CAPITOLUL 1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND EDUCAȚIA [624835]

1
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND EDUCAȚIA
FINANCIARĂ ȘI PIAȚA DE CAPITAL

1.1. PIAȚA DE CAPITAL – CONCEPT, IMP ORTANȚĂ,
CARACTERISTICI
Piața d e capital este locul d e întâlnir e dintr e investitorii și emitenții d e valori
mobiliar e, deciziil e investițional e fiind influ ențate de:

Figur a 1.1. F actori de influ ență ai deciziei investiționale
Sursă – creat de autor pe baza literaturii d e specialitate

Principal ele trăsături al e acestei piețe sunt:
este o piață r eglementată, existând tr ei niv ele de reglementare prin l egi sp ecifice
activității d e pe piața d e capital (în România, l egea nr.297/2004); r egulam ente, ordin e
și instrucțiuni emise de autoritat ea pieței de capital și r egulam entele bursi ere, motiv
pentru car e bursele sunt consid erate organism e cu put ere de autor eglementare;
există o autoritat e specifică ac estei piețe cu rol d e reglementare, suprav eghere și
control a activității d e pe piața d e capital (în România, ac eastă autoritat e se numește
ASF);
operatorii ac estei piețe sunt caract eristici și tr ebuie să îndeplinească anumit e condiții;
potrivit l egii nr. 297/2004, soci etățile de brokeraj din România s e numesc soci etăți d e
servicii d e investiții financiar e (SSIF) și funcțion ează ca soci etăți p e acțiuni, dar
Factori de
influență
rentabilitatea, respectiv gr adul de
fructific are a capitalului;
lichidit atea (posibilit atea
recuperării r apide a fonduril or
investite)
riscul asociat titluril or
financiare.

2
trebuie să înd eplinească și alt e condiții privind capitalul social, obi ectul d e activitat e,
compon ența Consiliului d e Administrați e etc.
este o piață d eschisă, vânzar ea și cumpărar ea de activ e financiar e efectuându -se în
marea masă a inv estitorilor, tranzacțiil e având caract er public;
produs ele pieței sun t, de regulă, instrum ente pe termen mediu și lung;
activ ele tranzacționat e se caract erizează prin n egociabilitat e și transf erabilitat e;
tranzacționar ea activ elor este intermediată.
Literatura d e specialitat e reține următoar ele compon ente ale pieței de capital
(Angh elache, 2010, pp.19 -20):
a) din punctul d e vedere al produc erii și com ercializării valorilor mobiliar e, piața d e
capital ar e două s egmente:

Figur a 1.2. S egmentele pieței de capital
Sursă – creat de autor pe baza literaturii d e specialitate

b) din pu nctul d e vedere al obi ectului tranzacți ei, se disting:

Figur a 1.3. Tip ologia piețelor de capital în funcți e de obiectul tr anzacției
Sursă – creat de autor pe baza literaturii d e specialitate

piață primară – unde are loc vânzarea/cumpărarea de titluri nou emise,
asigurându -se astfel finanțarea activității economice (constituirea
societăților pe acțiuni, majorarea capitalului social, lansarea de
împrumuturi obligatare) ;
piață secundară – unde are lor vânzarea/cumpărarea de titluri aflate deja în
circulație, asigurându -se astfel lichiditatea valorilor mobiliare aflate în
portofoliul investitorilor care doresc să schimbe structura portofoliului
înainte de data scadenței .
piață acțiunilor ;
piață obligațiunilor ;
piața altor valori mobiliare cum ar fi drepturile de
preferință, de alocare, de atribuire sau bonurile de
subscriere .

3
c) din punctul d e vedere al finalizării tranzacți ei:

Figur a 1.4. Cl asificarea piețelor de capital din punct d e vedere al finalizării tr anzacției
Sursă – creat de autor pe baza literaturii d e specialitate

În Români a, instrum entele specifice pieței de capital sunt:

Figur a 1.5. Instrum entele pieței de capital
Sursă – creat de autor pe baza literaturii d e specialitate

Scopul p entru c are un inv estitor se adresează pi eței de capital vizează obținerea:
– unui câștig dir ect (sub f orma divid endelor și a dobânzil or pe care le poate încasa ca
urmare a investiției pe care o realizează),
– a unui câștig indir ect (c a urmare a creșterii ult erioare a cursului d e piață al titluril or
achiziți onate comparativ cu pr ețul la care acestea au fost iniți al cumpăr ate) dar și
– lichidit atea investiției sale (prin p osibilit atea recuperării într -un int erval de timp cât m ai
scurt și cu c osturi cât m ai scăzut e a capitalului inv estit, prin tr ansformarea titluril or
deținute în num erar).
piața la vedere (spot) – care presupune plata cash și livrarea activelor în
termen de 1-7 zile de la data încheierii contractului în ringul bursier ;
piața la termen – caz în care pozițiile nelichidate sunt executate la
scadență, potrivit modului de executare stabilit de bursă pentru fiecare
activ .
Instrumentele
pieței de
capital
valorile
mobiliare cu
venituri fixe
titluri de
trezorerie
titluri emise de
agenții
guvernamental
e
obligațiuni
municipale
obligațiuni
corporative
produse
derivate
produse
sintetice
acțiuni
comune și
preferențiale
valorile
mobiliare cu
venituri
variabile

4
De asemenea, la tranzacționarea titluril or pe piața de capital trebuie avut în v edere
cuplul rentabilitate-risc. C eea ce îi interesează pe investitori este rentabilitatea scontată, cea
așteptată din d eținerea activului fin anciar (înc asarea unui divid end, a unei dobânzi, v ariația
favorabilă a cursului activului r espectiv). Riscul unui titlu fin anciar apare atunci când
există inc ertitudin ea legată de valoarea activului fin anciar la o dată viit oare, în m omentul
în care previziunil e cu privir e la evoluția titluril or financiare nu se realizează.
Între compon entele pieței de capital s e stabil esc legături puternice. De exemplu,
relația dintr e piața primară și piața s ecundară este deosebit d e importantă atunci când o
societate decide să se finanț eze prin emisiun e de acțiuni sau obligațiuni. Emisiun ea acestor
valori mobiliar e se va înch eia cu succ es și dacă există o piață s ecundară und e se pot
tranzacționa ult erior.
În cazul în car e firma este deja cotată la bursă, evoluția favorabilă a cursului
acțiunilor și gradul ridicat d e lichiditat e a acțiunilor vor încuraja inv estitorii să cump ere
acțiuni nou emise. Deci, existența pi eței secundar e, apar ent facultativă, este esențială
pentru buna funcționar e a pieței primar e. (Stoica, 2012, p.20)
Piața primară, d eși ar e o existență episodică ( emisiun ea de valori mobiliar e și
mobilizar ea fondurilor financiar e au loc în perioad e scurt e de timp), este deosebit d e
importantă, d eoarece asigură finanțar ea activității economic e atât p entru firm ele privat e și
de stat, cât și p entru autoritățil e de stat sau local e.
În ultim ele trei-patru d ecenii, asistăm, însă, la o modificar e comportam entală din
partea ag enților economici car e nu mai consid eră piața d e capital doar o sursă d e
mobilizar e a fondurilor financiar e excedentare, ci și o variantă d e efectuar e a unor
plasam ente sau d e inițiere a unor op erațiuni d e acop erire a riscurilo r specifice unor
operațiuni financiar e (contractar ea de credite sau r ealizar ea unor d epozit e bancar e) sau
comerciale.
La cr eionar ea acestui comportam ent au contribuit nu numai înclinația spr e risc a
anumitor companii, dar și inovar ea bursi eră car e s-a con cretizat în apariția a num eroase
produs e, unele fiind similar e cu cele de pe piața bancară sau d e pe piața asigurărilor.
Piața de capital are un r ol imp ortant în dezv oltarea ec onomică, prin:
– trecerea de la pr oprietatea centralizată la cea descentralizată
– posibilitatea finanțării directe a agențil or economici (prin emisiune de acțiuni sau
obligațiuni)
– atragerea excedentului de resurse financiare existent în ec onomie și plasarea sa
eficientă

5
– cunoașterea activității agențil or economici în ceea ce privește efi cacitatea activității,
solvabilitatea și c ompetitivitatea l or.

1.2. RESPONSABILIT ATEA SOCIAL CORPORATIVĂ
A INSTITUȚIIL OR FIN ANCIARE
Unul dintr e prim ele aspecte ce se impun a fi soluționate în legătură cu
responsabilitatea social corporatistă (RSC) este însăși d efiniți a sa, deoarece literatura de
specialitate este vastă și adesea divergentă l a acest capitol. Forumuril e specializate și
autorii în d omeniu au abordat RSC din p erspective mai ample sau mai restrâns e, în funcți e
de context sau de teoria economică pr edominantă.
În ultimii ani, responsabilitatea socială corporativă s -a afirmat drept o nouă formă
de guvernanță în afaceri, fiind r ecunoscută într -un c ontext gl obal și b eneficiind d e
standarde internaționale stabilite de către Națiunile Unite, linii d e conduită elaborate de
Organizația pentru C ooperare și D ezvoltare Economică și c onvenții ale Organizației
Internaționale a Muncii. În m od deosebit, prin p olitica sa socială put ernică și prin
obiectivele propuse în cadrul Str ategiei Lis abona, Uniun ea Europeană acordă o atenție
sporită d ezvoltării c onceptuale și impl ementării pr actice a responsabilității s ociale
corporative. (Crăciun, 2003)
RSC r eprezintă o componentă t ot mai imp ortantă a interacțiunii m ediului d e
afaceri cu s ocietatea în care își desfășoară activit atea instituțiil e financiare. Acest termen
prezintă int eres atât pentru c ei ce îl aplică în activitățil e lor cur ente, cât și p entru m ediul
academic c are, pentru a crea viitori manageri responsabili, s e implică în studi erea sa.
Responsabilitatea socială corporativă reprezintă un subi ect extrem de generos, pe
care numeroși sp ecialiști, d ar și amatori l-au abordat în v ariate modalități astfel încât în
prezent există o multitudin e de definiții a acestuia:

6

Figur a 1.6. Conceptul d e responsabilitate socială
Sursă – creat de autor pe baza datelor din lit eratura de specialitate

Deci se poate afirma că RSC se referă la considerarea impactului g eneral pe care
o instituți e financiară îl produce asupra societății ș i la necesitatea de a gestiona responsabil
și în m od specific imp actul individu al asupra fiecărui grup st akeholderi, în într egul sp ectru
al acestora (de la angajați la comunit ate, de la furniz ori la clienți și d e la investitori și
creditori la stat, păstrâ nd în centrul atenției acționarii). (Ionescu, 2006)
Prin int egrarea preocupăril or sociale și de mediu în activit atea economică a
societăților, care reprezintă d e fapt definiți a cea mai larg acceptată pentru r esponsabilitatea
socială a acestora, se afirmă această atitudin e responsabilă, c a motor în l ogica dezvoltării
sustenabile.(Mur eșan, 2009)
În concluzi e, de reținut că deși nu există încă o definiți e comun acceptată pentru
conceptul d e responsabilitate socială corporativă, t oate definițiil e existente în lit eratura de
specialitate afirmă că există d ouă trăsături c e caracterizează un pr ogram de RSC :
– crearea de relații pe termen lung și egal profitabile cu pi ața și cu m ediul s ocial.
„RSC reprezintă angajamentul continuu pentru un comportament
etic și participare la dezvoltarea economică prin îmbunătățirea
calității vieții angajaților și a familiilor acestora, dar și a comunității
locale și a societății în ansamblul ei”. (World Business Council for
Sustainable Development )
„A acționa cu responsabilitate socială înseamnă nu numai a
îndeplini prevederile legale, ci a merge dincolo de acestea prin
investiții voluntare în capitalul uman, în managementul mediului și în
relațiile cu toate grupurile de interesați” (Comisia Europeană, 2001)
„RSC este un concept prin care companiile integrează, pe bază
voluntară, obiective de afaceri, sociale și de protecția mediului în
toate operațiunile lor productive sau comerciale sau în relațiile cu
grupurile de interesați” (Comisia Europeană, 2002)
„Responsabilitatea socială a unei întreprinderi desemnează
obligațiile întreprinderii, voluntar acceptate (cu excepția forțelor
coercitive date de lege), față de grupurile constituite în societate”.
(Gh. Gh. Ionescu, Dimensiunile culturale ale managementului ,1996)
„un angajament corporativ de a spori bunăstarea comunității,
prin intermediul unor practici de afaceri discreționare și al alocării
de resurse corporative”.
„activități principale întreprinse de către o corporație pentru a
sprijini cauze de ordin social și pentru a -și îndeplini angajamentele de
responsabilitate socială corporativă asumate”. (Kotler & Lee, 2005)

7
– caracterul v oluntar ce implică r esponsabilități m orale asumate de companii,
deasupra celor impus e prin l ege.

1.3. EDUC AȚIA FINANCIARĂ – COMPONENTĂ ESENȚIALĂ A
RESPONSABILITĂȚII S OCIAL CORPORATIVE
Educația financiară este un d omeniu n eexploatat din punct d e vedere al
informațiilor dar care, din c auza situației economice din c e în ce mai proaste prin c are am
trecut și prin c are trecem, este solicitat tot mai des.
Educația financiară este acea educație care îi arată investitorului m odalitatea în care
poate câștig a prin inv estițiil e pe care le face și de acemenea cum să își administr eze și
cheltuiască m ai bine finanțele.
Educația financiară reprezintă educația care acea educație care ne ajută să
cunoaștem momentul în c are trebuie să ne oprim să m ai cheltuim și să supr avețuim pe
piața de capital dar și m omentul în care trebuie să acționăm p entru a ne spori venituril e.
Educația financiară se aplică aproape în orice domeniu d e activit ate bazându -se pe
o regulă f oarte importantă: Câștigă cât m ai mult – Cheltuiește cât m ai puțin !
În urm a dobândirii cun oștiințelor despre educație financiară investitorul v a
cunoaște:

Figur a 1.7. Beneficiile educației financiare
Sursă – creat de autor pe baza datelor din lit eratura de specialitate

În concluzi e, putem spun e că educația financiară a devenit imp ortantă o dată cu
scăderea mediului d e trai și v a deveni din în c e mai cautată având în v edere viitorul care se
aproprie, un viit or care nu este unul f oarte pozitiv.
cum să devi nă independent financiar
cum să -și gestioneze eficient resursele
momentul oportun pentru a face o investiție
să-și monitorizeze eficient cheltuielile etc.

8
1.4. INCLUZIUN EA FINANCIARĂ ȘI PR OGRAMELE
DE EDUC AȚIE FINANCIARĂ
La modul c el mai general, incluziun ea financiară în seamnă accesul l a servicii
financiare al populației și firm elor, dar și gr adul d e utiliz are a acestora de către categoriile
respective (GPFI, 2016).
O opinie mai evoluată referitoare la incluziun ea financiară se referă la faptul că
aceasta reprezintă procesul d e asigur are a accesului l a produse financiare adecvate și
servicii n ecesare de către toți membrii s ocietății, în g eneral, și grupuril e vulnerabile, în
special, la un cost accesibil, într -un m od corect și tr ansparent, prin actori instituți onali de
masă. (Chakrabarty, 2012).
O opinie asemănăt oare are și BNR. Astfel, în Raportul asupra stabilității
financiare 2016 , incluziun ea financiară este definită c a fiind nivelul d e acces la servicii
financiare (de plăți, asigur are, creditare și de economisir e, investiții) d e către toate
segmentele sectorului p opulației și c ompaniilor, în c ondiții d e costuri r ezonabile.
În sens m ai larg, incluziun ea financiară se referă nu d oar la accesarea de servicii
financiare, ci și l a calitatea acestora. (BNR, 2016).
Banca Mondială, care publică un r aport îns oțit de o serie de indic atori (raportul are
deja două ediții, primul în 2011 și, c ea de-a doua, în 2014) asupra incluziunii fin anciare,
consideră că incluziun ea financiară îns eamnă că p ersoanele și într eprind erile au acces facil
și la prețuri rezonabile la produse și servicii fin anciare care răspund n evoilor lor (tranzacții,
plăți, economii, cr edit și d e asigur are) livrate într-un m od responsabil și durabil. (The
World B ank, 2017).
De asemenea, Fondul M onetar Internațional, care, de asemenea, publică un r aport,
intitul at Fin ancial Access Surv ey, care are deja șase ediții, ultim a din 2016, c onsideră că
incluziun ea financiară r eprezintă accesul și utiliz area serviciil or fin anciare
oficiale/formale. (Sahay, 2015).
În concluzi e, observăm că t ermenul d e incluziun e financiară poate varia de la
accesul și utiliz area serviciil or furniz ate în m od responsabil și dur abil la furniz area de
servicii fin anciare la costuri accesibile pentru s egmentele dezavantajate, cu venituri mici
ale societății.
La nivel european, problematica incluziunii fin anciare are un caracter dublu, pentru
că m embrii U. E. din v estul Europei au un acces ridic at la servicii fin anciare, pe când n oii
membri, c ei din est, au un acces mult m ai modest.

9
Cu toate acestea, și l a nivelul C omisiei U.E. și a Parlamentului European există
inițiative pentru cr eșterea incluziunii fin anciare, în acest sens fiind adoptată o directivă
care să lărg ească accesul la conturi d e plăți cu s ervicii d e bază – Directiva UE 2014/92 a
Parlamentului European și a Consiliului din 23 iuli e 2014 privind c omparabilitatea
comisioanelor aferente conturil or de plăți, schimb area conturil or de plăți și accesul la
conturil e de plăți cu s ervicii d e bază. Mai trebuie menționat că, pl ecând d e la această
directivă, Autoritatea Bancară Europeană a adoptat un ghid, c are enumeră serviciil e
financiare de bază în Uniun ea Europeană.
În R omâni a, încă s e lucrează la transpun erea în legislația națională a directivei
anterior
menționate, existând, în acest sens, o inițiativă a Autorității N aționale pentru Pr otecția
Consum atorului, încă n eadoptată. M ai trebuie adăug at că B anca Națională a Români ei a
introdus, l a sfârșitul anului 2015, c a obiectiv int ermediar al politicii m onetare de asigur are
a stabilității fin anciare, creșterea gradului d e incluziun e financiară (BNR, 2016).
Accesul la un cont de tranzacție este un prim p as spr e incluziun ea financiară m ai
largă, d eoarece permite oamenilor să st ocheze bani, să trimită și să prim ească b ani.
Un c ont de tranzacție poate, de asemenea, servi ca o poartă de acces la alte servicii
financiare, motiv p entru c are accesul la un cont de tranzacție pentru oamenii din într eaga
lume este punctul c entral al iniți ativei Accesul Fin anciar Univ ersal 2020 , promovată de
Grupul Băncii Mondiale. Explic ația acestei iniți ative este aceea că accesul l a servicii
financiare facilitează vi ața de zi cu zi, ajută f amiliil e și într eprind erile, permite planificarea
obiectivelor pe termen lung și acoperirea unor situ ații de urgență n eprevăzut e.
De asemenea, o incluziun e financiară m ai largă p ermite oamenilor să utiliz eze
serviciil e financiare, cum ar fi c ele de credit și d e asigur are, pentru a iniția sau extind e
afacerile, să inv estească în educație sau sănăt ate, să g estioneze mai bine riscul, să absoarbă
mai bine șocurile financiare și să își îmbunătăț ească vi ața, calitatea generală a acesteia.
Problematica incluziunii fin anciare a pornit d e la răspunsuril e la întrebări, pr ecum:
de ce unii oameni sau unele întreprind eri nu au acces la serviciil e financiare sau apelează la
acestea rar și f oarte rar. Răspunsuril e sunt: v enituri mici, lips a unor intermediari fin anciari
sau servicii ale intermediarilor financiari, care nu sunt adaptate cererii.
Trebuie menționat că t ehnologia digitală, m aterializată și în d omeniul financiar
(FinT ech) și, în sp ecial, răspândir ea globală a telefoanelor mobile, a facilitat extind erea
accesului l a servicii fin anciare, la costuri și riscuri r eduse, și p entru p opulațiile din z one
greu accesibile, dar și într eprind erilor mici.

10
FinT ech face mai ușoar, decât oricând în ainte, procesul d e deschid ere a unui c ont și
digitiz area plățil or. Serviciil e financiare bazate pe telefonie mobilă p ermit un acces
convenabil la acestea chiar și în z onele îndepărtate, iar o mai mare disponibilitate a datelor
despre clienți p ermite furniz orilor să pr oiecteze produse financiare digitale, care se
potrivesc mai bine nevoile indivizil or nebancarizați.
Astăzi, m ai mult c a oricând, orice investitor are nevoie de cunoștiințe financiare de
bază pentru a înțelege cum funcți onează societatea și cum p oate lua cele mai bun e decizii
pentru viit orul său.
Cunoașterea mediului fin anciar și abilitățil e de a gestiona banii sunt esențiale
pentru a ne descurc a în sist emele economice complexe din pr ezent.
Programele de educație financiară sunt m enite nu num ai să îmb ogățească cultur a
financiară a tinerilor investitori, ci și să l e dezvolte abilitățil e, să le dea încredere în ei și să –
i inspir e să adopte un comportament responsabil.
Astfel, aceștia înțeleg mai bine conceptele teoretice învăț ate beneficiind d e module
learning by d oing și blended learning. Prin activități pr actice, exerciții, simulări și
dezbateri cu ajutorul c onsult anților voluntari din busin ess, ei descoperă instrum ente
financiare de bază, ce pot contribui l a un trai mai sigur, m ai puțin str esant și m ai productiv.

11

CAPITOLUL 2. PREZENTARE GENERALĂ A PRINCIPALELOR
INSTITUȚII DE PE PIAȚA DE CAPITAL

2.1. AUTORITATEA DE SUPR AVEGHERE FINANCIARĂ ( ASF)
Autoritatea de Supr aveghere Financiară (ASF)
se înființ ează în anul 2013 ca autoritate
administr ativă autonomă, d e specialitate, cu
personalitate juridică, ind ependență, autofinanțată,
care își exercită atribuțiil e prin pr eluarea și
reorganizarea tutur or atribuțiil or și pr erogativelor
Comisiei N ationale a Valorilor M obiliare
(C.N.V.M.) .(www. asfromania.ro)
Autoritatea de Supr aveghere Financiară (ASF)
contribui e la consolidarea unui c adru int egrat de funcți onare și supr aveghere a piețelor
financiare non-bancare, a particip anților și operațiunil or pe aceste piețe și are ca obiective:

Figur a 2.1. Obiectivele generale ale ASF
Sursă – www. asfromania.ro

Îndeplinir ea obiectivelor presupun e atât reformarea și modernizarea sa permanentă
din punctul d e vedere al organizării, funcți onării și c onduc erii acesteia, cât și evaluarea
continuă a relațiilor de muncă din c adrul acesteia, astfel încât acestea să fie fundamentate
pe criterii d e profesionalism, dialog, c ooperare, respect reciproc, fl exibilit ate și
asigurarea stabilității, competitivității și bunei funcționări a piețelor de
instrumente financiare,
promovarea încrederii în aceste piețe și în investițiile în instrumente
financiare, precum și asigurarea protecției operatorilor și investitorilor
impotriva practicilor neloiale, abuzive și frauduloase;
promovarea stabilității activității de asigurare și apărarea drepturilor
asiguraților;
asigurarea unei funcționări eficiente a sistemului de pensii private și
protejarea intereselor participanților și ale beneficiarilor.

12
comportament competitiv l oial, acestea fiind și c aracteristicil e esențiale ale conduit ei
personalului ASF.
Autoritatea de Supraveghere Financiară exercită atribuții d e autorizare,
reglementare, supr aveghere și control asupra (art.7 R egulamentul d e Organizare și
funcți onare al ASF):
– intermediarilor de operațiuni cu instrum ente financiare;
– societăților de servicii d e investiții fin anciare;
– organism elor de plasament colectiv;
– societăților de administr are a investițiil or;
– consult anților de investiții fin anciare, piețelor de instrum ente financiare;
– operatorilor de piață și d e sistem;
– depozitarilor centrali;
– caselor de compensare-decontare;
– contrapărțil or centrale;
– operațiunilor de piață;
– emitenților de valori mobiliare;
– Fondului d e compensare a investițiil or;
– societăților comerciale de asigur are, de asigur are-reasigur are și de reasigur are, a
societăților mutu ale,
– supravegherea asigurăt orilor și r easigură torilor care își desfășoară activit atea în sau din
Români a,
– supravegherea activității int ermediarilor în asigurări și r easigurări, pr ecum și a altor
activități în l egatură cu acestea;
– sistemului d e pensii priv ate, conform Legii nr. 411/2004 privind f onduril e de pensii
administr ate privat, republic ată, cu m odifică rile și completările ulterioare;
– tutur or entitaților, instituțiil or, operatorilor de piață și emitenților de valori mobiliare,
precum și operțtiunil or/instrum entelor financiare reglementate de legislația secund ară
etc.
Misiun ea ASF are ca repere esențiale protejarea intereselor și dr epturil or
consum atorilor produselor fin anciare specifice piețelor nebancare, dezvoltarea acestor
piețe, asigur area transparenței și a stabilității l or sist emice, precum și cr eșterea gradului d e
încredere și a nivelului d e educație financiară a populației. (art.7 R egulamentul d e
Organizare și funcți onare al ASF)

13

2.2. BURS A DE VALORI BUCUR EȘTI (BVB)
Activitatea bursieră în țara noastră datează din anul 1839, prin întemeierea burselor
de comerț. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficială a Bursei de Valori
București (BVB), iar peste o
săptămână a aparut și cota bursei,
publicată în Monitorul Oficial.
De-a lungul existenței
sale, activitatea bursei a fost
afectată de evenimentele social –
politice ale vremii (răscoala din 1907, războiul balcanic 1912 -1913), bursa fiind închisă
apoi pe perioada primului război mondial.
După redeschiderea sa, a urmat o perioadă de șapte ani de creșteri spectaculoase,
urmată de o perioadă tot de șapte ani de scădere accelerată. Activitatea Bursei de Efecte,
Acțiuni și Schimb se întrerupe în anul 1941, moment în care erau cuprinse la cota bursei
acțiunile a 93 de societăți și 77 de titluri cu venit fix (tip obligațiuni).
Bursa de Valori București este constituită ca o instituție publică non -profit,
desfășurându -și activitatea pe principiul autofinanțării, și care are ca scop oferirea unui
cadru organizat și legal pentru întâlnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu și
lung.
Misiunea Bursei de Valori București este de a asigura și a promova o piață
eficientă, cu reguli corecte, atractivă și compatibilă cu standardele europene, care să devină
un factor de influență a tendințelor economice și instituționale și să se constituie într -un
mediu de dezvoltare și iniți ativă antreprenorială prin oferirea de servicii, mecanisme și
norme pentru mobilizarea, atragerea și alocarea eficientă a resurselor financiare, în condiții
de transparență și siguranță.
BVB are ca obiect principal de activitate administrarea piețelor de i nstrumente
financiare, precum și activități conexe obiectului principal de activitate și prevazute de
reglementarile ASF.
Bursa de Valori București administrează următoarele piețe:
1) Piața reglementată la vedere împarțită în următoarele sectoare:
– titluri de capital: acțiuni și drepturi emise de entități din România și internaționale;
– titluri de credit: obligațiuni corporative, municipale și de stat emise de entități din
România și obligațiuni corporative internaționale:

14
– organisme de plasament colectiv: acțiu ni și unități de fond emise de organisme de
plasament colectiv;
– produse structurate: certificate și warante;
2) Piața Rasdaq pe care se tranzacționează acțiuni și drepturi emise de entități din
România;
3) Piața reglementată la termen pe care se tranzacționează contracte futures pe acțiuni,
indici și diferențe de curs valutar
4) Un sistem alternativ de tranzacționare, ATS, denumit CAN (Companii și Acțiuni Noi).
Administrarea pietelor reglementate constă în :
– elaborarea, implementarea și aplicarea reglementărilor priv ind condițiile și procedurile
de acces sau admitere, excludere și suspendare a participanților și a instrumentelor
financiare la și de la tranzacționare;
– stabilirea condițiilor, procedurilor de tranzacționare, precum și a obligațiilor
participanților;
– elaborarea, implementarea și aplicarea procedurilor privind modul de determinare și
publicare a prețurilor și a cotațiilor, tipurile de contracte și operațiuni permise,
standardele contractuale;
– adoptarea măsurilor necesare funcționării în mod regulat și ordon at, inclusiv sub aspect
tehnic, a piețelor reglementate și verificarea respectării regulilor acesteia;
– administrarea și diseminarea către public a informațiilor privind tipurile de instrumente
financiare tranzacționate și serviciile de acces ale participan ților pe piața reglementată;
– elaborarea și implementarea mecanismelor de securitate și control al sistemelor
informatice, pentru protecția drepturilor de autor implicate și a informațiilor
confidențiale;
– asigurarea păstrării în siguranță a datelor și infor mațiilor stocate, a fișierelor și bazelor
de date, inclusiv în situația unor calamități naturale, dezastre și alte evenimente
deosebite.
Bursa de Valori București este componenta centrală a unui grup ce include:

15

Figur a 2.2. Componentele grupului c entral
Sursă – creat de autor pe baza literaturii d e specialitate

Depozitarul Central este autorizat prin Decizia ASF nr.3567/14.12.2006 să
furnizeze servicii de depozitare, registru, compensare și decontare a tranzacțiilor cu
instrumente financ iare precum și alte operațiuni în legătură cu acestea.

Figura 2.3. Structura capitalului Depozitarului Central
Sursa – www.bvb.ro

Casa de Compensare București (CCB) este a utorizată de ASF să furnizeze servicii
de compe nsare și decontare pentru tranzacțiile cu instrumente financiare pe piața
reglementată la termen administrată de BVB și în scrisă în Registrul ASF.
un operator de piață (Emitentul, respectiv Bursa de Valori București SA),
un depozitar central (Depozitarul Central SA),
o casă de compensare (Casa de Compensare București SA),
Fondul de Compensare a Investitorilor și
fundația Institutul de Guvernanță Corporativă al Bursei de Valori București.
66.80%
6.82% 18.45% 0.10% 7.83%
BVB
Bănci
SIF
SSIF
Alți acționari

16

Figura 2.4. Structura capitalului Casei de Compensare București
Sursa – www.bvb.ro

Fondul de Compensare a Investitorilor SA (FCI) este o persoană juridică,
constituită sub forma unei societăți pe acțiuni în baza actului constitutiv aprobat de ASF, al
cărui obiect principal de activitate este colectarea contribuțiilor membril or și compensarea
creanțelor investitorilor provenind din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile
bănești și/sau instrumentele financiare datorate sau aparținând investitorilor, care sunt
deținute și/sau administrate în numele acestora în cadrul presatii de servicii de investiții
financiare.

Figura 2.5. Structura capitalului Fondului de Compensare a Investitorilor
Sursa – www.bvb.ro

Institutul de Guvernanță Corporativă (IGC) este o fundație înființată de Bursa de
Valori București având drept obiectiv promovarea cuantumului internațional de cunoștințe
profesionale către personalul societăților deținute public din România, derularea de
programe de instruire în domeniul pieței de capital, promovarea cunoașterii re alității
economice și sociale naționale și internaționale și derularea de proiecte, programe,
52.51%
13.35% 34.14%
BVB
Bănci
Alți acționari
56.93%
1.83% 35.27% 5.97%
BVB
Bănci
SSIF
SAI

17
seminarii și conferințe în scopul creșterii gradului de cunoaștere al participanților și
emitenților la piața de capital, în general, și la piața bursieră, în spe cial.
Bursa de Valori București are o singură clasă de acțiuni comune și un capital social
de 76.741.980 lei împărțit în 7.674.198 acțiuni cu valoare nominală de 10 lei/acțiune. Toate
acțiunile sunt plătite integral. Capitalul social a evoluat astfel în p erioada 2015 – 2017:

Tabel 2.1. C apitalul social BVB în p erioada 2015 -2017
Perioada 31 Dec 2015 31 Dec 2016 31 Dec 2017
Capital social (lei) 49.439.090 76.741.980 76.741.980
Număr acțiuni 4.343.909 7.674.198 7.674.198
Valoare nominală (lei/acțiune) 10 10 10
Sursa – www.bvb.ro

Figura 2.6. Structura capitalului social BVB
Sursa – www.bvb.ro

Avantajele finanțării prin bursă și beneficiile calității de companie listată
Finanțarea pri n bursă și calitatea de companie listată prezintă importante avantaje
competitive care permit:
– Accesul la capitalul necesar dezvolării și creșterii organice a afacerii;
– Creșterea vizibilității și notorietății companiei pe plan național și internațional, în
rândul partenerilor de afaceri și al clienților actuali;
– Stabilirea unei valori de piață a companiei;
– Câștigarea unei mai mari încrederi din partea cilenților si a partenerilor de afaceri,
precum și posibilitate de atragere de noi parteneri datorită trans parenței companiei;
– Aprecierea cotei manageriale pe piață;
81.86% 18.14%
Intermediari activi
Alți acționari

18
– Facilitarea accesării altor surse de finanțare.

2.3. S OCIETĂȚIL E DE SERVICII D E INVESTIȚII
FINANCIARE (SSIF)
Societățile de servicii d e investiții fin anciare (SSIF) sunt c ompanii sp ecializate în
intermedierea tranzacțiilor pe piață de capital care constau în cumpăr area și vânz area de
instrum ente financiare (acțiuni, obligațiuni, c ontracte futur es, options etc.).
Conform L egii 297/2004, s ocietățile de servicii d e investiții fin anciare (SSIF) s e
constitui e sub f ormă s ocietăților pe acțiuni (S. A) pe baza autorizației primit e de la
Autoritatea de Supraveghere Financiară și au că obiect exclusiv d e activit ate prestarea de
servicii și activități de investiții.
Tranzacțiile cu instrum ente financiare, precum acțiunil e și obligațiunile se
realizează num ai prin int ermediul s ocietăților de servicii d e investiții fin anciare (SSIF).
Scopul princip al al acestor particip anți p e piața de capital este acela de a asigur a
intermedierea financiară prin pun erea în relație a cumpărăt orilor și a vânzăt orilor cu sc opul
de a facilita realizarea de tranzacții. Casele de brokeraj sunt r ecompensate prin c omisioane
percepute în cazul fin alizării cu succ es a tranzacțiilor.
Termenii societate de brokeraj și casă de brokeraj sunt adesea utiliz ați pentru a se
face referire la societățile de servicii d e investiții fin anciare (SSIF).
Princip alele servicii oferite de SSIF sunt:

Figura 2.6. Princip alele servicii oferite de SSIF
Sursă –creat de autor

Societățile de servicii de investiții fin anciare prestează și o serie de servicii c onexe
precum (www.tr adeville.ro):
a) păstr area în sigur anță și administr area instrum entelor fin anciare în contul cli enților,
inclusiv cust odia și servicii le în legătură cu acestea, cum ar fi administr area fonduril or
sau garanțiilor;
preluarea și transmiterea
ordinelor privind unul sau
mai multe instrumente
financiare;
executarea
ordinelor în numele
clieților;
tranzacționarea pe
cont propriu;
administrarea
portofoliilor;
consultan ță
pentru investiții;
plasamentul de
instrumente
financiare fără un
angajament ferm;
administrarea unui
sistem alternativ
de tranzacționare.
subscrierea de instrumente
financiare și/sau plasamentul
de instrumente financiare în
baza unui angajament ferm;

19
b) acordarea de credite sau împrumuturi unui inv estitor, pentru a-i permite acestuia
efectuarea unei tranzacții cu unul ori mai mult e instrum ente financiare, în c azul în c are
respectivă s ocietate de servicii d e investiții fin anciare care acordă cr editul s au
împrumutul este implic ată în tr anzacție;
c) consult anță acordată entitățil or cu privir e la structură c apitalului, str ategia industri ală și
aspectele conexe acesteia, precum și c onsultanță și s ervicii privind fuziunil e și
achizițiil e unor entități;
d) servicii d e schimb v alutar în l egătură cu s erviciil e de investiții pr estate;
e) cercetare pentru inv estiții și analiză fin anciară sau alte forme de recomandare generală
referitoare la tranzacțiile cu instrum ente financiare;
f) servicii în l egătură cu subscri erea de instrum ente financiare în bază unui angajament
ferm;
g) serviciil e și activitățil e de investiții princip ale, precum și s erviciil e conexe legate de
activul sup ort al instrum entelor derivate.