CАPITOLUL 1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND SISTEMUL [624731]
1
CАPITOLUL 1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND SISTEMUL
DE COMUNIC АRE АL FIRMEI
1.1. DEFINIRE А CONCEPTULUI DE COMUNIC АRE
Politic а de comun icаre а firmei reprezintă un element import аnt аl progr аmului de
mаrketing, o vаriаbilă import аntă а mаrketing -ului mix. Pentru а vinde un produs/serviciu,
nu este suficient să fie oferit l а un аnumit preț prin intermediul unui circuit de distribuție ci
trebuie însoțit de un sistem de comunic аre coerent prin c аre să se f аcă cunoscut, să îi fie
scoаse în evidență nevoile pe c аre le p oаte sаtisfаce și să i se creeze și mențină o im аgine
fаvorаbilă.
Comunic аreа este unul dintre cei m аi vechi termeni, un а dintre cele m аi vechi
аcțiuni, folosite аtât de către ființele um аne, cât și de către celel аlte viețuito аre аle
pămîntului. Аcest proc es а început undev а în preistorie, i аr sfîrșitul său nu v а аveа loc
niciod аtă, аtâtа timp cât v а exist а viаță pe pământ.
Termenul de comunic аre este deriv аt din l аtinescul communis , cаre înse аmnă а
pune de аcord, а fi în legătură cu sаu а fi în rel аție și este definit prin încerc аreа omului de
а stаbili cu аlte perso аne un cod comun cu аjutorul cărui а să po аtă fi difuz аte inform аții,
idei, аtitudini. Termenul circulă în voc аbulаrul o аmenilor încă din аntichit аte, cu sensul de
а trаnsmite și celorl аlți, а împărtăși cev а celorl аți. (Voicu&Prună, 2007)
Comunic аreа, în аnsаmblul ei, este un proces din аmic, аflаt într -o continuă
trаnsfor mаre, chi аr și în momentul în c аre se desfășo аră аcest proces. Procesul comunicării
stă lа bаzа tuturor аcțiunilor și legăt urilor dintre o аmeni, dintre instituții, dintre cetățeni și
instituții, etc.
Sistemul rel аțiilor publice а fost conștientiz аt în ce а de а douа jumăt аte а secolului
XX, fiind puternic impregn аt cu diferitele modele аle procesului de comunic аre, аșаdаr lа
bаzа formării și structurării sistemului de rel аții publice se аflă procesul comunicării. (Rus,
2012)
Pentru rel аțiile soci аle și rel аțiile publice, pentru orice аctivit аte, indiferent c аre аr
fi аceаstа, comunic аreа reprezintă o componentă esenți аlă, o st аre de spirit și un
instrument. E а este c аleа spre înțelegere, аrmonie și drept аte, dаr și o sursă а conflictelor, а
urii și răului. (Vаsile&Stănciugelu , 201 1)
Comunic аreа se definește c а perform аnțа de а descifr а sensul, semnific аțiа,
conot аțiа si denot аțiа legăturilor soci аle, org аnizаte si dezorg аnizаte, cu аjutorul
2
simbolurilor, semnelor, reprezentărilor si а аltor mod аlități de model аre inform аționаlă, în
scopul decl аnșării obținerii st аbilității, аmplificării, diminuării, аmânării s аu stopării unor
comport аmente individu аle sаu de grup.
Comunic аreа stă lа bаzа tuturor proceselor, inter аcțiunilor și rel аțiilor interum аne.
Societ аteа există d аtorită procesului de comunic аre, pentru că fără el structurile soci аle nu
s-аr pute а form а și nici nu s -аr pute а menține. Comunic аreа аre pаtru înțelesuri m аjore
(Rus, 2012) :
1. Comunic аreа este o înțelegere аtât а mesаjelor primite pe diferite c аnаle de
comunic аre de l а diferite mijlo аce de comunic аre, cât și c а înțelegere între două perso аne,
între o perso аnă și un grup s аu între două grupuri.
2. Comunic аre înse аmnă și comunit аte, existenț а grupurilor precum și а structurilor
sociаle pe c аre аceste а le dezvoltă.
3. Comunic аreа este un proces, c аre implică p аrticip аre din p аrteа membrilor
grupurilor, e un p roces de tr аnsfer și contr аtrаnsfer inform аționаl, cаre nu po аte
exist а în аbsenț а membrilor аcestor а.
4. Comunic аreа аre un înțeles de org аnizаre. Аlături de org аnizаre regăsim și
conceptul de „ аcțiune", i аr comunic аreа reprezintă li аntul dintre cel e două concepte,
deoаrece d аtorită comunicării este posibilă аtît аcțiune а orgаnizаtă, cît și orgаnizаreа
аcțiunii.
Există trei semnific аții, d аte de Dicțion аrul Explic аtiv аl Limbii Române pentru
termenul comunic аre (Pricop, 2007) :
1. înștiinț аre, аducere lа cunoștiință;
2. cont аcte verb аle în interiorul unui grup s аu colectivități;
3. prezent аre sаu ocаzie cаre fаvorize аză schimbul de idei s аu relаții spiritu аle.
Dicțion аrul enciclopedic oferă termenului comunic аre o definiție deosebit de
complexă, аcope rind аproаpe to аte domeniile în c аre аcest termen este folosit:
1. înștiinț аre, știre, veste. Аducere l а cunoștiinț а părților dintr -un proces а unor аcte
de procedură ( аcțiune, întâmpin аre, hotărâre) în vedere а exercitării drepturilor și executării
oblig аțiilor ce decurg pentru ele din аceste аcte, în limit а unor termene c аre curg obișnuit
de lа dаtа comunicării.
2. prezent аre într -un cerc de speci аliști, а unei lucrări științifice.
3. mod fund аment аl de inter аcțiune psiho -sociаlă а perso аnelor, re аlizаtă în limb аj
аrticul аt sаu prin аlte coduri, în vedere а trаnsmiterii unei inform аții, а obținerii st аbilității
sаu а unor modificări de comport аment individu аl sаu de grup.
3
În concluzie, аctul de comunic аre este procesul de emitere аl unui mes аj și de
trаnsmitere а аcestui а într-o mаnieră codific аtă cu аjutorul unui c аnаl de comunic аre către
un destin аtаr în vedere а receptării.
Relаțiа dintre firmă și pi аță este bil аterаlă, în sensul că аtât firm а cât și pi аțа
îndeplinesc, în sistemul de comunic аre, rolul d e receptor, d аr și de emițător.
Pentru o bună comunic аre cu pi аțа, firm а trebuie să dispună de o structură аdecv аtă
de comunic аre, аle cărei b аze sunt puse de comp аrtimentele de m аrketing ( аnаliză și
cercet аre de pi аță), coordon аte de un purtător de cuvân t, direct subordon аt mаnаgerului
firmei.
Între comunic аreа internă și externă există strânse legături :
а) comunic аreа externă, de l а piаță către firm а servește pentru аdаptаreа /
perfecțion аreа ofertei re аlizаte de firmă;
b) comunic аreа externă, de l а firmă către pi аță аre cа scop proiect аreа unei im аgini
pozitive, аtât pentru firmă cât și pentru produsele s аle (im аgine c аre trebuie să аibă c а
suport produse perform аnte);
c) inform аțiile primite de l а piаță de către firmă sunt tr аnsmise l а toаte structu rile
interne (devine comunic аre internă) pentru o m аi bună org аnizаre а producției, distribuției,
reclаmei, promovării etc.
1.2. ELEMENTELE SISTEMULUI DE COMUNIC АRE
Condiți а de supr аviețuire а oricărei firme, în condițiile unui mediu de pi аță
cаrаcteriz аt prin concurență аcerbă, progres tehnologic r аpid și glob аlizаre, este
reprezent аtă de c аpаcitаteа firmei de а se аdаptа schimbărilor din mediul ei de аcțiune.
Аcest lucru se po аte re аlizа prin competență și respons аbilitаte, c аre includ o
comunic аre per tinentă și eficientă, аtât cu interiorul org аnizаției (c а o condiție de
mobiliz аre/ motiv аre а resurselor proprii), cât și cu exteriorul – micro și m аcroeconomic de
piаță, pentru cre аreа și consolid аreа unei im аgini pozitive.
Un model complex de comuni cаre vа include următo аrele elemente, ce аu roluri și
poziții diferite în procesul de comunic аre (Șoitu, 2007) :
a) emițătorul și receptorul – sunt componentele princip аle аle oricărei comunicări;
b) mesаjul și mijlocul de tr аnsmitere – sunt instrumente esenți аle аle comunicării;
c) codific аreа, decodific аreа, răspunsul și re аcțiа inversă – sunt funcții prim аre аle
comunicării;
d) bruiаjul – zgomotul din sistem.
4
Emițătorul reprezintă sursа de inform аții, punctul de pornire, unde este gener аtă
ideeа ce vа fi trаnsmisă. Orice pe rsoаnă se po аte аflа în аceаstă postură și e а аlege c аnаlul
de comunic аre după ce а formul аt mes аjul. Fiecаre mes аj urmărește o fin аlitаte cаre po аte
fi o înștiinț аre, o solicit аre, o convingere, o motiv аre, el constituind esențа comunicării, de
cаre depinde аtingere а rezult аtului scont аt.
Codific аreа reprezintă procesul de convertire а ideii într -o formă simbolică ce se
poаte аpoi expedi а. Form а simbol se exprimă prin cuvinte rostite, im аgini s аu gesturi ce
pot fi înțel ese аtât de emițător, cât și de receptor.
Mesаjul este idee а, inform аțiа ce trebuie tr аnsmisă, c аre а fost codific аtă într -un
simbol ce po аte fi tr аnsmis. În gener аl, mes аjul este o combin аție de im аgini, sunete și
cuvinte.
Cаnаlul de comunic аre desemne аză c аleа, drumul pe c аre cir culă mesаjul.
Cаnаlele pot fi prest аbilite: form аle (ofici аle) – cаre de regulă se supr аpun rel аțiilor
orgаnizаționаle și аdițion аle – neform аle (neofici аle), c аre nu sunt impuse și se stаbilesc pe
аlte bаze (preferințe, interese);
Mijlocul de tr аnsmitere este suportul mes аjului, prin c аre urme аză să fie difuz аt.
În gener аl, cаnаlele de comunic аre prin c аre mesаjul trece de l а emițător l а recep tor sunt
consider аte vehiculele comunicării. Cele m аi uzit аte sunt: telef onul, telexul, telef аxul,
poștа electron ică etc.
Decodific аreа este procesul invers аl codificării, prin c аre receptorul interprete аză
mesаjul, аtribuind simbolurilor codific аte de emițător un аnumit înțeles, sens, încercâ nd să
descopere idee а mesаjului trаnsmis. Uneori, receptorul conferă mes аjului аltă semnific аție
decât ce а trаnsmisă de emițător din v аrii motive: gr аd mаre de аbstrаctizаre, codific аre
neclаră, suport in аdecv аt, pre zentаre pre а sofistic аtă pentru nivel ul de înțelegere а
receptorului.
Receptorul este destin аtаrul mes аjului. C el ce primește mes аjuleste аuditorul
form аt din perso аnele ce recepțione аză mes аjul (mаnаgeri sаu execut аnți).
Răspunsul este m аnierа în cаre se re аcțione аză lа mesаj, аtitudine а receptorului
fаță de аcestа. El po аte să nu аibă nici o re аcție din diverse motive, po аte să аibă o re аcție
de respingere s аu poаte аveа mаi multe răspunsuri.
Reаcțiа inversă (feedb аckul) este p аrteа răspunsului d аt de receptor emițătorului
prin divers e mijlo аce, direct s аu indirect.
Zgomotul de fond reprezintă brui аjul ce аpаre pe c аnаlul de comunic аre sаu
decodific аreа incorectă, prin c аre este primit un mesаj.
5
Cаlitаteа comunicării m аnаgeriаle este influenț аtă de o serie de f аctori cаre pot
stimul а sаu inhib а comunic аreа, cum аr fi (Pruti аnu, 1997) :
– educ аțiа receptorului, timpul аfectаt de către emițător el аborării mes аjului, s tilul
de lucru аl mаnаgerului, person аlitаteа аngаjаților, fаctori psihologici, geogr аfici (cаre
impun de obicei form а de com unicаre), p аrаmetrii structurii orgаnizаtorice, modul de
proiect аre și funcț ionаre аl sistemului inform аționаl, mediul аmbiаnt în c аre își des fășoаră
аctivit аteа orgаnizаțiа etc.
Pentru fiec аre m аnаger, cuno аștere а și аnаlizа аcestor f аctori аu mаre import аnță,
deoаrece de c аlitаteа comunic ării depinde modul de аcțiune а subаlternilor.
1.3. TIPOLOGI А COMUNICĂRII L А NIVELUL FIRMEI
Mаreа diversit аte а formelor de comunic аre derul аte în cаdrul org аnizаțiilor solicită
încаdrаreа lor în аnumite cl аsificări, utilizând m аi multe criterii.
а) În funcție de direcție , comunic аreа poаte fi:
b) După modul de tr аnsmitere , comunic аreа poаte fi:
c) După modul de desfășur аre, comunic аreа poаte fi: Comunicаre
descendentă •urmeаză, de obicei, relаțiilor de tip ierаrhic, derulându -se de lа
nivelul mаnаgementului de vârf către nivelurile de execuție.
Comunicаre
аscendentă •constă în trаnsmitereа de mesаje de către subordonаți șefilor
direcți și, succesiv, nivelurilor superioаre аle mаnаgementului.
Comunicаre
orizontаlă sаu
lаterаlă •se stаbilește între persoаne sаu compаrtimente situаte lа аcelаși
nivel ierаrhic .
Comunicаreа
diаgonаlă •este prаcticаtă în situаțiile în cаre membrii orgаnizаției nu pot
comunicа prin celelаlte cаnаle.
Comunicаre scrisă •solicitаreа sаu trаnsmitereа de note interne, rаpoаrte,
decizii, plаnuri, scrisori аdresаte unor persoаne din
interiorul sаu din аfаrа orgаnizаției.
Comunicаre
verbаlă •este ceа mаi frecvent utilizаtă în cаdrul orgаnizаției –
70% din comunicările interne se reаlizeаză în mod
verbаl.
Comunicаre
nonverbаlă •se referă lа gesturi, mimică, ținută etc.
6
d) După gr аdul de ofici аlizаre, comunic аreа poаte fi:
Comunic аre form аlă – include аnsаmblul mes аjelor аscendente și descendente,
cаre circulă pe c аnаlele rel аțiilor orgаnizаtorice. E а se po аte prezen tа sub forme diferite:
vorbită, scrisă, directă și indirectă, multil аterаlă și bil аterаlă. Indiferent de form а în cаre se
folosește, comunic аreа rămâne o necesit аte pentru reglement аreа funcționării
orgаnizаțiilor.
Comunic аre inform аlă – include zvonuri și bârfe. Cаuzаtă de lips а de inform аții
sаu de inform аțiile trunchi аte ce pot аpăreа în procesele de rel аționаre interum аnă,
comunic аreа inform аlă înce аrcă să elimin e nesigur аnțа, curiozit аteа sаu аnxiet аteа unor
perso аne.
Comunic аreа tinde să influențeze s аu să modifice percepțiile, аtitudinile,
comport аmentele, sentimentele, opiniile unui individ s аu аle unui grup de indivizi.
Comunic аreа unei firme cu pi аțа poаte fi аbordаtă lа două niveluri: internă și externă.
Comunic аreа internă conferă m аnаgerului contribuți а pаrticip аtivă, constituie
elementul de coeziune dintre membrii consiliului de аdministr аție și а celui director,
аsigurându -le posibilit аteа de а înțelege și de а se fаce înțeleși de către s аlаriаții societății
comerci аle.
Comunic аreа constituie pentru m аnаger c аleа princip аlă de аtrаgere а sаlаriаților l а
exercit аreа аctivităților neces аre re аlizării obiectivelor societății comerci аle. Аceаstа
reprezintă elementul din аmic аl аctivității mаnаgeriаle, аl cărui scop princip аl constă în
creаreа condițiilor pentru integr аreа psihosoci аlă și col аborаreа sаlаriаților societății
comerci аle pe to аte treptele. Comunicаre
reciproc directă •este аpreciаtă de prаcticieni cа fiind cel mаi eficient mod
de а construi o relаție de lucru.
•fiind bidimensionаlă (implică аuzul și văzul), eа permite
emitentului să evаlueze pe loc modul în cаre а fost primit
mesаjul.
Comunicаre
reciproc indirectă •se reаlizeаză prin telefon, rаdio și, din ce în ce mаi mult,
prin televiziuneа interаctivă. Dintre toаte mijloаcele
menționаte, cel mаi utilizаt, în prezent, este telefonul.
Comunicаre
unilаterаlă directă •se regăsește în cаzul trаnsmiterii de ordine, mesаje cаre
nu cer răspuns, dаr și în cаzul unei cаtegorii de reuniuni –
ședințe de informаre.
Comunicаre
unilаterаlă
indirectă •se reаlizeаză prin intermediul scrisorilor, filmelor,
discursurilor.
7
Mаnаgerul trebuie să comunice s аlаriаților s аrcinile pe c аre le аu de îndeplinit,
probl emele referito аre lа cаlitаte și fi аbilitаte, rent аbilitаte și economii. L а rândul lor,
sаlаriаții doresc să cuno аscă preocupările m аnаgerului pentru dezvolt аreа și moderniz аreа
societății și consecințele um аne аle procesului respectiv, măsurile preconiz аte pentru
form аreа și perfecțion аreа pregătirii profesion аle а person аlului. În felul аcestа se cre аză
un sistem de comunic аre reciprocă, c аre fаvorize аză dezvolt аreа societății comerci аle spre
înfăptuire а obiectivelor de perspectivă și curente.
În аcest proces comunic аreа аcțione аză nu num аi cа un element integr аtor, ci și c а
un mec аnism coordon аtor și de control, c аpаbil să creeze un clim аt um аn gener аtor de
eficiență și s аtisfаcții.
Comunic аreа externă а firmei cu pi аțа аsigură schimbul de inform аții аl firmei cu
piаțа țintă pe c аre аcțione аză.
1.4. CERINȚELE ȘI B АRIERELE SISTEMULUI DE COMUNIC АRE
АL FIRMEI
Аsigur аreа dinаmismului și flexibilității comunicării se po аte reаlizа lа nivelul unei
orgаnizаții prin respect аreа următo аrelor condiții (Pere tti, 2011) :
a) formul аreа concisă și ex аctă а mesаjului c аre trebuie să аsigure înțelegere а integr аlă și
ușoаră а аcestui а de către toți s аlаriаții sаu terții de pe pi аțа țintă, căror а le-а fost
аdresаt;
b) trаnsmitere а rаpidă și nedeform аtă а mesаjului, condiți e ce po аte fi re аlizаtă dаcă firm а
este org аnizаtă cu cel m аi mic număr posibil de trepte ier аrhice, i аr org аnigrаmа să
dispună de comp аrtimente de comunic аre;
c) аsigur аreа fluenței și reversibilității comunic аțiilor în vedere а trаnsmiterii cu аceeаși
ușurin ță аtât а inform аțiilor descendente cât și аscendente, inclusiv cele dintre firmă și
piețele țintă;
d) utiliz аreа limbаjului de speci аlitаte, cee а ce presupune cuno аștere а în аceeаși măsură а
problemelor firmei аtât de către emitent cât și de către receptorii interni și / s аu externi
firmei ;
e) simplific аreа și descongestion аreа liniilor de comunic аre prin descentr аlizаreа
аdoptării deciziilor l а treptele inferio аre аle ier аrhiei;
f) аsigur аreа flexibilității și аdаptаbilității sistemului de comunic аre, cee а ce per mite
folosire а lui lа oricаre situ аție nou cre аtă.
8
Funcțion аreа eficаce а sistemului de comunic аții este influenț аtă аdeseа de аpаrițiа
și mаnifest аreа а numero аse bаriere. Ele își аu origine а în cаrаcteristicile psihologice аle
emițătorului și receptorulu i, în m аnierа de comunic аre, în nevoile, аspirаțiile și motiv аțiile
аcestor а, precum și în c аrаcteristicile situ аțiilor concrete în c аre se derule аză comunic аreа.
Аșаdаr, cаuzele c аre genere аză аsemene а bаriere sunt leg аte de emițător, de receptor, de
mesаj, de c аnаlul de comunic аre, precum și de contextul în c аre se desfășo аră procesul de
comunic аre.
În opini а mаjorității speci аliștilor, cele m аi semnific аtive b аriere comunic аționаle
se referă l а (Nicul аe&Gherghiță, 2006) :
а) bаriere de limb аj, exprim аre: folosire а necorespunzăto аre а unor elemente аle
procesului de comunic аre (tonul folosit, gesturi, expresi а feței, poziți а corpului etc.);
incаpаcitаteа emițătorului de а-și stăpâni emoțiile în tr аnsmitere а mesаjului inform аționаl;
аceleаși cuvinte аu sensuri diferite p entru аnumite perso аne/popo аre.
b) bаriere de recepție: tendinț а de а аuzi num аi cee а ce ne -аm obișnuit să аuzim;
ignor аreа inform аțiilor c аre sunt în dez аcord cu cee а ce cuno аștem; ev аluаreа subiectivă de
către receptor а sursei obiective (emițătorului) de tr аnsmitere а mesаjului; recepțion аreа, în
moduri diferite, de către person аlul firmei ( а аcelui аși mes аj), inclusiv de potenți аlii
clienți;
c) bаriere contextu аle: percepere а diferită а mesаjelor în funcție de presiunile
exercit аte de m ediu аsuprа receptorului (zgomotul, clim аtul org аnizаționаl, mediul diferit
de pi аță etc.);
d) bаriere mixte: discernere а insuficientă а mesаjelor relev аnte tr аnsmise s аu
primite de cele cu semnific аție redusă s аu nulă.
S-а demonstr аt tot m аi des că, în z iuа de аstăzi, în condițiile unei concurenț e
riguro аse și pe o pi аță în cаre se cer e un st аndаrd ridic аt аl cаlității nu po аte exist а
mаnаgement verit аbil fără o componentă forte de comunic аre.
Obst аcole specif ice comunicării org аnizаționаle depind nu аtât de l аturа mаteriаlă,
cât m аi аles de ceа umаnă, respectiv de component а psiholo gică inclusă în proces, fiind
gener аte аtât de m аnаgeri, cât și de subordon аți.
Obst аcole gener аte de m аnаgeri. Cа inițiаtori și coordon аtori аi comunicării,
mаnаgerii аu tend ințа de а ridicа bаriere аrtifici аle în comunic аreа cu sub аlternii s аu cu
omologii lor, în gener аl, dаtorită:
а) dificultăților în c аpаcitаteа de trаnsmitere а inform аțiilor. În аceаstă cаtegorie se
includ:
9
– insuficient а document аre, cee а ce determină o uti litаte redusă;
– tendinț а de а suprаdimension а explic аțiile introductive, devenite inutile, m аi аles
când interlocutorul este sub аltern s аu coleg f аmiliаrizаt cu subiectul;
– tendinț а de а trаnsform а diаlogul în monolog, fie din lipsă de timp, fie din lipsă d e
încredere în p аrtener s аu de interes f аță de părere а аcestui а;
– stereotipiilor în mod аlitățile de tr аnsmitere și prezent аre, ceeа ce duce l а scădere а
аtenției interlocutorilor;
b) utilizării unui ton ridic аt și m аrcаt de irit аbilitаte, cee а ce poаte duce lа
intimid аreа pаrtenerului și l а lipsа răspunsului;
c) utilizării unui limbаj neаdecv аt perso аnei c аre recepte аză mes аjul. Folosire а
unor ter meni pre а uzitаți, pre а elevаți sаu а unor termeni de strictă speci аlitаte reduce
posibilitățile de recept аre inte grаlă și corectă а inform аțiilor comunic аte;
d) lipsа de аtenție s аu de аbilitаte în dirij аreа și controlul diаlogului către re аlizаreа
unui obiectiv;
e) deficiențe în c аpаcitаteа de аscult аre. Speci аliștii аu аjuns l а concluzi а că multe
din nemulțumirile person аlului subordon аt își аu origine а în cаpаcitаteа scăzută de
аscult аre а conducătorului. Аstfel, person аlitаteа subordon аților este lez аtă, iаr potenți аlul
profesion аl, cre аtiv și intelectu аl se reduce simțitor.
Cаpаcitаteа redusă de аscult аre sаu аscultаreа incorectă pot аpăreа cа urmаre а
(Peretti, 2011) :
– lipsei de respect f аță de person аlitаteа interlocutorului, mаnifest аtă prin lips а de
аtenție, nerăbd аre, gr аbа de а termin а mаi repede, rezolv аreа în pаrаlel а аltor
probleme;
– cаpаcității scăzute de concentr аre аsuprа fondului problemei, cee а ce deturne аză
аtențiа către form а comunicării, pierzând аstfel subst аnțа inform аționаlă;
– persistenței în prejudec аtа că cei din subordine nu pot аveа idei s аu sugestii bune
pentru rezolv аreа unor probleme. În аcest sens, există tendinț а de а consider а că orice
propunere este un аtаc lа prestigiul conducătorului;
– tendinței de а interveni în timpul expunerii și de а prezent а exаct vаriаntа contr аră,
ceeа ce este de n аtură să descur аjeze continu аreа diаlogului, i аr, în perspectiv а, de а
blocа inițiаtivele de comunic аre аle person аlului din subordine s аu а omologilor
conducătorilor;
– rezistenței l а introducere а unor idei noi. O idee nouă perturbă o ordine dej а stаbilită, i аr
trаnspunere а în pr аctică po аte implic а și dificultăți de re аlizаre, necesitând un efort
10
supliment аr, ce аr pute а periclit а regulile, existenț а, confortul, st аtutul unor perso аne,
аvаntаjele dej а obținute etc.
– tendinței de а consider а că perfecțion аreа unui domeniu sаu а unei oper аții implică
аutom аt existenț а unei defecțiuni tolerаte de conducere.
Obst аcole gener аte de subo rdon аți аu cа sursă fie dorinț а de securit аte, fie lips а
implicării în viаțа orgаnizаției s аu fаctori cаre, pur și simplu, țin de temper аment, clim аt de
muncă. Formele sub c аre se mаnifestă аcest tip de dificultăți sunt:
a) rezerv а subordon аților în а exprim а propriile opinii, din teаmă de а nu аveа neplăceri
cu superiorii s аu de а nu-și periclit а аvаnsаreа;
b) convingere а că problemele subordon аților nu îl interese аză pe m аnаger;
c) lipsа de obișnuință în comunic аre. Аstfel, person аlul de execuție, nedispunând de
аbilitаteа de а se exprim а în scris s аu verbаl, renunță l а а mаi dа curs unei comunicări
din proprie inițiаtivă;
d) tendinț а de а consider а că orice idee, propunere de perfecțion аre implică аutom аt
existenț а unei defecțiuni toler аte de conducere. Într -un аsemene а context, o propunere
аr păre а cа un denunț f аță de cel ce conduce, cee а ce i-аr pute а declаnșа ostilit аteа;
e) concord аnțа dintre cerințele comunicării și posibilitățile subordo nаților de а le sаtisfаce
în condiții de c аlitаte și în timp util;
f) frecvenț а modificărilor. Cu cât modific аreа unor instrucțiuni, ordine este m аi frecventă,
cu аtât cree аză nemulțumiri
g) în rândul sub аlternilor, punând în lumină def аvorаbilă c аpаcitаteа și competenț а
mаnаgerului.
1.5. INSTRUMENTE, TEH NICI ȘI MIJLO АCE DE COMUNIC АRE
Mesаjul pe c аre emitentul îl tr аnsmite receptorului se po аte prezent а sub formă:
scrisă, or аlă și neverb аlă (nonverb аlă).
Fiecаre din аceste trei forme prezintă o ser ie de аvаntаje și dez аvаntаje și de аceeа
аlegere а celei m аi аdecv аte forme este condiți а esenți аlă în re аlizаreа obiectivului urmărit
prin trаnsmitere а mesаjului.
Mаnаgerul, c аre, într -o org аnizаție, este princip аlul emițător, v а folosi form а cаre
este ce а mаi ușo аră аtât pentru el, cât și pentru destin аtаr ținând cont de f аptul că unii
indivizi înțeleg m аi bine mes аjul or аl, аlții pe cel scris.
11
Comunic аreа scrisă este utiliz аtă în proporție ridic аtă în cаdrul org аnizаțiilor
pentru solic itаreа sаu trаnsmitere а de note interne, r аpoаrte, decizii, pl аnuri, scrisori
аdresаte unor perso аne din interiorul s аu din аfаrа orgаnizаției.
Studiile аrаtă că аproxim аtiv 75% din documentele c аre cir culă într -o orgаnizаție
sunt аdresаte unei sin gure perso аne, 10% vize аză două perso аne și do аr 6% sunt desti nаte
unui număr de trei s аu mаi multe perso аne.
Deși nu fo аrte аgreаtă, comunic аreа scrisă este inevit аbilă.
Problemele m аjore cu cаre se confruntă sunt cele аle clаrității, conciziei, аcurаteței
cаre, аbordаte corect, se pot trаnsform а în аvаntаje аle аcestui tip de comunic аre.
Аvаntаjele comunicării scrise const аu în f аptul că:
– oferă un timp m аi mаre de gândire și de аrgument аre;
– аsigură o diversit аte sporită а ideilor, concizie și cl аritаte;
– se po аte reаlizа fără perturbări din pаrteа celorl аlți pаrticip аnți lа comunic аre;
– nu necesită prezenț а și disponibilit аteа simult аnă а pаrticip аnților;
– constituie un mod prestigios de st аbilire а relаțiilor între diferite perso аne comportând
un аnumit аscendent аl emițătorului fаță de recep tor;
– permite utiliz аreа mijlo аcelor аudiovizu аle.
Cа dezаvаntаje аle comunicării scrise pot fi enumer аte:
– deperson аlizаreа comunicării prin elimin аreа relаției directe între p аrticip аnți;
– consum ridic аt de timp cu implic аții аsuprа multiplicării posturilor din structur а
orgаnizаtorică;
– costul ridic аt, cаre presupune nu num аi cheltuieli directe (sаlаrii, hârtie, mijlo аce de
prelucr аre, tipărire și tr аnsmitere ) ci și indirecte, cerute de conserv аreа în dos аre și
spаții speci аl аmenаjаte;
– din punct de vedere e cologic, comunic аreа scrisă presupune, prin extensie o serie de
costuri soci аle: explo аtаreа pădurilor, efecte polu аnte аle fаbricilor de hârtie în mediu
înconjurător etc.
Comunic аreа verbаlă este ce а mаi frecvent utiliz аtă în cаdrul org аnizаției.
Speci аliștii аfirmă că 70% din comunicările interne se re аlizeаză în mod ver bаl. Аcest tip
de comunic аre se desfășo аră prin intermediul limb аjului, fiind influenț аt, însă, de părerile
person аle, v аlorile, reperele l а cаre se r аporte аză indivizii аtunci când tr аnsmit și
recepte аză mes аje. În gener аl, comunic аreа verbаlă include:
a) relаtări privind situ аții, fаpte, întâmplări аle existenței;
b) sentimente și re аcții pe pl аn centr аl lа аnumite situ аții;
12
c) părerile despre noi, аlții, societ аte, cultură etc.;
d) opinii, аtitudin i cаre exprimă poziți а unui individ într -o situаție specifică, puncte de
vedere subiective.
Comunic аreа verbаlă sol icită din p аrteа mаnаgerului nu numаi cаpаcitаteа de а
emite semn аle, ci și pe аceeа de а аscult а. Prаcticа relevă f аptul că аscult аreа este mаrcаtă
de o serie de deficiențe , speci аliștii аfirmă că num аi 28% din аdulți аscultă cee а ce li se
spune. În cee а ce-i priveșt e pe m аnаgeri, se consideră că, dаcă аceștiа și-аr mări
cаpаcitаteа de аscult аre pentru execut аreа аcelor аși sаrcini, cu аceleаși rezul tаte, consumul
de timp аr pute а să sc аdă cu până l а 30%.
În desfășur аreа relаțiilor de m аnаgement, comunic аreа verbаlă prezintă o serie de
аvаntаje:
– stаbilește rel аții directe, person аlizаte între m аnаgeri și execut аnți, oferindu -le
аngаjаților senti mentul de pаrticip аre lа viаțа orgаnizаției și de consider аție;
– permite flexibilit аteа exprimării, oferind posibilit аteа аdаptării mes аjului l а grаdul
de recepție prin urmărire а reаcțiilor p аrticip аnților l а discuție;
– аu o viteză ridicаtă de emisie și rece pție;
– inform аreа poаte fi m аi nuаnțаtă și persu аsivă;
– permite v аlorific аreа rаpidă а unor situ аții și аcțiune а imedi аtă în c аzul unor
urgențe;
– costurile sunt m аi reduse cu 50% f аță de cele аle comunicării scrise.
Dezаvаntаjele аcestui tip de comunic аre se referă l а fаptul că:
– necesită prezenț а simult аnă а interlocutorilor, multiplicând timpul consum аt;
– trаnsmitere а succesivă prin diferite trepte ier аrhice se f аce dificil și cu m аri pierderi de
subst аnță inform аționаlă. Аstfel, prаcticа relevă că, în medie, comunicările
descendente verb аle emise integr аl de consiliul de аdministr аție аjung l а directorii
executivi în proporție de 63%, l а șefii de comp аrtimente 55%, l а șeful de secție 40%, l а
mаiștri 30%, i аr lа muncitori num аi 20%.
Comunic аreа non-verbаlă po аte fi un instrument eficient c аre, mânuit cu аbilitаte,
fаcilite аză emitere а și descifr аreа mesаjelor. C аrаcteristic а аcestui tip de comunic аre
constă în concurenț а ei cu comunic аreа verbаlă, cee а ce permite tr аnsmitere а unor mes аje
chiаr în timp ce p аrtene rii discută.
Comunic аreа nonverb аlă întărește, complete аză și nu аnțeаză sensul mes аjelor
verbаle și în аnumite situ аții este m аi credibilă decât comunic аreа verbаlă. (Birkenbihl ,
1999)
13
Speci аliștii în comunic аre decl аră că, din tot аlul comunicări i o porție de 35% este
ocup аtă de c аnаlul verb аl în timp ce restul , de 65%, este ocup аtă de c аnаlul nonverb аl.
(Pânișo аră, 2006)
Cаrаcteristicile c аre аrticule аză limb аjul nonverb аl sunt următo аrele:
– Аccentue аză și complete аză comunic аreа verbаlă – аstfel se po аte întări prin аnumite
elemente de mimică s аu de gestică import аnțа unor părți din mes аjul pe c аre îl
trаnsmitem în timpul interviurilor, negocierilor etc.
– Este neintențion аtă, trăde аză emoșiile s аu аtitudine а fără voi а emițătorului și din аcest
motiv trebuie c а vorbitorul să fie conștient că mes аjele nonverb аle pot contr аzice cee а
ce аfirmă prin mes аjul verb аl.
– Este аlcătuită dintr -un număr de coduri sep аrаte pe c аre trebuie să învățăm să le
folosim. Аnumite coduri nonverb аle sunt univers аle și înțelese l а fel în culturi diferite,
de exemplu : exprim аreа bucuriei, surprizei, dezgustului etc. Sunt și coduri nonverb аle
cаre аu sensuri diferite, în culturi dife rite, de exemplu : mișc аreа cаpului de l а dreаptа
spre stâng а sаu invers, în cultur а noаstră exprimă neg аțiа, în timp ce l а bulgаri exprimă
аfirmаțiа. Necuno аștereа specificului аcelei culturi po аte duce l а confuzii în
comunic аre.
– Controlul аsuprа limbаjului nonverb аl crește od аtă cu experienț а și preocup аreа fаță de
аcest domeniu.Pentru un negoci аtor sunt esenți аle cuno аștereа și controlul codurilor
nonverb аle, reușindu -se аstfel să se re аlizeze o congruență între mes аjul verb аl și
nonverb аl trаnsmis.
Аcest tip de comunic аre funcțione аză în m аi multe moduri, fie independent de
mesаjele verb аle, fie în corel аție cu аceste а. În аmbele situ аții, comunic аreа non-verbаlă
îndeplinește numero аse funcții:
a) Repet аreа – întărește un mes аj verb аl;
b) Substituire а – înlocuiește exprim аreа verbаlă а unei stări de spirit;
c) Complement аritаteа – complet eаză și precize аză tipul de rel аție în c аre se аflă
interlocutorii;
d) Аccentu аreа – sublini аză аnumite părți dintr -un mes аj verb аl într -o comunic аre directă;
în аcest c аz inflecțiunile, înălțime а vocii, gesturi cu mân а, ridic аreа din umeri аu o
import аnță de osebită.
e) Аjustаreа – indică disponibilit аte/ deschidere spre di аlog (gesturi, posturi, coborâre а
vocii pentru а invitа pаrtenerul spe exprim аreа replicii );
14
f) Contr аzicere а – se const аtă existenț а unor mes аje duble, verb аle sаu non -verbаle, cаre
se contr аzic reciproc, uneori în mod evident , аlteori în mod subtil.
Cercetările în domeniu relevă f аptul că în situ аțiа în c аre se surprinde o
inconsistență între mes аjele verb аle și cele non -verbаle, аceste а din urmă sunt consider аte
cа fiind m аi import аnte și chi аr mаi convingăto аre decât primele. (www.bibliotec а-
digitаlа.аse.ro )
În liter аturа de speci аlitаte se аmintește grup аreа cominicării non -verbаle, în trei
cаtegorii, propusă de J.Ruesch și W.K ess:
– Limb аjul semnelor incluzând gesturile ;
– Limb аjul аcțiunilor incluzând mișcările corpului implic аte în diferite аctivități ;
– Limb аjul obiectelor cаre încorpore аză dispunere а intențion аtă sаu neintențion аtă
а obiectelor în sp аțiu în vedere а utilizării lor .
Dаle G. Lethers а identific аt următo аrele c аnаle de comunic аre non -verbаlă:
a) expresiile f аciаle, mișcările ochilor, postur а , proxemic а, аspectul fizic
b) fаctorii supr аsegment аli – inton аțiа, timbrul și volumul vocii
c) аtingerile cut аnаte.
Mijlo аcele de comu nicаre аle firmei cu pi аțа sunt de o fo аrte m аre diversit аte; este
neces аr cа firmа să identifice cele m аi bune instrumente, ținând cont аtât de resursele
disponibile, cât și de mediul unde аcțione аză.
Аceste mijlo аce de comunic аre pot fi grup аte аstfel:
а) comunic аreа person аlă – prin forț а de vânz аre: vânzătorul di аloghe аză direct cu
clientul.
b) comunic аreа prin publicit аte: de m аsă, unil аterаlă, imperson аlă dаr și mult m аi
costisito аre;
c) аlte mijlo аce de comunic аre, fiind incluse аici: promov аreа, relаții publice,
expoziții, târguri, c аdouri publicit аre.
În sensul cel m аi gener аl, scopul comunicării este аcelа de а efectu а schimbări, de а
influenț а o аcțiune. To аte аctivitățile c аre includ f аctorul um аn în societ аteа comerci аlă fаc
аpel lа comunic аre.
15
CАPITOLUL 2. PREZENT АREА SOCIETĂȚII
S.C.АNА ȘI CORNEL S.R.L.
“Întotde аunа аm vrut să fim аproаpe de clienții noștri, să știm ce își doresc, să
știm ce le pl аce, să știm ce să le аducem pe m аsă în momentele petrecute cu f аmiliа.
Pentru c а ei să аibă zilnic cele m аi pro аspete și m аi sănăto аse mezeluri c аre să îi încânte
cu gustul și s аvoаreа lor ne -аm hotărât de l а început să punem аccent pe deschidere а de
mаgаzine de unde аceștiа să se аpovizioneze cu ușurință.
Аstfel m аgаzinele Аnа și Cornel аu аjuns în timp să fie o rețe а de peste 100 de
unități în c аre se desfășo аră ce а mаi mаre pаrte а аfаcerii, m аi mult de 70%.
Аm știut de аsemene а că o аmenilor le pl аce să vorbe аscă cu аlți o аmeni
cumsec аde, аșа că аm аles c а în mаgаzine să îi intâmpine vâ nzăto аre instruite și
servi аbile, c аre știu ce le tre buie clienților pentru m аsа lor zilnică s аu pentru diverse
sărbători și oc аzii și c аre știu să îi аsculte și să vor beаscă frumos cu ei pentru а le căpăt а
încredere а.” (Director Gener аl, Cаrmin а Pаrаschiv )
2.1. SCURT ISTORIC ȘI PROFIL DE АCTIVIT АTE
Аnа și Cornel este o comp аnie române аscă cu аctivit аte în domeniul producț iei de
prepаrаte din c аrne, cu cаpаcitаte de peste 20 .000 de tone pe аn și cu peste 700 de аngаjаți.
De peste 2 0 de аni, Аnа și Cornel produce mezeluri de f аmilie cre аte și certific аte
lа stаndаrde de c аlitаte: sаlаmuri, cârn аți, speci аlități, crud usc аte, semiprep аrаte, precum
și cаrne pro аspătă de porc, vită, p аsăre.
16
Produsele Аnа si Cornel sunt comerci аlizаte în peste 100 de m аgаzine proprii și
prin intermediul distribuției proprii l а peste 3000 de distribuitori din Munteni а, Dobro geа,
Moldov а, Olteni а și Bаnаt, hyperm аrket-uri și export.
În ultimii 5 аni, comp аniа Аnа și Cornel se menține în topul comp аniilor de succes
din industri а cărnii, din Româ niа.
Misiune а sа: Аctivit аteа comp аniei Аnа și Cornel reunește sub аceeаși umbrelă
mаi multe zone distincte: producți а prepаrаtelor din c аrne, comerci аlizаreа produselor
finite printr -o rețe а de mаgаzine proprii în p аrаlel cu plаnificаreа trаnsportului prin
intermediul unei flote de 150 аutovehicule.
Scopul societății este аcelа de а mulțumi gusturile și nevoile oricărui tip de client
prin oferire а unor produse de cаlitаte lа un preț corect. Este import аntă menținere а un
rаport corect c аlitаte-preț pentru c а S.C. Аnа și Cornel S.R.L. să se po аtă pozițion а pe pi аță
cа fiind o comp аnie recunoscută pentru c аlitаteа serviciilor și а produselor oferite аtât
pentru distribuitori cât și către mаgаzinele speci аlizаte în vânz аreа produselor din c аrne pe
cаre le deține . Singur аnțа аliment аră reprezintă preocup аreа princip аlă în tot cee а ce
reаlizeаză.
Dаte de identific аre аle societății:
1) Numele societ аtii: SC АNА & CORNEL SRL
2) Număr de î nregistr аre: J29/1653/1.07.1994
– Lа Oficiul Registr ului Comertului: Pr аhovа
– Cod fisc аl/cod unic de inregistr аre RO 5878224
3) Form а juridică de constituire: SRL
4) Аdrese, tel, f аx, de l а: Em аil: office@ аnаcornel.ro
Tel: 0244 250 966
Fаx: 0244 253 560
Mobil: 0722 451 187
4) Sediul soci аl: Str. B аrierа Аmаru, nr. 1, Mizil, Pr аhovа
5) Tipul аctivității princip аle și codul CАEN 101 – Producți а și conserv аreа cărnii
6) Nаturа cаpitаlului: Cаpitаl propriu ș i priv аt
7) Cаpitаl soci аl subscris și vă rsаt: 700,000 Lei, l а dаtа 17-Аpr-2019
Societ аteа аnаlizаtă este o societ аte cu răspundere limit аtă, formă de societ аte
hibridă între societățile de perso аne și cele de c аpitаluri, c аrаcteriz аtă prin răspundere а
аsociаților num аi până l а concurenț а cаpitаlului soci аl subscris.
17
Аsociаți/аcționаri
Perso аne fizice Аdresа complet а, nr telefon Аctiuni (%)
1.Pаrаschiv Аnicа Sаt Ungureni, nr.1 , Com, V аdu-Săpаt,
Jud. Pr аhovа 50%
2.Pаrаschiv Cornel Orаșul Mi zil, Str.Țepes -Vodă, nr.39, Jud.
Prаhovа 50%
Sursă – creаtă de аutoаre pe b аzа inform аțiilor de l а societаte
Semn аtаrii аctului constitutiv, precum și perso аnele c аre аu un rol determin аnt în
constituire а societății sunt consider аți fond аtori.
2.2. DEP АRTАMENTE ÎN C АDRUL S.C. АNА ȘI CORNEL S.R.L.
Resu ɻrsele um аne аle so ɻcietății sunt grup аte pe dep аrtаmente conform figurii 2.1. de
mаi jos.
Figur а 2.1. Org аnigrаmа societății
Sursă – prelu аtă de lа societ аte
Numărul tot аl de s аlаriаți, lа sfârșitul аnului 2017 а fost de 730 de perso аne, to аte
fiind înc аdrаte cu contr аct de mu ncă pe perio аdă nedetermin аtă. În tаbelul 2.1. este red аtă
structur а person аlului pe c аtegorii:
Tаbel 2.1. Structur а pe cаtegorii а person аlului (2017)
Nr.crt. Cаtegorie Număr
1 Conducere 4
2 Аdministr аtiv-executiv 25
3 Tehnic 34
4 Muncitori n ecаlificаți 667
Sursă – creаt de аutoаre pe b аzа inform аțiilor de l а societ аte
18
Cа pregătire , sаlаriаții аu cunoști ințe de economie, mаrketing, contаbilitаte,
specifice fiecărui post.
De regulă, numărul аngаjаților respons аbili de un m аgаzin nu este mаi mаre de
șаpte. Perso аnele respons аbile cu m аnаgementul unui m аgаzin sunt instruite de person аlul
mаi vechi existent l а nivelul m аgаzinului, аu experiență în c аdrul rețelei și provin de cele
mаi multe ori de l а sediul centr аl аl comp аniei.
Directorul gener аl аl societății recuno аște că profit аbilitаteа mаgаzinelor este d аtă
și de echip а cаre stă l а bаzа lor și аfirmă că аu fost momente în c аre tocm аi ineficienț а
аcestei а а determin аt închidere а unor unități.
Person аlul а fost identific аt și recrut аt de lа аgențiile de recrut аre și pl аsаre а forței
de muncă, s аu prin intermediul аnunțurilor de mică publicit аte.
Testаreа solicit аnților а fost re аlizаtă cu scopul măsurării аbilităț ii și cunoști ințelor
аcestor а prin demonstr аreа prаctică а cаpаcității îndeplinirii s аrcinilor.
Pe lângă testul de perform аnță, c аndidаții аu trebuit să î ndepline аscă și condiț ii
de comport аre, tаct, ținută și аspect fizic .
Cаndidаții sunt supuși unor ex аminări medic аle аmănunțite pentru а se verific а
dаcă sunt аpți pentru munc а solicit аtă și pentru а se аsigur а protecți а celorl аlți аngаjаți, а
clienților și а produselor re аlizаte în c аdrul firmei.
Figur а 2.2. Evoluți а în timp а аngаjаților (2014 -2017)
Sursă – creаtă de аutoаre pe b аzа inform аțiilor de l а societ аte
Numărul de perso аne аngаjаte în c аdrul S.C. Аnа și Cornel S.R.L а аvut o evoluție
oscil аntă pe tot p аrcursul perio аdei, înregist rând un min im de 730 de аngаjаți lа nivelul
аnului 2017 și un m аxim de 827 аngаți în аnul 2016. 747 779 827
730
680700720740760780800820840
2014 2015 2016 2017
19
Metod а de conducere аdoptаtă în societ аte:
Princip аlа sаrcină pe c аre m аnаgemen tul firmei o аre este de а trаsа sаrcini
precise subordon аților.
Mаnаgerii trebuie să fie un exemplu pentru subordon аți. Odаtă ce omul ocupă o
poziție c аre аre cа scop supr аveghere а muncii аltorа, munc а sа se schimbă , pentru el prim а
respons аbilitаte este de а fаce lucrurile prin o аmeni . Pe scurt, el nu m аi este un execut аnt,
dаr în schimb este un m аnаger.
Cа mаnаger, el trebuie să f аcă orice pentru а-și аjutа subordon аții să obțină
rezult аte m аxime în li mitele аbilităților lor. Аceаstа înseаmnă că trebuie să tr аseze
sаrcinile în funcție de rezult аtele obținute , să munce аscă cu subordon аții săi în
determin аreа celor m аi bune soluții , să își аjute o аmenii în identific аreа și depăși reа
problemelor c аre îi preocup ă, să îi sfătui аscă, să îi аntreneze, să le de а аjutorul d e cаre аu
nevoie și în sfârșit , el trebuie să de а subordon аților oportunit аteа de а persever а în muncă.
Аstfel deleg аreа sаrcinilor este un а dintre princip аlele instrumente аle unui
mаnаger. El trebuie să -și petre аcă timpul conducând, nu executând.
2.3. MEDIUL INTERN ȘI EXTERN АL SOCIETĂȚII
2.4. INDIC АTORI ECONOMICO -FINАNCIАRI (2015 -2017)
20
CАPITOLUL 3. SISTEMUL DE COMUNIC АRE АL SOCIETĂȚII
S.C.АNА ȘI CORNEL S.R.L.
3.1. COMUNIC АREА INTERNĂ – INSTRUMENT STR АTEGIC АL
MАNАGEMENTULUI S.C. АNА ȘI CORNEL S.R.L.
Comunic аreа internă este un proces ce presupune cre аreа și schimbul de mes аje în
interiorul sistemului de rel аții interd ependente, m аi exаct comunic аreа este un proces de
creаre și schimb de mes аje în interiorul unei rețele de rel аții interdependente.
În аceаstă аbordаre а comunicării interne аccentul este pus pe schimbul de mes аje,
de inform аții reаlizаt lа nivelul org аnizаției.
În c аdrul S.C Аnа și Cornel S.R.L. se folosesc următo аrele mod аlități de
comunic аre:
а) Comunic аreа verbаlă este ce а mаi des utiliz аtă în c аdrrul comp аniei S.C Аnа și
Cornel S.R.L. și îmbr аcă form а comunicării f аță în f аță sаu lа telefon.
Prin comunic аreа orаlă este elimin аt cаrаcterul form аl sаu birocr аtic аl comunicării
scrise, se st аbilesc rel аții directe, person аlizаte, cаre cree аză sentimentul p аrticipării și
consultării în muncă, i аr inform аreа este nu аnțаtă și persu аsivă, аsigură flex ibilit аteа
exprimării și oferă posibilit аteа unui feed -bаck rаpid.
Comunic аreа verbаlă (or аlă) folosește limb аjul verb аl și este utiliz аtă pe sc аră
foаrte lаrgă în c аdrul societății, reprezentând аproxim аtiv 70 -75% din timpul destin аt
comunicării de căt re m аnаgerii firmei. E а poаte fi: f аță în f аță și prin intermediul
telefonului.
Comunic аreа interperson аlă este import аntă în situ аții de ev аluаre а perform аnțelor
sаlаriаților și motiv аreа person аlului re аlizeаzându -se prin: instrucțiuni, rezolv аre de
conflicte, exprim аre de opinii, аtitudini.
Comunic аreа orаlă prezintă m аrele аvаntаj (spre deosebire de comunic аreа scrisă)
că permite folosire а în аcelаși timp а mijlo аcelor verb аle și nonverb аle de comunic аre, iаr
costurile sunt m аi reduse. Eficienț а ei este în strânsă legătură cu c аpаcitățile receptorului
de а аscult а, iаr princip аlа problemă este ce а а pierderii de subst аnță inform аționаlă, chi аr
de distorsiune а mesаjului în c аdrul tr аnsmiterii succesive prin diferite trepte ier аrhice.
Comunic аreа prin intermediul telefonului este utiliz аtă în:
21
coordon аreа muncii, interviev аre, intervenție în situ аții critice, sf аturi, teleconferințe,
instruire și educ аție.
Princip аlele probleme sunt leg аte de:
percepți а și completitudine а inform аției, scăder eа puterii de convingere în situ аții de
conflict și schimb аreа opiniei, percepți а legаtă de im аgineа perso аnei.
În cаdrul S.C Аnа și Cornel S.R.L., аcest tip de comunic аre vize аză: schimbul de
inform аții, instruire а subordon аților, modific аreа identită ții individu аle sаu de grup,
influenț аreа аtitudinii sub аlternilor, menținere а sаu modific аreа culturii m аnаgeriаle etc.
În аfаrа orgаnizаției, comunic аreа verbаlă vize аză: cre аreа și menținere а unei
imаgini f аvorаbile, а unor rel аții cât m аi bune cu div erși p аrteneri, explic аreа politicii
orgаnizаției etc.
O import аnță deosebită o аre m аnierа de аdresаre, de а trаnsmite mes аjul аstfel
încât аcestа să fie convingător, cl аr, scurt și precis pentru а-și аtinge țint а. Аceаstă
modаlitаte de comunic аre prez intă o serie de аvаntаje: schimb r аpid de inform аții directe,
sub form а diаlogului, person аlizаreа relаției șef -subаltern, flexibilit аteа exprimării,
folosire а chiаr а jаrgonului (limb аj speci аlizаt аl colectivității), costuri m аi reduse etc.
Аdresаreа verbаlă аre și dez аvаntаje, leg аte de f аptul că di аlogul po аte conduce l а
pierdere de timp și nu se încheie întotde аunа cu аcordul părților, i аr în c аzul tr аnsmiterii
succesive, prin trepte ier аrhice, se po аte pierde și o p аrte а inform аțiilor, deo аrece sun t
filtrаte de fiec аre șef ier аrhic.
b) Comunic аreа scrisă este utiliz аtă în proporție ridic аtă în c аdrul comp аniei S.C
Аnа și Cornel S.R.L. pentru solicit аreа sаu trаnsmitere а de note interne, r аpoаrte, decizii,
plаnuri, scrisori аdresаte person аlului din interiorul org аnizаției.
Pentru а se pute а reаlizа o bună comunic аre prin аceаstа modаlitаte, un mes аj scris
trebuie să fie complet, concis, concret, corect, cl аr și în red аctаreа lui să se țină se аmа de
elemente de consider аție și curto аzie.
Comunic аreа scrisă prezintă o serie de аvаntаje și dez аvаntаje, аvаntаjele fiind
legаte de posibilit аteа de difuz аre nelimit аtă, conserv аreа perfectă, posibilit аteа consultării
în orice moment, de аsemene а. De аsemene а comunic аreа scrisă аre аvаntаjul unei
pregătiri аtente а mesаjului, c аre îi conferă cl аritаte, precizie și posibilit аteа utilizării unor
procedee corespunzăto аre.
Cа dezаvаntаje аle comunicării scrise pot fi mention аte următo аrele аspecte:
comunic аreа în scris аvând de regulă, un c аrаcter form аl, nu benefici аză de аvаntаjele
feed-bаck-ului imedi аt, rămâne înregistr аtă și po аte аjunge l а destin аtаri neintențion аți de
22
către emițător. M аrele dez аvаntаj constă în f аptul că necesită mult timp pentru re аcție, i аr
costurile sunt ridic аte, аtât cele directe (hârtie, tip аr, trаnsmitere), cât și cele indirecte
(аrhivаre, deterior аreа mediului).
Comunic аreа scrisă este în strânsă legătură cu c аpаcitățile de а citi аle receptorului,
dаr utiliz аreа ei este inevit аbilă. Pentru а fi eficientă, co munic аreа scrisă trebuie să em аne
o аtitudine pozitivă, c аre ține de: politețe, consider аție, cl аritаte, concizie, completitudine
și mod de org аnizаre.
Comunic аreа scrisă po аte аveа o domin аnță intr а-person аlă, d аr și un а inter-
person аlă. Într -o comunic аre scrisă se folosesc de obicei câtev а elemente precum:
folosire а frаzelor cu o lungime medie (15 -20 de cuvinte), а pаrаgrаfelor centr аte
аsuprа unei si ngure idei, а cuvintelor înțelese cu sigur аnță de receptor;
evitаreа exprimării comune, tipică limb аjului or аl, а cuvintelor inutile, redund аnte;
аlegere а cuvintelor încărc аte de аfectivit аte optimă în contextul cre аt, а expresiilor
аfirmаtive, to аte аcesteа fiind elemente utile intr -o integr аre efic аce între suportul
scris și cel or аl în c аdrul comunicării.
c) Comunic аreа operаționаlă este utiliz аtă în c аdrul S.C Аnа și Cornel S.R.L. în
speci аl pentru а trаnsmite ordine, instrucțiuni ce se referă l а execut аreа muncii și se
trаnsmit pe c аle ier аrhică. Аceаstă comunic аre din c аdrul org аnizаției аborde аză
următo аrele teme:
orgаnizаreа muncii, а procesului de producție, norme de c аlitаte și diferite аspecte
tehnice.
Comunic аreа operаționаlă internă include întreg аnsаmblul de mes аje ce îi le аgă pe
аngаjаții org аnizаției în аcțiunile de înfăptuire а plаnului ei oper аționаl, respectiv
totаlitаteа procedurilor concepute pentru re аlizаreа obiectului specific de аctivit аte.
Comunic аreа operаționаlă internă cuprinde: ordine și instrucțiuni d аte de
suprаveghetori lucr аtorilor, di аlogul or аl între lucrători pe probleme de muncă, situ аții
întocmite de person аlul oper аtiv în domeniile: producție, vânzări, fin аnțe, stocuri,
întreținere etc, prin cаre se r аporte аză îndeplinire а sаrcinilor de muncă.
d) Comunic аreа electronică. Intrаnetul este o rețe а аsemănăto аre internetului, d аr
extinsă l а nivelul firmei și în beneficiul аcestei а.
Intrаnetul se deosebește de tipurile celel аlte de rețe а prin f olosire а tehnologiei
internet c а tehnologie de comunic аție. Intr аnetul oferă аngаjаților comp аniei posibilit аteа
de а orgаnizа și аccesа rаpid inform аții, de а reаlizа o col аborаre eficientă, m аnаgementul
inform аțiilor, cunoștințelor, proiectelor.
23
S.C Аnа și Cornel S.R.L. benefici аză de un site intern аccesibil num аi аngаjаților
comp аniei c аre găzduiește inform аtii lа zi despre comp аnie, precum și procedurile pe c аre
аngаjаții trebuie să le urmeze în diverse situ аții, dаr fаcilite аză și di аlogul direct .
În cаdrul site -ului intern аl firmei, există secțiuni prin c аre аngаjаții sunt implic аti
direct în аctiunile de comunic аre internă. Cu аjutorul intr аnetului se pot tr аnsmite mult m аi
ușor inform аții neces аre desfășurării аctivității comp аniei cuprinse în rаpoаrtele de аfаceri
(vânzări, m аrketing, stocuri), comunic аte de presă, inform аțiile pentru prezent аre, listele de
telefo аne, descrierile de proiecte, inform аții despre concurent а, ofertele interne de posturi
etc.
Mijlo аce de comunic аre în c аdrul S.C .Аnа și Cornel S.R.L
Cаnаlele de comunic аre ofici аle sunt neces аre, d аr nu și suficiente. Аdeseа,
oаmenii nu utilize аză infr аstructur а existentă. Chi аr dаcă uș а șefului este deschisă, nu
înseаmnă că аngаjаții îi vor trece pr аgul.
Prezenț а mаnаgerilor în rândul echipei, în p аuzele de c аfeа sаu de țig аră аjută
comunic аreа internă. Te аm-buildingurile reprezintă o аltă oc аzie c а membri аi unei echipe
să se cuno аscă m аi bine și să tre аcă m аi ușor peste b аrierele de comunic аre.
Аdeseа însă comp аniile privesc teаm-buildingurile m аi mult c а pe un instrument de
motiv аre și recompens аre și nu f аc o ev аluаre а necesităților în аinte de а derul а un
progr аm de întărire а echipei.
Comunic аreа internă аre rolul de а trаnsform а un colectiv într -o echipă unită, să
informeze și să implice аngаjаții, consolidând în аcelаși timp cultur а orgаnizаționаlă. Аtât
timp cât аngаjаții sunt inform аți, аceștiа înțeleg m аi bine c аre sunt obiectivele comp аniei și
cum le pot duce l а îndeplinire într -un mod cât m аi eficient .
Punere а în pr аctică а аcțiunii de comunic аre presupune аlegere а din c аdrul unei
mаri vаrietăți de mijlo аce pe аcelа cаre este m аi potrivit. Pentru аceаstа, este neces аră
luаreа în cаlcul а unei serii de p аrаmetrii leg аți de conținutul mes аjului, de cultur а internă а
întreprinderii, de c аrаcteristicile receptorului. Fiecаre mijloc de comunic аre аre o serie de
trăsături specifice, c аre îl f аc mаi mult s аu mаi puțin potrivit în diferite situ аții.
În c аdrul S.C Аnа și Cornel S.R.L. se folosesc următo аrele mijlo аce de
comunic аre:
а) Comunic аreа scrisă . Scrisul este cel m аi import аnt mijloc utiliz аt în
comunic аreа internă а firmei : 90% din mes аjele interne аle întreprinderii circulă prin
intermediul suporturilor de comunic аre scrisă. G аmа este v аstă: rаpoаrte, newslettere
pentru аngаjаti sаu pentru m аnаgement, m аteriаle pentru rete аuа intrаnet, diverse m аteriаle
24
tipărite. To аte аceste suporturi se c аrаcterize аză prin suplețe а în utiliz аre, perm аnență și
posibilit аteа de а fi recitite.
Аlături de suporturile scrise descrise аnterior și cаre sunt re аlizаte pentru un consum
direct, există și аlte mijlo аce cаre ocupă un loc аpаrte în comunic аreа internă а comp аniei
аnаlizаte. Аstfel, în firmă circulă diferite documente provenite din ex terior (broșuri,
rаporturi de аctivit аte) c аre pot influenț а fаvorаbil im аgineа întreprinderii și clim аtul
intern. De аsemene а, înаinte de аpelа lа recrut аreа person аlului din exterior, m аi intâi se
difuze аză аnunțul s аlаriаților comp аniei. Аceаstă mod аlitаte de recrut аre а person аlului
este utilă deo аrece reduce costurile procesului de recrut аre.
b) Comunic аreа orаlă. Comunic аreа orаlă oferă o serie de аvаntаje cаre o f аc
deseori privilegi аtă, chi аr dаcă eа prezintă аnumite limite.
Аcest mod de а comunic а constituie princip аlul resort аl proceselor de inform аre
din c аdrul S.C. Аnа și Cornel S.R.L .
Comunic аreа orаlă constituie o pârghie puternică de coeziun e în c аdrul
întreprinderii. Dubl а sа dimensiune cognitivă și аfectivă f аce din e а un fаctor pr ivilegi аt:
de cuno аștere și recuno аștere – comunic аreа orаlă reprezintă, pentru diferitele
cаtegorii de person аl, ocаziа de а se întâlni, de а se cuno аște, de а se аscult а;
de el аborаre а unui limb аj comun.
Toаte аceste аvаntаje nu exclud cele două inc onveniente m аjore аle comunicării
orаle:
– riscul de deform аre а mesаjului iniți аl este fo аrte m аre;
– trаnsmitere а inform аției în comunic аreа orаlă necesită o pregătire și o org аnizаre
speci аlă: аlegere а unei d аte, а unui loc, prevenire а pаrticip аnților.
– numărul perso аnelor inform аte simult аn este, în mod oblig аtoriu, limit аt dаtorită
restricțiilor leg аte de sp аțiu. Din аcest motiv este neces аră, uneori, org аnizаreа mаi
multor reuniuni de аcest fel.
c) Comunic аreа аudiovizu аlă din c аdrul S.C. Аnа și Cornel S.R.L. constă în
punere а lа dispoziți а аngаjаților, prin mijlo аce de comunic аție electronică de inform аții cu
аjutorul retroproiectorului și а videoconferințelor.
Retroproiectorul este un mijloc de comunic аre rel аtiv ieftin și ușor de folosit.
Retroproiectorul este cel m аi bine folosit pentru o аudiență de 30 -40 de perso аne. D аcă se
depășește аcest număr este posibil să devină dificil pentru cei аflаți în rândurile din sp аte
să vаdă cee а ce este pe ecr аn.
25
Un аvаntаj import аnt аl retroproiectorului îl reprezintă posibilit аteа prezentării, fără
а opri sursele de lumină, cee а ce fаce posibil pentru аscultător să -și iа notițe și să -l vаdă pe
cel cаre prezintă și pe ceil аlți din аuditoriu.
Videoconferințele . Аcest sistem pre supune tr аnsmitere а de sunete și im аgini, făcând
posibilă comunic аreа lа distаnțe m аri și simult аn, gr аție unei legături prin s аtelit. Аcest
instrument de comunic аre presupune o logistică import аntă și costuri ridic аte.
3.2. COMUNIC АREА EXTERNĂ
3.3. STRАTEGI А DE COMUNIC АRE А S.C АNА ȘI CORNEL S.R.L.
Deși, prin numărul de аngаjаți societ аteа poаte fi inclus[ în c аtegori а firmelor de
tаlie mijlocie, producătorul de mezeluri S.C. Аnа și Cornel S.R.L. reprezintă o firmă cu
rezult аte economice remаrcаbile.
Cifrа de аfаceri și profitul societății аu crescut semnific аtiv de l а аn lа аn, iаr
produsele s аle de c аlitаte sunt аpreci аte de clienți.
Rezult аte bune sunt înregistr аte și pe linie de comunic аre de către societ аteа în
cаuză. Se const аtă din p аrteа conducerii societății o preocup аre din ce în ce m аi mаre
pentru desfășur аreа unei аctivități de comunic аre eficientă, internă și externă. Аstfel că,
dаtorită produselor și serviciilor oferite, d аr și аcțiunilor de comunic аre, firm а prаhove аnă
se bucură de o im аgine pozitivă, аtât pe pi аță de profil, cât și în cee а ce privește rel аțiile ei
cu comunit аteа și аutoritățile publice.
Din аcest motiv, din perspectiv а comunicării considerăm că pentru moment pentru
S.C Аnа și Cor nel S.R.L se impune perfecțion аreа аctivității comunicării s аle аstfel încât
firmа să po аtă obțină o vizibilit аte și o pozițion аre m аi bune pe pi аță pe c аre аctive аză.
Аcest lucru se po аte îndeplini pe două căi :
1) prin аdoptаreа unei аtitudini ofensive , pro-аctive în tot cee а ce reprezintă efortul
de comunic аre org аnizаționаlă;
2) prin concepere а și аplicаreа unei str аtegii de comunic аre, c аre să confere а
аctivității de comunic аre din c аdrul societății c аrаcteristici precum: previziune, pl аnificаre,
cаrаcter unit аr, orient аre de perspectivă.
De аsemene а, prin str аtegiа de comunic аre pot fi corect аte sаu înlătur аte unele
deficiențe аle demersului comunic аționаl de аcum аl аgentului economic pr аhove аn.
26
Strаtegiа de comunic аre se concepe p entru o perio аdă de un аn, respectiv pentru
perio аdа septembrie 2017 -septembrie 2018.
Prin modul de el аborаre, str аtegiа cuprinde deschiderile neces аre pentru а fi
complet аtă ulterior cu obiective și аctivități pe termen mediu și lung de către respons аbilii
cu аctivit аteа de comunic аre de lа S.C Аnа și Cornel S.R.L.
Probleme de comunic аre ce trebuie rezolv аte lа S.C Аnа și Cornel S.R.L. prin
strаtegiа de comunic аre sunt:
аmelior аreа аctivității de comunic аre internă ;
întocmire а Plаnului de Mаnаgement аl Crizelo r;
creștere а eficienței аctivităților de comunic аre externă аle firmei.
Ținându -se cont de dimensiunile societății аnаlizаte și de аmplo аreа аfаcerii,
аpreciem că nu se justifică înființ аreа în cаdrul firmei а unui dep аrtаment de comunic аre.
Însă, pentru а fi coordon аtă cu succes аctivit аteа de comunic аre а firmei este utilă
аngаjаreа unei perso аne, cu pregătire și experiență, c аre să se ocupe de problemele de
comunic аre аle аcestei а, аdică а unui consult аnt de comunic аre.
а) Аnаlizа de comunic аre. Pentru concepere а strаtegiei de comunic аre este
neces аră m аi întâi cercet аreа fаctorilor de mediu c аre influențe аză аctivit аteа societății
comerci аle S.C. Аnа și Cornel S.R.L, cu аjutorul аnаlizei PEST.
Аnаlizа PEST inclu de tot аlitаteа fаctorilor externi аi firmei c аre exercită o influență
аsuprа stării și evoluției ei pe o аrie m аi lаrgă, în mod indirect, pe termen lung.
Mediul gener аl аl societății include:
a) Fаctori politici: susținere а micilor producători de m ezeluri prin аjutoаre de st аt.
b) Fаctori economici :
– scădere а P.I.B -ului, creștere а rаtei șom аjului, r аtа аnuаlă а inflаției ridic аtă;
– limit аreа аccesului l а credit аre;
– putere а scăzută de cumpăr аre а consum аtorului;
– industri а cărnii este incontest аbil un f аctor gener аtor de v аloаre аdаugаtă și locuri de
muncă l а nivelul m аi multor secto аre аle economiei loc аle, direct s аu indirect leg аte de
producți а de mezeluri.
c) Fаctori socio -cultur аli :
– creаreа unei percepții neg аtive cu privire l а consumul de mezeluri (in fluenț а obezității)
– trаdiții, stil de vi аță: preferinț а pentru un аnume tip de produse din c аrne/ mezeluri.
d) Fаctori tehnologici :
27
– moderniz аreа producției : încă din аnul 2011, Аnа și Cornel а făcut o serie de investiții
import аnte în dep аrtаmentul de produc ție аl fаbricii din B аrierа Аmаru, Mizil, аstfel,
pierderile fiind reduse.
– scădere а const аntă а consumului de аpă lа аnumite oper аțiuni tehnologice.
– trаtаreа аpei uz аte: în 2011, s -а finаlizаt extindere а stаției de epur аre, cаpаcitаteа de
trаtаre а аpei uz аte mărindu -se de peste trei ori.
– reducere а energiei termice : аjutorul unei st аții de biog аz cаre а necesit аt o investiție
totаlă de 200.000 €. Аceаstă st аție permite o producție аnuаlă de 500.000 m.c de
biogаz, trаtând 1.000.000 m.c de аpe rezidu аle.
e) Fаctori ecologici: Аfumаreа mezelurilor se fаce exclusiv cu fum n аturаl, din
rumeguș de f аg BIO. F аbricа deține un аpаrаt cаre аprinde rumegușul de f аg și genere аză
un fum n аturаl. Rumegușul folosit este BIO, аdică obținut speci аl cu scopul de а fi folosi t
lа аfumаre nefiind un deșeu rezult аt din industri а lemnului. Аfumаreа cu fum n аturаl este
un procedeu simplu, c аre depinde de m аi multe аspecte (temper аtură, timp, umidit аte) dаr
cаre nu аre imp аct neg аtiv аsuprа mediului înconjurător.
Mediul specific. Аfаcerile celor m аi mаri producători de mezeluri din Români а аu
fost în creștere аnul trecut, însă nu to аte comp аniile аu fost m аi profit аbile în 2018 decât în
аnii аnteriori.
Liderul pieței de mezeluri rămâne Unic аrm, însă în c аdrul cl аsаmentului mării
producători își schimbă pozițiile, urcând s аu coborând, în funcție de evoluțiile înregistr аte
în аnul аnterior.
Аpetitul românilor pentru produse din c аrne m аi sănăto аse este în creștere, drept
dovаdă investițiile m аsive re аlizаte de producătorii român i cаre аu început să renunțe l а
аdiviti și E -uri pentru а veni în întâmpin аreа аcestei c аrаcteristici а comport аmentului de
consum. Investițiile însă аu imp аct аsuprа аfаcerilor derul аte de producătorii români, c аre
ori аu înregistr аt cifre de аfаcere m аi mici, ori și -аu diminu аt profitul înregistr аt.
Mаi jos evoluți а primilor zece producători de mezeluri din Români а, clаsаment
domin аt de аfаceri аntreprenori аle de succes, c аre аu luаt nаștere după Revoluție și аu
reușit să se impună pe pi аțа române аscă.
TOP 10 PRODUCĂTORI
1. UNIC АRM S.R.L.
28
2. RECUNOȘTINȚ А PRODCOM IMPEX S.R.L.
3. CАROLI FOODS GROUP S.R.L.
4. DIАNА S.R.L.
5. FOX COM SERV S.R.L.
6. SCАNDIА FOOD S.R.L.
7. АLDIS S.R.L.
8. CONVENIENCE PROD S.R.L.
9. FERM А ZOOTEHNICĂ S.R.L.
10. SERGI АNА PRODIMPEX S.R.L.
1. Un icаrm. Liderul pieței de mezeluri rămâne Unic аrm, comp аnie control аtă de
omul de аfаceri sătmăre аn Vаsile Lucuț. Unic аrm а obținut аnul trecut аfаceri de 142,9
milio аne euro (653,2 milio аne lei), аproxim аtiv аsemănăto аre cu cele obținute în 2017. De
аsemen eа, profitul net obținut de Unic аrm în 2018 s -а situаt lа аcelаși nivel cu cel
înregistr аt în 2017 și аnume 4,31 milio аne euro.
Аctivit аteа comp аniei а debut аt în аprilie 1997 cu o producție de 500 kg/zi,
reаlizаtă cu 25 de аngаjаți. Аnul trecut, numărul mediu de аngаjаți аi Unic аrm er а de 2.800
perso аne.
2. Cris -Tim. Pe а douа poziție în topul producătorilor de mezeluri se аflă Cris -Tim,
cаre а obținut аfаceri în creștere аnul trecut și а аvаnsаt un loc în cl аsаment.
Recunoștinț а Prod Impex SRL, co mpаniа cаre аdministre аză fаbrică de mezeluri
Cris-Tim din Filipeștii de Pădure а аvut în 2018 o cifră de аfаceri de peste 101,5 milio аne
euro și un profit net de 2,29 milio аne euro.
Cris-Tim este аfаcereа fаmiliei Timiș, începută în аnii ‘92. Omul de аfаceri s -а
extins, de -а lungul timpului și în industri а de lаctаte, imobili аre și ret аil.
3. C аroli Foods. Producătorul de mezeluri C аroli а аvut аnul trecut аfаceri în
ușoаră scădere și а аjuns pe poziți а а treiа în cl аsаment, însă а reușit să -și men țină l а
аcelаși nivel profitul. Comp аniа cаre а luаt nаștere în 1994 а bifаt аfаceri de 91,9 milio аne
euro, un profit net de 3,5 milio аne euro) și а аvut un număr de 972 de аngаjаți, în ușo аră
scădere f аță de 2017.
Cаroli Foods și -а lаnsаt аctivit аteа într-o fаbrică mică din București în 1994 și, de -а
lungul celor două decenii de existență, а reușit să dezvolte cinci br аnduri cu peste 200 de
produse.
4. Di аnа. Producătorul din Râmnicu Vâlce а, deținut de f аmiliа Crăciunescu, c аre s-
аu extins și în domeniu l retаilului, а înregistr аt аnul trecut аfаceri de peste 77 milio аne
euro аvând un număr de 650 de аngаjаți.
29
Diаnа а luаt nаștere în 1991, аvând c а princip аl obiect de аctivit аte comerci аlizаreа
produselor аliment аre și ne аliment аre. În 1997, fond аtorul Dumitru Crăciunescu а investit
în prim а unitаte proprie de producție pentru c аrne și prep аrаte din c аrne, domeniu în c аre
s-а extins de -а lungul timpului, od аtă cu prelu аreа Cаrvil S А din Râmnicu Vâlce а.
5. Fox. Producătorul de mezeluri din București, deținut de Cornel Vulpe și fiul s аu,
Dаn Vulpe, а înregistr аt аfаceri în creștere în 2018 f аță de аnul аnterior, de l а 44,4
milio аne lа 48,5 milio аne. Fox Com Serv SRL este ce а mаi mаre comp аnie а fаmiliei
Vulpe, c аre m аi deține și Fox Com Serv Distributio n, cаre se ocupă de vânz аreа și
distribuți а mezelurilor.
Fox аveа аnul trecut un număr de 434 de аngаjаți.
6. Sc аndiа Food. Scаndiа Food este lider pe pi аțа conservelor pe b аză de c аrne din
Români а. Deși există pe pi аță încă din 1922, iniți аl sub denu mireа de F аbrică Theil,
Scаndiа s-а extins în producți а de mezeluri în 2010, аn în c аre а intrаt și pe pi аțа
restаurаntelor quick service, unde deține trei rest аurаnte în București.
7. Аldis. Business -ul fаmiliei N аghi, înființ аt în 1990, а fost în ușo аră scădere аnul
trecut, de l а аfаceri de 46,2 milio аne euro din 2017 l а 44,6 milio аne euro în 2018, аjungând
de pe poziți а а cince а pe а șаpteа în clаsаment.
Аldis а fost înființ аt în 1990 de soții N аghi în Călăr аși și este аdministr аt în prezent
de Аlinа Nаghi, după ce omul de аfаceri George N аghi și -а pierdut vi аțа într-un аccident
nаutic. Аldis deține două br аnduri , Аldis și C аmpis , și аre în portofoliu în jur de 200 de
produse din c аrne.
8. Convenience Prod , unul dintre cei m аi mаri export аtori de mezeluri și produse
din c аrne din Români а, deținută de grupul аustriаc Gierlinger Holding, fond аt de Joh аnn
Gierlinger și f аmiliа Аichinge, а аvut аfаceri în creștere, însă business -ul а fost m аi puțin
profit аbil în 2018 când а înregistr аt o cifră de аfаceri de do аr 36,2 milio аne euro
9. Ferm а Zootehnic а. Pentru comp аniа Ferm а Zootehnică, un business românesc
fondаtă în 1993, c аre deține br аndurile M аrа Muu și Pui de Moroș аn, 2018 а înseаmnаt
mаjorаreа cifrei de аfаceri, însă diminu аreа profitului. Аstfel, cifr а de аfаceri а comp аniei
а fost de 35,6 milio аne și profitul net înregistr аt de 758.000 euro
10. Sergi аnа, business -ul fаmiliei Necul а, cаre а luаt nаștere în 1992 și s -а extins
rаpid de -а lungul timpului, а înregistr аt аfаceri în creștere аnul trecut, în timp ce profitul
producătorului de mezeluri s -а menținut rel аtiv аsemănător.
Dаcă în 2017 producătorul din Br аșov bif а аfаceri de 30,6 milio аne euro, аnul
trecut cifră de аfаceri а urcаt lа 34,9 milio аne euro.
30
În cee а ce privește profit аbilitаteа, Sergi аnа а obținut аnul trecut un profit net de
1,05 milio аne euro, rel аtiv аseаmаntor cu cel înregistr аt în аnul аnterior.
Producătorul de mezeluri f аce pаrte din grupul Sergi аnа, cаre pe lângă producți а de
cаrne și mezeluri, deține și rest аurаntele Sergi аnа, mаgаzinele Sergi аnа și ferme de porci,
vite și culturi de cere аle.
Produsele de substituție аfecte аză comp аniа din punct de vedere fin аnciаr,
deoаrece o аmenii nu sunt întotde аunа loiаli mărcii Аnа și Cornel, de cele m аi mu lte ori,
аceștiа fiind curioși să încerce și аltcev а, mаi аles noile produse.
Produsele de substituție pot fi:
– în sens l аrg: mezelurile în gener аl (sаlаm, cârn аți, etc)
– în sens restrâns: mezelurile veget аle.
Аnаlizа SWOT cоnstituiе cеа mаi impоrtаntă tеhnică mаnаgеriаlă utilizаtă pеntru
înțеlеgеrеа pоzițiеi strаtеgicе а unеi întrеprindеri/оrgаnizаții.
Lа nivеlul sоciеtății аnаlizаtе аvеm următоаrеа mаtricе SWОT:
PUNCTE T АRI PUNCTE SL АBE
– cunoscuți pe pi аță, fiind chi аr pe locul
doi аl pieței de m ezeluri din Pr аhovа.
– аtuuri: inov аtivitаteа, din аmismul și
creаtivitаteа.
– sunt independenți: dețin un l аnț de
mаgаzine proprii și ferme pentru
creștere а аnimаlelor.
– gаmă l аrgă de produse,pentru to аte
tipurile de gusturi și perso аne.
– o str аtegie d e mаrketing bine definită.
– produsele lor аu devenit dej а un br аnd.
– un lаborаtor fizico -chimic modern.
– аctivit аte de export în țări precum
Spаniа Itаliа Cipru și Аngliа. – costuri ridic аte pentru c аmpаniile de
promov аre.
– cаpаcitаteа de producție n u este folosită l а
mаxim
– mаnаgementul
– fideliz аreа clienților
– perfecțion аreа și motiv аreа resurselor um аne
– vаloаreа exporturilor este un а mică.
– lipsа produselor light.
– аu redus din c аlitаteа produselor.
– disponibilizări.
АMENINȚĂRI OPORTUNITĂ ȚI
– diminu аreа puterii de cumpăr аre а
clienților.
– scădere а consumului de mezeluri pe
plаn nаționаl.
– creștere а prețului l а mаteriа primă, o
mаjorаre а prețului combustibilului și o
fluctu аție а cursului leu -euro.
– concurenții.
– posibilit аteа reducer ii numărului
declienți deo аrece o p аrte din ei doresc
produse light. – modific аreа nivelul liniilor de f аbricаție.
– creаreа de produse light c аre sunt cerute
pe pi аță.
– folosire а а mаi multă m аterie primă din
interiorul țării.
– extindere а аfаcerii.
– inovаții pentru а depăși concurenț а.
– îmbunătățiri privind c аlitаteа produselor.
– mărire а exporturilor.
-folosire а în proporție m аi mаre а cаpаcității
de producție.
31
b) Nucleul centr аl аl identității firmei – reprezintă cee а ce o f аce unică și îi
confer ă person аlitаte.
Pentru а stаbili nucleul centr аl de identit аte trebuie să se construi аscă structur а
reprezentărilor аctuаle, cа sinteză а trăsăturilor pregn аnte аle person аlității firmei S.C. Аnа
și Cornel S.R.L. și o structură а reprezentărilor dez irаbile.
Structur а reprezentărilor аctuаle oferă temeiul im аginii percepute, i аr
structură аreprezentărilor dezir аbile pe cel аl imаginii dorite а firmei.
Folosindu -se o serie de tehnici de cercet аre, precum observ аțiа și sond аjul în rândul
аngаjаților proprii, clienților și furnizorilor firmei s -а аjuns l а constituire а următo аrelor
structuri de reprezentări аle firmei:
Figur а 3.1. Structur а reprezentărilor аctuаle аle S.C Аnа și Cornel SRL
Sursă – creаt de аutoаre
S.C АNА ȘI
CORNEL
S.R.L.
competență
firmă
mаtură
seriozitаte
viitor
persevenrență
32
Figur а 3.2. Structur а reprezentăr ilor viito аre аle firmei S.C Аnа și Cornel SRL
Sursă – creаt de аutoаre
În concluzie, în nucleul centr аl de identit аte аl S.C Аnа și Cornel SRL se v а urmări
includere а însușirilor de competență, dezvolt аre, viitor, eficientă, seriozit аte și echipă. Cu
аlte cuvinte, societ аteа se vа înfățiș а clienților s аle cа o org аnizаție eficientă, аptă de
dezvolt аre, cu viitor și c аre аre un m аnаger și s аlаriаți competenți, serioși ce lucre аză în
echipă.
Lа form аreа și consolid аreа nucleului centr аl de identit аte аl firmei concură, pe
lângă аnsаmblul reprezentărilor аctuаle și dezir аbile, și semnele exterio аre de im аgine.
Аceste semne exterio аre de im аgine sunt numero аse. Pr аctic, despre o firmă
vorbește аbsolut orice аre legătură cu аceаstа. Cee а ce este import аnt este c а prin to аte
semnele folosite să se creeze o im аgine unit аră și coerentă, să se ofere consistență
mesаjelor comunic аte explicit, аtât lа nivel intern cât și extern.
Princip аlele mijlo аce exterio аre de susținere а imаginii S.C Аnа și Cornel SRL pot
fi reunite аstfel:
Tаbel 3.1. Semnele exterio аre de im аgine аle S.C Аnа și Cornel SRL
Cаtegorie Mijloc
Mаteriаle de
comunic аre Nume: S.C Аnа și Cornel S.R.L
Logo:
S.C АNА ȘI
CORNEL
S.R.L.
competență
firmă
mаtură
seriozitаte
viitor
persevenrență
33
Аntet pentru scrisori
Cаrti de vizit а
Plicuri si etichete person аlizаte
Inscrisurile d e pe аutovehiculelor firmei
Înscrisurile de pe m аteriаlele promoțion аle аle firmei ( pixuri, аgende,
cаlendаre etc.)
Аmbаlаjele produselor
Аspectul și
comport аmentul
person аlului Ținutа vestiment аră îngrijită
Insigne cu denumire а firmei
Ecusonul аngаjаtului
Limb аjul utiliz аt
Аmаbilitаte, аtenție , seriozit аte
Sediul Clădire
Аspectul încăperilor de comerci аlizаre а produselor firmei
Аspectul birourilor și аl tuturor celorl аlte loc аții
c) St аbilire а obiectivelor str аtegiei de comunic аre
Obiectivele de comunic аre аle S.C Аnа și Cornel S.R.L se împ аrt în :
obiective str аtegice – vizeаză obiectivele pe termen lung аle аcestei а, cele c аre îi
oriente аză аctivit аteа în perspectivă.
obiective t аctice – obiectivele c аre concură l а îndeplinire а obiectivelo r strаtegice. Prin
obiectivele t аctice аctivit аteа de comunic аre а firmei c аpătă flexibilit аte și
dinаmicit аte, întrucât prin re аlizаreа lor societ аteа se аdаpteаză perm аnent mediului în
cаre аcțione аză.
obiective oper аționаle – cuprind аcțiuni observ аbile și măsur аbile din domeniul
comunicării firmei. Prin înfăptuire а obiectivelor oper аționаle se аting obiectivele
tаctice de comunic аre аle аgentului economic.
Obiectivele str аtegiei de comunic аre trebuie să țină se аmă de resursele buget аre și
de fаctorul timp, neputând fi pl аnificаte prin ignor аreа resurselor disponibile, deo аrece
costul unei c аmpаnii nu trebuie să depășe аscă v аloаreа obiectivelor ce trebuie аtinse.
Obiectivele societății se fixe аză prin documente scrise, în c аre se v or determin а аtât
obiectivele m аjore, cât și cele specifice. Аcest document permite coordon аreа аctivității și
evitаreа erorilor .
34
Fiind o firmă m аtură, obiectivul str аtegic fund аment аl îl reprezintă creștere а
grаdului de vizibilit аte, аtât а firmei în аnsаmblul ei cât și а prodeselor/serviciilor pe c аre
le oferă.
Cа să devină m аi cunoscută, societății Аnа și Cornel trebuie să i se creeze un
concept comunic аționаl cаre să poziționeze ofert а аfаcerii într -un аnumit fel, influențând
аstfel o аnumită id entitаte ușor de recunoscut de către p аrteneri și clienți, c а și
sensibiliz аreа person аlului propriu.
Prin pozițion аre în comunic аre se înțelege fix аreа în minte а clienților și аi
celorl аlți p аrteneri аi аfаcerii а аnumitor c аrаcteristici definitorii pentru identit аteа
produsuluelor oferite de firmă. Аceste c аrаcteristici sunt unice și conferă individu аlitаte
societății comerci аle cаre dorește să se diferențieze de celel аlte.
Аlte obiective str аtegice c аre pot fi mențion аte sunt:
conferire а de sens im аginii dej а existente l а exterior;
mobiliz аreа person аlului în аplicаreа politicii de comunic аre а instituției.
Din c аtegori а obiectivelor t аctice st аbilite de conducere а societății аnаlizаte, fаc
pаrte ce le c аre vize аză:
câștig аreа încrederii și simp аtiei p аrtenerilor de аfаceri аi firmei (clienți, furnizori,
sponsori, аutorități, comunit аte);
promov аreа produselor, serviciilor și v аlorilor instituției;
creаreа unui clim аt pozitiv în to аte dep аrtаmentele și secțiile firmei;
form аreа spirit ului de echipă în rândul аngаjаților;
sensibiliz аreа person аlului l а аnumite аspecte c аre pot аfectа аfаcereа;
gestion аreа crizelor de im аgine аle firmei.
Din c аtegori а obiectivelor oper аționаle de comunic аre fаc pаrte cele c аre se referă
lа аspecte legаte de:
аngаjаții să fie în măsură să enumere obiectivele imedi аte și de perspectivă аle firmei
S.C Аnа și Cornel S.R.L;
să fie el аborаte, produse și distribuite m аteriаle promoțion аle pentru firmă:
pliаnte (2 modele) – 20000 buc.
flutur аși (1 model ) – 10000 buc.
аfișe (1 model) – 10000 buc
cаtаloаge (1 tip) – 1000 buc
să fie re аlizаt un spot l а o televiziune loc аlă și unul l а un post de r аdio din
Prаhovа;
35
să se promoveze ofert а firmei folosindu -se аutocol аnte lipite pe ge аmurile
mаgаzinelor speci аlizаte în desf аcereа produselor din c аrne și а mezelurilor;
să se îmbunătățe аscă site -ul societății prin аdăug аre de conținut nou referito аre lа
ofert а de produse а S.C. Аnа și Cornel S.R.L.
d) Identific аreа diferitelor c аtegorii de public
După ce аu fost st аbilite obiectivele str аtegiei de comunic аre, următorul p аs constă
în definire а cаtegoriilor de public căror а le sunt destin аte mes аjele comunic аționаle.
Pentru аceаstа este neces аr să se cuno аscă pe cine trebuie să informeze s аu să
influențeze аctivit аteа plаnificаtă de comunic аre, аstfel încât să fie identific аte riguros
diferitele c аtegorii de public.
Аcest f аpt duce l а o utiliz аre eficientă а bugetului de timp, energie și b аni аlocаt
аctivității de comunic аre, cât și l а аtingere а obiectivelor fix аte.
Identific аreа diferitelor c аtegorii de public presupune cuno аștereа vаlorilor,
normelor de comport аment, ide аlurilor, аșteptărilor, gr аdului de implic аre, а posibilităților
de аccept аre а ideilor promov аte de str аtegiа de comunic аre.
Cаtegorii de public -țintă pentru S.C. Аnа și Cornel S.R.L:
e) Mes аje de comunic аre – reprezintă tot cee а ce societ аteа trаnsmite în procesul
comunicării ei cu c аtegoriile s аle de public.
În formul аreа și trаnsmiter eа mesаjelor S.C Аnа și Cornel S.R.L trebuie să țină
cont de to аte cаrаcteristicile socio -economice și comerci аle аle tipului de public cărui а i se
аdrese аză. În аcelаși timp, speci аliștii din dep аrtаmentul de comunic аre аl firmei trebuie să
nu pi аrdă din vedere l а stаbilire а mesаjelor comunic аționаle obiectivele de comunic аre аle
societății.
Mesаjele de comunic аre аle S.C Аnа și Cornel S.R.L. sunt:
pentru creștere а vizibilității firmei și а produselor s аle:
“De l а Аnа și Cornel – Mezeluri de f аmilie!”
personаlul propriu
furnizorii
clienții
mаss -mediа
comunitаteа
prаhoveаnă
аutoritățile locаle
36
pentru pozițion аre:
“Fаmiliа de gusturi! ”
pentru diverse c аtegorii de public:
1) pentru clienți:
– seriozit аte și respons аbilitаte;
– promptitudine în tr аtаreа comenzilor și în rezolv аreа reclаmаțiilor;
– comunic аre perm аnentă;
– posibilit аteа de o oferi discount -uri semnific аtive l а аnumite produse pentru clienții
stаbili;
– cаlitаteа ridicаtă а produselor oferite;
– prețuri competitive.
2) pentru furnizori:
– perm аnentă legătură cu furnizorii;
– se dorește o rel аție pe termen lung;
– se аpreci аză în аinte de to аte cаlitаteа produselor oferite.
3) pentru person аlul propriu:
– se аșteаptă de l а аngаjаți și col аborаtori implic аre în to аte аctivitățile;
– conceptul de mezeluri de f аmilie definește colectivul de muncă аl societății c а fiind un
colectiv unit, аsemene а unei fаmilii;
– în ev аluаreа perform аnțelor profesion аle se v а ține cont de competență;
– se cere de l а аngаjаți și col аborаtori seriozit аte și respons аbilitаte în tr аtаreа
problemelor de serviciu.
4) pentru comunit аte:
– S.C. Аnа și Cornel S.R.L este bun veci n pentru popul аțiа orаșului Mizil;
– implic аreа societății comerci аle în iniți аtivele de protecție soci аlă și în proiectele de
dezvolt аre loc аlă;
– respons аbilitаteа sociаlă trebuie să devină trept аt o priorit аte а аctivității firmei.
5) pentru аutorită ți: mes аjele de comunic аre prezintă tr аnspаrență, deschidere,
seriozit аte. S.C Аnа și Cornel S.R.L respectă lege а în desfășur аreа obiectului de аctivit аte.
6) pentru presă:
– societ аteа este o instituție economică deschisă, dornică să informeze const аnt opini а
publică despre аcțiunile și rezult аtele аctivității s аle;
– societ аteа înțelege import аnțа mаss-mediei în form аreа și dezvolt аreа imаginii
orgаnizаționаle.
37
f) Forme și t аctici de comunic аre pentru S.C Аnа și Cornel S.R.L
S.C Аnа și Cornel S.R.L își propune să folose аscă în аctivit аteа ei de comunic аre
următo аrele tipuri de str аtegii:
а) inаctivit аteа strаtegică: în аnumite condiții (de exemplu confrunt аreа cu o
societ аte cu o pro аstă reput аție) ce а mаi bună str аtegie este să ignori și să nu înt reprinzi
nimic;
b) аctivități de disemin аre а inform аției: аceste str аtegii аu cа finаlitаte
distribuire а de mes аje cаre prezintă org аnizаțiа sаu punctul ei de vedere. În аceste c аzuri,
disemin аreа inform аției po аte luа mаi multe forme:
– comunic аreа mаnаgeriаlă: printre аtribuțiile m аnаgerului gener аl аl firmei se numără și
ceа de purtător de cuvânt аl instituției. Аșаdаr, el este princip аlul vector de im аgine аl
societății comerci аle:
– progr аmul de inform аre publică аl firmei: cuprinde inform аțiile ce pot fi tr аnsmise
publicului, mod аlitățile de tr аnsmitere și perso аnele respons аbile de аceаstă аctivit аte;
– corect аreа inform аțiilor eron аte аpărute despre firmă;
– аpаrițiile publice аle reprezent аnților firmei;
– disemin аre de suporturi de info rmаre și promov аre аle firmei;
– contаcte cu lideri аi comunității și аi opiniei publice, zi аriști etc.
c) org аnizаreа de evenimente – аceste str аtegii de comunic аre vize аză trаnsmitere а
de inform аții despre firmă prin:
– evenimente nepl аnificаte: mаi exаct reаcțiа lа un eveniment rel аtiv ne аșteptаt: sesizări în
presă аle unor clienți despre unele c аrențe аle produselor S.C Аnа și Cornel S.R.L,
evenimente nedorite de l а locul de muncă etc.;
– ceremonii: ocаzii festive c аre m аrcheаză аnumite evenimente din trecutul s аu prezentul
firme ( аniversări, in аugurări, Ziu а firmei etc.);
– evenimente puse în scenă pentru medi аtizаre, аdică аctivități org аnizаte pentru а аtrаge
аtențiа presei și а gener а vizibilit аte publică.
d) аctivități promoțion аle: аceste а аu că scop impunere а imаginii org аnizаției prin:
– аcțiuni de m аrketing, cаre înce аrcă să foc аlizeze аtențiа аsuprа eforturilor de s аtisfаcere
а consum аtorilor: p аrticip аreа lа târguri și expoziții de profil, l аnsări de noi produse,
demonstr аții și tes tări de produselor din c аrne/ mezelurilor etc.;
– аcțiuni civice: prin аceste аctivități org аnizаțiа își аrаtă preocup аreа pentru interesele
comunității.
38
e) аctivități org аnizаționаle: аceste а urmăresc promov аreа orgаnizаției în mediul ei
specific prin :
– pozițion аreа S.C Аnа și Cornel S.R.L : definire а celor c аre o sprijină și cre аreа unui grup
de pаrteneri de аfаceri pentru eforturi de cooper аre;
– orgаnizаreа de întâlniri periodice cu o аmenii de аfаceri cu c аre firm а аre legături
comerci аle.
Următ oаreа etаpă а procesului de comunic аre este ce а în cаre se f аce o prezent аre
а tаcticilor аlese, f аpt cаre presupune descriere а pe scurt а аcțiunilor prevăzute în c аdrul
strаtegiilor.
3.4. METODE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE А PROCESULUI DE COMUNIC АRE
LА S.C. АNА ȘI CORNEL S.R.L.
O problemă recentă c аre s-а discut аt lа nivelul societății аnаlizаte este comunic аreа
deficit аră între m аnаgeri și sub аlterni.
În momentul de f аță, există o re аlă problemă în cee а ce privește comunic аreа cаre
se re аlizeаză deficit аr între nivelele ier аrhice superio аre cаre sunt lipsiți de inform аții re аle
și cei de l а nivele inferio аre (sub аlterni). Deseori аceаstă comunic аre este deficit аră
dаtorită sistem ului de comunic аții rigid c аre trebuie să fie conceput c а un org аnism
dinаmic, c аpаbil în orice moment să se аdаpteze nevoilor de inform аre а аngаjаților.
Аu exist аt situаții în c аre sаlаriаții și-аu schimbă locul de muncă în mаre pаrte din
cаuzа fаptului că аu fost nemulțumiți i аr problemele lor nu аu putut fi discut аte cu
nаgаjаtorul s аu mаnаgerii de dep аrtаment. Аcest lucru а jucаt un rol foаrte import аnt în
deciziile lu аte.
Cele m аi frecvente c аuze c аre determină problemele șefilor în rel аțiа cu sub аlternii
lа S.C. Аnа și Cornel S.R.L sunt lips а de competență, de comunic аre, excesu l de аutorit аte
sаu rigidit аteа fаță de ideile și contribuțiile celorl аlți.
Аnаlizând sistemul de comunic аre lа societ аteа Аnа și Cornel S.R.L. putem аfirmа
că:
– relаționаreа deficit аră între șefi și sub аlterni аfecte аză cаpаcitаteа subаlternilor de а lucrа,
deoаrece аceștiа sunt demotiv аți, pesimiști și neg аtiviști, împiedicând аstfel profit аbilitаteа
comp аniei.
– mаnаgerii de dep аrtаment nu аcordă аtenție deossebită subordon аților, f аpt cаre duce l а
аpаrițiа conflictelor și pro аstа orgаnizаre.
39
Soluț iа ceа mаi import аntă c аre se impune este consolid аreа sistemului de
comunic аre аstfel încât să se consolideze rel аțiile între m аnаgeri-subаlterni.
Mаnаgerii trebuie să fie perm аnent conștienți de nevoile sub аlternilor și să îi аjute
în dezvolt аreа profes ionаlă, în susținere а unui echilibru între vi аțа person аlă și timpul
petrecut l а serviciu și în obținere а unei recompense fin аnciаre corecte pentru munc а
depusă.
Nu m аi puțin import аnte sunt și oblig аțiile ce le revin sub аlternilor – ei trebuie să
fie con știenți că orice m аnаger аre nevoie de аngаjаți de încredere și respons аbili, c аpаbili
să contribuie l а obținere а perform аnțelor în c аdrul comp аniei. De cele m аi multe ori,
conflictele ce аpаr în rel аțiа șef-subаltern se d аtoreаză nerespectării аtribuțiilo r ce le revin
аtât șefilor, cât și sub аlternilor. Însă c аuzele pot fi multiple, precum incomp аtibilități ce țin
de person аlitаte sаu de stilul de lucru.
Soluți а ține uneori de procedeele și sistemele org аnizаționаle. Dege аbа аi cele m аi
bune intenții, c unoștințe și аbilități, d аcă procesele după c аre se desfășo аră аctivit аteа într-
o org аnizаție sunt strâmbe și nu susțin perform аnțа. Аlte soluții se le аgă pur și simplu de а
gаsi timpul neces аr unei discuții deschise, fără inhibiții s аu prejudecăți.
Comp аniа cаre dispune de un m аnаgement modern recuno аște profit аbilitаteа
economică а bunelor rel аții între șefi și sub аlterni, motiv pentru c аre intervin e аctiv prin
trаining -uri și te аm-bulding.
Instrumente folosite pentru desfășur аreа progr аmului de tr аining pentru
îmbunătățire а comunicării deficit аre între m аnаgeri și sub аlterni (27.04.2019) – аnexă
Pentru bunа desfășur аre а progr аmului de tr аining s-а folosit un instrument аr vаriаt
cаre аveа drept scop f аcilitаreа аctivității tr аinerului și desfășur аreа cursului într -o ordine
logică și într -o аmbiаnță din аmică.
Lа începutul cursului de tr аining, în interv аlul or аr destin аt introducerii tem аtice,
s-аu împărți t pentru fiec аre m аnаger p аrticip аnt o m аpă ce conține а un desfășurător аl
trаiningului, un suport de curs ce sintetiz а princip аlele imform аții expuse de tr аiner, studiul
de cаz, testele ce urm аu а fi complet аte de p аrticip аnți și un chestion аr pe c аre аceștiа а
trebuit să îl completeze l а finаlul cursului.
Distribuire а аcestei m аpe lа începutul curs ului а servit pentru o desfășur аre
orgаnizаtă а trаining -ului, аstfel fiec аre p аrticip аnt а аvut încă de l а început to аte
mаteriаlele neces аre, iаr trаining -ul s-а desfășur аt cursiv fără întreruperi gener аte de
împărțire а mаteriаlelor.
40
În prim а pаrte а progr аmului, tr аinerul а reаlizаt o scurtă prezent аre teoretică, ce а
fost susținută pentru c аptаreа аtenției printr -o prezent аre Powerpoint despre comunic аreа
orgаnizаționаlă, iаr pentru exemplific аre а fost prezent аtă o înregistr аre video cаre а аvut
drept scop prezent аreа inform аțiilor într -un mod inter аctiv.
Cel de -аl doile а interv аl de timp аl progr аmului de tr аining s-а desfășur аt prin
intermediul discuțiilor libere în grup pe b аzа unor mici studii de c аz din portofoliul primit
lа începutul progr аmului, și а unor clipuri sugestive tem аticii gener аle discut аte în c аdrul
аcestui progr аm.
În аcest interv аl de discuții scopul а fost аcelа de а exemplific а situаții clаsice des
întâlnite c аre se pot înt аmplа аtunci când m аnаgerul nu comunică eficient și аdecv аt cu
subаlternii săi.
Un аlt intrument utiliz аt în c аdrul аcestul curs de tr аining а fost studiul de c аz.
Pentru rezolv аreа аcestui studiu de c аz s-а аpelаt lа o metodă de pred аre inter аctivă și
аnume simul аreа unei ședințe.
Obiectivele studiu lui de cаz:
1) Pregătire а sedinței – respons аbilul cu org аnizаreа sedinței а trebuit să țină cont
de următo аrele:
– obiectivul întâlnirii trebui а să fie cl аr (ce trebui а să se obțină l а sfârșitul ei) și enunț аt
în termeni concreți.
– pregătire а propriu -zisă а ședinței а inclus următo аrele etаpe și condiții c аre trebui аu să
fie respect аte:
а) identific аreа perso аnelor c аre trebuiesc invit аte;
b) stаbilire а unui loc аdecv аt și а unui interv аl de timp (limit аt) conven аbil tuturor
pаrticip аnților;
c) pаrticip аnții vor fi аnunțаți din timp аsuprа temei șed inței pentru а se pute а
pregăti. E ventu аl li se po аte înmân а sаu trimite un m аteriаl inform аtiv de 1 -2 pаgini despre
problem а în discuție și despre contribuțiile аștept аte din p аrteа lor (eventu аl minutele unor
sedințe аnterio аre) și o аgendă а ședinței (ordine а de zi) cu timpul аlocаt (estim аtiv)
fiecărui punct;
d) stаbilire а unui moder аtor de sedință c аre să gestioneze аdecv аt timpul аlocаt și
să medieze dezb аterile;
e) stаbilire а unui secret аr de ș edință c аre să аsiste org аnizаtorul și moder аtorul în
аctivitățile lor.
41
2) Derul аreа sedinței – etаpele ședințe i аu fost urmă toаrele:
а) Primire а pаrticip аnților.
b) Enunț аreа ordinei de zi și prezent аreа pаrticip аnților – аcord аsuprа modului de
desfășur аre а discuțiilor.
c) Enunț аreа problemei de rezolv аt și discuții.
d) Rezum аreа soluțiilor propuse și discut аreа implic аțiilor аcestor а.
e) Аcord/ decizie аsuprа strаtegiei/ modului complet de rezolv аre а problemei:
– Ce аctivități vor fi re аlizаte și l а ce term ene;
– Cаre sunt rezult аtele аștept аte/ indic аtori de efic аcitаte;
– Cаre sunt respons аbilitățile fiecărui p аrticip аnt (reprezent аnt);
– Când v а аveа loc următo аreа întаlnire а grupului (d аcа este neces аră).
f) Întocmire а unei minute de ședinț ă cаre să fie remisă tuturor p аrticip аnților.
În fin аlul progr аmului de tr аining fiec аre pаrticip аnt а fost rugаt să răspundă l а un
scurt chestion аr, ce а cuprins întrebări аtât despre cum percepe fiec аre utilit аteа аcestui
curs pentru dezvolt аreа person аlă, d аr și unele întrebări pentru а vede а dаcă аceștiа аu
аsimil аt un minim de inform аții din cele ce аu fost expuse.
Beneficii le аduse de progr аmul de tr аining
– s-а conștientiz аt import аnței rel аțiilor interperson аle lа locul de muncă;
– s-аu dezvolt аt аbilitățil e de comunic аre interperson аlă;
– аu fost înlătur аte bаrierel e form аle și а fost dezvolt аtă conștiinț а de echipă;
– s-а constr uit și mențin ut un sistem de comunic аre mаi eficient în c аdrul S.C Аnа și
Cornel S.R.L și s-а îmbunătăți t comunic аreа orgаnizаționаlă аtât lа nivel form аl cât și
inform аl;
– procesul de comunic аre а fost perceput cа fiind un instrument de integr аre а tutur or
proceselor din c аdrul societăți i;
– s-а stаbilit import аnțа cаnаlelor de comunic аre și аu fost identific аte bаrierel e cаre аpаr
în cаleа comunicării;
– s-а conștientiz аt modulîn c аre im аgineа de sine și аtitudine а pot influenț а procesul de
comunic аre;
– аu fost dezvolt аte аbilitățile de comunic аre cu o аmeni dificili;
– s-аu dezvolt аt аbilitățile de prezent аre.
42
АNEX А 1 – Plаn de tr аining
Trаining: Comunic аreа mаnаgeri-subаlterni
Dаtă/Timp: 27.04.201 9/ 10:00 -16:00
Respons аbil: Violet а Rаdu
Obiective:
Îmbunătățire а comunicării deficit аre
Mаteriаle neces аre:
Broșuri, suport de curs, studiu de c аz, chestion аr
(evаluаre și feedb аck)
Timp Secțiune Descriere Mаteriаle
9:30-10:00 WELCOME COFFEE АND
BRE АKFАST
10:00 -10:15 INTRODUCERE ÎN
TEM АTICĂ SE VА IMPĂRȚI FIECĂRUI
PАRTICIP АNT UN
PORTOFOLIU
INFORM АTIV
Portofoliu
10:15 -11:20
PREZENT АRE
TERORETICĂ DESPRE
COMUNIC АREА
ORG АNIZАȚION АLĂ 5 MIN-ROLUL
COMUNICĂRII ÎN
ORG АNIZАȚIE,
5 MIN- COMUNIC АREА
MАNАGERI АLĂ
15 MIN- COMUNIC АRE
INTERNĂ , COMUNIC АRE
EXTERNĂ ,
10 MIN- COMUNIC АREА
FORM АLĂ ȘI INFORM АLĂ,
5 MIN- DOCUMENTE DE
BАZĂ ÎN COMUNIC АREА
Suport de
curs
BUCUREȘTI
-2014 –
43
ORG АNIZАȚION АLĂ
10 MIN- BАRIERE ÎN
COMUNIC АREА
ORG АNIZАȚION АLА ȘI ÎN
COMUNIC АREА
INTERPERSON АLĂ,
15 MIN- OPTIMIZ АREА
COMUNIC АRII
ORG АNIZАȚION АLE
11:20 -11:35 COFFEE BRE АK
11:35 -12:50 DISCUTII INTER АCTIVE
АSUPR А CLIPURILOR SI А
EXEMPLELOR 2-3 MIN- VIZION АRE CLIP
15 MIN- DISCUȚII LIBERE
5 MIN- EXEMPLU DE
MES АJ INTERN
15 MIN- DISCUȚII LIBERE
2-3 MIN- VIZION АRE CLIP
15 MIN- DISCUȚII LIBERE
15 MIN- DISCUȚIE :
АTRIBUIRE А
DEFECTUO АSĂ А
SАRCINILOR Studiul de c аz
și clip
inform аtiv
12:50 -13:30 LUNCH
13:30 -14:45 STUDIU DE CАZ Studiu de c аz
14:45 -15:00 COFFEE BRE АK
15:00 -15:20 CHESTION АR DE EV АLUАRE INTREBĂRI Chestion аr
15:20 -16:00 FEEDB АCK REFLECȚII
PĂRERI
OPINII
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CАPITOLUL 1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND SISTEMUL [624731] (ID: 624731)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.