CAPITOLUL 1. NOȚIUNI PRIVIND URBANISMUL COMERCIAL ………………………….. ….. 3 1.1.NOȚIUNI INTRODUCTIVE …………………………….. [607321]

Cuprins

CAPITOLUL 1. NOȚIUNI PRIVIND URBANISMUL COMERCIAL ………………………….. ….. 3
1.1.NOȚIUNI INTRODUCTIVE ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
1.2.TENDINȚELE CONTEMPORANE ALE URBANISMULUI COMERCIAL ……………… 5
1.3.ABORDAREA CONCEPTUALĂ A URBANISMULUI COMERCIAL ÎN ROMANIA . 7
1.4.IMPLICAȚIILE URBANISMULUI COMERCIAL ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 9
CAPITOLUL 2. INTEGRAREA MAGAZINULUI ZARA ÎN URBANISMUL COMERCIAL
ROMANESC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A COMPANIEI ………………………….. …………………….. 11
2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN ȘI EXTERN ………………………….. ………………………. 13
2.3.INTEGRAREA IN SPATIUL COMERCIAL DIN ROMANIA ………………………….. ….. 23
2.4.POLITICILE COMERCIALE APLICATE PE PIATA ROMANEASCA …………………. 25
2.5.MIXUL DE MARKETING PROMOVAT DE ZARA ȘI MODALITATILE DE
FIDELIZARE A CLIENTILOR ………………………….. ………………………….. …………………….. 26
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ REALIZAT LA S.C. ZARA BUCUREȘTI SRL ………….. 28
3.1.ABORDAREA COMERCIALĂ A ÎNTREPRINDERII ………………………….. …………….. 28
3.1.1 DESIGNUL MAGAZINULUI ………………………….. ………………………….. ……………. 29
3.1.2 AMENAJAREA MAGAZINULUI ………………………….. ………………………….. ……… 30
3.2.ANALIZA IMPACTULUI TENDITELOR COMERCIALE ASUPRA
COMSUMATORILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 35
3.2.1.CONDITIILE AMBIENTALE ………………………….. ………………………….. ………………. 36
3.3. STRATEGIILE COMERCIALE ALE FIRMEI ………………………….. ………………………. 37
3.3.1. FIRMA ȘI EMBLENA ………………………….. ………………………….. …………………….. 37
3.3.2. IMAGINEA MAGAZINELOR ZARA ………………………….. ………………………….. . 39
3.4.DIFERENȚA ABORDARILOR COMERCIALE ………………………….. …………………….. 40
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 44
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 45

2
INTRODUCERE
Obiectul de studiu al acestei lucrări îl constituie tema intitulată “Orientări și
tendințe contemporane în urbanismul comercial” prin prezentarea aspectelor teoretice și
analiza urbanismului comecial precum clasificarea .
Conținutul lucrării reflectă tendințele urbanismului comercial contemporan, care
indică evoluția societății umane , abordarea comercială a urbanismului comercial din
Romania, precum și implicațiile urbanismului comercial în dezvoltarea economică , dar
am evidențiat și indicatorii economico financiari care indică evoluția acestora. Pentru a
obține aceste informații este n ecesară o analiză a indicatorilor financiari ai societății
care permit aflarea poziției financiare și performanța acesteia. De aceste informații
beneficiază atât compania a căror indicatori financiari sunt analizați, cât și furnizorii,
clienții, potențiali i investitori și orice altă persoană care dorește să afle informații despre
companie.
Proiectul meu de disertatie este structurat in 3 capitole. În primul capitol am
facut o prezentare cu noțiuni teoreti ce despre urbanismul comercial.
În cel de -al doil ea capitol am realizat o analiză strategică a companiei, , ca parte
integranta a grupului Inditex , atat pe plan intern cat si pe plan extern.
Cel de -al treilea capitol prezinta un model de dezvoltare strategic operat cu
success pe piata din Romania, precum si strategia adoptata pentru implementarea acesia
in țara noastră . Ultimul capitol este rezervat recomandarilor strategice, axate in special
pe analizele realizate anterior precum și abordarea comercială a întreprinderii și a naliza
impactului tenditelor c omerciale asupra comsumatorilor .
Global, lucrarea dorește să prezinte un model unic ș i uimitor în acelaș i timp de
succes in business prin analize, comparatii si perspective de reusita, insotite insa de un
set riguros de recomandari pe care brand -ul si grup ul din care face parte le -ar putea lua
in considerare ulterior.
Motivatiile care au stat la baza acestui proiect sunt reprezentate de interesul meu
pentru industria modei pe de o parte, iar pe de alta parte de dorinta de a aplica o parte
din cunostintele teoretice obtinute pe parcursul studiilor in management .

3
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI PRIVIND URBANISMUL COMERCIAL
1.1.NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Urbanismul comerci al este ilustrat ca un ansamblu de relații, care are drept scop
asigurarea unei strânse legături între dotările și echipările care asigură funcția
comercială, elemente de echilibru ale structurilor urbane precum locuințe,circulația
stradală, proiecția peisagistică, caracterul atractiv al orașului ș.a.
Urbanismul comercial re prezintă un aspect particular care se preocupă în esență
să răspundă nevoilor comerciale ale populației, prin localizarea și crearea rețelei și
lanțutilor de magazine.
Prin urbanism comercial se înțelege ansamblul eforturilor și mijloacelor puse în
lucru de către arhitecți, urbaniști, economiști pentru a adapta com erțul noilor condiții de
locuit și noilor concentrări de populație.
Urbanismul face parte dintre domeniile rămase în competența de reglementare a
statelor membre ale UE, fiind co ordonat doar prin documente cu caracter directiv dar
mai ales prin efectul reglementărilor din domenii conexe spre exemplu: mediu,
drepturile omului sau financiar -economic.
Urbanismul constă în determinarea, coordonarea și dispunerea armonioasă a
clădirilor și a utilizărilor solului pen tru a putea să satisfacă nevoile populației în materie
de habitat și de echipamente de toate felurile. Spațiul este aici înțeles esențial ca un
ansamblu de construcții, de drumuri și artefacte diverse, care trebuie pur și sim plu să fie
aranjate convenabil.
Activitate operațională, integratoare și normativă a urbanismului are ca scop
principal stimularea evoluției complexe a localităților, prin realizarea strategiilor de
dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung. Acestea urmăresc stabilirea direcțiilor
dezvoltării spațiale a localităților urbane și rurale, în acord cu potențialul acestora și cu
aspirațiile locuitorilor și cuprind toate localitățile țării, organizate în rețea, pe baza
ierarhizării și distribuției echilibrate ale acestora în teritoriu; aplicar ea obiectivelor are
în vedere întreg teritoriul administrativ al orașelor și comunelor sau zone din acestea.
Organizarea rețe lei comerciale într -o adunare urbană trebuie să fie subordonată
unei tendințe generale de dezvoltare, unui plan general de urbaniza re, să satisfacă
interesele economice ale comerțului și interesele de consum ale populației.
Urbanismul comercial prin tezele si problematica sa se integrează în concepția
modernă de urbanism. Acesta oferă o nouă viziune cu privire la crearea ansamblurilor

4
ordonate, în care omul să găsească reasamblate toate mijloacele necesare desfășurării
unei vieți armonioase(amplasarea obiectivelor industriale, a cartierelor de locuit, a
obiectivelor social -culturale, hotărârilor privind servirea populației, a obiective lor
administrative și spaț iilor plantate, spațiior de circulaț ie etc.).
Urbanismul comercial redimensionează rolul comerțului în oraș, adăugând
abilităților tradițional -utilitare, legate de distribuție, o serie de noi valențe, atribuindu -i
astfel și un ro l de animator al vieții urbane. Portivit unei asemenea viziuni, comerțul
contribuie la decorarea străzilor, la diversificarea și înveselirea vieții sociale, exprimând
într-o maniera specifică, aspirațiile de bună stare, de viată bună și frumoasă a unei
colectivităț i.
Come rțul este văzut astăzi peste tot în lume într -o nouă perspectivă care să
ofere:
 servire economica usoara si libera a consumatorului,un echilibru intre diferitele
forme de intreprinderi;
 orientare pilotata pentru activitatea oricarei firme comerciale;
 integrarea activitatilor in programele de modernizare si infrumusetare a oraselor ;
 transformarea centrelor comerciale in puncte de atractie, de placere si de
satisfactii pentru populatia un ei urbi.
Urbanismul comercial se integrează in urmatoarele planuri:
 imbunatatirea sistemului de distributie pentru a face față cerințelor în continuă
creștere manifestate de consumatori;
 reglarea structurilor geografice ale distributiei și asigurarea une i amplasari
corespunzatoare a un ităților sau centrelor comerciale prin: orientarea înzestră rii
comerciale pentru fiecare localitate, stabilirea legaturilor di ntre sistemele de
transport, miș carea populației și pozitia geografică a unităț ilor comerciale,
proiectarea, construcția ș i organizarea centrelor comerciale, formarea mediului
social al fiecarui centru comercial și stabilirea legăturilor ce se creaza î ntre
dezvoltarea de ansamblu a orasului si dezvoltarea retelei comerciale, precum si
sub aspectul relatiei reciproce, a influentei comertului asupra dezvoltarii
orasului.
 stabilirea raporturilor dintre libertatile și restrictiile referitoare la initiativa
intreprinzatorilor particulari imbinand interesele intreprinzatorilor cu cele ale
municipalitatii prin crearea unui cadru juridic stimulativ;

5
 stabilirea compendiului legislativ referitor la amplasarea și constructia
obiectivelor comerciale care sa asigure dezvoltarea comertului potrivit
exigentelor urbanisticii moderne;
 conturarea cadrului de finantare a constructiilor și remodelarilor comerciale
Studiile de urbanism comercial își propun sa dea raspunsuri cu privire la
localizarea si dimensiunea retelei comerciale existente, directiile de descentralizare a
activitatii comerciale pentru comertu l en gross si comertul cu amanuntul, programe de
amplasare si dimensionare a retelei de mari suprafete comerciale, perfectionare a
tipurilor de unitati comerciale si a tehnologiei de aprovizionare si desfacere, evaluarea
atractiei comerciale extraurbane .
Soluționarea problematicii programelor de urbanism comercial presupune:
 identificarea si masurarea factorilor socio -economici si demografici care
influentiaza volumul, structura si evolutia pietei bunurilor si serviciilor;
 studierea tipologiei si comportamentului menagelor, volumul si structura cererii
de marfuri si servicii, factorii emotionali, care pot influenta comportamentul
spatial al cererii, adica: gradul de mobilitate a cererii de marfuri, care poate fi si
un reflex al mobilitatii genera le a popualatiei(relatia rezidenta -loc de munca) dar
poate fi determinat de factori proprii ofertei si echipamentului comercial și
atractia zonei centrale asupra populatiei din alte zone urbane cu identificarea
factorilor obiec tivi sau subiectivi de atract ie;
 determinarea indicilor de mobilitate a cererii de marfuri a populatiei -indicii de
atractie si indicii de evaziune – cu identificarea factorilor motivationali pentru
fiecare zona si la scara intregului ansamblu;
1.2.TENDINȚELE CONTEMPORANE ALE URBANISMUL UI
COMERCIAL
Activitățile de comerț ocupă un loc semnificativ în domeniul amenajării și
dezvoltării urbane. Din cauza specificității și diversității lor, dar și a impactului asupra
amenajării urbane, aceste activități au făcut obiectul unei reglementări pa rticulare, care
a evoluat în unele țări până la a forma un sector distinct de preocupare, abordare și
reglementare juridică.
Urbanismul și amenajarea se definesc ca planificare a structurilor fizice având
loc pe un teritoriu în scopul de a permite cea mai bună funcționare a activităților umane.

6
Acestea urmăresc să creeze suportul activităților umane, locurilor de existență și
activitate, cadrul vieții cotidiene a indivizilor și grupuri lor care alcătuiesc societatea.
Ansamblul regulilor care guvernează naște rea, dezvoltarea și amenajarea
rațională a aglomerări lor urbane definesc urbanismul.
Urbanizarea se referă atât la accentuarea caracteristicilor distinctive ale modului
de viață asociat cu dezvoltarea orașelor, cât și la schimbările în direcția stilurilor de
viață recunoscute ca urbane. Aceste schimbări sunt evidente pentru oamenii de oriunde
dacă au venit în contact cu forță magică a influențelor pe care orașul le exercită în
virtutea puterii instituțiilor și personalităților ce operează prin mijloac ele de comunicare
și transport.
Diversele provocări economice, climatice, de mediu, cu care piața și mediul
urban se confruntă au o legătură strânsă între ele, astfel că succesul unei dezvoltări
durabile poate fi realizat doar prin adoptarea unei abordări integr ate. Combinarea
elementelor de renovare fizică a pieței urbane, cu elemente tehnologice poate duce la
realizarea unui mediu urban inteligent, durabil, oferin d o mai bună calitate a vieții.
Industria tehnologică în mediul urban generează soluții eficiente capabile să
sporească calitatea vieții urbane, punând accent pe dezvoltarea infrastruct urii, a
mediului, a energiei.
Impactul dezvoltării tehnologice asupra populației și a mediului este remarcabil
și mai ales inevitabil, influența sa excesivă provocând ma ri schimbări în societate.
Totodată se dezvoltă și conceptul de privatizare, rolul spațiului urban în viața socială
devenind mai pr oeminent și mai semnificativ.
Tehnologia este capabilă să asigure comoditate, să asigure o comunicare rapidă
și securitate pe rsonală. Progresul informațional dezvoltă medii inteligente, bazate pe
tehnologii care pot identifica amprente de comportament uma n și care acționează pro –
activ.
Revitalizarea și refuncționalizarea pieței urbane cu ajutorul tehnologiei, al
utilizării de ma teriale inteligente, sustenabile, ar putea face ca acest spațiu să devină din
nou un nucleu, un centru pentru re zolvarea necesităților zilnice.
În orice aglomerație urbană există patru tipuri de dotări comerciale:
 dotări atractive și frecventate ca număr de indivizi: exemplu, marile magazine;
 dotări foarte atractive însă relativ puțin frecventate: exemplu, magazinele de
lux;

7
 dotări moderat atractive însă foarte frecventate: exemplu, magazinele
alimentare;
 dotări non atractive și non frecventate ;
1.3.ABORDAREA CONCEPTUALĂ A URBANISMULUI COMERCIAL
ÎN ROMANIA
Imaginea de ansamblu, dar și de detaliu a principalelor orașe și centre de
aglomerare urbană din România reprezintă oglindirea evoluției urbanismului în dreptul
național. Această afirmație este justificată de faptul că prin primul act normativ ulterior
Revoluției din 1989 s -a decretat abrogarea legii -cadru în materia sistemului de
planificare centralizată, respectiv a Legii nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului
și localităților urbane și rurale. Au urmat apro ape trei decenii în care legiuitorului,
instituțiilor responsabile cu amenajarea teritoriului și urbanismul, dar și profesioniștilor
în domeniu, le -a revenit datoria ca prin puterea lor creatoare să asigure un cadru
legislativ adaptat noilor cerințe și rea lități.
Dezvoltarea țării noastre în ultimele trei decenii este fără îndoială una notabilă
din multe puncte de vedere, însă adesea remarcăm că efectele unei tranziții forțate la o
economie de piață au lăsat urme greu de vindecat. În entuziasmul și asaltul unui stat
eliberat de o forță constrângătoare, unele proiecte mari sau esențiale au fost uitate sau
pur și simplu date la o parte.
Aceasta este și soarta urbanismului în spațiul național, unde nu s -a conștientizat
sau poate, uneori, nu s -a dorit o conștien tizare suficientă a rolului esențial al
urbanismului în dezvoltarea unei vieți urbane armonioase, în crearea unei legături
strânse și durabile între om, natură și spațiul construit, în conservarea patrimoniului și în
asigurarea unui echilibru sănătos între prezent, trecut și viitor. Nu a fost acceptată și
însușită însăși forța specifică a urbanismului care constă în capacitatea sa de a crea
oportunități și de a neutraliza amenințările survenite ca urmare a noilor dezvoltări
econ omice, sociale sau demografic e.
În această evoluție un alt impact, s -a arătat în literatura de specialitate, unde fost
reprezentată de o așa -zisă confiscare inițială a materiei urbanismului de către arhitecții –
urbaniști, preocupați de fenomenul urbanistic, cu regulile sale tehnice și, mai puțin sau
chiar deloc, de regulile juridice care ar trebui să îl guverneze pe cel dintâi.
În acest context rezultă că dezvoltarea actuală a societății sub toate aspectele ei
impune cunoașterea unui minim de legislație de urbanism, din perspectiva înțe legerii

8
unor concepte și noțiuni juridice fundamentale. Această necesitate revine deopotrivă
cetățenilor de rând, întreprinzătorilor privați, corpului funcționarilor publici specializat
în materie, precum și profesioniștilor implicați, într -un fel sau altu l, în dezvoltarea
urbanistică sau în distribuirea justiției.
Cunoașterea regulilor juridice specifice urbanismului, reguli care oricum nu sunt
încă bine definite și conturate în spațiul nostru național, trebuie coroborată cu cea a
cunoașterii regulilor spe cifice altor ramuri de drept interrelaționate, precum dreptul
administrativ, dreptul patrimoniului cultural, dreptul mediului ș.a.
Cerințele actuale impuse și dezvoltate în capitolul anterior pentru o bună
dezvoltare a urbanismului în România, trebuie adap tate contextului european, fiind
inevitabilă recunoașterea, înțelegerea și aplicarea politicilor, principiilor și strategiilor
adoptate la nivelul Uniunii în materie.
Pentru atingerea acestui scop, apreciem că cel mai util instrument de
referințăeste repre zentat de Carta Urbanismului European, act adoptat încă din anul
2013, dar care, regretabil, pare că a pătruns atât de puțin în spațiul legislativ, juridic,
social și cultural român.
Cartea Urbanismului European cuprinde o viziune și o serie de principii d e
urmat la nivelul statelor europene și administrațiilor publice centrale sau locale, un apel
la acțiune adresat către toți factorii decidenți care vor modela viitorul european, o
agendă comună de colaborare între toate nivelurile societății civile, respec tiv autorități
publice, mediu de afaceri, profesioniști din domeniul educației, organizații non –
guvernamentale și simpli cetățeni.
Așadar, aceasta nu se adresează numai urbaniștilor profesioniști, ci unei sfere
mult mai largi, înțelegându -se de aici import anța și dimensiunile urbanismului, precum
și conectarea acestuia cu alte ramuri sociale sau de drept. Literatura de specialitate
națională a înțeles acest mesaj, amintindu -se că urbanismul nu reprezintă numai un set
de proiecte, operațiuni, teorii sau norm e, ci acesta "reprezintă un ansamblu de practici
care vizează modificarea continuă și conștientă a stării teritoriului și a orașului, motiv
pentru care în această practică sunt angrenați geografi și geologi, topografi și ingineri,
agronomi, sociologi, juri ști, istorici, economiști, arhitecți și urbaniști".
Economia, în general, s -a restructurat, abandonând industriile energofage și
ineficinete ale comunsimului. România s -a integrat în Uniune, inclusiv cu economia.
Acum volumul exporturilor este cât tot PIB -ul dinainte de 89. Majoritatea tranzacțiilor

9
comerci ale se realizează cu țările europene. Bucureștiul are acum un buget care
rivalizează cu întreaga economie comunistă.
Structura economiei s -a schimbat incredibil de mult. IT -ul produce mai mult
decât agricultura, iar serviciile și comerțul sunt cea mai mare parte a produsului intern
brut. IT -ul, într -un număr previzibil de ani, va depăși chiar și producția industrială.
Producția industrială o depășește net pe cea dinainte de 89. Sectorul serviciilor și
comerțul, pe care mulți le desconsideră, sunt acele sect oare economice care ne fac viața
mai bună. Avem acces la servicii pe care nu ni le -am fi închipuit, iar comerțul de acum
este un vis pentru cei care au stat la cozile din anii 80.
Economia însă trebuie să continue să se dezvolte. Chiar dacă Zona București –
Ilfov are un PIB cu 30% mai mare decât media Uniunii Europene, restul țării depinde
fundamental de continua de zvoltare a principalelor orașe.
Economia trebuie să țină pasul cu schimbările disruptive pe care tehnologiile le
aduc cu o viteză amețit oare. Economia trebuie să se pregătească pentru mașinile care se
conduc singure, pentru apariția inteligențelor artificiale în tot mai mutle domenii de
activitate.
1.4.IMPLICAȚIILE URBANISMULUI COMERCIAL ÎN
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
Conceptul de dezvoltare dur abilă a urbanismului comercial se referă la o formă
de creștere economică ce satisface nevoile societății pe termen scurt, mediu și lung. Ea
se fundamentează cu privire la factul că dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea
nevoilor prezente fără să pună în pericol pe cele ale generațiilor viitoare. În termeni
practici, acest lucru înseamnă crearea condițiilor pentru dezvoltarea economică pe
termen lung, în același timp protejând mediul înconjurător. Dezvoltarea durabilă
reprezintă o direcție de urmat ce încearcă să echilibreze factorii de mediu, sociali și
economici. Dezvoltarea urbană reprezintă o formă a dezvoltării locale ce are în centrul
său orașul ca cel mai dinamic și activ centru al creșterii economice, adevărată
locomotivă a creșterii și model de dezvoltare, centru de inovație tehnologică de
cercetare științifică și un adevărat incubator economic.
Procesul dezvoltării urbane trebuie analizat ținându -se cont de complexitatea
acestuia, printr -o atentă analiză a tuturor mecanismelor care, în urma int eracțiunii,
generează o serie de mutații administrative, economice, sociale și politice.

10
Urbanizarea reprezintă, alături de multe alte domenii, o preocupare continuă
pentru specialiști în ceea ce privește relaționarea cu procesul dezvoltării regionale,
naționale sau chiar mondiale, motiv pentru care am considerat ca fiind oportună
abordarea dezvoltării urbane în strânsă legătură cu alte niveluri ale dezvoltării. Astfel, în
partea de început a acestei lucrări vom aborda principalele concepte, teorii și model e
care au influențat într -un mod vizibil dezvoltarea economică atât la nivel regional, cât și
la nivelul colectivităților urbane. Abordarea complexă a fenomenului dezvoltării urbane
presupune conexarea acestuia cu dezvoltarea regională sau dezvoltarea loca lă, cu care,
din punct de vedere conceptual, se intersectează.
În cazul apariției unor dezechilibre, însoțite de rate înalte ale șomajului, ele sunt
interpretate ca fiind o imposibilitate a capitalului sau a forței de muncă de a se adapta în
mod adecvat. În acest caz problema „regională” este percepută ca fiind doar
manifestarea spațială a unor ajustări neadecvate a factorilor de producție, fapt ce impune
adoptarea unor măsuri pentru a favoriza adaptarea factorilor de producție. În principiu,
neoclasicii c onsideră că dezechilibrele cronice însoțite de nivelurile înalte ale ș omajului
nu ar trebui să apară.
În dezvoltarea economică puterea de atracție a unui ansamblu de puncte de
vânzare depinde de:
 parametri economici și raționali: adaptare a ofertei la cere re, alegere, calitate,
preț;
 elemente simbolice și afective: prezență de mari mărci; comportament al
vânzătorilor; publicitate; estetica magazinului.
În ceea ce privește dezvoltarea economică, centrele comerciale s -au integrat
considerabil și au un impact asupra populației ridicat.
Un centru comercial reprezintă un ansamblu de magazine și unități de prestări de
servicii, astfel profilate, dimensionate și localizate încât să corespundă nevoilor și
resurselor financiare ale populației interesate.
Această enti tate, bazată pe concurența tuturor actorilor pe care îi reprezintă, are
ca finalitate și asigurarea rentabilității tuturor suprafețelor de vânzare, promovând în
acest scop tehnici comerciale evoluate.

11
CAPITOLUL 2. INTEGRAREA MAGAZINULUI Z ARA ÎN
URBANISMUL COMERCIAL ROMA NESC
2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A COMPANIEI
Zara București Srl este o societate cu răspundere limitată având ca obiect de
activitate comerț cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate , având Codul
de identificare fiscal ă 22304337 , nr. î nregistrare: J40/15901/2007, cod CAEN: 4771 și
un număr de 22 sedii secundare: (BH, B, BV, TM, IS, PH, SB, DJ, AG, CJ, BC, CT) .
ZARA reprezintă un lanț de magazine apartinând grupului Inditex, care deține și
următoarele mărcile: Massimo Dutti, Pull and Bear, Oysho, Uterque, Stradivarius si
Bershka. Firma î si are sediul principal în La Coruna și a fost fondată î n 1975 de
Amancio Ortega.
Societatea a angajat mai multi designer i care să creeze colecții ca raspuns la
cerinț ele consumatorilor. Stil ul consumatorilor este studiat î n campusurile universitare,
pe strada, in magazine. Cercetarea pietei este foart e importanta pentru acest grup.
ZARA se bazeaza in mare masura pe angajati pentru a transmite informatii
despre ceea ce isi doresc clientii, astfel incat resursa umana este atent selectionata si
invata cu ajutorul unui mentor.
În anul 2018, ZARA a avut un numar mediu de angajati de 957.
2.1. Structura medie a personalului pe grupe de varsta:
Vârstă Număr personal
Sub 25 ani 502
25-40 ani 316
40-65 ani 139
Peste 65 ani 0
Total 957
Sursa: www.inditex.com

2.2.Structura medie a personalului pe sexe
Sex Număr personal
Masculin 438
Feminin 519
Total 957
Sursa: www.inditex.com

12
Datorită faptul ui ca ZARA nu face publicitate î n modul traditional, ei investesc
in deschiderea de noi magazine, in plasarea anuala a aproximativ 10.000 de produse
diferite pe rafturile magazinelor proprii.
In anul 2018, ZARA a avut o cifra de afaceri de 880.487.058 lei si u n profit net
de 140.061.538 lei.
Zara reprezintă un model de afacere de success care a reusit sa se extinda si sa s e
completeze cu brand -uri de calitate la preturi accesibile. Spre exemplu este stiut faptul
ca Zara are nevoie de doar doua saptamani sa dezvolte produse noi si sa le expuna in
magazine, in comparatie cu media de noua luni din aceasta industrie; deasemenea Zara
lanseaza aproximativ 10,00 0 noi modele in fiecare an.
Compania a rezistat trendului industriei vestimentare din lumea intreaga care
presupunea transferal departamentului de productie in tarile unde costurile de fabricatie
sunt mai scazute. Poate ca strategia sa cea mai neobisnuita a fost politica de promovare
inexistenta; compania a preferat sa investeasca in schimb un procent din venituri in
deschiderea de noi magazine.
„Zara” e un brand spaniol de haine si accesorii care a reusit sa cucereasca toata
Europa, dar nu numai. Colectiile „Zara” pun la dispozitie haine si accesorii cu un design
atent realizat, dupa cum afirma insesi creatorii, inspirat din necesitatile si stilul de viata
a femeilor, barbatilor si a copiilor din ziua de azi.
Zara este p rezenta in 64 de tari cu o retea de 1031 de magazine amplasate in
zonele privilegiate din principalele orase. Aceasta prezenta internationala permite a
concluziona ca nu exista frontiere care sa impiedice impartasirea aceluiasi stil
vestimentar. Primul mag azin Zara a fost infiintat de fondatorul brandu -lui Zara,
Amancio Ortega in 1975 in zona centrala a orasului Corunia,Spania. Dupa suucesul
realizat de formatul Zara ,firma a inceput sa se extinda deschizand num eroase magazine
in toata lumea.
Zara a fost si va ramane o firma care va triumfa in toate tarile chiar daca
obiceiurile si culturile sunt diferite. Conceptul pe care Zara il promoveaza este acela al
unui magazin destul de elegant oferind in acelasi timp o neobisnuita si moderna
sobriet ate. In medie un magazin Zara are aproximativ 1500 de metrii patrati. Zara
deschide in mod strategic magazine in zonele intens circulate sau zone comerciale
importante.

13
2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN ȘI EXTERN
Structura organizatorică
Lumea modei este inundată de sute de companii, dar puține au ajuns la fel de
cunoscuteca Zara.
Brandul a ajuns în atenția lumii datorită eficienței sale. Deși este împărțită în trei
departamente: bărbați, femei, copii, logistica este ace eași pentru fiecare dintre ele.
Grupul Inditex fundament ează pe filosofia designului calitativ combinat cu
răspunsul imediat pentru cererea pieței. Structura organzaținală a magazinului Zarase
bazează pe reducerea nivelurilor ierarhice manageriale, descentralizând punctul de luare
a deciziei.

Fig. 2.1. Orga nigrama companiei

Fig.2.2 Organigrama magazinului
Viziunea organizației. Zara se angajează să satisfacă dorințele clienților săi. Ca
rezultat, avem angajamentul de a inova continuu afacerea noastră pentru a îmbunătășii

14
experiența dumneavoastră. Promisiunea brandului este de a oferi noi modele realizate
din materiale de calitate, care sunt accesibile .
Misiune. Prin modelul de afaceri Zara, avem scopul de a contribui la
dezvoltarea durabilă a societății și cea a mediului cu care interacționează.
Misiunea companiei Zara este aceea de a încânta consumatorii cu lucruri noi din
această cauză firma își reînnoiește colecția aproapeîn fiecare lună. Hainele dispar la fel
de repedecum apar pe rafturi. Această strategie este rezultatul voinței lui Amancio, ca re
a știut mereu să se adapteze ultimelor tendințe. Astfel, reînnoind mereu modelele și
aprovizionând vechile colecții, firma estimează că le poate oricând propune clienților
ultimele tendințe fără a -i fi frică de un eșec comercial pentru că o linie care n u îi place
publicului, va fi înlocuită câteva săptămâni mai târziu. În plus, fiecare piesă iese din
fabrici în 10.000 -15.000 exemplare. Limitându -și producția, Zara tinde să se reinventeze
mereu și le propune clienților săi o oarecare exclusivitate. Colecț iile, dacă sunt
numeroase, sunt totuși împrăștiate pe tot globul.
Concurența. Zara are doi concurenți puternici, Mango și H&M, care reprezintă
cele mai mari amenințări. H&M este un concurent direct puternic pentru compania
Indite x, respectiv pentru firma Z ara.
Liderul pieței este în perezent grupul spaniol Inditex, care a făcut afaceri de
aproape 200 milioane de euro anul trecut cu șapte branduri, printre care si Za ra, și
aproape 100 de magazine.
La polul opus, suedezii de la H&M au adus pe piața locală doar branduri fashion
cu același nume, însă se gândesc să aducă și altele. Astfel, H&M a obținut cu un singur
brand afaceri de 118 milioane de euro anul trecut cu circa 40 de magazine, fiind cel mai
puternic brand de modă la nivel local. La nive l de grup, Inditex este lider.
În ciuda faptului că Zara nu are campanii publicitare și nici nu a folosit vreodată
vedete pentru promovare a reușit să surclas eze leaderul european H&M.
Alte exemple de concurenți indirecți ar fi: Kenvelo, New Yorker, Takko, Nike,
Adidas. Toate acestea sunt retailuri specializate în vânzare de îmbrăcăminte,
încălțăminte și accesorii, ajungând să se poziționeze printre competitorii firmei Zara,
doar că având o cifră de afaceri mi scăzută comparativ cu compania Inditex, nu sunt o
amen ințare puternică pe piață.
Clienții . Segmentarea clienț ilor pentru magazinul Zara poate fi descri să de
principiile de segmentare demografică. Clien tul ins ă este, de obicei, în vârstă de 18 -40,
cu un venit mediu spre ridicat. Ca parte a tendinț elor spre mo dă pe care le are

15
consumatorul , acestea fiind de obicei la un nivel ridicat. Dar Zara nu numai d in punct de
vedere demografic îș i segmentează obiec tivele și asupra clienț ilor ci produsele lor sunt
proiectate pe o vizualiza re psihologică bazată pe stilul de viață agitat a clienților, ceea
ce înseamnă că aceș tia sunt, de obicei persoane ocupate sau au activităț i intense, toate
acestea combinându -se cu tact ica Zara, care face clientul să cumpere din instinct.
Punctul d e plecare pentru toate activităț ile Zara se oriente ază pe un model de
afaceri care alcătuieș te un brand orientat spre client. Oferă servicii excelente clienților și
sunt frecvente campaniile organizate pentru a colecta opinia cumpărătorilor. Aici se
intâlnesc punctele întreclient și oferta de m odă Zara. Pentru a nu plăti milioane de
dolari pentru publicitate, Zara își localizează magazinele sale în locuri orietante spre
client (de exemplu Zara se află în centrul ora șului Manchester într -o zonă popul ată de
eventuali cumpărători). Având o tactică bine pusă la punct pentru atragerea clienților,
Zara scoate pe piață produse noi de două ori pe săptămână apoi vitrinele sunt
întotdeauna a trăgătoare , acest lucru făcând ca și clienț ii să viziteze magazinul pentru a
se pune la punct cu noile tendinț e și pentru a -și achiziț iona cât mai multe lucruri
moderne. Statistici le Zara arată că în medie același cumpărător vine de 17 ori pe
săptămână în magazin. Colecț ile Zara pun la dispoziț ie haine si accesorii cu un design
atent realizat, după cum afirma insăș i creatorii, inspirat din necesitaț ile și stilul de viaț ă
a femeilor, bărbaț ilor și a copiilor din ziua de azi.
Furnizorii
Reprezintă o rganizațiile și indivizii care oferă firmei mărfurile: materii și
materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forța de
muncă, resurse financiare, informarții etc, necesare fabricării produselor proprii.
Angajații firmei
Mărimea, locația și tipul de magazin Zara erau influențate de numărul de
angajați dinacestea. Numărul de asistenți d e vânzări din fiecare magazin era determinat
pe bazavariabilelor de tipul volum devânzări și zonă de vânzări. Iar magazinele mai
mari, cu toatesortimentele de produse – femei, bărbați,copii – aveau, în mod obișnuit,
un manager pentru fiecare departament, c u șeful segmentului de femei servind și ca
manager de magazin.Angajații erau selectați de către managerul de magazin prin
consultarea cu managerul însubordinea căruia se făcea angajarea. Training -ul era
responsabilitatea managerului dedepartament și se rea liza exclusiv la locul de muncă.
După primele 15 zile, gradul depotrivire pe post a noului angajat era reevaluat.
Evaluarea personalului era, de asemenea,sarcina managerului de magazin. Pe lângă

16
supravegherea angajaților din magazine, manageriide magazine decideau ce articole
trebuiau comandate și pentru care să nu se mai realizezeaprovizionări, transmițând și
date despre cliențiși propria viziune asupra designului cătreechipele de design ale Zara.
În special, ei ofereau echipelor creative idei despre cerer ealatentă pentru noi produse,
care nu puteau fi obținute prin sistemul automat de urmărire a vânzărilor.
Disponibilitatea managerilor de magazine capabili să facă față
unorasemenearesponsabilități era, conform CEO -ului Castellano, cea mai importantă
constrângerelegată de extinderearețelei de magazine. Zara promova aproximativ 90%
dintre managerii demagazine din interiorul firmeiși, în general, se confrunta cu o mică
fluctuație a personaluluiîn rândul managerilor. O dată ce un angajata fost selectat pentru
promovare, magazinul său,alături de departamentul de resurse umane, dezvolta un
program cuprinzător de training, careincludea training la alte magazine și un program de
training de două săptămâni cu angajați specializați la sediul central a l Zara. Astfel de
training în afara locului de muncăsusținea șiobiectivele importante de socializare și era
urmat de training periodic suplimentar.
Managerii de magazine primeau un salariu fix și o componentă variabilă, care se
baza înspecial pe performanța magazinelor pe care le conduceau. Componenta variabilă
reprezentapână la jumătate dinvenit, ceea ce oferea un puternic stimulent. Având în
vedere faptul căprețurile erau fixate la nivel central, procupările managerilor de
magazine erau predomin antlegate de volum și mix de produse. Managerii de top
încercau să facă fiecare manager demagazin să se simtă ca și cum conducea o mică
afacere. Legat de acest lucru, obiective clarereferitoare la costuri, profit și creștere erau
stabilite pentru fiecare m agazin,având și cerințeregulate de raportare – cu cifrele
referitoare la volumele de vânzări colectate aproape devârfulpiramidei ierar hice (destul
de aplatizate).
Întreaga strategie de motivare a personalului concepută de o organizație trebuie
să aibă laba ză un sistem coerent care să îmbine în modul cel mai reușit metodele de
salarizare,sporurile și stimulentele (recompensele directe în general) precum și
recompensele in directe,pornind de la plata concediului de odihnă, a ajutorului de
șomaj, până la pensi i sau dividendecu recompensele non -financiare de motivare,
reprezentate de factoricu acțiuni preponderentîn plan psihologic cum ar fi recunoașterea
personală privată sau în public, oferirea de trofee,acordarea respectului cuvenit și alte
privilegii care nu țin de partea financiară.

17
Profilul pieței
Definirea domeniului de activitate este pentru orice întreprindere prioritară.
Dacă avem în vedere posibilele specializări ale pieței totale este important ca
întreprinderea să -și definească profilul domeniului d e activitate. Acest lucru este
necesar, pentru că în funcție de profilul activității alese, în activitatea de marketing a
întreprinderii SC Zara SRL se utilizează mijloace și tehnici specifice domeniului ales.
Într-un anumit fel se abordează piața bunurilo r productive (clienții sunt cunoscuți, mai
puțini și știu exact ce produse doresc) și în alt fel piața bunurilor de consum (clienți
mulți, anonimi care în multe cazuri nu știu exact ce își doresc). Diferențe la fel de
importante apar și în cazul bunurilor materiale (foarte important, sunt tangibile) sau a
serviciilor (intangibile).

Capacitatea pieței
Mărimea pieței întreprinderii SC Zara SRL, reprezentată cantitativ sau valoric,
într-o anumită perioadă, reprezintă capacitatea acesteia. Modalitățile de măsurare a
acestei dimensiuni pot fi diferite, utilizându -se diferiți indicatori:
a) Volumul vânzărilor, permite determinarea precisă a capacității pieței pentru
că, are la bază măsurarea actelor de vânzare -cumpărare în care au fost implicate
produsele înt reprinderii. Acestea se cunosc și exprimă dimensiunea reală a mărimii
pieței. Pe baza acestui indicator se măsoară foarte bine dimensiunea pieței efective, dar
este mai greu de evaluat cea a pieței potențiale (se pot face previziuni, sau se pot realiza
analogii, dar totul este realizat cu o anumită probabilitate).
b) Volumul ofertei, are în vedere măsurarea potențialului productiv al
întreprinderii, estimând volumul total al produselor ce pot fi realizate într -un anumit
interval de timp. Se poate face astfel o evaluare a capacității maxime pe care ar putea să
o aibă piața întreprinderii. Din păcate, această evaluare nu ia în clacul și cererea pentru
aceste produse pentru a avea o imagine asupra capacității efective.
c) Volumul cererii, pentru produsele întreprinderii poate fi utilizat ca indicator
doar în condițiile realizări unor cercetări directe selective. Pe baza acestora se poate
determina potențialul de absorție al pieței pentru produsele întreprinderii. Utilizarea
acestui indicator permite atât o evaluare a pieței efective cât și a celei potențiale. Acest
lucru este avantajos pentru că permite o comparație cu situația de fapt, pentru a putea
identifica fructificarea oportunităților de piață prezente și viitoare.

18
d) Cota de piață și c ota relativă de piață sunt doi indicatori care indică poziția pe
piață a întrep rinderii, evidențiind capacitatea pieței întreprinderii relativ la capacitățile
piețelor celorlalți competitori de pe piață. Evaluarea celor doi indicatori, se realizează
prin calcularea procentului ce revine vânzărilor întreprinderii din piața totală, în cazul
cotei de piață și prin raportarea cotei de piață a întreprinderii la cota de piață a celui mai
puternic concurent al acesteia pe piață, în cazul cotei relative de piață. Determinarea
capacității pieței efective și a pieței potențiale a întreprinderii , reprezintă un element
important al caracterizării potențialului întreprinderii în contextul pieței.
Aria pieței.
După locul unde se desfășoară relațiile de vânzare -cumparare, piața poate fi
internă sau externă. Piețele externe alcătuiesc piața internați onală. Atât pietele interne
cât și cele externe (internaționale) pot fi examinate în structurile lor teritoriale,
operându -se delimitării în funcție de particularitățile pe care le prezintă într -un spațiu
sau altul. Se pot distinge, în acest sens, diferite piețe zonale, locale, urbane, rurale.
Fenomenul atracției exercitate de centrele urbane asupra cumpărătorilor, din
zonele învecinate, a fost denumit, într -o serie de lucrări de specialitate, gravitatie
comercială. El evidențiază forța de polarizare comer cială a orașului, de atragere a
populației nerezidențiale. Localizarea teritoriului pe care întreprinderea SC Zara SRL își
desfășoară activitatea este foarte importantă pentru că permite concentrarea eforturilor
întreprinderii pe zonele vizate. De exemplu, nu ar avea rost ca întreprinderea să
desfășoare o campanie publicitară utilizând suporturi publicitare (posturi de televiziune
sau de radio, cotidiene etc.) cu o audiență națională, în condițiile în care piața pe care își
desfășoară activitatea întreprind erea este una locală (Bucuresti).
În determinarea zonelor optime pentru desfășurarea activității întreprinderii
foarte importantă este determinarea populației totale ce își satisface nevoile din acea
zonă. Pentru a determina cu acuratețe acest lucru este n ecesară studierea fenomenului de
gravitație comercială. Acest fenomen are în vedere faptul că, în general, zonele atractive
din punct de vedere comercial atrag clienți și din zonele învecinate. Datorită acestui
lucru, deși populația de pe o anumită zonă es te cunoscută, este necesar să se realizeze
anumit calcule, în vederea determinării cât mai exacte a cererii potențiale (pentru
anumite produse) dintr -o anumită zonă.
Structura pieței
Cunoașterea structurii pieței înseamnă pentru orice organizație o problemă
vitală, deoarece piața -țintă vizată trebuie cunoscută nu numai din punct de vedere al

19
profilului, capacității sau repartizării teritoriale, ci și din punct de vedere al
omogenității . Structurarea pieței în segmente este impusă de eterogenitatea pieței
produselor și serviciilor, care necesită abordarea acesteia de către organizațiile prezente
pe piața în mod diferențiat, pentru a realiza o activitate eficientă, în condițiile
satisface rii optime a nevoilor consumatorilor. Consumatorii nu sunt la fel și diferențele
dintre ei pot avea un impact major asupra cererii pe piață. Analiza pe bază de segmente
este folositoare și pentru identificarea nevoilor nesatisfăcute ale consumatorilor, nev oi
care apoi pot fi traduse în oportunități pe piață.
Magazinul Zara este poziționat în partea de nord a Bucureștiului, în interiorul
celui mai mare centru comercial din Bucure ști și anume Mall Băneasa. Potrivit
segmentării geografice clientela este forma tă atât din populație urbană cât și rurală. Cei
mai frecvenți clienți sunt cei din București în special din zona de Nord a Municipiului,
precum și din Ploiești. Zara s -a facut cunoscut prin gama variată și diversificată de
produce pe care le oferă astfel a câștigat clienți fideli și din orașe aflate la 400 km
distanță de magazin, orașe precum Constanța, Cluj, Brașov. Din această cauză, în martie
2012 compania a mai deschis un magazin în Constanța și dorește pe viitor să se extindă
mai mult în București și b ineînteles în Cluj.
Vârsta clienților cărora Zara se adresează este cuprinsă între 1 și 65 de ani,
având o gamă diversificată de produse. Venitul lunar al clienților cărora se adresează
companía este cuprins între 2.000 și peste 6.000 lei. După cum spunea m datorită gamei
largi de produse oferite și prețurile sunt pe măsură de la 19 până la 1.000 lei un singur
produs. Magazinul nu face diferențiere în privința religiei, a cetățeniei sau a ocupației
clienților.
Analiza SWOT
Puncte tari
 Preturi accesibile, relativ mici
 Design inovator
 Design bazat pe preferintele consumatorilor
 Logistica, distributie eficienta
 Intensitatea investitiilor
 Strategie diferentiata
Puncte slabe
 Serviciul de relatii cu clientii

20
 Lipsa publicitatii
 Sistem de distributie centralizat
Oportunitati
 Penetrarea pietei globale
 Piata online
 Baze de date clienti
Amenintari
 Concurenta locala
 Concurenta globala
 Canibalizarea produselor
 Procesul de fabricare
Zara beneficiază de numeroase puncte forte care o ajuta sa o ocupe primele
pozitiipe piata de retail si confectii. Dar din analiza Swot rezulta existenta a catorva
puncteslabe care pot fi imbunatatite. Una dintre probleme este cea a lipsei fidelizarii
clientilor.In acest sens este necesar un program de fidelizare a clientilor care se va
adresa inprincipal clientilor “star”, cei mai profitabili clienti ai companiei, precum si
clientilor“semn de intrebare”, o categorie ce prezinta perspective de dezvolvare pe
viitor. Prinace st program se doreste realizarea unei fidelizari fata de marca, si anume
brandul Zara,din cadrul companiei de retail Inditex.
Indicato rii economico -financiari
Tabel 2.3 . Cei mai importanți indicatori economico -financiari
Cifra de Afaceri –
RON Profit Net – RON Angajați
2018 880.487.058 140.061.538 957
2017 795.973.779 129.727.140 964
2016 686.886.490 118.231.497 908
2015 504.765.479 73.290.295 789
2014 411.928.818 62.051.105 171
Sursa: www.mfinante.ro
Cei mai importanti indicatori financiari realizati de ZARA BUCURESTI SRL in
ultimii 5 ani: cifra de afaceri, cre șterea anuală , prof itul net, marja profitului net și
numă rul me diu de angajati conform declarațiilor oficiale depuse de firmă . Cash
reprezinta soldului conturilor in banca la sfarsitul ultimului exercitiu financiar.

21

Fig 2.1. Cifra de afaceri pe 5 ani (milioane lei)
Sursa: www.mfinante.ro

Fig 2.2. Profitul net pe 5 ani (milioane lei)
Sursa : www.mfinante.ro

411.90 504.70 686.80 795.90 880.40
0.00100.00200.00300.00400.00500.00600.00700.00800.00900.001,000.00
2014 2015 2016 2017 2018Cifra de afaceri
65.02 73.29 118.23 129.72 140.06
0.0020.0040.0060.0080.00100.00120.00140.00160.00
2014 2015 2016 2017 2018Profit net

22

Fig 2.3. Numărul de anagajați pe 5 ani
Sursa: www.mfinante.ro

Fig 2.4. Cota de piață în România
Sursa: www.mfinante.ro

171.00 789.00 908.00 964.00 957.00
0.00200.00400.00600.00800.001,000.001,200.00
2014 2015 2016 2017 2018Angajați
9.99 13.08 20.74 28.30 31.74
0.005.0010.0015.0020.0025.0030.0035.00
2014 2015 2016 2017 2018Cota de piață

23
Locul firmei ocupat in industrie, analiza competitiei si intelegerea abordarii de
business, ajuta la imbunatatirea strategiilor aplicate si consolidarea punctelor forte
pentru a urca in topul industriei si a deveni un partener de incredere.
Informatii sunt preluate din bazele de date centrale ale Minister ului de Finante
privind declarațiile obligaț iilor fiscale, impozite, contribuț ii, TVA, accize ale societăț ii
comerciale ZARA BUCURESTI SRL cu data ultimei prelucr ari și a ultimei înregistrari.
Graficele arată evolutia cifrei de afaceri, a profitului net si a numarul ui de angajati
pentru ultimii 5 ani.
2.3.INTEGRAREA IN SPATIUL COMERCIAL DIN ROMANIA
Industria de fashion ratail din România a înregistrat o ascensiune nemaivăzută în
ultimii ani, bucurânsu -se de cadrul perfect precum: deschiderea multor centre
comerciale, apetitul românilor pentru cumpărături , creșterea veniturilor, deschiderea tot
mai mare către cumpărăturile online. În prezent piata românească de îmbracăminte și
încălțăminte a fost evaluată la peste 15 miliarde de lei și va continua să crească,
înconjurată de numele mari care s -au lansat în ultimii doi ani din care numai in anul
2016 zece branduri. COS, Uterque, Lanidor, Forever 21 su Tati sunt doar câteva nume
care și -au făcut apariția anul trecu t pe piața fashion din România.
Dezvoltarea lanțului de branduri în România s -a realizat printr -un sistem bine
pus la punct, unde nu au existat timpi morți și toată lumea conclura pentru realiarea de
noi modele, mai atractive și profitabile. Acest model de bussines se reflectă cel mai bine
în strategia dezvoltată și implementată de brandul Zara, cel mai longeviv din lanț.
Tot mai mulți retaileri se simt atrași de țara noatră, dar lupta se dă în continuare
între Inditex și H&M, având fiecare propriil e sale strategii de marketing și integrare pe
piață.
În România, retailul spaniol Inditex a intrat pe piață în anul 2004 cu două dintre
celeopt branduri ale sale și anume: Zara și Pull&Bear, în regim de franciză. În anul
2007, datorită cererii și a potenț ianului de creștere, decide să lucreze în regim propriu.
Într-un timp scurt a ajuns la 3 de magazine în următoarele orașe precum: București,
Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara cu nouă unități Zara, șapte Pull&Bear, șase
magazine Bershka și Stradivar ius, patru Oysho și trei Zara home. În anul 2013, grupul
numără 98 de magazine, ajungând până la 10 în anul 2015.

24
Grupul a adoptat și s -a integrat în fața noului val al comerțului electronic, iar în
România la jumătatea anului 2013, retailerul spaniol de f ashion Zara a intrat în online
cu magazinul virtual care cuprinde colecțiile de haine, accesorii și încălțăminte Zara. Iar
la un an și jumătate diferență intră în online și cu divizia de Zara Home.
Zara reprezintă un model din mai multe puncte de vedere, în prim plan fiind
strategia de integrare verticală al componentelor lanțului său de producție, aprovizionare
și distribuție, al amplasării punctelor de vânzare și a felului în care și a creat strategia de
design a hainelor. La nivel de distribuție, de dou ă ori pe săptămână, produsele erau
expediate direct de l a centrul de distribuție către magazine atractive și bine locatizate,
eliminând nevoia de a crea depozite și reducând, astfel stocurile din magazine.
Integrarea verticală a ajutat la reducerea tendinț ei ca fluctuațiile în cererea clienților să
fie amplificată atunci când era transmisăcătre lanțul de aprovizionare.
Rețeaua globală a societății Inditex este considertă un exemplu tipic de lanț
global orientat spre cumpărător, în care profiturile provin di n combinațiile unice de
activități de cercetare, design, vânzări, marketing și servicii financiare de mare valoare,
ceea ce permite retailerilor, vânzătorilor și producătorilor de marcă să activeze ca
brokeri strategici pentru relaționarea fabricilor din s trăinătate cu piețele.
Grupul Inditex realiza un design și plasa produsele în magazine în intervalul de
4-5 săptămâni în cazul unui design complet nou și în termen de două săptămâni în cazul
modificărilor sau reconstituirii stocului de marfă, pentru produs ele curente. Prin
constrast, modelul tradițional din această industrie presupune cicluri de până la șase luni
pentru design și trei luni pentru producție.
Fiecare dintre cele trei linii de produse Zara (pentru femei, bărbați și copii) are o
echipă de creaț ie formată din designeri, specialiști în achiziție și personal de dezvoltare
a produselor. Echipele de creație lucrează în mod simultan atât pentru produse din
sezonul curent, creând o variație constantă, extinzând liniile de produse care se bucurau
de suc ces și continuând dezvoltarea în cadrul sezonului, cât și pe produse pentru sezonul
și anul următor, selectând materiale și mixul de produse care urmau să constituie baza
unei colecții inițiale.
Top managementul a accentuat faptul că, în loc să fie conduse de mari maeștrii,
organigrama echipei de design era foarte aplatizată și se concentra pe o atentă
interpretare a tendințelor de pe podiumurile de prezentar, dintre cele care se pretau
pieței largi. Zara crea în fiecare an două colecții de bază care erau p latase în sezoanele
de toamnă, iarnă și primavară, vară, începând cu iulie, respectiv ianuarie.

25

2.4.POLITICILE COMERCIALE APLICATE PE PIATA ROMANEASCA
Politica comerciala a magazinului ZARA este orientată spre cei pe care ii numim
norocosi: spre clienti, angajatii firmei, actionari si chiar furnizori. Intentia este de a se
incerca o creare de valoare si cresterea cotei de piata luarea in considerare la adoptarea
deciziilor a unor informatii si sugestii de la diversi parteneri. Politica comerciala are la
baza respectarea unor principii importante care sa contribuie la imbunatatirea relatiilor
cu acestia si la cresterea spatiului comercial.
Politicile pe care Zara le adoptă sunt următoarele:
Politica de produs.
Activitatea brandurilor este reflectată de nou tatea pe rmanent a articolelor oferite,
crearea unui sentiment de raritate și ambiția atractivă din jurul articolelor, precum și
zvonurilor pozitive care rezultă. Ceea ce demontrează că atuci când te concentrezi la
detalii și la calitatea produselor, public itatea vine de la sine și se propagă cu o viteză
mai mare decât îți poți imagina.
De asemenea, pe lângă strategia de a miza pe raritatea produselor și psihologia
preferinței pentru prezent, grupul se focusează și pe calitatea produselor, finisaje de top
și îmbunătățirea colecțiilor conform feedback -ului clienților. Deși face parte din trendul
fast-fashon, Zara plasează pe piață colecții clasice cu produsee de bază pentru orice
ținută, cât și produse adaptate tendințelor și cerințelor clienților. Astfel, în ultima vreme
a nvestit în piese de vestimentație de lux, cucerind și aspectul v edelor pentru branduri ca
Zara.
În final, totul se rezumă la crearea unui sentiment de raritate și oportunitate și la
ridicarea la așteptările clienților prin materiale de bunî calitate și servicii pe măsură.
Așadar, poziționarea produselor din grupul Inditex, în special cele marca Zara, a fost
dintotdeauna de produse de lux, la prețuri pe care ți le poți permite.
Politica de preț
Politica Inditex este de a practica prețuri mai sus decât prețurile competitorilor.
Prin această ipostază se poziționează ca un produs de o calitate superioară, prețul ridicat
fiind de mai multe ori asociat în mintea consumatorilor cu o atestare a calității
produsului.

26
Policita de preț este în acord cu publicul țintă, în funcție de brand. Astefl, Zara
practică un preț ridicat, pentru un segment de public activ, cu venituri peste medie, la
curent cu ultimele tendințe în modă și care aspiră către un stil de viață de lux.
Politica de distribuție
Prin politica de distribuție se axează mai mult pe găsirea unor spații exclusiviste
de amplasare a magazinelor poprii. De asemenea, prin implementarea modelului fast –
fashion prin care își distribuie marfa o dată la două săptămâni.
În magazine, totul emană rafin ament și bun gust, dorind să îi creeze clientului
impresia că intră în magazine de lux, de unde își pot permite să cumpere lucruri.
Vitrinele sun imaginea direct a companiei și reflectă același stil, sobru dar rafinat, în
tendințe și totuși high -class.
Noutatea este tradusă imediat în mișcare rapidă a produselor, cu noi design -uri a
fiecare transport, de două ori pe săptămână. De exemplu, cumpărătorii fideli ai
brandului Zara știu în ce zile ale săptămânii se primește marfa și își planifică
cumpărăturile î n funcșie de acest lucru, ceea ce constituie un mare avantaj al societății.
Aproximatic trei sferturi dintre mărfurile expuse sunt schimbate la fiecare trei sau patru
săptămâni, ceea ce corespunde și timpului mediu scurs între vizitele unui client mediu.
Politica de promovare
În ceea ce privește publicitatea brandurilor Inditex se concentrează în jurul
perioadelor de promoții și foarte puțin în restul anului. Cu toate acestea, notoritarea
brandurilor a fist crescută în timp prin focus către alte aspecte pr ecum: calitatea
produselor, calitatea serviciilor din magazine, construirea unor imagini proprii fiecărui
brand, prin decorarea magazinelor în funcție de stilul fiecărui public țintă li concentratea
resurselor materiale în juru l dezvoltării de noi co lecții .
Premisele construcției unor branduri durabile constă în aerul simplist, atenția la
detalii (finisajele produselor, design -ul și parfumul magazinelor) și impresia că ești tu
însăți o vedetă în acel magazin.
2.5.MIXUL DE MARKETING PROMOVAT DE ZARA ȘI
MODAL ITATILE DE FIDELIZARE A CLIENTILOR
În accepțiunea generală, marketingul reprezintă "știința și arta de a convinge
clienții să cumpere". Modelul de business abordat de către Zara se bazează pe orientarea
către client, eficientizarea lanțului de distribuție și inovație. Societatea îl numește un
model sustenabil, iar asta și -a dovedit veridicitatea în timp.

27

Fig. 2.5. Lanțul de producție al firmei Zara
Sursa: prelucrare proprie
Strategia de marketing a firmei Zara se concentrează pe varietatea produsului,
viteza pe piață și plasarea magazinelor. Zara nu face publicitate în mod tradițional.
Singurele reclame cu p rivire la magazinele Zara sunt plasate de centrele comerciale
pentru a atrage clienții. Întregul grup Inditex a reușit să se impună printr -o strateg ie
inedită, nefăcând tot ceea ce au făcut și fac în prezent competitorii lor.
Focusul grupului este clientul, iar în jurul lui gravitează toate celelalte puncte de
focus ale companiei: design -ul produselor, manufacturarea, logistica și magazinele. În
ceea ce privește design -ul produselor, compania se concentrează pe schimbarea
constantă a colecțiilor inițiale, în funcție de cerere.
Principalul obiectiv de business este atraerea de noi consumatori și menținerea
clienților actuali într -o constantă strae de in sațiabiltate, prin fiecare colecție nouă
adăugând un obiect pe care aceștia nu -l dețin, sau îl dețin sub o altă formă sau culoare
etc. și de aici se creează tensiunea dintre decizia rațională și decizia de impuls, bazată pe
vizualizarea unui nou model, pe care nu îl ai în posesie.
În ceea ce privește producția, compania își concentrează resursele în loturi mici,
bazate pe rotații dese ale stocurilor. Principalul obiectiv este acela al minimizării risipei

28
de resurse și de evitarea aglomerării magazinelor, el iminarea cheltuielilor cu
depozitarea. Depozitele lor nu sunt spații de stocare pe termn lung, ci mai degrabă
locații de unde marfa poate fi ridicată.
Pentru lanțul de distribuție, se păstrează modelul de fast -fashion, livrarea de noi
produse făcându -se o dată la două săptămâni. Principalul obiectiv este acela de a asigura
o acoperire cât mai buna a nevoilor pieței, într -un ritm cât mai alert. Acest tip de
distribuție imprimă și un anumit tip de comportament cosumatorilor, care sunt învățați
să caute modele noi la fiecare două săptămână.
Fiind un adevărat ciclu, în magazine se caută feedbeck -ul constant al clienților și
o analiză în timp real al vânzărilor.
Asortimentul de mărfuri, în forma sa concretă, de bunuri materiale puse la
dispoziția clientelei unui punct de van zare, ocupă un loc dominant în politica comercială
a unui firme. El definește prin natura produselor din care este constituit, segmentul de
utilizatori căruia i se adresează și masura activității economice a punctului de vânzare.
Asortimentul este restrâns și profund, Zara fiind specializat pe obiecte de vestimentație
și accesorii.
Scurtând ciclul de viață al produsului se obține un succes însemnat privind
întâmpinarea preferințelor clientului. Dacă un model nu se vine conform așteptărilor
într-o perioadă de o saptămână, acesta este retras din magazine și crearea unui model
nou este prioritara. Nici un model nu rămâne expus în magazin mai mult de patru
saptămâni, ceea ce încurajează clienții fideli ai Zara să v iziteze magazinele cât mai des.
Zara se adresează unui public destul de amplu. În fiecare magazin putem întâlni
3 linii: una pentru bărbați, una pentru copii (de la bebeluși până la 16 ani) și una pentru
femei. Strategia de marcă a evoluat în cadrul Zara, identificând fiecare tip de prod us
pentru fiecare public cu o marcă, chiar ș i în interiorul aceleiași game.

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ REALIZAT LA S.C. ZARA
BUCUREȘTI SRL
3.1.ABORDAREA COMERCIALĂ A Î NTREPRINDERII
În prezent, tot mai multe firme se confruntă cu necesitatea creșterii
productivității și pentru aceasta ele dispun de posibilități limitate. Una dintre cele mai
puțin exploatate căi de creștere a productivității este îmbunătățirea performanței.

29

Fig 3.1 Evoluția sistemului de vânzare
Sursa: prelucrare proprie

3.1.1 DESIGNUL MAGAZINULUI
În ceea ce privește abordarea comercială a întreprinderii d esign -ul exterior si
interior al magazinelor este reprez entat printre cele mai importante aspecte comerciale.
Design -ul magazinului se referă la stilul acestuia pus în valoare de că tre
caracteristicile fizice ale clădirii în care funcționează . Atributele mag azinului care
contribuie la crearea stilului sau particular sunt: pentru design -ul exterior – fatada,
firma, vitrina, accesul în magazin, iar p entru design -ul interior – pereț ii inte riori,
pardoseala, plafonul, iluminarea.
Design -ul uniform al fiecarui magazin Zara, care s e afla î n slujba unui
departament propriu d e planificare, este o componentă importantă a imaginii de marcă .
Design -ul și executia magazinelor se situează mult deasupra asteptă rilor normale din
partea unui magazin cu prețuri scăzute ș i care este frecventat în mare masura de tineri.
Din momentul deschiderii primului magazin Zara imaginea m agazinelor a evoluat cu
toate că se continuă menținerea conceptului iniț ial.
Pentu ca toti clienții să se simtă bine, se are în vedere să se bucure de un interior
de calita te și să aprecieze articolele expuse. Magazinele sunt aranjate pe ntru a crea o Princicapii
factori care duc
la creșterea
vânzărilor. Sistemul de
evaluare a
personalului Factori care
pot influența
comportament
ul angajaților

30
atmosfera specială care să induca clienților placerea de a cumpăra moda. Î n fiec re
magazin prod usele sunt adevarații protagoniști î n spa tii create pentru a etala colecțiile
punând totdeauna în evidență noutățile. S -a încercat creare unui magazin elegant care sa
ofere produse de ultimă modă și servicii bune la un preț scă zut.
Magazine le sunt ample si luminoase.. Aceasta amplitudine s -a extins ș i asupra
cabinelor de proba c are în primă instanță nu erau prea comode. Acum clientul
beneficiaza de mai mult spatiu si mai multa intimitate datorita ușilor care î n anumite
magazine au inlocuit c ortinele mari si greu de manevrat.
Design -ul exterior poate fi definit ca fiind un ansamblu de elemente ș i de
mijloace destin ate unui sistem complex de funcționalităț i de ordin constructiv,
arhitectural, estetic ș i urbanistic.
Fatada magazinului reprezintă o formă majoră de promovare a vânză rilor pentru
comerci antul en -detail. Ea functionează ca interfață între imaginea magazinului și
comunitatea umană pe care acesta o promovează . In cazul magazinului Zara fatada este
liniara, prototip fiind folos ita pentru asigurarea unei imagini consecvente in cadrul
intregii retele de magazine, si este construita din beton si placi de aluminiu. Aceasta
trebuie să capteze atenț ia trecatorilor sugerandu -le cu rapiditate profilul magazinului si
elementele distin cte fata de concurenta din vecină tate.
3.1.2 AMENAJAREA MAGAZINULUI
Cu privire la tehnologia amenajarii magazinului de ansamblu, depinde de
numeroși factori precum: volumul si structura asortimentului de marfuri; formele de
vanzare, in interdependenta cu ti pul si dimensiunile mobilierului utilizat; frecventa
cererii de marfuri a populatiei; obiceiurile de cumparare; zona de amplasare a
magazinului si particularitatile sale constructive.
Magazinele Zara incearca sa utilizeze in mod optim spatiul pe care il ar e la
dispozitie.
Fiecare magazin primeste de doua ori pe saptamana produs e noi chiar daca
vitrinele îsi schimbă produsele o singură data pe luna. De asemenea, fiecare magazin are
atat zone destinate femeilor cât ș i zone pentru barbati. In zona pentru barbati ordinea
este aproape totala, totul este calculat, mai intai tinutele s port apoi cele de
imbracaminte.

31
Articole le vestimentare sunt aranajate in functie de culori si apoi expuse in
acelasi loc pentru ca barbatilor le place sa aiba totul la indemana. Barbatii nu rascolesc,
prefera ca totul sa fie gata facut.
Zona destinata femeilor, care sunt mai creative si cu necesitate de a se misca,
este diferita si de obicei este mult mai ampla. Hainele sunt separate î n functie de culori
deoarece femeilor le place sa le combine in functie de imaginatie si gusturi.
Atat in zona cu haine barbatesti cat si in cea cu haine create pentru femei,
distributia hainelor se face in functie de culori si stiluri facilitand astfel o cautare
intuitiva din partea clientilor. In acest mod, hainele de culoare negru se afla intr -o
anumita zona, cele de culoare alb in alt zona si asa pana la completarea a numeroase
zone unde poti sa gasesti orice, de la accesoriile c ele mai bizare pana la pantofi.
Fiecare magazin are un amplasame nt al marfurilor gandit astfel incat potentialii
clienti sa nu se inghestuie in fata aceluiasi raft. Magazinele Zara au gandit foarte bine
amplasamentul fiecarei sectiuni de haine, cea pentru femei, cea pent ru barbati si cea
pentru copii.
Sectiunea dedicat a femeilor se afla intotdeauna langa intrarea in magazin. Una
dintre explicatii ar fi ca este un pic ciudat ca un barabat sa se duca la cumparaturi singur
(exista cazuri dar nu multe) iar un copil obisnuieste sa mearga insotit de mama sa. In
acest fel cand insoteste barbatul sau copilul, femeia se va opri intotdea una pentru a
arunca o privire. Mobilierul nu se expune publicului mai mult de doi ani.
Pentru mobilier se folosesc mese joase pentru produse precum pulovere, bluze
sau produse care beneficiaza de a numite reduceri. Se utilizeaza de asemenea rafturi si
umerase. Rafturile de expunere sunt confectionate din metal si sticla si pot sustine
greutati de pana la 25 de kg. Rafturile de expunere folosite pentru articolele de
incaltaminte sunt confectionate din lemn si sunt in general amplasate langa casele de
marca t sau langa cabinele de proba.
În spatiile unde clientul nu are un camp vizual bun se amplaseaza casele de
marcat si cabinele de proba, cele doua lucruri pe care sigur clientul le va cauta el insusi.
In acest fel obiectele de imbracaminte se afla in campul vizual al clientului putand sa
aiba acces la ele mult mai usor.
Zara incerca sa profite de fiecare spatiu pe care -l are la dispozitie. In apropierea
caselor de marcat aseaza articole pe care clientul nu doreste sa le achizitioneze in mod
expres precum curele, ochelari de soare, produse de machiat, parfumuria. Cum toti

32
clientii vor trebui sa astepte la o coada isi vor indrepta atentia catre aceste produse si
daca le vor placea le vor cumpara.
Fiecare magazin dispunde de asemenea de un depozit unde stocheaza obiectele
de imbracaminte, de un ascensor pentru a putea urca la fiecare etaj si de o zona unde
este amplasata toaleta de serviciu.
Personalul magazinelor trebuie sa trateze intr -un mod corect si cordial clientii
dat fiind faptul ca primii personifica compania in ochii cumparatorilor si constituie o
importanta dimensiun e a imaginii.
Datorită personalului din fiecare magazin, Zara a reuș it sa schimbe regulile
jocului de moda. In afara de posibilitatea de a lucra intr -o echipa tanara si de a se
dezvolta din punct de vedere profesional intr -o companie cunoscuta la nivel mon dial,
angajatii fiecarui magazin Zara sunt motivati prin salariul care -l primesc care este destul
de ridicat in comparatie cu cele oferite de alte magazine di n acelasi sector de activitate.
Fiecare magazin isi motiveaza angajatii recompensandu -i pentru int eresul de
care dau dovada si pentru dorinta de a munci oferindu -le un discount de 15% la toate
magazinele Zara. Iar daca angajatii lucreaza de mai mult de 6 luni in magazin primesc
un comision din vanzarile magazinului proporti onal cu numarul de ore muncit e.
Magazinele Zara sunt adevarate laboratoare de moda, este locul unde clientii isi
exprima optiunea in privinta articolelor de imbracaminte pe care vor sa le poarte. Echipa
din fiecare magazin asculta opiniile si gusturile fiecarui client si cu aceste inf ormatii
incearca sa ofere noutati in fiecare saptamana. Personalul fiecarui magazin este format
din persoane intuitive si responsabile, care se identifica cu munca lor, dedicati in
intregime clientului si care formeaza echipe intreprinzatoare care au initi ativa si care
duc in fiecare zi moda in strada.
Zara incearca sa gaseasca oameni capabili sa raspunda la toate aceste cerinte
oferindu -le oportunitatea de a cunoaste tot ce este nou si la moda, de a fi inconjurati de
stilul international odata cu colectii le care se schimba permanent. Se cauta personal care
sa aiba experienta anterioara in domeniu dar se apreciaza mai mult interesul pentru
moda si dorinta de a trai -o in direct. Fiecare magazin trebuie sa -si selecteze cu atentie
angajatii.
Se ofera posturi d e: vanzatori, casieri, coordonatori/merchandiseri, persoane care
sa se ocupe de vitrina, responsabili comerciali /sefi de vanzari.
Zara ofera viitorilor sai angajati in postul de vanzator oportunitatea de a se
dezvolta personal, de a incepe o cariera plina de oportunitati, si de a se integra intr -o

33
echipa profesionista. Ofera de asemenea posibilitatea unui job part -time pentru studentii
care doresc sa -si termine studiile. Casierii sunt persoane in care se depune toata
increderea fiind responsabili de imagine a magazinului. Se cere simtul responsabilitatii si
talent de organizator si se ofera in schimb posibilitatea de a creste in acelasi timp cu
Zara asumandu -si noi provocari.
Pentru ca magazinele Zara reprezinta un scenariu de moda se necesita
coordonatori.m erchandiseri capabili sa organizeze spatiul si sa aseze produsele astfel
incat sa poata transmite un mesaj cumparatorului. Pentru ca in fiecare magazin produsul
este protagonistul, coordonatorii sunt cei responsabili sa -i dea viata. Coordonatorul
trebuie s a-i ajute pe clienti sa intre in contact cu ce este nou, sa gaseasca ceea ce cauta si
datorita consilierii oferite, fiecare magazin va avea garantia satisfactiei fiecarui
cumparator. Zara cauta o persoana care sa aiba cunostinte de stil si coordonare, sa f ie
creative si sa le placa sa se implice in activitatile din magazin. Se cere intuitie si
viziunea comerciala a unui specialist pentru a identifica nevoile clientilor.
Magazinele Zara asteapta viziunea si interpretarea celor ce se ocupa de vitrine
pentru a-si atrage clientii. Se cauta persoane care sa desfasoare tot potentialul creativ
pentru a crea un ambient, o tendinta de moda intr -un spatiu atat de particular. In centrele
comerciale sau in cladirile de pe bulevardele cele mai comerciale, munca celui ce se
ocupa de vitrina va putea fi vazuta de oricine. Se cauta un profesionist creativ, cu
gusturi pentru moda si decoratiuni, exigent si atent la detalii, capabil sa traduca si sa
interpreteze tendintele fara sa piarda din ved ere partea comerciala a modei.
Responsabilul comercial este cel care se va transforma in canal de comunicatie
intre grupul de magazine pe care le va administra si conducerea. Principala atributie va
fi sa sprijine responsabilii magazinului in gestiunea produsului, a echipei si a
obiecti velor comerciale.
Cel mai important rol trebuie să -l îndeplineasca vanzatorii si casierii care intra in
contact cu clientii, asa ca selectia personalului aflat in contact cu acestia trebuie facuta
cu mare atentie. Trebuie avute in vedere aspectul function al si cel relational. Candidatii
trebuie sa aibe atitudinile potrivite pentru ca posibili cumparatori sa fie bine asistati in
timpul procesului de cumparare. Aceste atitudini sunt: flexibilitate, toleranta si mai ales
empatie pentru client. De asemenea tre buie sa aiba abilitati precum: abilitatea de a se
adapta fiecarei situatii, sa -i faca placere sa intampine clientul intr -un mod cat mai
palcut, sa stie sa lucreze in conditii de stres, sa fie la curent cu tot ceea ce se intampla in
jurul lor, sa raspunda p rompt si sa -si ajute clientii in cazul in care acestia intampina

34
anumite dificultati sau au anumite intrebari. Trebuie sa fie persoane polivalente cu
capac itate de reactie si ambitioase.
Exista mai multe posibilitati pentru a aplica pentru un loc de munca intr-unul din
magazinele Zara. Cea mai clasica este de a merge direct cu CV -ul intr -unul din
magazine. O altă posibilitate ar fi prin intermediul internetului pe pagina web special
creata pentru aceia care vor sa lucreze in cadrul echipei Zara. Zara a lans at un site
(www.inditexjobs.com) cu oferte de angajare unde se pot lua la cunostinta toate ofertele
de munca iar daca te inregistrezi poti trimite CV -ul si preferintele personale. Alta
optiune ar fi completarea si trimiterea Micro CV -urilor car e se gasesc in pliantele Zara.
Pentru selectionarea personalului se realizeaza un interviu cu acele persoane care
si-au depus CV -ul. Interviul poate consta intr -un chestionar cu intrebari deschise sau
despre un caz specific. Sunt anumite situatii in care cei interviev ati sunt rugati sa intre in
rolul unui vanzator sau casier sau un alt ocupant al postului pe care il solicita. Se
incearca sa se vada care sunt persoanele capabile sa se adapteze la situatiile ce pot
aparea in magazin. De asemenea se cauta persoane care po t sa stabileasca o buna
conexiune cu clientii si care pot sa rezolve cat mai bine si ma i rapid problemele
neasteptate.
Formarea personalului este foarte importanta pentru noul angajat. Se ofera un
program de instruire pentru persoanele nou angajate. Aceste programe sunt individuale
sau in grup in functie de fiecare post. Zara ofera noilor vanzatori un curs intensiv despre
lanturile sale de magazine. Cursul dureaza o saptamana si se desfasoara de la 9 la 19:00
cu o ora de pauza. In cadrul acestui curs noii a ngajati sunt informati cu privire la
magazine, clienti, tesaturi. Prin intermediul acestor cursuri Zara doreste sa -si schimbe
imaginea pe care o are de autovending si sa ofere o atentie personalizata fiecarui client.
Zara dispunde 3 centre de formare (doua in Madrid si unul in San Sebastian)
unde participa personalul din toata reteaua sa mondiala de vanzari. Datorita acestei
formari personalul va sti c are sunt atributiile sale, cum s a le indeplineasca, cum sa
trateze clientul, cum sa solutioneze problemele care se pot ivi. O buna formare ajuta
personalul sa formeze o echipa. Toate acestea sunt reunite sub doua functii: una
operationala si una functionala care cuprind 3 elemente: cel vizibil, gesturile si cel
verbal.

35
3.2.ANALIZA IMPACTULUI TENDITELOR COMERCIA LE ASUPRA
COMSUMATORILOR
Zara reprezintă un model de afacere de suc cess care a reușit să se extindă și să se
completeze cu brand -uri de calitate la preț uri accesibile. De exemplu este cunoscut
faptul că Zara are nevoie de doar doua săptămâni să dezvolte produse noi și să le expună
în magazine, în comparație cu media de nouă luni din aceasta industrie. Astfel, Zara
lansează aproximativ 10,000 noi modele î n fiecare an.
Zara a rezistat trendului ind ustriei vestimentare din lumea î ntreaga care
presupunea transferarea departamentului de producție în țările unde costurile de
fabricație sunt mai scăzute. S trategia sa cea mai neobisnuita a fost p olitica de promovare
inexistentă ; compania a preferat sa investeasca in schimb un procent din venituri in
deschiderea d e noi magazine.
„Zara” e un brand spaniol de haine ș i accesorii care a reusit sa cucere ască toată
Europa, dar nu numai. C olectiile „Zara” pun la dispoziție haine ș i accesorii cu un design
atent realizat, dupa cum afirma însăși creatorii, inspirați din nece sitățile și stilul de viață
a femeilor, bărbaților ș i al copiilor din ziua de azi.
Magazinul Zara este p rezent in 64 de ță ri cu o retea de 1031 de magazine
amplasate î n zonele pr ivilegiate din principalele orașe. Această prezență internațională
permite a concluziona că nu există frontiere care să împiedice împărtășirea aceluiaș i stil
vestimentar. Așadar, p rimul magazin Zara a fost înființ at de fondatorul b randu -lui Zara,
Amancio Ortega î n anul 1975 în zona centrala a orașului Corunia,Spania. Dupa s uccesul
realizat de formatul Zara ,firma a început să se extindă deschizând numeroase magazine
în toat ă lumea.
Zara a fost și va rămâne o firmă care va triumfa în toate țările chiar dacă
obiceiurile ș i culturile sunt di ferite. Conceptul pe care Zara îl promovează este acela al
unui mag azin destul de elegant oferind în același timp o neobișnuită ș i mode rnă
simplitate. Î n medie un magazin Zara a re aproximativ 1500 de metrii părați. Zara
deschide în mod strategic magazine î n zonele intens circulate sau zone comercial e
importante.
Accesul î n magazin este proiectat astfel încat să îi î ncurajeze pe clienți sa intre în
interiorul său. Accesul în magazin se face pe ușile care sunt î ntotdea una deschise ceea
ce face ca toți clienții să se simta bineveniți. Uș ile magazi nului sunt moderne, din geam
solid și sunt prevă zute cu sistem de alarma.

36
3.2.1.CONDITIILE AMBIENTALE
În fiecare magazin se î ncearca crearea unei atmosfe re cat mai placute pentru
clienți. Dacă un client se simte bine î ntr-un anumit m agazin el va petrece mult timp î n
incinta acestuia, existâ nd astfel o posibilitate mai mare ca el sa achizi ționeze cel puț in
un produs din ce le expuse. Acelaș i lucru inteționează să-l facă ș i Zara. Din acest motiv
se acordă o importanță aparte condiț iilor ambientale.
Asortimen tul de mărfuri, în forma sa concreta, de b unuri materiale puse la
dispoziț ia clientelei unui punct de vânzare, ocupa un loc dominant î n poli tica comercială
a unui firme. Acesta defineș te prin natura produselor din care este constit uit, segmentul
de utiliza tori căruia i se adreseaza și măsura activității economice a punctului de
vânzare. Asortimentul este restrâns ș i profund, Zara fiind speci alizat pe obiecte de
vestimentație ș i accesorii.
Scurtând ciclul de viață al produsului se obține un succes însemnat privind
întâmpinarea preferințelor clientului. Iar dacă un model nu se vine conform aș teptarilor
într-o perioadă de o săptămână , acesta este retras din magazine ș i creare a unui model
nou este prioritară. Nici un model nu rămâne expus în magazin mai mult de patru
săptămâni, ceea ce încurajează clienții fideli ai Zara să viziteze m agazinele câ t mai des.
Zara se afișează ș i adreseaz a unui public destul de amplu. În fiecare magazin
putem întâ lni 3 linii: una pentru barbati, una pentru copii (de la bebelusi pana la 16 ani)
si una pentru femei. Strategia de marc ă a evo luat în cadrul Zara, identificân d fiecare tip
de produs pentru fi ecare public cu o marca, chiar și în interiorul aceleiaș i game.
De exemplu Zara Mujer este impartita in 3 secti uni:
Zona Woman. Cupri nde hainele care sunt amplasate mai aproape de usă de
intrare în magazin. Țesăturile sunt de mai bună calitatea ș i implicit mai scumpe.
Reprezintă linia gândita pentru o femeie modernă și avangardistă. Se pot î ntalni articole
de la costume formale și clasice până la cămăși și topuri tinerești ș i actuale. Aceasta
linie este singura care ofe ra marimi mai mari de la 36 -44 și pentru anumite modele chiar
și 46.
Zona Basic. Cuprinde obiecte de îmbrăcă minte mai practice, basice incluzând
colecțiile negru și alb. Preț ul acestei linii este destul de scă zut. Mărimile sunt 34 -44 și
S-XL.
Zona Trafaluc. Este o linie tinerească și î nglobeaza aproape to ate articolele de
jeans. Poți gă si fuste, bluze, pu lovere, o multitudine de jeans și chiar haine sport.

37
Mărimile ac estei linii sunt mai mici: 34 -43 si XS -L. Se expun și pantofi cu mă rimi între
36-41.
În cad rul liniei de articole pentru bă rbati poți găsi haine pentru o ț inută sport sau
pentru una mai elegantă . Magazinele cuprind articole de îmbracaminte pentru toate
vârstele mergâ nd de la un stil mai clasic la unul mai modern și informal.
În cadrul Zara Hombre po ți găsi jeanși, cămăș i, costu me, cravate pe langa
accesorii ș i articole compleme ntare precum pantofi, curele, pălă rii inclusiv lenjerie
intima și parfumuri. În cadrul acestei linii mă rimile articolelor pentru p artea de sus sunt
M,L, XL, XXL ș i cele pentru partea de joc de la 38 la 48. Î n general , zona Zara Hombre
este separată de Zara Mujer și Zara Niño și are propriul său spaț iu sau chiar s ă aibe un
magazi n propriu (în funcție de fiecare oraș ).
În magazinele Zara poți gă si o linie de accesorii care oferă publicului o
multitudine de articole c omplementare precum curele, genți, ochelari de soare, pălării,
fulare, eșarfe ș i multe altele.
Una dintre ultimele linii propuse de magazinul Za ra este cea de cosmetice.
Există de asemenea o linie de pa rfumuri ideale pentru orice zi și la un preț bun. Zara știe
să meargă în ritm cu societatea îmbrăcând acele idei, tendințe și gusturi pe care
societatea însăși le -a gene rat. De aici ș i succesul pe care î l are pr intre oameni, culturi si
generații, în ciuda diferențelor sale care împart aceeași dorință arzatoare al unei mode
pentru toți în care designerul ș i clientul merg la unison.
3.3. STRATEGIILE COMERCIALE ALE FIRMEI
3.3.1. FIRMA ȘI EMBLENA
Firma sau emblema este mijlocul de comunicare eficientă a magazinului cu
mediul său extern. Ea ajută oamenii să găsească magazinul, să cunoască ce vinde acesta,
să recunoască brand -ul. Stabilind numele ș i tipul aface rii comerciale, firma trebuie să
corespundă cu imaginea pe c are comerciantul respectiv dorește să o comunice clien ților
săi.
Magazinele Zar a pot fi recunoscute cu usurință datorită siglei comune
luminoase: Aceasta respecta conditiile de vizibilitate, originalitate si atractivitate.
Vitrina este importanta pentru a convinge clientul sa intre in magazin prima
oara.
Vitrinele au un rol foarte important ajutand la crearea unei imagini unitare
asupra magazinelor Zara. Toate magazinele Zara dispun de vitrine cu fundaluri inchise,

38
trecatorul neputand vedea in interiorul magazinelor. Aceste vitrine inchise exercita o
atractie mai puternica asupra marfii etalate, asigurand un aranjament mai atractiv al
marfii si o iluminare mai eficienta.
Pentru fiecare colecti e noua se realizeaza la sediul central schitele expozantilor
care se materializeaza apoi la nivel local. Zara a dezvoltat un limbaj concis, tipic marcii,
grupand manechinele puse in scena cu ajutorul luminii in fata unui fond negru. In acest
mod se creaza imagini singulare si uniforme care permit firmei sa se lipseasca de
realizarea unor campanii de publicitate costisitoare. Vitrinele intra in atributiile celor
care se ocupa de aranjatul lor, nimeni altcineva n u le poate atinge.
Instrumentele utilizate de Zara pentru acea lumina scenografica utilizata pentru
vitrine sunt proiectoare Quinta pentru lampi cu halogen de voltaj scazut folosite in
combinatie cu un reflector Flood sau Spot fiind montate in sistem trifazic.
În anumite spatii comerciale care sunt a mplasate in zone puternic concurate se
foloseste aditional un sistem de control al luminii, ERCO, pentru gestiunea sc enelor si a
luminilor dinamice.
Zara a reușit să realizeze un echilibru intre designul exterior si cel i nterior pentru
fiecare magazin.
Astfel, p ereții interiori sunt folositi pentru a segmenta spatiul magazinului
departajand zonele de vanzare d e cele care sprijina vanzarea.
Magazinele Zar a atrag prin luminozitate, pereț ii din rigips carton fiind vopsiti in
culori deschise si avand numeroase oglinzi care favorizeaza reflexia luminii provocand
astfel senzatia ca te afli intr -un spatiu mai mare decat este in realitate. Zara incearca sa
se bucure de tot spatiul pe care il are la dispozitie, creand un ambie nt plin de ordine si
eficienta.
Decoraț iunile din interiorul magazinului se schimba o data la doi ani.
Magazinele inaugurate in ultimii 5 ani sunt mult mai spatioase, comode si aranjate pana
la ultimul detaliu.
Pardoseala este parte integranta a design -ului interior al magazinului si
indeplinest e o mare functionalitate in asigurarea conditiilor de intretinere a curateniei si
de protectie a marfurilor expuse si a echipamentului comercial existent.
Pardoseala magazinelor Zara este din marmura care creaza o imagine clasica si
rafinata. S -a urmarit c a materialul utilizat sa fie rezistent la traficul intens, usor de
curatat, uscat si fara obstacole pentru clienti si personal.

39
Plafonul contribuie, de asemenea, la atmosfera din interiorul magazinelor. El
este confectionat dintr -o tigla de plastic si prev azut cu aranjamente luminoase. Plafonul
contribuie la sustinerea instalatiilor electrice si al conductelor.
La ambientul de iluminare al unui magazin se utilizeaza in general: lumina
incandescenta care asigura un intreg spectru de culori, si lumina fluore scenta sau lumina
de vapori metalici care dau o irizare albastra care confera culorilor o nuanta nenaturala.
In ceea ce priveste lumina, in cazul magazinelor Zara se folosesc instrumente standard
de iluminat. Specifice tuturor magazinelor sunt luminile pro portionate de instalatiile in
tegrate in tavane si anume doua Lightcast Downlights cu lampi metalice de halogen care
ofera un iluminat general eficient si de un confort vizual sporit impreuna cu un proiector
orientabil Gimbal cu lampa de halogen de voltaj scazut care produc lumina
accentuatoare.
De asemeneea, c u ajutorul muzicii care se poate asculta in magazine se creaza
un ambient modern care permite alegerea produselor cu libertate. Muzica este una
relaxanta si te insoteste in tot magazinul. Se foloseste muzica, care este la moda
promovand astfel ideea ca potentialii cumparatori se afla intr -un magaz in care te tine in
pas cu moda.
Temperatura este una optima, nici ridicata nici scazuta. Cli matizarea
magazinelor este un punct forte al acestora. Vara te poti bucura de aer conditionat iar
iarna, cum nimanui nu -i place sa probeze haine in frig, se folosesc sisteme de incalzire
centrala.
În ceea ce priveș te ambientul igienic, magaz inele Zara se remarcă prin curațenia
din interior ș i ținuta impecabila a angajatilor și prin faptul că nu sunt mirosuri stridente
în interiorul magazinului.

3.3.2. IMAGINEA MAGAZINELOR ZARA
În ciuda faptului că nu realizează niciun fel de campanie publicitară pentru
magazinele sale, Zara se bucură de o imagine bună din partea cump aratorilor. Aceasta
imagine bună a fost construită cu aj utorul personalului care intra î n contact cu clientii,
designul magazinelor, serviciile oferite, varietatea articolelor de imbr acaminte
comercializate. Magazinle Zara se bucura de o excelenta amplasare, in cladiri mari cu o
arhitectura atractiva foarte aproape de cele mai bune strazi si centre comerciale din cele

40
mai mari orase. Tot personalul aflat in contact direct cu clientii s unt imbracati in
uniforma. Toti sunt imbracati la fel, avand o tinuta eleganta si in acelasi timp simpla.
Imaginea pe care o au clientii despre Zara este aceea unui magazin capabil sa le
satisfaca necesitatile prin intermediul unei bune relatii calitate -pret si unui stil propriu
aflat in continua convergenta su tendintele actuale ale modei. Din momentul deschiderii
primului magazin Zara, imaginea magazinelor a evolutionat chiar daca, conceptul initial
se mentine in continuare.
Buna imagine pe care o are Za ra se datorează fără îndoiala faptului ca
întotdeauna isi tine clientii aproape fiind preocupata sa le ofere articole de imbracaminte
de calitate la un pret bun si intr -un cadru cu un design exec utat cu atentie.

3.4.DIFERENȚA ABORDARILOR COMERCIALE
Mango si H&M reprezintă cele mai mari amenință ti pentru firma ZARA. H& M
este un concurent direct ș i puternic pentru compania Inditex, respective pentru firma
Zara.
Liderul pieței este î n prezent g rupul spaniol Inditex, care a fă cut afaceri de
aproape 200 d e milioane de euro anul trecut cu sapte branduri, printre care și Zara ș i
aproape 100 de magazine.
La polul opus, sue dezii de la H&M au adus pe piața locală doar b randul fanion
cu acelasi nume, însa se gândesc să aducă și altele. Astfel, H&M a obț inut cu un singur
brand afaceri de 118 milioane de euro anul trecut cu circa 40 de magazine, fiind cel mai
puternic brand de moda de la nivel local. La nivel de grup insa, Inditex este lider.
Pentru diferența abordărilor comerciale vom analiza importanța managemen tului
startegic între doua companii concurente pe întreaga piață internațioală și anume:
ZARA și H&M. Alegerea acestor două companii a fost cu privire la problemele si
recesiunile economic întalnite pe parcursul activității lor , acest ea fiind companii
puternice, cunoscute și rezistente în întreaga lume, având modele de bussines strategice
total diferite.
Concurența în industria modei a fost mereu acerbă. Pornind de la acest pretext
comapnia H&M s fost întotdeauna un concurent important companiei Zara în această
industrie, deși H&M a intrat în afacerera modei la începutul anului 1947, în timp ce zara
a început facerea in 1975 .

41
Experianța joacă un rol foarte important în afaceri, dar numai strategia a fost
imboldul care a condus magazinul Zara la obținerea unui avantaj competitiv în afaceri.
Strategia adoptată de magazinul Zara lucrează în a afce produsele companiei mai
anticipate de catre clinți.
Reînnoirea stocurilor reprezintă o cheie a strategiei de vânzare a companiei Zara
cum ar fi: stocuri foarte puține și actualizarea colecției foarte des, iar magazinele fiind
aprovizionate cu modele noi de două ori pe saptămână. Prin aceasta metodă comapnia
încurajează clienții săi să vină înapoi în magazin. Strategia oferă companiei întreaga
respo nsabilitate în gestionarea tuturor proceselor de bussines, de la proiectare până la
producție și livrare. Acest lucru permite companiei să se concentreze în fiecare proces,
ceea ce face fiecare proces vital.
Referitor la magazinul H&M, putem spune că oferă nu numai haine sport,
lenjerie și îmbracăminte pentru toate evenimentele, sex și vârstă, dar aceasta oferă
produse cosmetice și obiecte casnice, ceea ce permite clienților să facă cumpărături
pentru întreaga familie.
H&M oferă clienților săi o gamă între agă de design și stil a produselor care
permite clienților să aibă mai multe opțiuni pent ru a combina în propriul său interes și
stil de vi ață, varietatea de stiluri de la “clasice actualizate” la “elementele de bază ale
modei”.
Un aspect important în zilele noastre este faptul că H&M oferă clienților săi un
produs la preț mai mic cu un design bun mai multor persoane, ceea ce aduce un plus
magazinului si atrage atenția tuturor. De asemenea, H&M oferă linii de modă la prețuri
accesibile similar concurenț ilor săi și cu un circuit rapid, de la proiectare până la
producție și nemijlocit în vânzare.
Strategia de distribuție directă este utilizată de către companie pentru a menține
costurile scăzute și distribuirea în timp rapid pe piață.
Componenta cheie a su ccesului său o reprezintă canalul de distribuție
simplificat.
În concluzie pitem spune că, deși sunt companii din aceeași industrie și la
același nivel de popularitate, ambele utilizează strategii diverse. Una utilizează strategia
de simplitate, confidenți alitate și diversitate, iar pe alta succes îi aduce strategia de
brand și de diferențiere. Așadar, Zara este compania care atrage mai mult atenția asupra
logisticii, decât a publicității. Aceasta cheltuie doar 03% din venitul din vânzări pentru
publicitate , spre deosebire de concurenții săr care ajung să cheltuie până la 3,5%.

42
Compania Zara pune accent spre a găsi site -ul și localitatea cea mai potrivită
pentru a -și comercializa produsele, în plus că aceasta produce în cantități limite și
respectiv costuri le de distribuire sunt la fel de minime, spre deosebire de H&M care are
o strategie complet opusa: aceasta își concentrează toată atenția asupra atragerii
consumatorilor prin diverse metode cum ar fi:
– Transmiterea cupoanelor prin SMS;
– Promovarea noilor colecții prin notificari si mailuri publicitare
– Publicarea promoțiilor pe diverse site -uri
– Utilizarea celebrităților pentru promovarea produselor.
În ficare an compania cheltuie sume uriașe pentru publicitatem spre exemplu in
anul 2016, compania H&M a che ltuit 17 milioane dolari pentru publicitate.
Pentru a pune în evidență toate diferențele strategic utilizate de ambele
companii, am efectuat o analiză comparativă în func ție de 9 criterii caracteristici :

Tabel 3.1 . Caracteris tica comapaniilor după princip alele criterii
Criterii
caracteristici ZARA H&M
Intrarea pe piață Design și producție internă (apx
50% din producție este fabricată
intern)
Designeri originali și produse
renovate în scurt timp Toată producția este
produsă în exterior (apx
60% în Asia)
Proiectarea și fabricarea
designului ocupă o
perioadă lungă de timp.
Distribuția Un centru de distribuție centralizat
Reducerea timpului de distribuție
Control mai bun asupra stocurilor Centru de distribuție în
fiecare țară
Strategia mai aproape de
piață.
Publicitatea Cheltuieli de publicitate minime
Cheltuieli de publicitate
înalte
Prețul Preț în funcție de țară și specificul
pieței.
Accesibil pentru consumatori. Preț standard
Neaccesibil pentru
consumatorii cu evnituri
mici

43
Relațiile
comerciale Dependență mare față de furnizori
Relații comerciale rapide cu
furnizorii
Dependență față de
furnizori mai scăzută
Reații comerciale întârziate
cu furnizorii.
Gestionare
magazinelor Magazine situate în zone aglomerate
Personalul magazinului bine antrenat Nici un aspect deosebit
asupra înfățișării
magazinelor
Nu sunt mereu loalizate în
zone aglomarate.
Sursa:
https://www.academia.edu/10860068/ Zara_%C5%9Fi_H_and_M_modele_de_business_diferit
e?auto=download
În concluzie ambele companii au strategii puternice care le oferă poziții de lider
și respsctiv rolul analizei strategice și elaborarea noilor strategii ocupă un loc primordial
ăn sistemul mana gerial al magazinelor Zara și H&M. De asemenea pentru o pozișie de
lideri cu un brand bine stabilit , companiile vor trebui sa modifice unele din aspetele
strategice care le -au ajutat să ajungă acolo unde se situează în zilele de azi.
Dificultățile ce pot fi întâlnite în viitor și c are ar trebui ajustate sunt spre
exemplu : mulți experți consideră că tendința magazinului Zara de a se extinde cât mai
mult pe plan internațional, în condițiile utilizării modelul in -house, va putea duce la
incapacitatea companie i de a -și efectua totalitatea producției în interior, ceea ce va duce
la necesitatea investițiilor foarte mari în deschidere liniilor de producție și în alte țări.
Iar în ceea ce privește magazinul H&M, modelul outcourcing pe care îl u tilizează
aceasta îi poate aduce un impact neplăcut din partea forței de muncă. H&M produce
aolo unde poate căpăta forță de muncă destulă oferind salarii mici, ceea ce poate
conduce la pierderea proprietăților intelectuale, reputației și abilităților specializate.
Majoritatea experților în domemiu spun că dacă s -ar găsi mijlocul al acestor două
modele utilizate de Zara și H&M, s -ar putea elabora modelul strategic ideal, ce ar putea
face din orice companie un lider puternic.
Așadar, totul depinde doar de laturile prioritare și srategiile propuse de către
companie, dar și de mijloacele de atingere a acestor strategii. Iar dacă vorbim despre
strategiile Zarei si H&M în mall -urile din orașele mari, am putea spune ca cea mai
reuși tă strategie a acestora este strategia de brand și raportul calitate – preț, deoarece,

44
deși au prețuri înalte pentru nivelul salariilor populației, principalul imbold de atracție al
consumatorilor rămâne brandul.
CONCLUZII
În concluzie, urbanismul comercial prin tezele ș i problematica sa se integreaza
în concepția modernă de urbanism. Acesta oferă o nouă viziune cu privire la c rearea
ansamblurilor ordonate, în care omul să gasească reasamblate toate mijloacele necesare
desfășură rii unei v ieți armoni oase prin amplasarea obiectivelor industriale, a cartierelor
de locuit, a obi ectivelor social -culturale, hotărârilor privind servirea populaț iei, a
obiectivelor administrative și spațiilor plantate, spați ilor de circulatie ș.a.
Din studiile efectuate privi nd nivelul de dezvoltare al acestei zone de tendințe
contemporane ale urbanismului comercial, se poate aprecia că societatea se încadrează
pe o scară ierarhică la mijloc cu posibilități reale de satisfacere a noilor cerințe ce
prevăd protecția consumatorul ui.
Prin analiza evaluată în capitolul II asupra firmei, emblemei și imaginea
magazinelor ZARA se constată că valorile inficatorilor economico -financiari cresc
considerabil , iar previziunea următorilor ani prezintă o evoluție considerabilă.
În urma studiului de caz prezentat în capitolul III realizat la S.C. Zara România
S.C. asupra abordării comerciale a î ntreprinderii privind designul și amenajarea
magazinului , și analiza impactului tendiț elor comerciale asupra comsumatorilor se
constată c ă experianța joacă un rol foarte important în afaceri, dar numai strategia a fost
imboldul care a condus magazinul Zara la obținerea unui avantaj competitiv în afaceri.
Rezultatul acestor modificări evidențiază o creștere mai pronunțată și asupra indicilor și
ritmului de din amică în perioada analizată.
Strategia de dezvoltare a domeniului de activitate al societății elaborată în cadrul
studiului a evidențiat ca una din soluțiile ce pot fi propuse ca fiind posibile în perioada
următoare pentru viitorii clienți și furnizori o poate reprezenta realizarea unui eveniment
regional care să promoveze crearea de noi proiecte și servicii după alte modele existente
pe plan mondial.
Dezvoltarea acestei societăți va fi posibilă prin practicarea activităților creatoa re
de venit precum extinderea suprafețelor, folosirea reclamelor de promovare și inițierea
unor activități colaterale, creatoare de venituri ridicate .

45

BIBLIOGRAFIE
1. Visean Mirela Octavia – Tehnologii comerciale, Editura ASE, Bucuresti, 2004
2. https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/alte -domenii/continutul -activitatii -de-
urbanism -comercial -296931.html
3. https://www.utcluj.ro/media/documents/2015/Teza_Abilitare_AGACHI_Mihael
a_Ioana.pdf
4. https://www.uauim.ro/f/doctorat/sustineri_teze/Rezumat_teza_doctorat_Andrada
_Catavei.pdf
5. https://lege5.ro/Gratuit/gmztqojugqzq/codificarea -urbanismului -in-romania –
contextul -european -reflectii -privind -necesitatea -unor-abordari -interdisciplinare
6. www.zara.es
7. www.inditex.com
8. www.inditexjobs.com
9. https://www.academia.edu/30969367/METODE_SI_INSTRUMENTE_DE_MA
NAGEMENTUL_MARKETINGULUI_IN_MEDIUL_ORGANIZATIONAL_S
UPERIOR
10. www.wkipedia.org
11. https://www.slideshare.net/exodumuser/urbanism -suportdecurs2012
12. https://prezi.com/rvk_fx3oz_j8/zara -proiect/