COMUNIC ARE
Mesajul pe c are emitentul îl tr ansmite receptorului se po ate prezent a sub formă:
scrisă, or ală și neverb ală (nonverb ală).
Fiecare din aceste trei forme prezintă o ser ie de avantaje și dez avantaje și de aceea
alegere a celei m ai adecv ate forme este condiți a esenți ală în re alizarea obiectivului urmărit
prin transmitere a mesajului.
Managerul, c are, într -o org anizație, este princip alul emițător, v a folosi form a care
este ce a mai ușo ară atât pentru el, cât și pentru destin atar ținând cont de f aptul că unii
indivizi înțeleg m ai bine mes ajul or al, alții pe cel scris.

11
Comunic area scrisă este utiliz ată în proporție ridic ată în cadrul org anizațiilor
pentru solic itarea sau transmitere a de note interne, r apoarte, decizii, pl anuri, scrisori
adresate unor perso ane din interiorul s au din afara organizației.
Studiile arată că aproxim ativ 75% din documentele c are cir culă într -o organizație
sunt adresate unei sin gure perso ane, 10% vize ază două perso ane și do ar 6% sunt desti nate
unui număr de trei s au mai multe perso ane.
Deși nu fo arte agreată, comunic area scrisă este inevit abilă.
Problemele m ajore cu care se confruntă sunt cele ale clarității, conciziei, acurateței
care, abordate corect, se pot transform a în avantaje ale acestui tip de comunic are.
Avantajele comunicării scrise const au în f aptul că:
– oferă un timp m ai mare de gândire și de argument are;
– asigură o diversit ate sporită a ideilor, concizie și cl aritate;
– se po ate realiza fără perturbări din partea celorl alți particip anți la comunic are;
– nu necesită prezenț a și disponibilit atea simult ană a particip anților;
– constituie un mod prestigios de st abilire a relațiilor între diferite perso ane comportând
un anumit ascendent al emițătorului față de recep tor;
– permite utiliz area mijlo acelor audiovizu ale.
Ca dezavantaje ale comunicării scrise pot fi enumer ate:
– deperson alizarea comunicării prin elimin area relației directe între p articip anți;
– consum ridic at de timp cu implic ații asupra multiplicării posturilor din structur a
organizatorică;
– costul ridic at, care presupune nu num ai cheltuieli directe (salarii, hârtie, mijlo ace de
prelucr are, tipărire și tr ansmitere ) ci și indirecte, cerute de conserv area în dos are și
spații speci al amenajate;
– din punct de vedere e cologic, comunic area scrisă presupune, prin extensie o serie de
costuri soci ale: explo atarea pădurilor, efecte polu ante ale fabricilor de hârtie în mediu
înconjurător etc.
Comunic area verbală este ce a mai frecvent utiliz ată în cadrul org anizației.
Speci aliștii afirmă că 70% din comunicările interne se re alizează în mod ver bal. Acest tip
de comunic are se desfășo ară prin intermediul limb ajului, fiind influenț at, însă, de părerile
person ale, v alorile, reperele l a care se r aporte ază indivizii atunci când tr ansmit și
recepte ază mes aje. În gener al, comunic area verbală include:
a) relatări privind situ ații, fapte, întâmplări ale existenței;
b) sentimente și re acții pe pl an centr al la anumite situ ații;

12
c) părerile despre noi, alții, societ ate, cultură etc.;
d) opinii, atitudin i care exprimă poziți a unui individ într -o situație specifică, puncte de
vedere subiective.
Comunic area verbală sol icită din p artea managerului nu numai capacitatea de a
emite semn ale, ci și pe aceea de a ascult a. Practica relevă f aptul că ascult area este marcată
de o serie de deficiențe , speci aliștii afirmă că num ai 28% din adulți ascultă cee a ce li se
spune. În cee a ce-i priveșt e pe m anageri, se consideră că, dacă aceștia și-ar mări
capacitatea de ascult are pentru execut area acelor ași sarcini, cu aceleași rezul tate, consumul
de timp ar pute a să sc adă cu până l a 30%.
În desfășur area relațiilor de m anagement, comunic area verbală prezintă o serie de
avantaje:
– stabilește rel ații directe, person alizate între m anageri și execut anți, oferindu -le
angajaților senti mentul de particip are la viața organizației și de consider ație;
– permite flexibilit atea exprimării, oferind posibilit atea adaptării mes ajului l a gradul
de recepție prin urmărire a reacțiilor p articip anților l a discuție;
– au o viteză ridicată de emisie și rece pție;
– inform area poate fi m ai nuanțată și persu asivă;
– permite v alorific area rapidă a unor situ ații și acțiune a imedi ată în c azul unor
urgențe;
– costurile sunt m ai reduse cu 50% f ață de cele ale comunicării scrise.
Dezavantajele acestui tip de comunic are se referă l a faptul că:
– necesită prezenț a simult ană a interlocutorilor, multiplicând timpul consum at;
– transmitere a succesivă prin diferite trepte ier arhice se f ace dificil și cu m ari pierderi de
subst anță inform ațională. Astfel, practica relevă că, în medie, comunicările
descendente verb ale emise integr al de consiliul de administr ație ajung l a directorii
executivi în proporție de 63%, l a șefii de comp artimente 55%, l a șeful de secție 40%, l a
maiștri 30%, i ar la muncitori num ai 20%.
Comunic area non-verbală po ate fi un instrument eficient c are, mânuit cu abilitate,
facilite ază emitere a și descifr area mesajelor. C aracteristic a acestui tip de comunic are
constă în concurenț a ei cu comunic area verbală, cee a ce permite tr ansmitere a unor mes aje
chiar în timp ce p artene rii discută.
Comunic area nonverb ală întărește, complete ază și nu anțează sensul mes ajelor
verbale și în anumite situ ații este m ai credibilă decât comunic area verbală. (Birkenbihl ,
1999)

13
Speci aliștii în comunic are decl ară că, din tot alul comunicări i o porție de 35% este
ocup ată de c analul verb al în timp ce restul , de 65%, este ocup ată de c analul nonverb al.
(Pânișo ară, 2006)
Caracteristicile c are articule ază limb ajul nonverb al sunt următo arele:
– Accentue ază și complete ază comunic area verbală – astfel se po ate întări prin anumite
elemente de mimică s au de gestică import anța unor părți din mes ajul pe c are îl
transmitem în timpul interviurilor, negocierilor etc.
– Este neintențion ată, trăde ază emoșiile s au atitudine a fără voi a emițătorului și din acest
motiv trebuie c a vorbitorul să fie conștient că mes ajele nonverb ale pot contr azice cee a
ce afirmă prin mes ajul verb al.
– Este alcătuită dintr -un număr de coduri sep arate pe c are trebuie să învățăm să le
folosim. Anumite coduri nonverb ale sunt univers ale și înțelese l a fel în culturi diferite,
de exemplu : exprim area bucuriei, surprizei, dezgustului etc. Sunt și coduri nonverb ale
care au sensuri diferite, în culturi dife rite, de exemplu : mișc area capului de l a dreapta
spre stâng a sau invers, în cultur a noastră exprimă neg ația, în timp ce l a bulgari exprimă
afirmația. Necuno așterea specificului acelei culturi po ate duce l a confuzii în
comunic are.
– Controlul asupra limbajului nonverb al crește od ată cu experienț a și preocup area față de
acest domeniu.Pentru un negoci ator sunt esenți ale cuno așterea și controlul codurilor
nonverb ale, reușindu -se astfel să se re alizeze o congruență între mes ajul verb al și
nonverb al transmis.
Acest tip de comunic are funcțione ază în m ai multe moduri, fie independent de
mesajele verb ale, fie în corel ație cu aceste a. În ambele situ ații, comunic area non-verbală
îndeplinește numero ase funcții:
a) Repet area – întărește un mes aj verb al;
b) Substituire a – înlocuiește exprim area verbală a unei stări de spirit;
c) Complement aritatea – complet ează și precize ază tipul de rel ație în c are se află
interlocutorii;
d) Accentu area – sublini ază anumite părți dintr -un mes aj verb al într -o comunic are directă;
în acest c az inflecțiunile, înălțime a vocii, gesturi cu mân a, ridic area din umeri au o
import anță de osebită.
e) Ajustarea – indică disponibilit ate/ deschidere spre di alog (gesturi, posturi, coborâre a
vocii pentru a invita partenerul spe exprim area replicii );

14
f) Contr azicere a – se const ată existenț a unor mes aje duble, verb ale sau non -verbale, care
se contr azic reciproc, uneori în mod evident , alteori în mod subtil.
Cercetările în domeniu relevă f aptul că în situ ația în c are se surprinde o
inconsistență între mes ajele verb ale și cele non -verbale, aceste a din urmă sunt consider ate
ca fiind m ai import ante și chi ar mai convingăto are decât primele. (www.bibliotec a-
digitala.ase.ro )
În liter atura de speci alitate se amintește grup area cominicării non -verbale, în trei
categorii, propusă de J.Ruesch și W.K ess:
– Limb ajul semnelor incluzând gesturile ;
– Limb ajul acțiunilor incluzând mișcările corpului implic ate în diferite activități ;
– Limb ajul obiectelor care încorpore ază dispunere a intențion ată sau neintențion ată
a obiectelor în sp ațiu în vedere a utilizării lor .
Dale G. Lethers a identific at următo arele c anale de comunic are non -verbală:
a) expresiile f aciale, mișcările ochilor, postur a , proxemic a, aspectul fizic
b) factorii supr asegment ali – inton ația, timbrul și volumul vocii
c) atingerile cut anate.
Mijlo acele de comu nicare ale firmei cu pi ața sunt de o fo arte m are diversit ate; este
neces ar ca firma să identifice cele m ai bune instrumente, ținând cont atât de resursele
disponibile, cât și de mediul unde acțione ază.
Aceste mijlo ace de comunic are pot fi grup ate astfel:
a) comunic area person ală – prin forț a de vânz are: vânzătorul di aloghe ază direct cu
clientul.
b) comunic area prin publicit ate: de m asă, unil aterală, imperson ală dar și mult m ai
costisito are;
c) alte mijlo ace de comunic are, fiind incluse aici: promov area, relații publice,
expoziții, târguri, c adouri publicit are.
În sensul cel m ai gener al, scopul comunicării este acela de a efectu a schimbări, de a
influenț a o acțiune. To ate activitățile c are includ f actorul um an în societ atea comerci ală fac
apel la comunic are.

15
CAPITOLUL 2. PREZENT AREA SOCIETĂȚII
S.C.ANA ȘI CORNEL S.R.L.

“Întotde auna am vrut să fim aproape de clienții noștri, să știm ce își doresc, să
știm ce le pl ace, să știm ce să le aducem pe m asă în momentele petrecute cu f amilia.
Pentru c a ei să aibă zilnic cele m ai pro aspete și m ai sănăto ase mezeluri c are să îi încânte
cu gustul și s avoarea lor ne -am hotărât de l a început să punem accent pe deschidere a de
magazine de unde aceștia să se apovizioneze cu ușurință.
Astfel m agazinele Ana și Cornel au ajuns în timp să fie o rețe a de peste 100 de
unități în c are se desfășo ară ce a mai mare parte a afacerii, m ai mult de 70%.
Am știut de asemene a că o amenilor le pl ace să vorbe ască cu alți o ameni
cumsec ade, așa că am ales c a în magazine să îi intâmpine vâ nzăto are instruite și
servi abile, c are știu ce le tre buie clienților pentru m asa lor zilnică s au pentru diverse
sărbători și oc azii și c are știu să îi asculte și să vor bească frumos cu ei pentru a le căpăt a
încredere a.” (Director Gener al, Carmin a Paraschiv )

2.1. SCURT ISTORIC ȘI PROFIL DE ACTIVIT ATE
Ana și Cornel este o comp anie române ască cu activit ate în domeniul producț iei de
preparate din c arne, cu capacitate de peste 20 .000 de tone pe an și cu peste 700 de angajați.
De peste 2 0 de ani, Ana și Cornel produce mezeluri de f amilie cre ate și certific ate
la standarde de c alitate: salamuri, cârn ați, speci alități, crud usc ate, semiprep arate, precum
și carne pro aspătă de porc, vită, p asăre.

16
Produsele Ana si Cornel sunt comerci alizate în peste 100 de m agazine proprii și
prin intermediul distribuției proprii l a peste 3000 de distribuitori din Munteni a, Dobro gea,
Moldov a, Olteni a și Banat, hyperm arket-uri și export.
În ultimii 5 ani, comp ania Ana și Cornel se menține în topul comp aniilor de succes
din industri a cărnii, din Româ nia.
Misiune a sa: Activit atea comp aniei Ana și Cornel reunește sub aceeași umbrelă
mai multe zone distincte: producți a preparatelor din c arne, comerci alizarea produselor
finite printr -o rețe a de magazine proprii în p aralel cu planificarea transportului prin
intermediul unei flote de 150 autovehicule.
Scopul societății este acela de a mulțumi gusturile și nevoile oricărui tip de client
prin oferire a unor produse de calitate la un preț corect. Este import antă menținere a un
raport corect c alitate-preț pentru c a S.C. Ana și Cornel S.R.L. să se po ată pozițion a pe pi ață
ca fiind o comp anie recunoscută pentru c alitatea serviciilor și a produselor oferite atât
pentru distribuitori cât și către magazinele speci alizate în vânz area produselor din c arne pe
care le deține . Singur anța aliment ară reprezintă preocup area princip ală în tot cee a ce
realizează.
Date de identific are ale societății:
1) Numele societ atii: SC ANA & CORNEL SRL
2) Număr de î nregistr are: J29/1653/1.07.1994
– La Oficiul Registr ului Comertului: Pr ahova
– Cod fisc al/cod unic de inregistr are RO 5878224
3) Form a juridică de constituire: SRL
4) Adrese, tel, f ax, de l a: Em ail: office@ anacornel.ro
Tel: 0244 250 966
Fax: 0244 253 560
Mobil: 0722 451 187
4) Sediul soci al: Str. B ariera Amaru, nr. 1, Mizil, Pr ahova
5) Tipul activității princip ale și codul CAEN 101 – Producți a și conserv area cărnii
6) Natura capitalului: Capital propriu ș i priv at
7) Capital soci al subscris și vă rsat: 700,000 Lei, l a data 17-Apr-2019

Societ atea analizată este o societ ate cu răspundere limit ată, formă de societ ate
hibridă între societățile de perso ane și cele de c apitaluri, c aracteriz ată prin răspundere a
asociaților num ai până l a concurenț a capitalului soci al subscris.

17
Asociați/acționari
Perso ane fizice Adresa complet a, nr telefon Actiuni (%)
1.Paraschiv Anica Sat Ungureni, nr.1 , Com, V adu-Săpat,
Jud. Pr ahova 50%
2.Paraschiv Cornel Orașul Mi zil, Str.Țepes -Vodă, nr.39, Jud.
Prahova 50%
Sursă – creată de autoare pe b aza inform ațiilor de l a societate

Semn atarii actului constitutiv, precum și perso anele c are au un rol determin ant în
constituire a societății sunt consider ați fond atori.

2.2. DEP ARTAMENTE ÎN C ADRUL S.C. ANA ȘI CORNEL S.R.L.
Resu ɻrsele um ane ale so ɻcietății sunt grup ate pe dep artamente conform figurii 2.1. de
mai jos.

Figur a 2.1. Org anigrama societății
Sursă – prelu ată de la societ ate
Numărul tot al de s alariați, la sfârșitul anului 2017 a fost de 730 de perso ane, to ate
fiind înc adrate cu contr act de mu ncă pe perio adă nedetermin ată. În tabelul 2.1. este red ată
structur a person alului pe c ategorii:
Tabel 2.1. Structur a pe categorii a person alului (2017)
Nr.crt. Categorie Număr
1 Conducere 4
2 Administr ativ-executiv 25
3 Tehnic 34
4 Muncitori n ecalificați 667
Sursă – creat de autoare pe b aza inform ațiilor de l a societ ate

18
Ca pregătire , salariații au cunoști ințe de economie, marketing, contabilitate,
specifice fiecărui post.
De regulă, numărul angajaților respons abili de un m agazin nu este mai mare de
șapte. Perso anele respons abile cu m anagementul unui m agazin sunt instruite de person alul
mai vechi existent l a nivelul m agazinului, au experiență în c adrul rețelei și provin de cele
mai multe ori de l a sediul centr al al comp aniei.
Directorul gener al al societății recuno aște că profit abilitatea magazinelor este d ată
și de echip a care stă l a baza lor și afirmă că au fost momente în c are tocm ai ineficienț a
acestei a a determin at închidere a unor unități.
Person alul a fost identific at și recrut at de la agențiile de recrut are și pl asare a forței
de muncă, s au prin intermediul anunțurilor de mică publicit ate.
Testarea solicit anților a fost re alizată cu scopul măsurării abilităț ii și cunoști ințelor
acestor a prin demonstr area practică a capacității îndeplinirii s arcinilor.
Pe lângă testul de perform anță, c andidații au trebuit să î ndepline ască și condiț ii
de comport are, tact, ținută și aspect fizic .
Candidații sunt supuși unor ex aminări medic ale amănunțite pentru a se verific a
dacă sunt apți pentru munc a solicit ată și pentru a se asigur a protecți a celorl alți angajați, a
clienților și a produselor re alizate în c adrul firmei.

Figur a 2.2. Evoluți a în timp a angajaților (2014 -2017)
Sursă – creată de autoare pe b aza inform ațiilor de l a societ ate

Numărul de perso ane angajate în c adrul S.C. Ana și Cornel S.R.L a avut o evoluție
oscil antă pe tot p arcursul perio adei, înregist rând un min im de 730 de angajați la nivelul
anului 2017 și un m axim de 827 angați în anul 2016. 747 779 827
730
680700720740760780800820840
2014 2015 2016 2017

19
Metod a de conducere adoptată în societ ate:
Princip ala sarcină pe c are m anagemen tul firmei o are este de a trasa sarcini
precise subordon aților.
Managerii trebuie să fie un exemplu pentru subordon ați. Odată ce omul ocupă o
poziție c are are ca scop supr aveghere a muncii altora, munc a sa se schimbă , pentru el prim a
respons abilitate este de a face lucrurile prin o ameni . Pe scurt, el nu m ai este un execut ant,
dar în schimb este un m anager.
Ca manager, el trebuie să f acă orice pentru a-și ajuta subordon ații să obțină
rezult ate m axime în li mitele abilităților lor. Aceasta înseamnă că trebuie să tr aseze
sarcinile în funcție de rezult atele obținute , să munce ască cu subordon ații săi în
determin area celor m ai bune soluții , să își ajute o amenii în identific area și depăși rea
problemelor c are îi preocup ă, să îi sfătui ască, să îi antreneze, să le de a ajutorul d e care au
nevoie și în sfârșit , el trebuie să de a subordon aților oportunit atea de a persever a în muncă.
Astfel deleg area sarcinilor este un a dintre princip alele instrumente ale unui
manager. El trebuie să -și petre acă timpul conducând, nu executând.

2.3. MEDIUL INTERN ȘI EXTERN AL SOCIETĂȚII

2.4. INDIC ATORI ECONOMICO -FINANCIARI (2015 -2017)

20
CAPITOLUL 3. SISTEMUL DE COMUNIC ARE AL SOCIETĂȚII
S.C.ANA ȘI CORNEL S.R.L.

3.1. COMUNIC AREA INTERNĂ – INSTRUMENT STR ATEGIC AL
MANAGEMENTULUI S.C. ANA ȘI CORNEL S.R.L.

Comunic area internă este un proces ce presupune cre area și schimbul de mes aje în
interiorul sistemului de rel ații interd ependente, m ai exact comunic area este un proces de
creare și schimb de mes aje în interiorul unei rețele de rel ații interdependente.
În această abordare a comunicării interne accentul este pus pe schimbul de mes aje,
de inform ații realizat la nivelul org anizației.
În c adrul S.C Ana și Cornel S.R.L. se folosesc următo arele mod alități de
comunic are:
a) Comunic area verbală este ce a mai des utiliz ată în c adrrul comp aniei S.C Ana și
Cornel S.R.L. și îmbr acă form a comunicării f ață în f ață sau la telefon.
Prin comunic area orală este elimin at caracterul form al sau birocr atic al comunicării
scrise, se st abilesc rel ații directe, person alizate, care cree ază sentimentul p articipării și
consultării în muncă, i ar inform area este nu anțată și persu asivă, asigură flex ibilit atea
exprimării și oferă posibilit atea unui feed -back rapid.
Comunic area verbală (or ală) folosește limb ajul verb al și este utiliz ată pe sc ară
foarte largă în c adrul societății, reprezentând aproxim ativ 70 -75% din timpul destin at
comunicării de căt re m anagerii firmei. E a poate fi: f ață în f ață și prin intermediul
telefonului.
Comunic area interperson ală este import antă în situ ații de ev aluare a perform anțelor
salariaților și motiv area person alului re alizeazându -se prin: instrucțiuni, rezolv are de
conflicte, exprim are de opinii, atitudini.
Comunic area orală prezintă m arele avantaj (spre deosebire de comunic area scrisă)
că permite folosire a în același timp a mijlo acelor verb ale și nonverb ale de comunic are, iar
costurile sunt m ai reduse. Eficienț a ei este în strânsă legătură cu c apacitățile receptorului
de a ascult a, iar princip ala problemă este ce a a pierderii de subst anță inform ațională, chi ar
de distorsiune a mesajului în c adrul tr ansmiterii succesive prin diferite trepte ier arhice.
Comunic area prin intermediul telefonului este utiliz ată în:

21
 coordon area muncii, interviev are, intervenție în situ ații critice, sf aturi, teleconferințe,
instruire și educ ație.
Princip alele probleme sunt leg ate de:
 percepți a și completitudine a inform ației, scăder ea puterii de convingere în situ ații de
conflict și schimb area opiniei, percepți a legată de im aginea perso anei.
În cadrul S.C Ana și Cornel S.R.L., acest tip de comunic are vize ază: schimbul de
inform ații, instruire a subordon aților, modific area identită ții individu ale sau de grup,
influenț area atitudinii sub alternilor, menținere a sau modific area culturii m anageriale etc.
În afara organizației, comunic area verbală vize ază: cre area și menținere a unei
imagini f avorabile, a unor rel ații cât m ai bune cu div erși p arteneri, explic area politicii
organizației etc.
O import anță deosebită o are m aniera de adresare, de a transmite mes ajul astfel
încât acesta să fie convingător, cl ar, scurt și precis pentru a-și atinge țint a. Această
modalitate de comunic are prez intă o serie de avantaje: schimb r apid de inform ații directe,
sub form a dialogului, person alizarea relației șef -subaltern, flexibilit atea exprimării,
folosire a chiar a jargonului (limb aj speci alizat al colectivității), costuri m ai reduse etc.
Adresarea verbală are și dez avantaje, leg ate de f aptul că di alogul po ate conduce l a
pierdere de timp și nu se încheie întotde auna cu acordul părților, i ar în c azul tr ansmiterii
succesive, prin trepte ier arhice, se po ate pierde și o p arte a inform ațiilor, deo arece sun t
filtrate de fiec are șef ier arhic.
b) Comunic area scrisă este utiliz ată în proporție ridic ată în c adrul comp aniei S.C
Ana și Cornel S.R.L. pentru solicit area sau transmitere a de note interne, r apoarte, decizii,
planuri, scrisori adresate person alului din interiorul org anizației.
Pentru a se pute a realiza o bună comunic are prin aceasta modalitate, un mes aj scris
trebuie să fie complet, concis, concret, corect, cl ar și în red actarea lui să se țină se ama de
elemente de consider ație și curto azie.
Comunic area scrisă prezintă o serie de avantaje și dez avantaje, avantajele fiind
legate de posibilit atea de difuz are nelimit ată, conserv area perfectă, posibilit atea consultării
în orice moment, de asemene a. De asemene a comunic area scrisă are avantajul unei
pregătiri atente a mesajului, c are îi conferă cl aritate, precizie și posibilit atea utilizării unor
procedee corespunzăto are.
Ca dezavantaje ale comunicării scrise pot fi mention ate următo arele aspecte:
comunic area în scris având de regulă, un c aracter form al, nu benefici ază de avantajele
feed-back-ului imedi at, rămâne înregistr ată și po ate ajunge l a destin atari neintențion ați de

22
către emițător. M arele dez avantaj constă în f aptul că necesită mult timp pentru re acție, i ar
costurile sunt ridic ate, atât cele directe (hârtie, tip ar, transmitere), cât și cele indirecte
(arhivare, deterior area mediului).
Comunic area scrisă este în strânsă legătură cu c apacitățile de a citi ale receptorului,
dar utiliz area ei este inevit abilă. Pentru a fi eficientă, co munic area scrisă trebuie să em ane
o atitudine pozitivă, c are ține de: politețe, consider ație, cl aritate, concizie, completitudine
și mod de org anizare.
Comunic area scrisă po ate avea o domin anță intr a-person ală, d ar și un a inter-
person ală. Într -o comunic are scrisă se folosesc de obicei câtev a elemente precum:
 folosire a frazelor cu o lungime medie (15 -20 de cuvinte), a paragrafelor centr ate
asupra unei si ngure idei, a cuvintelor înțelese cu sigur anță de receptor;
 evitarea exprimării comune, tipică limb ajului or al, a cuvintelor inutile, redund ante;
 alegere a cuvintelor încărc ate de afectivit ate optimă în contextul cre at, a expresiilor
afirmative, to ate acestea fiind elemente utile intr -o integr are efic ace între suportul
scris și cel or al în c adrul comunicării.
c) Comunic area operațională este utiliz ată în c adrul S.C Ana și Cornel S.R.L. în
speci al pentru a transmite ordine, instrucțiuni ce se referă l a execut area muncii și se
transmit pe c ale ier arhică. Această comunic are din c adrul org anizației aborde ază
următo arele teme:
 organizarea muncii, a procesului de producție, norme de c alitate și diferite aspecte
tehnice.
Comunic area operațională internă include întreg ansamblul de mes aje ce îi le agă pe
angajații org anizației în acțiunile de înfăptuire a planului ei oper ațional, respectiv
totalitatea procedurilor concepute pentru re alizarea obiectului specific de activit ate.
Comunic area operațională internă cuprinde: ordine și instrucțiuni d ate de
supraveghetori lucr atorilor, di alogul or al între lucrători pe probleme de muncă, situ ații
întocmite de person alul oper ativ în domeniile: producție, vânzări, fin anțe, stocuri,
întreținere etc, prin care se r aporte ază îndeplinire a sarcinilor de muncă.
d) Comunic area electronică. Intranetul este o rețe a asemănăto are internetului, d ar
extinsă l a nivelul firmei și în beneficiul acestei a.
Intranetul se deosebește de tipurile celel alte de rețe a prin f olosire a tehnologiei
internet c a tehnologie de comunic ație. Intr anetul oferă angajaților comp aniei posibilit atea
de a organiza și accesa rapid inform ații, de a realiza o col aborare eficientă, m anagementul
inform ațiilor, cunoștințelor, proiectelor.

23
S.C Ana și Cornel S.R.L. benefici ază de un site intern accesibil num ai angajaților
comp aniei c are găzduiește inform atii la zi despre comp anie, precum și procedurile pe c are
angajații trebuie să le urmeze în diverse situ ații, dar facilite ază și di alogul direct .
În cadrul site -ului intern al firmei, există secțiuni prin c are angajații sunt implic ati
direct în actiunile de comunic are internă. Cu ajutorul intr anetului se pot tr ansmite mult m ai
ușor inform ații neces are desfășurării activității comp aniei cuprinse în rapoartele de afaceri
(vânzări, m arketing, stocuri), comunic ate de presă, inform ațiile pentru prezent are, listele de
telefo ane, descrierile de proiecte, inform ații despre concurent a, ofertele interne de posturi
etc.
Mijlo ace de comunic are în c adrul S.C .Ana și Cornel S.R.L
Canalele de comunic are ofici ale sunt neces are, d ar nu și suficiente. Adesea,
oamenii nu utilize ază infr astructur a existentă. Chi ar dacă uș a șefului este deschisă, nu
înseamnă că angajații îi vor trece pr agul.
Prezenț a managerilor în rândul echipei, în p auzele de c afea sau de țig ară ajută
comunic area internă. Te am-buildingurile reprezintă o altă oc azie c a membri ai unei echipe
să se cuno ască m ai bine și să tre acă m ai ușor peste b arierele de comunic are.
Adesea însă comp aniile privesc team-buildingurile m ai mult c a pe un instrument de
motiv are și recompens are și nu f ac o ev aluare a necesităților în ainte de a derul a un
progr am de întărire a echipei.
Comunic area internă are rolul de a transform a un colectiv într -o echipă unită, să
informeze și să implice angajații, consolidând în același timp cultur a organizațională. Atât
timp cât angajații sunt inform ați, aceștia înțeleg m ai bine c are sunt obiectivele comp aniei și
cum le pot duce l a îndeplinire într -un mod cât m ai eficient .
Punere a în pr actică a acțiunii de comunic are presupune alegere a din c adrul unei
mari varietăți de mijlo ace pe acela care este m ai potrivit. Pentru aceasta, este neces ară
luarea în calcul a unei serii de p arametrii leg ați de conținutul mes ajului, de cultur a internă a
întreprinderii, de c aracteristicile receptorului. Fiecare mijloc de comunic are are o serie de
trăsături specifice, c are îl f ac mai mult s au mai puțin potrivit în diferite situ ații.
În c adrul S.C Ana și Cornel S.R.L. se folosesc următo arele mijlo ace de
comunic are:
a) Comunic area scrisă . Scrisul este cel m ai import ant mijloc utiliz at în
comunic area internă a firmei : 90% din mes ajele interne ale întreprinderii circulă prin
intermediul suporturilor de comunic are scrisă. G ama este v astă: rapoarte, newslettere
pentru angajati sau pentru m anagement, m ateriale pentru rete aua intranet, diverse m ateriale

24
tipărite. To ate aceste suporturi se c aracterize ază prin suplețe a în utiliz are, perm anență și
posibilit atea de a fi recitite.
Alături de suporturile scrise descrise anterior și care sunt re alizate pentru un consum
direct, există și alte mijlo ace care ocupă un loc aparte în comunic area internă a comp aniei
analizate. Astfel, în firmă circulă diferite documente provenite din ex terior (broșuri,
raporturi de activit ate) c are pot influenț a favorabil im aginea întreprinderii și clim atul
intern. De asemene a, înainte de apela la recrut area person alului din exterior, m ai intâi se
difuze ază anunțul s alariaților comp aniei. Această mod alitate de recrut are a person alului
este utilă deo arece reduce costurile procesului de recrut are.
b) Comunic area orală. Comunic area orală oferă o serie de avantaje care o f ac
deseori privilegi ată, chi ar dacă ea prezintă anumite limite.
Acest mod de a comunic a constituie princip alul resort al proceselor de inform are
din c adrul S.C. Ana și Cornel S.R.L .
Comunic area orală constituie o pârghie puternică de coeziun e în c adrul
întreprinderii. Dubl a sa dimensiune cognitivă și afectivă f ace din e a un factor pr ivilegi at:
 de cuno aștere și recuno aștere – comunic area orală reprezintă, pentru diferitele
categorii de person al, ocazia de a se întâlni, de a se cuno aște, de a se ascult a;
 de el aborare a unui limb aj comun.
Toate aceste avantaje nu exclud cele două inc onveniente m ajore ale comunicării
orale:
– riscul de deform are a mesajului iniți al este fo arte m are;
– transmitere a inform ației în comunic area orală necesită o pregătire și o org anizare
speci ală: alegere a unei d ate, a unui loc, prevenire a particip anților.
– numărul perso anelor inform ate simult an este, în mod oblig atoriu, limit at datorită
restricțiilor leg ate de sp ațiu. Din acest motiv este neces ară, uneori, org anizarea mai
multor reuniuni de acest fel.
c) Comunic area audiovizu ală din c adrul S.C. Ana și Cornel S.R.L. constă în
punere a la dispoziți a angajaților, prin mijlo ace de comunic ație electronică de inform ații cu
ajutorul retroproiectorului și a videoconferințelor.
Retroproiectorul este un mijloc de comunic are rel ativ ieftin și ușor de folosit.
Retroproiectorul este cel m ai bine folosit pentru o audiență de 30 -40 de perso ane. D acă se
depășește acest număr este posibil să devină dificil pentru cei aflați în rândurile din sp ate
să vadă cee a ce este pe ecr an.

25
Un avantaj import ant al retroproiectorului îl reprezintă posibilit atea prezentării, fără
a opri sursele de lumină, cee a ce face posibil pentru ascultător să -și ia notițe și să -l vadă pe
cel care prezintă și pe ceil alți din auditoriu.
Videoconferințele . Acest sistem pre supune tr ansmitere a de sunete și im agini, făcând
posibilă comunic area la distanțe m ari și simult an, gr ație unei legături prin s atelit. Acest
instrument de comunic are presupune o logistică import antă și costuri ridic ate.

3.2. COMUNIC AREA EXTERNĂ

3.3. STRATEGI A DE COMUNIC ARE A S.C ANA ȘI CORNEL S.R.L.
Deși, prin numărul de angajați societ atea poate fi inclus[ în c ategori a firmelor de
talie mijlocie, producătorul de mezeluri S.C. Ana și Cornel S.R.L. reprezintă o firmă cu
rezult ate economice remarcabile.
Cifra de afaceri și profitul societății au crescut semnific ativ de l a an la an, iar
produsele s ale de c alitate sunt apreci ate de clienți.
Rezult ate bune sunt înregistr ate și pe linie de comunic are de către societ atea în
cauză. Se const ată din p artea conducerii societății o preocup are din ce în ce m ai mare
pentru desfășur area unei activități de comunic are eficientă, internă și externă. Astfel că,
datorită produselor și serviciilor oferite, d ar și acțiunilor de comunic are, firm a prahove ană
se bucură de o im agine pozitivă, atât pe pi ață de profil, cât și în cee a ce privește rel ațiile ei
cu comunit atea și autoritățile publice.
Din acest motiv, din perspectiv a comunicării considerăm că pentru moment pentru
S.C Ana și Cor nel S.R.L se impune perfecțion area activității comunicării s ale astfel încât
firma să po ată obțină o vizibilit ate și o pozițion are m ai bune pe pi ață pe c are active ază.
Acest lucru se po ate îndeplini pe două căi :
1) prin adoptarea unei atitudini ofensive , pro-active în tot cee a ce reprezintă efortul
de comunic are org anizațională;
2) prin concepere a și aplicarea unei str ategii de comunic are, c are să confere a
activității de comunic are din c adrul societății c aracteristici precum: previziune, pl anificare,
caracter unit ar, orient are de perspectivă.
De asemene a, prin str ategia de comunic are pot fi corect ate sau înlătur ate unele
deficiențe ale demersului comunic ațional de acum al agentului economic pr ahove an.

26
Strategia de comunic are se concepe p entru o perio adă de un an, respectiv pentru
perio ada septembrie 2017 -septembrie 2018.
Prin modul de el aborare, str ategia cuprinde deschiderile neces are pentru a fi
complet ată ulterior cu obiective și activități pe termen mediu și lung de către respons abilii
cu activit atea de comunic are de la S.C Ana și Cornel S.R.L.
Probleme de comunic are ce trebuie rezolv ate la S.C Ana și Cornel S.R.L. prin
strategia de comunic are sunt:
 amelior area activității de comunic are internă ;
 întocmire a Planului de Management al Crizelo r;
 creștere a eficienței activităților de comunic are externă ale firmei.
Ținându -se cont de dimensiunile societății analizate și de amplo area afacerii,
apreciem că nu se justifică înființ area în cadrul firmei a unui dep artament de comunic are.
Însă, pentru a fi coordon ată cu succes activit atea de comunic are a firmei este utilă
angajarea unei perso ane, cu pregătire și experiență, c are să se ocupe de problemele de
comunic are ale acestei a, adică a unui consult ant de comunic are.
a) Analiza de comunic are. Pentru concepere a strategiei de comunic are este
neces ară m ai întâi cercet area factorilor de mediu c are influențe ază activit atea societății
comerci ale S.C. Ana și Cornel S.R.L, cu ajutorul analizei PEST.
Analiza PEST inclu de tot alitatea factorilor externi ai firmei c are exercită o influență
asupra stării și evoluției ei pe o arie m ai largă, în mod indirect, pe termen lung.
Mediul gener al al societății include:
a) Factori politici: susținere a micilor producători de m ezeluri prin ajutoare de st at.
b) Factori economici :
– scădere a P.I.B -ului, creștere a ratei șom ajului, r ata anuală a inflației ridic ată;
– limit area accesului l a credit are;
– putere a scăzută de cumpăr are a consum atorului;
– industri a cărnii este incontest abil un f actor gener ator de v aloare adaugată și locuri de
muncă l a nivelul m ai multor secto are ale economiei loc ale, direct s au indirect leg ate de
producți a de mezeluri.
c) Factori socio -cultur ali :
– crearea unei percepții neg ative cu privire l a consumul de mezeluri (in fluenț a obezității)
– tradiții, stil de vi ață: preferinț a pentru un anume tip de produse din c arne/ mezeluri.
d) Factori tehnologici :

27
– moderniz area producției : încă din anul 2011, Ana și Cornel a făcut o serie de investiții
import ante în dep artamentul de produc ție al fabricii din B ariera Amaru, Mizil, astfel,
pierderile fiind reduse.
– scădere a const antă a consumului de apă la anumite oper ațiuni tehnologice.
– tratarea apei uz ate: în 2011, s -a finalizat extindere a stației de epur are, capacitatea de
tratare a apei uz ate mărindu -se de peste trei ori.
– reducere a energiei termice : ajutorul unei st ații de biog az care a necesit at o investiție
totală de 200.000 €. Această st ație permite o producție anuală de 500.000 m.c de
biogaz, tratând 1.000.000 m.c de ape rezidu ale.
e) Factori ecologici: Afumarea mezelurilor se face exclusiv cu fum n atural, din
rumeguș de f ag BIO. F abrica deține un aparat care aprinde rumegușul de f ag și genere ază
un fum n atural. Rumegușul folosit este BIO, adică obținut speci al cu scopul de a fi folosi t
la afumare nefiind un deșeu rezult at din industri a lemnului. Afumarea cu fum n atural este
un procedeu simplu, c are depinde de m ai multe aspecte (temper atură, timp, umidit ate) dar
care nu are imp act neg ativ asupra mediului înconjurător.
Mediul specific. Afacerile celor m ai mari producători de mezeluri din Români a au
fost în creștere anul trecut, însă nu to ate comp aniile au fost m ai profit abile în 2018 decât în
anii anteriori.
Liderul pieței de mezeluri rămâne Unic arm, însă în c adrul cl asamentului mării
producători își schimbă pozițiile, urcând s au coborând, în funcție de evoluțiile înregistr ate
în anul anterior.
Apetitul românilor pentru produse din c arne m ai sănăto ase este în creștere, drept
dovadă investițiile m asive re alizate de producătorii român i care au început să renunțe l a
adiviti și E -uri pentru a veni în întâmpin area acestei c aracteristici a comport amentului de
consum. Investițiile însă au imp act asupra afacerilor derul ate de producătorii români, c are
ori au înregistr at cifre de afacere m ai mici, ori și -au diminu at profitul înregistr at.
Mai jos evoluți a primilor zece producători de mezeluri din Români a, clasament
domin at de afaceri antreprenori ale de succes, c are au luat naștere după Revoluție și au
reușit să se impună pe pi ața române ască.
TOP 10 PRODUCĂTORI

1. UNIC ARM S.R.L.

28
2. RECUNOȘTINȚ A PRODCOM IMPEX S.R.L.
3. CAROLI FOODS GROUP S.R.L.
4. DIANA S.R.L.
5. FOX COM SERV S.R.L.
6. SCANDIA FOOD S.R.L.
7. ALDIS S.R.L.
8. CONVENIENCE PROD S.R.L.
9. FERM A ZOOTEHNICĂ S.R.L.
10. SERGI ANA PRODIMPEX S.R.L.

1. Un icarm. Liderul pieței de mezeluri rămâne Unic arm, comp anie control ată de
omul de afaceri sătmăre an Vasile Lucuț. Unic arm a obținut anul trecut afaceri de 142,9
milio ane euro (653,2 milio ane lei), aproxim ativ asemănăto are cu cele obținute în 2017. De
asemen ea, profitul net obținut de Unic arm în 2018 s -a situat la același nivel cu cel
înregistr at în 2017 și anume 4,31 milio ane euro.
Activit atea comp aniei a debut at în aprilie 1997 cu o producție de 500 kg/zi,
realizată cu 25 de angajați. Anul trecut, numărul mediu de angajați ai Unic arm er a de 2.800
perso ane.
2. Cris -Tim. Pe a doua poziție în topul producătorilor de mezeluri se află Cris -Tim,
care a obținut afaceri în creștere anul trecut și a avansat un loc în cl asament.
Recunoștinț a Prod Impex SRL, co mpania care administre ază fabrică de mezeluri
Cris-Tim din Filipeștii de Pădure a avut în 2018 o cifră de afaceri de peste 101,5 milio ane
euro și un profit net de 2,29 milio ane euro.
Cris-Tim este afacerea familiei Timiș, începută în anii ‘92. Omul de afaceri s -a
extins, de -a lungul timpului și în industri a de lactate, imobili are și ret ail.
3. C aroli Foods. Producătorul de mezeluri C aroli a avut anul trecut afaceri în
ușoară scădere și a ajuns pe poziți a a treia în cl asament, însă a reușit să -și men țină l a
același nivel profitul. Comp ania care a luat naștere în 1994 a bifat afaceri de 91,9 milio ane
euro, un profit net de 3,5 milio ane euro) și a avut un număr de 972 de angajați, în ușo ară
scădere f ață de 2017.
Caroli Foods și -a lansat activit atea într-o fabrică mică din București în 1994 și, de -a
lungul celor două decenii de existență, a reușit să dezvolte cinci br anduri cu peste 200 de
produse.
4. Di ana. Producătorul din Râmnicu Vâlce a, deținut de f amilia Crăciunescu, c are s-
au extins și în domeniu l retailului, a înregistr at anul trecut afaceri de peste 77 milio ane
euro având un număr de 650 de angajați.

29
Diana a luat naștere în 1991, având c a princip al obiect de activit ate comerci alizarea
produselor aliment are și ne aliment are. În 1997, fond atorul Dumitru Crăciunescu a investit
în prim a unitate proprie de producție pentru c arne și prep arate din c arne, domeniu în c are
s-a extins de -a lungul timpului, od ată cu prelu area Carvil S A din Râmnicu Vâlce a.
5. Fox. Producătorul de mezeluri din București, deținut de Cornel Vulpe și fiul s au,
Dan Vulpe, a înregistr at afaceri în creștere în 2018 f ață de anul anterior, de l a 44,4
milio ane la 48,5 milio ane. Fox Com Serv SRL este ce a mai mare comp anie a familiei
Vulpe, c are m ai deține și Fox Com Serv Distributio n, care se ocupă de vânz area și
distribuți a mezelurilor.
Fox avea anul trecut un număr de 434 de angajați.
6. Sc andia Food. Scandia Food este lider pe pi ața conservelor pe b ază de c arne din
Români a. Deși există pe pi ață încă din 1922, iniți al sub denu mirea de F abrică Theil,
Scandia s-a extins în producți a de mezeluri în 2010, an în c are a intrat și pe pi ața
restaurantelor quick service, unde deține trei rest aurante în București.
7. Aldis. Business -ul familiei N aghi, înființ at în 1990, a fost în ușo ară scădere anul
trecut, de l a afaceri de 46,2 milio ane euro din 2017 l a 44,6 milio ane euro în 2018, ajungând
de pe poziți a a cince a pe a șaptea în clasament.
Aldis a fost înființ at în 1990 de soții N aghi în Călăr ași și este administr at în prezent
de Alina Naghi, după ce omul de afaceri George N aghi și -a pierdut vi ața într-un accident
nautic. Aldis deține două br anduri , Aldis și C ampis , și are în portofoliu în jur de 200 de
produse din c arne.
8. Convenience Prod , unul dintre cei m ai mari export atori de mezeluri și produse
din c arne din Români a, deținută de grupul austriac Gierlinger Holding, fond at de Joh ann
Gierlinger și f amilia Aichinge, a avut afaceri în creștere, însă business -ul a fost m ai puțin
profit abil în 2018 când a înregistr at o cifră de afaceri de do ar 36,2 milio ane euro
9. Ferm a Zootehnic a. Pentru comp ania Ferm a Zootehnică, un business românesc
fondată în 1993, c are deține br andurile M ara Muu și Pui de Moroș an, 2018 a înseamnat
majorarea cifrei de afaceri, însă diminu area profitului. Astfel, cifr a de afaceri a comp aniei
a fost de 35,6 milio ane și profitul net înregistr at de 758.000 euro
10. Sergi ana, business -ul familiei Necul a, care a luat naștere în 1992 și s -a extins
rapid de -a lungul timpului, a înregistr at afaceri în creștere anul trecut, în timp ce profitul
producătorului de mezeluri s -a menținut rel ativ asemănător.
Dacă în 2017 producătorul din Br așov bif a afaceri de 30,6 milio ane euro, anul
trecut cifră de afaceri a urcat la 34,9 milio ane euro.

30
În cee a ce privește profit abilitatea, Sergi ana a obținut anul trecut un profit net de
1,05 milio ane euro, rel ativ aseamantor cu cel înregistr at în anul anterior.
Producătorul de mezeluri f ace parte din grupul Sergi ana, care pe lângă producți a de
carne și mezeluri, deține și rest aurantele Sergi ana, magazinele Sergi ana și ferme de porci,
vite și culturi de cere ale.
Produsele de substituție afecte ază comp ania din punct de vedere fin anciar,
deoarece o amenii nu sunt întotde auna loiali mărcii Ana și Cornel, de cele m ai mu lte ori,
aceștia fiind curioși să încerce și altcev a, mai ales noile produse.
Produsele de substituție pot fi:
– în sens l arg: mezelurile în gener al (salam, cârn ați, etc)
– în sens restrâns: mezelurile veget ale.
Analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnică managerială utilizată pentru
înțelegerea poziției strategice a unei întreprinderi/organizații.
La nivelul societății analizate avem următoarea matrice SWOT:
PUNCTE T ARI PUNCTE SL ABE
– cunoscuți pe pi ață, fiind chi ar pe locul
doi al pieței de m ezeluri din Pr ahova.
– atuuri: inov ativitatea, din amismul și
creativitatea.
– sunt independenți: dețin un l anț de
magazine proprii și ferme pentru
creștere a animalelor.
– gamă l argă de produse,pentru to ate
tipurile de gusturi și perso ane.
– o str ategie d e marketing bine definită.
– produsele lor au devenit dej a un br and.
– un laborator fizico -chimic modern.
– activit ate de export în țări precum
Spania Italia Cipru și Anglia. – costuri ridic ate pentru c ampaniile de
promov are.
– capacitatea de producție n u este folosită l a
maxim
– managementul
– fideliz area clienților
– perfecțion area și motiv area resurselor um ane
– valoarea exporturilor este un a mică.
– lipsa produselor light.
– au redus din c alitatea produselor.
– disponibilizări.

AMENINȚĂRI OPORTUNITĂ ȚI
– diminu area puterii de cumpăr are a
clienților.
– scădere a consumului de mezeluri pe
plan național.
– creștere a prețului l a materia primă, o
majorare a prețului combustibilului și o
fluctu ație a cursului leu -euro.
– concurenții.
– posibilit atea reducer ii numărului
declienți deo arece o p arte din ei doresc
produse light. – modific area nivelul liniilor de f abricație.
– crearea de produse light c are sunt cerute
pe pi ață.
– folosire a a mai multă m aterie primă din
interiorul țării.
– extindere a afacerii.
– inovații pentru a depăși concurenț a.
– îmbunătățiri privind c alitatea produselor.
– mărire a exporturilor.
-folosire a în proporție m ai mare a capacității
de producție.

31

b) Nucleul centr al al identității firmei – reprezintă cee a ce o f ace unică și îi
confer ă person alitate.

Pentru a stabili nucleul centr al de identit ate trebuie să se construi ască structur a
reprezentărilor actuale, ca sinteză a trăsăturilor pregn ante ale person alității firmei S.C. Ana
și Cornel S.R.L. și o structură a reprezentărilor dez irabile.
Structur a reprezentărilor actuale oferă temeiul im aginii percepute, i ar
structură areprezentărilor dezir abile pe cel al imaginii dorite a firmei.
Folosindu -se o serie de tehnici de cercet are, precum observ ația și sond ajul în rândul
angajaților proprii, clienților și furnizorilor firmei s -a ajuns l a constituire a următo arelor
structuri de reprezentări ale firmei:

Figur a 3.1. Structur a reprezentărilor actuale ale S.C Ana și Cornel SRL
Sursă – creat de autoare

S.C ANA ȘI
CORNEL
S.R.L.
competență
firmă
matură
seriozitate
viitor
persevenrență

32

Figur a 3.2. Structur a reprezentăr ilor viito are ale firmei S.C Ana și Cornel SRL
Sursă – creat de autoare
În concluzie, în nucleul centr al de identit ate al S.C Ana și Cornel SRL se v a urmări
includere a însușirilor de competență, dezvolt are, viitor, eficientă, seriozit ate și echipă. Cu
alte cuvinte, societ atea se va înfățiș a clienților s ale ca o org anizație eficientă, aptă de
dezvolt are, cu viitor și c are are un m anager și s alariați competenți, serioși ce lucre ază în
echipă.
La form area și consolid area nucleului centr al de identit ate al firmei concură, pe
lângă ansamblul reprezentărilor actuale și dezir abile, și semnele exterio are de im agine.
Aceste semne exterio are de im agine sunt numero ase. Pr actic, despre o firmă
vorbește absolut orice are legătură cu aceasta. Cee a ce este import ant este c a prin to ate
semnele folosite să se creeze o im agine unit ară și coerentă, să se ofere consistență
mesajelor comunic ate explicit, atât la nivel intern cât și extern.
Princip alele mijlo ace exterio are de susținere a imaginii S.C Ana și Cornel SRL pot
fi reunite astfel:
Tabel 3.1. Semnele exterio are de im agine ale S.C Ana și Cornel SRL
Categorie Mijloc
Materiale de
comunic are Nume: S.C Ana și Cornel S.R.L
Logo:
S.C ANA ȘI
CORNEL
S.R.L.
competență
firmă
matură
seriozitate
viitor
persevenrență

33

Antet pentru scrisori
Carti de vizit a
Plicuri si etichete person alizate
Inscrisurile d e pe autovehiculelor firmei
Înscrisurile de pe m aterialele promoțion ale ale firmei ( pixuri, agende,
calendare etc.)
Ambalajele produselor
Aspectul și
comport amentul
person alului Ținuta vestiment ară îngrijită
Insigne cu denumire a firmei
Ecusonul angajatului
Limb ajul utiliz at
Amabilitate, atenție , seriozit ate
Sediul Clădire
Aspectul încăperilor de comerci alizare a produselor firmei
Aspectul birourilor și al tuturor celorl alte loc ații
c) St abilire a obiectivelor str ategiei de comunic are
Obiectivele de comunic are ale S.C Ana și Cornel S.R.L se împ art în :
 obiective str ategice – vizează obiectivele pe termen lung ale acestei a, cele c are îi
oriente ază activit atea în perspectivă.
 obiective t actice – obiectivele c are concură l a îndeplinire a obiectivelo r strategice. Prin
obiectivele t actice activit atea de comunic are a firmei c apătă flexibilit ate și
dinamicit ate, întrucât prin re alizarea lor societ atea se adaptează perm anent mediului în
care acțione ază.
 obiective oper aționale – cuprind acțiuni observ abile și măsur abile din domeniul
comunicării firmei. Prin înfăptuire a obiectivelor oper aționale se ating obiectivele
tactice de comunic are ale agentului economic.
Obiectivele str ategiei de comunic are trebuie să țină se amă de resursele buget are și
de factorul timp, neputând fi pl anificate prin ignor area resurselor disponibile, deo arece
costul unei c ampanii nu trebuie să depășe ască v aloarea obiectivelor ce trebuie atinse.
Obiectivele societății se fixe ază prin documente scrise, în c are se v or determin a atât
obiectivele m ajore, cât și cele specifice. Acest document permite coordon area activității și
evitarea erorilor .

34
Fiind o firmă m atură, obiectivul str ategic fund ament al îl reprezintă creștere a
gradului de vizibilit ate, atât a firmei în ansamblul ei cât și a prodeselor/serviciilor pe c are
le oferă.
Ca să devină m ai cunoscută, societății Ana și Cornel trebuie să i se creeze un
concept comunic ațional care să poziționeze ofert a afacerii într -un anumit fel, influențând
astfel o anumită id entitate ușor de recunoscut de către p arteneri și clienți, c a și
sensibiliz area person alului propriu.
Prin pozițion are în comunic are se înțelege fix area în minte a clienților și ai
celorl alți p arteneri ai afacerii a anumitor c aracteristici definitorii pentru identit atea
produsuluelor oferite de firmă. Aceste c aracteristici sunt unice și conferă individu alitate
societății comerci ale care dorește să se diferențieze de celel alte.
Alte obiective str ategice c are pot fi mențion ate sunt:
 conferire a de sens im aginii dej a existente l a exterior;
 mobiliz area person alului în aplicarea politicii de comunic are a instituției.
Din c ategori a obiectivelor t actice st abilite de conducere a societății analizate, fac
parte ce le c are vize ază:
 câștig area încrederii și simp atiei p artenerilor de afaceri ai firmei (clienți, furnizori,
sponsori, autorități, comunit ate);
 promov area produselor, serviciilor și v alorilor instituției;
 crearea unui clim at pozitiv în to ate dep artamentele și secțiile firmei;
 form area spirit ului de echipă în rândul angajaților;
 sensibiliz area person alului l a anumite aspecte c are pot afecta afacerea;
 gestion area crizelor de im agine ale firmei.
Din c ategori a obiectivelor oper aționale de comunic are fac parte cele c are se referă
la aspecte legate de:
 angajații să fie în măsură să enumere obiectivele imedi ate și de perspectivă ale firmei
S.C Ana și Cornel S.R.L;
 să fie el aborate, produse și distribuite m ateriale promoțion ale pentru firmă:
 pliante (2 modele) – 20000 buc.
 flutur ași (1 model ) – 10000 buc.
 afișe (1 model) – 10000 buc
 cataloage (1 tip) – 1000 buc
 să fie re alizat un spot l a o televiziune loc ală și unul l a un post de r adio din
Prahova;

35
 să se promoveze ofert a firmei folosindu -se autocol ante lipite pe ge amurile
magazinelor speci alizate în desf acerea produselor din c arne și a mezelurilor;
 să se îmbunătățe ască site -ul societății prin adăug are de conținut nou referito are la
ofert a de produse a S.C. Ana și Cornel S.R.L.
d) Identific area diferitelor c ategorii de public
După ce au fost st abilite obiectivele str ategiei de comunic are, următorul p as constă
în definire a categoriilor de public căror a le sunt destin ate mes ajele comunic aționale.
Pentru aceasta este neces ar să se cuno ască pe cine trebuie să informeze s au să
influențeze activit atea planificată de comunic are, astfel încât să fie identific ate riguros
diferitele c ategorii de public.
Acest f apt duce l a o utiliz are eficientă a bugetului de timp, energie și b ani alocat
activității de comunic are, cât și l a atingere a obiectivelor fix ate.
Identific area diferitelor c ategorii de public presupune cuno așterea valorilor,
normelor de comport ament, ide alurilor, așteptărilor, gr adului de implic are, a posibilităților
de accept are a ideilor promov ate de str ategia de comunic are.
Categorii de public -țintă pentru S.C. Ana și Cornel S.R.L:

e) Mes aje de comunic are – reprezintă tot cee a ce societ atea transmite în procesul
comunicării ei cu c ategoriile s ale de public.
În formul area și transmiter ea mesajelor S.C Ana și Cornel S.R.L trebuie să țină
cont de to ate caracteristicile socio -economice și comerci ale ale tipului de public cărui a i se
adrese ază. În același timp, speci aliștii din dep artamentul de comunic are al firmei trebuie să
nu pi ardă din vedere l a stabilire a mesajelor comunic aționale obiectivele de comunic are ale
societății.
Mesajele de comunic are ale S.C Ana și Cornel S.R.L. sunt:
 pentru creștere a vizibilității firmei și a produselor s ale:
“De l a Ana și Cornel – Mezeluri de f amilie!”
personalul propriu
furnizorii
clienții
mass -media
comunitatea
prahoveană
autoritățile locale

36
 pentru pozițion are:
“Familia de gusturi! ”
 pentru diverse c ategorii de public:
1) pentru clienți:
– seriozit ate și respons abilitate;
– promptitudine în tr atarea comenzilor și în rezolv area reclamațiilor;
– comunic are perm anentă;
– posibilit atea de o oferi discount -uri semnific ative l a anumite produse pentru clienții
stabili;
– calitatea ridicată a produselor oferite;
– prețuri competitive.
2) pentru furnizori:
– perm anentă legătură cu furnizorii;
– se dorește o rel ație pe termen lung;
– se apreci ază în ainte de to ate calitatea produselor oferite.
3) pentru person alul propriu:
– se așteaptă de l a angajați și col aboratori implic are în to ate activitățile;
– conceptul de mezeluri de f amilie definește colectivul de muncă al societății c a fiind un
colectiv unit, asemene a unei familii;
– în ev aluarea perform anțelor profesion ale se v a ține cont de competență;
– se cere de l a angajați și col aboratori seriozit ate și respons abilitate în tr atarea
problemelor de serviciu.
4) pentru comunit ate:
– S.C. Ana și Cornel S.R.L este bun veci n pentru popul ația orașului Mizil;
– implic area societății comerci ale în iniți ativele de protecție soci ală și în proiectele de
dezvolt are loc ală;
– respons abilitatea socială trebuie să devină trept at o priorit ate a activității firmei.
5) pentru autorită ți: mes ajele de comunic are prezintă tr ansparență, deschidere,
seriozit ate. S.C Ana și Cornel S.R.L respectă lege a în desfășur area obiectului de activit ate.
6) pentru presă:
– societ atea este o instituție economică deschisă, dornică să informeze const ant opini a
publică despre acțiunile și rezult atele activității s ale;
– societ atea înțelege import anța mass-mediei în form area și dezvolt area imaginii
organizaționale.

37
f) Forme și t actici de comunic are pentru S.C Ana și Cornel S.R.L
S.C Ana și Cornel S.R.L își propune să folose ască în activit atea ei de comunic are
următo arele tipuri de str ategii:
a) inactivit atea strategică: în anumite condiții (de exemplu confrunt area cu o
societ ate cu o pro astă reput ație) ce a mai bună str ategie este să ignori și să nu înt reprinzi
nimic;
b) activități de disemin are a inform ației: aceste str ategii au ca finalitate
distribuire a de mes aje care prezintă org anizația sau punctul ei de vedere. În aceste c azuri,
disemin area inform ației po ate lua mai multe forme:
– comunic area managerială: printre atribuțiile m anagerului gener al al firmei se numără și
cea de purtător de cuvânt al instituției. Așadar, el este princip alul vector de im agine al
societății comerci ale:
– progr amul de inform are publică al firmei: cuprinde inform ațiile ce pot fi tr ansmise
publicului, mod alitățile de tr ansmitere și perso anele respons abile de această activit ate;
– corect area inform ațiilor eron ate apărute despre firmă;
– aparițiile publice ale reprezent anților firmei;
– disemin are de suporturi de info rmare și promov are ale firmei;
– contacte cu lideri ai comunității și ai opiniei publice, zi ariști etc.
c) org anizarea de evenimente – aceste str ategii de comunic are vize ază transmitere a
de inform ații despre firmă prin:
– evenimente nepl anificate: mai exact reacția la un eveniment rel ativ ne așteptat: sesizări în
presă ale unor clienți despre unele c arențe ale produselor S.C Ana și Cornel S.R.L,
evenimente nedorite de l a locul de muncă etc.;
– ceremonii: ocazii festive c are m archează anumite evenimente din trecutul s au prezentul
firme ( aniversări, in augurări, Ziu a firmei etc.);
– evenimente puse în scenă pentru medi atizare, adică activități org anizate pentru a atrage
atenția presei și a gener a vizibilit ate publică.
d) activități promoțion ale: aceste a au că scop impunere a imaginii org anizației prin:
– acțiuni de m arketing, care înce arcă să foc alizeze atenția asupra eforturilor de s atisfacere
a consum atorilor: p articip area la târguri și expoziții de profil, l ansări de noi produse,
demonstr ații și tes tări de produselor din c arne/ mezelurilor etc.;
– acțiuni civice: prin aceste activități org anizația își arată preocup area pentru interesele
comunității.

38
e) activități org anizaționale: aceste a urmăresc promov area organizației în mediul ei
specific prin :
– pozițion area S.C Ana și Cornel S.R.L : definire a celor c are o sprijină și cre area unui grup
de parteneri de afaceri pentru eforturi de cooper are;
– organizarea de întâlniri periodice cu o amenii de afaceri cu c are firm a are legături
comerci ale.
Următ oarea etapă a procesului de comunic are este ce a în care se f ace o prezent are
a tacticilor alese, f apt care presupune descriere a pe scurt a acțiunilor prevăzute în c adrul
strategiilor.

3.4. METODE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PROCESULUI DE COMUNIC ARE
LA S.C. ANA ȘI CORNEL S.R.L.
O problemă recentă c are s-a discut at la nivelul societății analizate este comunic area
deficit ară între m anageri și sub alterni.
În momentul de f ață, există o re ală problemă în cee a ce privește comunic area care
se re alizează deficit ar între nivelele ier arhice superio are care sunt lipsiți de inform ații re ale
și cei de l a nivele inferio are (sub alterni). Deseori această comunic are este deficit ară
datorită sistem ului de comunic ații rigid c are trebuie să fie conceput c a un org anism
dinamic, c apabil în orice moment să se adapteze nevoilor de inform are a angajaților.
Au exist at situații în c are salariații și-au schimbă locul de muncă în mare parte din
cauza faptului că au fost nemulțumiți i ar problemele lor nu au putut fi discut ate cu
nagajatorul s au managerii de dep artament. Acest lucru a jucat un rol foarte import ant în
deciziile lu ate.
Cele m ai frecvente c auze c are determină problemele șefilor în rel ația cu sub alternii
la S.C. Ana și Cornel S.R.L sunt lips a de competență, de comunic are, excesu l de autorit ate
sau rigidit atea față de ideile și contribuțiile celorl alți.
Analizând sistemul de comunic are la societ atea Ana și Cornel S.R.L. putem afirma
că:
– relaționarea deficit ară între șefi și sub alterni afecte ază capacitatea subalternilor de a lucra,
deoarece aceștia sunt demotiv ați, pesimiști și neg ativiști, împiedicând astfel profit abilitatea
comp aniei.
– managerii de dep artament nu acordă atenție deossebită subordon aților, f apt care duce l a
apariția conflictelor și pro asta organizare.

39
Soluț ia cea mai import antă c are se impune este consolid area sistemului de
comunic are astfel încât să se consolideze rel ațiile între m anageri-subalterni.
Managerii trebuie să fie perm anent conștienți de nevoile sub alternilor și să îi ajute
în dezvolt area profes ională, în susținere a unui echilibru între vi ața person ală și timpul
petrecut l a serviciu și în obținere a unei recompense fin anciare corecte pentru munc a
depusă.
Nu m ai puțin import ante sunt și oblig ațiile ce le revin sub alternilor – ei trebuie să
fie con știenți că orice m anager are nevoie de angajați de încredere și respons abili, c apabili
să contribuie l a obținere a perform anțelor în c adrul comp aniei. De cele m ai multe ori,
conflictele ce apar în rel ația șef-subaltern se d atorează nerespectării atribuțiilo r ce le revin
atât șefilor, cât și sub alternilor. Însă c auzele pot fi multiple, precum incomp atibilități ce țin
de person alitate sau de stilul de lucru.
Soluți a ține uneori de procedeele și sistemele org anizaționale. Dege aba ai cele m ai
bune intenții, c unoștințe și abilități, d acă procesele după c are se desfășo ară activit atea într-
o org anizație sunt strâmbe și nu susțin perform anța. Alte soluții se le agă pur și simplu de a
gasi timpul neces ar unei discuții deschise, fără inhibiții s au prejudecăți.
Comp ania care dispune de un m anagement modern recuno aște profit abilitatea
economică a bunelor rel ații între șefi și sub alterni, motiv pentru c are intervin e activ prin
training -uri și te am-bulding.
Instrumente folosite pentru desfășur area progr amului de tr aining pentru
îmbunătățire a comunicării deficit are între m anageri și sub alterni (27.04.2019) – anexă
Pentru buna desfășur are a progr amului de tr aining s-a folosit un instrument ar variat
care avea drept scop f acilitarea activității tr ainerului și desfășur area cursului într -o ordine
logică și într -o ambianță din amică.
La începutul cursului de tr aining, în interv alul or ar destin at introducerii tem atice,
s-au împărți t pentru fiec are m anager p articip ant o m apă ce conține a un desfășurător al
trainingului, un suport de curs ce sintetiz a princip alele imform ații expuse de tr ainer, studiul
de caz, testele ce urm au a fi complet ate de p articip anți și un chestion ar pe c are aceștia a
trebuit să îl completeze l a finalul cursului.
Distribuire a acestei m ape la începutul curs ului a servit pentru o desfășur are
organizată a training -ului, astfel fiec are p articip ant a avut încă de l a început to ate
materialele neces are, iar training -ul s-a desfășur at cursiv fără întreruperi gener ate de
împărțire a materialelor.

40
În prim a parte a progr amului, tr ainerul a realizat o scurtă prezent are teoretică, ce a
fost susținută pentru c aptarea atenției printr -o prezent are Powerpoint despre comunic area
organizațională, iar pentru exemplific are a fost prezent ată o înregistr are video care a avut
drept scop prezent area inform ațiilor într -un mod inter activ.
Cel de -al doile a interv al de timp al progr amului de tr aining s-a desfășur at prin
intermediul discuțiilor libere în grup pe b aza unor mici studii de c az din portofoliul primit
la începutul progr amului, și a unor clipuri sugestive tem aticii gener ale discut ate în c adrul
acestui progr am.
În acest interv al de discuții scopul a fost acela de a exemplific a situații clasice des
întâlnite c are se pot înt ampla atunci când m anagerul nu comunică eficient și adecv at cu
subalternii săi.
Un alt intrument utiliz at în c adrul acestul curs de tr aining a fost studiul de c az.
Pentru rezolv area acestui studiu de c az s-a apelat la o metodă de pred are inter activă și
anume simul area unei ședințe.
Obiectivele studiu lui de caz:
1) Pregătire a sedinței – respons abilul cu org anizarea sedinței a trebuit să țină cont
de următo arele:
– obiectivul întâlnirii trebui a să fie cl ar (ce trebui a să se obțină l a sfârșitul ei) și enunț at
în termeni concreți.
– pregătire a propriu -zisă a ședinței a inclus următo arele etape și condiții c are trebui au să
fie respect ate:
a) identific area perso anelor c are trebuiesc invit ate;
b) stabilire a unui loc adecv at și a unui interv al de timp (limit at) conven abil tuturor
particip anților;
c) particip anții vor fi anunțați din timp asupra temei șed inței pentru a se pute a
pregăti. E ventu al li se po ate înmân a sau trimite un m aterial inform ativ de 1 -2 pagini despre
problem a în discuție și despre contribuțiile aștept ate din p artea lor (eventu al minutele unor
sedințe anterio are) și o agendă a ședinței (ordine a de zi) cu timpul alocat (estim ativ)
fiecărui punct;
d) stabilire a unui moder ator de sedință c are să gestioneze adecv at timpul alocat și
să medieze dezb aterile;
e) stabilire a unui secret ar de ș edință c are să asiste org anizatorul și moder atorul în
activitățile lor.

41
2) Derul area sedinței – etapele ședințe i au fost urmă toarele:
a) Primire a particip anților.
b) Enunț area ordinei de zi și prezent area particip anților – acord asupra modului de
desfășur are a discuțiilor.
c) Enunț area problemei de rezolv at și discuții.
d) Rezum area soluțiilor propuse și discut area implic ațiilor acestor a.
e) Acord/ decizie asupra strategiei/ modului complet de rezolv are a problemei:
– Ce activități vor fi re alizate și l a ce term ene;
– Care sunt rezult atele aștept ate/ indic atori de efic acitate;
– Care sunt respons abilitățile fiecărui p articip ant (reprezent ant);
– Când v a avea loc următo area întalnire a grupului (d aca este neces ară).
f) Întocmire a unei minute de ședinț ă care să fie remisă tuturor p articip anților.
În fin alul progr amului de tr aining fiec are particip ant a fost rugat să răspundă l a un
scurt chestion ar, ce a cuprins întrebări atât despre cum percepe fiec are utilit atea acestui
curs pentru dezvolt area person ală, d ar și unele întrebări pentru a vede a dacă aceștia au
asimil at un minim de inform ații din cele ce au fost expuse.
Beneficii le aduse de progr amul de tr aining
– s-a conștientiz at import anței rel ațiilor interperson ale la locul de muncă;
– s-au dezvolt at abilitățil e de comunic are interperson ală;
– au fost înlătur ate barierel e form ale și a fost dezvolt ată conștiinț a de echipă;
– s-a constr uit și mențin ut un sistem de comunic are mai eficient în c adrul S.C Ana și
Cornel S.R.L și s-a îmbunătăți t comunic area organizațională atât la nivel form al cât și
inform al;
– procesul de comunic are a fost perceput ca fiind un instrument de integr are a tutur or
proceselor din c adrul societăți i;
– s-a stabilit import anța canalelor de comunic are și au fost identific ate barierel e care apar
în calea comunicării;
– s-a conștientiz at modulîn c are im aginea de sine și atitudine a pot influenț a procesul de
comunic are;
– au fost dezvolt ate abilitățile de comunic are cu o ameni dificili;
– s-au dezvolt at abilitățile de prezent are.

42
ANEX A 1 – Plan de tr aining

Training: Comunic area manageri-subalterni
Dată/Timp: 27.04.201 9/ 10:00 -16:00
Respons abil: Violet a Radu

Obiective:
Îmbunătățire a comunicării deficit are

Materiale neces are:
Broșuri, suport de curs, studiu de c az, chestion ar
(evaluare și feedb ack)

Timp Secțiune Descriere Materiale
9:30-10:00 WELCOME COFFEE AND
BRE AKFAST
10:00 -10:15 INTRODUCERE ÎN
TEM ATICĂ SE VA IMPĂRȚI FIECĂRUI
PARTICIP ANT UN
PORTOFOLIU
INFORM ATIV
Portofoliu

10:15 -11:20
PREZENT ARE
TERORETICĂ DESPRE
COMUNIC AREA
ORG ANIZAȚION ALĂ 5 MIN-ROLUL
COMUNICĂRII ÎN
ORG ANIZAȚIE,
5 MIN- COMUNIC AREA
MANAGERI ALĂ
15 MIN- COMUNIC ARE
INTERNĂ , COMUNIC ARE
EXTERNĂ ,
10 MIN- COMUNIC AREA
FORM ALĂ ȘI INFORM ALĂ,
5 MIN- DOCUMENTE DE
BAZĂ ÎN COMUNIC AREA
Suport de
curs

BUCUREȘTI
-2014 –

43
ORG ANIZAȚION ALĂ
10 MIN- BARIERE ÎN
COMUNIC AREA
ORG ANIZAȚION ALA ȘI ÎN
COMUNIC AREA
INTERPERSON ALĂ,
15 MIN- OPTIMIZ AREA
COMUNIC ARII
ORG ANIZAȚION ALE
11:20 -11:35 COFFEE BRE AK

11:35 -12:50 DISCUTII INTER ACTIVE
ASUPR A CLIPURILOR SI A
EXEMPLELOR 2-3 MIN- VIZION ARE CLIP
15 MIN- DISCUȚII LIBERE
5 MIN- EXEMPLU DE
MES AJ INTERN
15 MIN- DISCUȚII LIBERE
2-3 MIN- VIZION ARE CLIP
15 MIN- DISCUȚII LIBERE
15 MIN- DISCUȚIE :
ATRIBUIRE A
DEFECTUO ASĂ A
SARCINILOR Studiul de c az
și clip
inform ativ
12:50 -13:30 LUNCH
13:30 -14:45 STUDIU DE CAZ Studiu de c az
14:45 -15:00 COFFEE BRE AK
15:00 -15:20 CHESTION AR DE EV ALUARE INTREBĂRI Chestion ar
15:20 -16:00 FEEDB ACK REFLECȚII
PĂRERI
OPINII