CAPITOLUL 1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND FONDURILE EUROPENE • Mecanismele UE in acordarea fondurilor europene Finantarea este gestionata in conformitate… [608503]

CAPITOLUL 1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND
FONDURILE EUROPENE

• Mecanismele UE in acordarea fondurilor europene
Finantarea este gestionata in conformitate cu norme stricte pentru a se asigura controlul
asupra modului in care se utilizeaza fondurile si pentru a garanta ca acestea sunt cheltuite in
modtransparent si responsabil. Cei 28 de comisari, in calitate de colegiu, au responsabilitatea
politica finala de a garanta ca fondurile UE sunt cheltuite in mod corespunzator dar, deoarece
majoritatea fondurilor UE sunt administrate la nivel national, guvernele statelor membre raspund
de efectuarea verificarilor si auditurilor anuale1.
Peste 76% din bugetul UE este gestionat in parteneriat cu autoritatile nationale și
regionale in cadrul unui sistem de „gestiune par tajata”, in principal prin intermediul a cinci
fonduri majore Dragan G., Orban L., Pascariu G.C. (coordonatori), Politica de coeziune a
Uniunii Europene. Determinanti, mecanisme, instrumente , Ed. Universitara, Bucuresti, 20132:
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR)3
Obiectivele principale vizeaza:
• ameliorarea competitivitatii agriculturii si silviculturii prin sprijinirea
restructurarii, dezvoltarii si inovatiei;
• ameliorarea mediului si a spatiului rural, prin sprijinirea gestionarii
terenurilor;
• ameliorarea calitatii vietii in mediul rural si promovarea diversificarii
activitatilor economice.
Pentru a beneficia de acest instrument financiar, fiecare stat membru trebuie sa prezinte
un plan strategic national, care include: evaluarea detaliata a situatiei economice, sociale si
ecologice, precum si posibilitatile de dezvoltare; strategia de dezvoltare in conformitate cu

1 Pascariu G.C., Ramona Frunza, Alupului C. (coordonatori), Uniunea Europeana, guvernanta globala si dezvoltare
durabila , Ed. Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi, 2011 , p. 98
2 Dragan G., Orban L., Pascariu G.C. (coordonatori), Politica de coeziune a Uniunii Europene. Determinanti,
mecanisme, instrumente , Ed. Universitara, Bucuresti, 2013 , p. 163
3 www.afir.ro

orientarile strategice ale Comunitatii pentru politica de dezvoltare rurala; prioritatile tematice si
teritoriale de d ezvoltare rurala, precum si o lista cu programele de dezvoltare rurala.

Fondul European pentru Pescuit si afacerilor maritime (FEPAM)4
Finanteaza Politica Comuna in domeniul pescuitului, avand o linie bugetara distincta de
4,963 miliarde de euro pentru Uniunea Europeana. Fondul:
• sprijina operatorii in tranzitia catre un pescuit durabil
• ajuta comunitatile din zonele de coasta sa iși diversifice economiile
• finanteaza proiecte care creeaza noi locuri de munca și imbunatatesc calitatea vietii in
regiunile de coasta ale Europei
• faciliteaza accesul la finantare.

Fondul Social European (FSE)
Este principalul instrument al politicii sociale europene si are ca principala misiune
imbunatatirea modului in care functioneaza piata muncii in diferite tari si reinteg rarea somerilor
pe piata muncii.
Constituie instrumentul de implementare a Strategiei europene privind ocuparea fortei de
munca si finanteaza trei tipuri de actiuni: formarea profesionala, reconversia profesionala si
masuri ce conduc la crearea de locur i de munca.
FSE investeste in oameni, punand accentul pe imbunatatirea situatiei persoanelor celor
mai vulnerabile, care se confrunta cu riscul de saracie.

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)5
Detine cea mai mare pondere in cadrul Fondurilor Structurale
Are ca principala misiune reducerea disparitatilor interregionale la nivelul UE.
Sprijinul FEDR se refera la: modernizarea si diversificarea structurii economice a statelor
membre si a regiunilor prioritare; ocrotirea mediului; modernizarea infrastructurii de baza in
domeniile transporturi, telecomunicatii, retele energetice, mediu, alimentare cu apa; extinderea

4 http://www.madr.ro/fep
5 www.fonduristructurale.ro

capacitatilor institutionale ale administratiilor publice, centrale si regionale, in desfasurarea
interventiilor structurale si de coeziune.
FEDR se concentreaza asupra a trei aspecte prioritare: inovare si economia cunoasterii;
mediu si prevenirea riscurilor; acces la serviciile de transport si telecomunicatii de interes
economic general.
Domeniile sprijinite de FEDR sunt grupate i n jurul a trei axe: dezvoltarea de activitati
economice si sociale transfrontaliere; stabilirea si elaborarea cooperarii transnationale, inclusiv
cooperarea bilaterala intre regiunile maritime; consolidarea eficacitatii politicii regionale, prin
promovarea si cooperarea interregionala, prin realizarea de activitati de conectare in retea si prin
schimburi de experienta intre autoritatile regionale si locale6.
FEDR acorda, de asemenea, o atentie deosebita caracteristicilor teritoriale specifice.
Actiunile F EDR vizeaza reducerea problemelor economice, de mediu si sociale in zonele urbane,
punandu -se un accent special pe dezvoltarea urbana durabila. Cel putin 5% din resursele FEDR
sunt rezervate pentru acest sector, prin intermediul "actiunilor integrate" gest ionate de orase.
Zonele dezavantajate in mod natural din punct de vedere geografic (zone izolate,
muntoase sau slab populate) beneficiaza de tratament special. In cele din urma, zonele
ultraperiferice beneficiaza, de asemenea, de asistenta specifica de l a FEDR pentru abordarea
potentialelor dezavantaje cauzate de gradul de izolare a acestora.

Fondul de Coeziune (FC)7
A fost creat prin Tratatul de la Maastricht (1992) pentru a finanta acele proiecte privind
dezvoltarea infrastructurilor de mediu si transport in statele membre care inregistreaza un produs
national brut per locuitor sub 90% din media comunitara8.
Are drept principal obiectiv consolidarea coeziunii economice si sociale la nivelul intregii
Comunitati, in vederea promovarii dezvoltarii durabile, in special in domenii ce vizeaza
dezvoltarea retelei de transport transeuropean si protectia mediului inconjura tor.

Alte fonduri sunt gestionate direct de UE, fiind acordate sub forma de:

6 Dragan G., Orban L., Pascariu G.C. (coordonatori), Politica de coeziune a Uniunii Europene. Determinanti,
mecanisme, instrumente , Ed. Universitara, Bu curesti, 2013 , p. 252
7 www.fonduristructurale.ro
8 www.fonduristructurale.ro

• Granturile pentru proiecte specifice, de obicei acordate in urma unui anunt public
(„cerere de propuneri”) – o parte a finantarii provine de la Uniunea Europeana, iar
cealalta parte din alte surse.
• Contracte de achizitii publice pentru cumpararea de servicii si bunuri sau pentru
realizarea de lucrari, menite sa asigure functionarea institutiilor sau programelor UE.
Contractele sunt atribuite prin licitatii (achizitii publice) si acopera diverse domenii:
studii, asistenta tehnica si formare profesionala, servicii de consultanta, organizarea de
conferinte, achizitii de echipament IT etc.

• Institutii nationale cu atributii in gestionarea fondurilor europene9
Autoritatea pentru Co ordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) este coordonatorul
national al asistentei nerambursabile in relatia cu Uniunea Europeana, avand atributii si
responsabilitati atat in ceea ce priveste asistenta financiara de preaderare, cat si in ceea ce
privest e coordonarea gestionarii fondurilor structurale si de coeziune. In acest sens, institutia
coordoneaza, pe de o parte, pregatirea si functionarea cadrului legislativ, institutional si
procedural pentru gestionarea instrumentelor structurale, iar, pe de alt a parte, programeaza,
coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza utilizarea asistentei financiare nerambursabile.
Autoritatea de Management (AM) este organismul public care asigura gestionarea
asistentei financiare din fondurile structurale; pentru fiecare program operational exista cate o
autoritate de management.
Autoritatea de Certificare si Plata (ACP) este Ministerul Finantelor Publice.
Organismele intermediare (OI) au atributii delegate de la autoritatea de management
pentru implementarea programulu i operational aflat in gestiune.

• Aspecte tehnice privind fondurile europene
Poate fi beneficiar eligibil oricine indeplineste criteriile stabilite in Programul
Complement pentru fiecare domeniu major de interventie (Programele Complement trebuie

9 www.fonduristructurale.ro

prezent ate pe paginile de internet ale ministerelor in care se afla Autoritatile de Management)10.
De asemenea, eligibili sunt si cei care respecta eventuale cerinte specifice stabilite de Autoritatea
de Management la momentul lansarii „cererii de proiecte" sau in Ghidul Solicitantului. In acelasi
timp solicitantul trebuie sa aiba o forma de organizare conforma legislatiei romane si sa fie
inregistrat in Romania.
Pentru a fi eligibil, un proiect11:
– este dezvoltat si implementat pe teritoriul Romaniei;
– se regaseste pe lista operatiunilor eligibile prezentate in Programul Complement, pentru
fiecare domeniu major de interventie;
– se adreseaza unei zone sau grup tinta (daca este cazul), asa cum este prezentat in
Programul Complement sau in Ghidul Solicitantul ui;
– durata si valoarea finantarii solicitate se incadreaza in limitele stabilite in „cererea de
proiecte";
– respecta politicile si normele comunitare si nationale in ce priveste ajutorul de stat,
Achizitiile publice, respectiv egalitatea de sanse, dezvo ltare durabila.
Din costul total al proiectului, beneficiarul trebuie sa acopere cheltuielile neeligibile,
precum si cofinantarea. Cofinantarea poate fi reprezentata si de contributia in natura a
beneficiarului, asa cum este prezentata in Manualul privind eligibilitatea cheltuielilor si in
Ghidul solicitantului.
De asemenea, cheltuielile eligibile pentru fiecare proiect in parte vor fi stabilite de catre
Autoritatile de Management in conformitate cu regulile nationale de eligibilitate. Astfel, in
momentul l ansarii unei „cereri de proiecte", Autoritatea de Management va face cunoscuta si
lista cu cheltuielile eligibile pentru acele proiecte.
Pasii necesari pentru accesarea fondurilor europene12:
Pasul 1 : Beneficiarii eligibili completeaza cererea de finantare si anexele solicitate de Autoritatea
de Management.

10 Dragan G., Orban L., Pascariu G.C. (coordonatori), Politica de coeziune a Uniunii Europene. Determinanti,
mecanisme, instrumente , Ed. Universitara, Bucuresti, 2013
11 Dragan G., Orban L., Pascariu G.C. (coordonatori), Politica de coeziune a Uniunii Europene. Determinanti,
mecanisme, instrumente , Ed. Universitara, Bucuresti, 2013
12 Pascariu G.C., Ramona Frunza, Alupului C. (coordonatori), Uniunea Europeana, guvernanta globala si
dezvoltare durabila , Ed. Universitatii "Alexandru Ioa n Cuza" Iasi, 2011 , p. 172

Pasul 2 : Cererea de finantare este transmisa Organismului Intermediar/ Autoritatii de
Management.
Pasul 3 : Se verifica conformitatea administrativa a cererii de finantare, in conformitate cu
procedurile interne ale fiecarei Autoritati de Management.
Pasul 4 : Dupa verificarea conformitatii administrative urmeaza verificarea eligibilitatii
proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate in Programul Complement si
trebuie aprobate de c atre Comitetul de Monitorizare.
Pasul 5 : Evaluarea tehnica si financiara a proiectului.
Pasul 6 : Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare.
Pasul 7 : Aprobarea proiectului si semnarea contractului de finantare.

Capitolul 2. Politica de coeziune 2014 -2020

 Principii
Bugetul total propus pentru perioada 2014 -2020 va fi de 376 miliarde EUR, inclusiv
fondurile pentru noua facilitate „Conectarea Europei“, conceputa in vederea cresterii
numaruluiproiectelor transfrontaliere in domeniile energiei, transporturilor si tehnologiei
informatiei. Arhitectura legislativa a politicii de coeziune cuprinde13:
– un regulament general de stabilire a unor dispozitii comune referitoare la Fondul european de
dezvoltare regionala (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR), Fondul european pentru pescuit si afaceri
maritime (EMFF), precum si de stabilire a unor dispozitii generale privin d FEDR, FSE si Fondul
de coeziune;
– trei regulamente specifice privind FEDR, FSE si Fondul de coeziune;
– doua regulamente privind obiectivul de cooperare teritoriala europeana si Gruparea europeana
de cooperare teritoriala (GECT).
Comisia propune o ser ie de principii comune aplicabile tuturor fondurilor. Printre acestea
se numara parteneriatul si guvernanta pe mai multe niveluri, respectarea legislatiei UE si a
legislatiei nationale aplicabile, promovarea egalitatii intre femei si barbati, nediscriminar ea si
dezvoltarea durabila.
Concentrare tematica asupra strategiei europa 2020 – pentru a maximiza impactul politicii in ceea
ce priveste realizarea prioritatilor europene, Comisia propune consolidarea procesului de
programare strategica. Aceasta implica introducerea unui cadru strategic comun, a unor contracte
de parteneriat si a unei liste de obiective tematice conforme cu Strategia Europa 2020 si cu
orientarile integrate ale acesteia. Cadrul strategic comun, care urmeaza sa fie adoptat de catre
Comisie, va stabili actiuni cheie pentru realizarea prioritatilor UE, va oferi orientari privind
programarea aplicabila tuturor fondurilor, inclusiv FEADR si EMFF si va promova o mai buna
coordonare a diverselor instrumente structurale ale UE. Contractele de parte neriat, convenite la
inceput intre Comisie si statele membre, vor stabili contributia generala la nivel national, corelata
cu obiectivele tematice si cu angajamentele legate de actiuni concrete in vederea realizarii

13 Dragan G., Orban L., Pascariu G.C. (coordonatori), Politica de coeziune a Uniunii Europene. Determinanti,
mecanisme, instrumente , Ed. Universitara, Bucuresti, 2013 , p. 245 -247

obiectivelor Europa 2020. Obiective clar e si masurabile vor fi definite intr -un cadru de
performanta.
Performanta sporita si conditionalitati – pentru a consolida performanta, vor fi introduse noi
dispozitii privind conditionalitatea pentru a se asigura ca finantarea UE creeaza stimulente
putern ice pentru statele membre in vederea indeplinirii obiectivelor si tintelor Europa 2020.
Conditionalitatea va imbraca atat forma asa -numitelor conditii ex ante, care trebuie sa fie
indeplinite inainte de plata fondurilor, cat si a asa -numitelor conditii ex post, care vor lega
eliberarea fondurilor suplimentare de performanta.

• Prevederi privind alocarea financiara si concentrarea tematica

Conform propunerii Comisiei Europene, alocarile nationale pentru politica de coeziune (fara
FEADR si FEPAM) vor fi limitate la 2,5% din PIB -ul fiecarui stat membru pentru perioada 2014 -2020,
ceea ce va presupune o alocare superioara fata de precedent perioada. Exista insa o serie de propuneri din
partea statelor membre net contributoare care pot diminua nivelul alocari lor pentru toate statele membre.
Alocarile financiare vor fi diferite in functie de tipul de regiune14:
– Regiuni mai putin dezvoltate (less developed regions) – acele regiuni care au PIB/capital sub 75% din
media UE;
– Regiuni in tranzitie – acele regiuni care au PIB/capital intre 75 si 90% din media UE;
– Regiuni mai dezvoltate (more developed regions) – regiuni care au PIB/capital peste 90% din media UE.
Regiunile de dezvoltare ale Romaniei se clasifica astfel:
– Regiunea Bucuresti -Ilfov va intra in categ oria regiunilor mai dezvoltate;
– Celelalte 7 regiuni vor fi in continuare in categoria regiunilor mai putin dezvoltate.
Consecintele acestei grupari15:
– Rata de cofinantare propusa in cele 7 regiuni mai putin dezvoltate va fi de 85%;
– Rata de cofinantare propusa in regiunile mai dezvoltate va fi de 75% (ca urmare a aplicarii exceptiei
pentru regiunile care in perioada 2007 -2017 au avut PIB/capita sub 75% din media UE – 25, cum este si
cazul regiunii Bucuresti -Ilfov).
In conformitate cu propunerile de compr omis aprobate la nivelul Consiliului Afaceri Generale, sunt
impuse urmatoarele principii de concentrare a fondurilor16:

14 www.fonduristructurale.ro
15 www.finantare.ro

1. Alocarea Fondului de Coeziune va reprezenta o treime din alocarea pentru politica de
coeziune;
2. Alocarea FEDR va fi orientata spre p rimele patru obiective tematice prevazute in Regulamentul
General in proportie minima de:
• 50% pentru regiunile mai putin dezvoltate;
• 60% pentru regiunea Bucuresti -Ilfov (ca urmare a aplicarii exceptiei pentru regiunile care in
perioada 2007 -2017 au avut PI B/capital sub 75% din media UE -25, cum este si cazul regiunii
Bucuresti -Ilfov).
3. Alocarea FEDR va fi orientata spre obiectivul tematic (4) intr -o proportie minima de:
• 10% pentru regiunile mai putin dezvoltate;
• 20% pentru regiunea Bucuresti -Ilfov.
4. Alocarea FSE va fi orientata spre patru dintre prioritatile de investitii finantate in cadrul obiectivelor
tematice (8) -(10) in proportie minima de:
• 60% pentru regiunile mai putin dezvoltate;
• 80% pentru regiunea Bucuresti -Ilfov;
5. Alocarile pentru fonduri le structurale (FSE+FEDR) vor fi concentrate pe obiectivele tematice (8) -(10),
dupa cum urmeaza:
• intre 20 -25% pentru regiunile mai putin dezvoltate;
• intre 45 -50% pentru regiunea Bucuresti -Ilfov.

16 www.finantare.ro

Oportunitati de finantare in perioada 2014 -2020

Programul Operational Competitivitate17
POC a primit aprobare din partea Comisiei Europene in decembrie 2014 si urmareste sa
continue realizarea obiectivelor de investitii strategice incepute Livezenia prin Programul pentru
Cresterea Competitivi tatii Economice 2007 -2017. 1,58 miliarde de euro sunt astfel disponibile
pentru cercetare – dezvoltare si inovare. Vor primi finantare clusterele de inovare, intreprinderile
nou-infiintate inovatoare dar si startup -urile. Domeniile finantate vor fi: bioeco nomia, tehnologia
informatiilor si a comunicatiilor, energie, mediu si schimbarile climatice, eco -nano -tehnologii si
materiale avansate. In acelasi timp, Programul Operational vizeaza si cresterea calitatii si a
utilizarii serviciilor publice electronice. Vor fi sustinute folosirea tehnologiilor informatice si de
comunicare in educatie, cultura si sanatate. Programul va sprijini astfel dezvoltarea infrastructurii
broadband in intreaga tara, creand legaturi esentiale intre mediul rural si mediul urban.

Programul Operational Regional 2014 -202018
Programul Operațional Regional (POR) 2014 -2020 succede Programul Operațional
Regional 2007 -2013 și este unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile
europene structurale și de investiții prov enite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională
(FEDR), în perioada actuală de programare.
Programul Operațional Regional (POR) 2014 -2020 este gestionat de Autoritatea de
Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Adminis trației Publice
și a fost adoptat de Comisia Europeană (CE) pe data de 23 iunie 2015 .
Astfel, POR 2014 -2020 se adresează celor cinci provocări pentru creștere la nivel național,
identificate în Acordul de Parteneriat:
 competitivitatea și dezvoltarea locală ,
 populația și aspectele sociale,
 infrastructura,

17 www.poc. research.ro
18 www.adrcentru.ro

 resursele
 administrația și guvernarea.
Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR
2014 -2020 are la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în Strategia
Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 -2020), care a dus la identificarea principalelor
probleme:
 Cercetare -dezvoltare și inovare : transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel
scăzut de asimilare a inovării în fi rme,
 IMM : sector al IMM -urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivității
economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM -urilor, în documentele
de programare strategică națională, sunt:
o gradul redus de cul tură antreprenorială – reflectat prin densitatea relativ scăzută a
afacerilor în toate regiunile,
o reziliența scăzută a noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piață în
primul an de viață.
 Eficiență energetică : consumuri energet ice nesustenabile și potențial de economisire ridicat
în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice și clădiri rezidențiale.
 Mediu : nivel de poluare ridicat în zonele urbane.
 Dezvoltare urbană : zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespu nzător în orașele
din România.
 Resurse de patrimoniu : resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate.
 Turism : potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru
revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate/izolate.
 Infrastructură rutieră : gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale țării, care are
drept consecință o atractivitate scăzută și investiții extrem de reduse.
 Infrastructura socială și pentru educație : infrastructurile educaționale, de sănătate și de
servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială și dezvoltarea capitalului
uman.
 Cadastru : nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor
privind dezvoltarea socio -economică a comunităților locale.

 Capacitate administrativă : nevoia întăririi capacității administrative a Autorității de
Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR și a beneficiarilor, pentru o
bună implementare a POR.
Aceste direcții de acțiune au fost corelate cu direcțiile de acțiune strategică menționate de
Comisia Europeană în ceea ce privește finanțarea din Fondurile Europene Structurale și de
Investiții , prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în perioada 2014 -2020 :
– Inovare și cercetare;
– Agenda digitală;
– Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM -uri);
– Economie cu emisii reduse de carbon.
Obiectiv general al programului este creșterea competitivității economice și îmbunătățirea
condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin spr ijinirea dezvoltării mediului de
afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea
să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de
asimilare a progresul ui tehnologic. Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă
de asistență tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro , din care 6,7
miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare
Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro – contribuția națională :
 Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic
 Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii
 Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o econo mie cu emisii scăzute de carbon
 Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
 Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
 Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastr ucturii rutiere de importanță regională
 Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă
a turismului
 Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale
 Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și s ociale a comunităților
defavorizate din mediul urban
 Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

 Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a
proprietăților în cadastru și cartea funciară
 Axa prioritară 12: Asistență tehnică
Programul Operațional Regional 2014 -2020 include de două ori mai multe axe ,
o alocare financiară cu 70% mai mare față de perioada anterioară de programare
bugetară, tipuri noi de investiții și, cel mai important, ținte și indicatori mai clar definiți și
monitorizați . Spre deosebire de perioada anterioară de programare bugetară, noul POR 2014 –
2020 are o alocare totală de 8,25 miliarde de euro , cu 3,54 miliarde de euro mai mult decât
Regio 2007 –2013, și un număr dublu de axe prioritare – 12 fa ță de 6.
Noi tipuri de investiții finanțate:
 cercetare, dezvoltare și inovare pentru IMM , prin centre de transfer tehnologic : o primă
problemă evidențiată în analizele efectuate pentru alcătuirea noului program o constituie
transferul limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivelul scăzut de asimilare a inovării în
firme. Astfel, proporția IMM -urilor care au introdus un produs sau un proces inovator este
sub 3%, ceea ce este extrem de puțin. Mai mult, două treimi dintre întreprinderile noi dispar
în primul an de viață. Centrele de transfer tehnologic (CTT) constituie una dintre noutățile
absolute ale noului program, ca tip de investiții care stimulează inovarea, pentru a introduce
în circuitul economic rezultatele cercetării, transformate în produse, procese și servicii noi
sau îmbunătățite. Astfel, potențialii beneficiari ai fondurilor europene vor fi toate acele
entități juridice care fac transfer tehnologic, conform legislației în vigoare, respectiv OUG
57/2002 și HG 406/2003.
 incubatoare de afaceri : pe lângă sprijinul oferit direct companiilor, se vor acorda facilități
pentru companii nou înființate prin intermediul incubatoarelor de afaceri.
 eficiența energetică, inclusiv a clădirilor publice : fondul de clădiri din România a fost
constr uit la standarde scăzute în timpul regimului comunist, iar renovarea acestuia a fost
neglijată. Performanța energetică a clădirilor este foarte slabă, ceea ce duce la utilizarea
ineficientă a energiei. Dacă prin Regio 2007 -2013 s -a început anveloparea bloc urilor de
locuințe și refacerea izolațiilor acestora, prin POR 2014 -2020 se vor finanța proiecte
complexe ce presupun folosirea unor tehnologii noi, care să crească eficiența energetică: noi
tipuri de circuite electrice, instalații de încălzire, ventilați e, etc. . Pe lângă clădirile

rezidențiale, noul program include acum în proiectele de eficiență energetică și clădirile
publice, precum și iluminatul public .
 creșterea mobilității urbane : scopul este acela de a avea un transport eficient, care să -i
determ ine pe cetățeni să renunțe la mașina personală și să apeleze la transportul public, cât
mai prietenos cu mediul. Astfel, investițiile se vor adresa inclusiv transportului public
electric și nemotorizat, precum și construirii unei infrastructuri necesare fu ncționării acestuia
(ex. stații de alimentare electrice). Toate acestea se vor derula pe baza planurilor de
mobilitate urbană durabilă , obligatorii pentru fiecare oraș.
 infrastructura educațională pentru preșcolari : spre deosebire de Regio 2007 -2013, când se
modernizau sau reabilitau doar structuri din învățământul primar, gimnazial, liceal și
universitar, noul program include și reabilitarea și modernizarea clădirilor utilizate
în educația ante și preșcolară (creșe și grădinițe).
 infrastructura de sănătate – construirea și dotarea spitalelor regionale : sănătatea va
beneficia de construcția și echiparea a trei spitale regionale , precum și de reabilitarea și
modernizarea unităților de primiri urgență din spitalele județene, ceea ce reprezință o noutate
față de vechiul Regio în care se reabilitau și modernizau doar spitale și ambulatorii.
 infrastructura socială – centre comunitare integrate socio -medicale care vor oferi atât
servicii sociale, cât și medicale, față de centrele sociale reabilitate în programul R egio 2007 –
2013, prin care se ofereau doar servicii sociale.
 infrastructura rutieră – modernizarea și reabilitarea drumurilor județene care fac legătura
cu rețelele de transport european (TEN -T).
 Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC): față de Regio
2007 -2013, unde intervențiile în tipurile de zone defavorizate au fost realizate fie de
autoritățile publice locale, fie de reprezentanți ai societății civile, noul Regio propune o
abordare integrată. Astfel, comunitățile marginalizat e vor putea implementa proiecte de
incluziune socială și combatere a sărăciei pe baza unor strategii de dezvoltare locală. Aceste
proiecte pot primi finanțate din POR 2014 -2020 (prin Axa Prioritară 9 – Sprijinirea
regenerării economice și sociale a comunit ăților defavorizate din mediul urban) și
dinProgramul Operațional Capital Uman 2014 -2020 (Axa prioritară 5 – Dezvoltare
locală plasată sub responsabilitatea comunității).

 înregistrarea proprietăților din mediul rural în Sistemul Integrat de cadastru și Car te
Funciară : POR 2014 -2020 va cofinanța, prin axa prioritară 11, o parte din Programul
Național de Cadastru și Carte Funciară al României. În acest scop sunt alocate 300 de
milioane de euro. Programul s -ar putea întinde pe 7 -8 ani și ar urma să funcționeze pe
principiul cadastrului general: realizarea cadastrului complet, intravilan/extravilan, pentru o
unitate administrativ -teritorială.
 Investițiile Teritoriale Integrate (ITI) : acestea permit intervenții concentrate și corelate pe
mai multe domenii dintr -o singură zonă, pentru dezvoltarea integrată a acesteia. Astfel, ITI
Delta Dunării are alocate 411,81 milioane de euro din POR 2014 -2020 ( iar cu contribuția
tuturor Fondurilor Europene Structurale și de Investiții 2014 -2020 ar putea ajunge la 1
miliard de e uro), pentru un areal format din 38 de unități administrativ teritoriale din cadrul
Rezervației Biosfera Delta Dunării, din județul Tulcea și din nordul Județului Constanța.

Programul National de Dezvoltare Rurala19
Noul program destinat dezvoltarii agric ulturii cuprinde 15 masuri de finantare si va avea
alocat un buget in valoare de 9,85 miliarde de euro. Deoarece agricultura in Romania inca se afla
in stadiul de subzistenta, aceste masuri de finantare se doresc a fi un instrument de dezvoltare a
mediulu i rural romanesc si de realizare a unei economii rurale durabile si prospere.

Programul Operational Maritim si de Pescuit20
Programul Operational pentru pescuit și Afaceri Maritime 2014 -2020 a fost
elaborat pe baza datelor desprinse din Studiul de piata pentru sectorul pescaresc și Planului
Strategic National Multianual pentru Acvacultura pentru perioada de programare 2014 -2020, cu
respectarea Regulamentelor FEPAM, CPR/CSC si PCP.
Prioritatile la nivelul Uniunii sunt:
• Promovarea pescuitului durabil din p unctul de vedere al mediului, eficient din punctul de
vedere al utilizarii resurselor, inovator, competitiv si bazat pe cunoastere
• Stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din punctul
de vedere al utilizarii resurselor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoaștere

19 www.afir.ro
20 www.madr.ro/fep

• Incurajarea punerii in aplicare a PCP
• Creșterea gradului de ocupare a fortei de munca și sporirea coeziunii teritoriale
• Stimularea comercializarii și a prelucrarii
• Stimularea punerii in aplicare a politicii maritime integrate
Obiectivele strategice ale programului sunt:
• Reducerea impactului pescuitului asupra mediului, inclusiv evitarea si reducerea, in
masura posibilitatilor, a capturilor nedorite.
• Cresterea competitivitatii si a viabilitatii intreprinderilo r din domeniul pescuitului,
inclusiv a flotei costiere la scara mica si imbunatatirea sigurantei sau a conditiilor de
lucru
• Furnizarea de sprijin privind consolidarea dezvoltarii tehnologice si inovarii, inclusiv a
cresterii eficientei energetice, si a tra nsferului de cunoștinte.
• Sprijinirea consolidarii dezvoltarii tehnologice, a inovarii si a transferului de cunostinte.
• Sporirea competitivitatii si a viabilitatii intreprinderilor din sectorul acvaculturii, inclusiv
imbunatatirea sigurantei sau a conditiil or de lucru, in special ale IMM -urilor.
• Protejarea si refacerea biodiversitatii acvatice si imbunatatirea ecosistemelor legate de
acvacultura si promovarea unei acvaculturi eficiente din punctul de vedere al utilizarii
resurselor.
• Promovarea acvaculturii c u un nivel ridicat al protectiei mediului inconjurator si
promovarea sanatatii animalelor, precum si a sigurantei si sanatatii publice.
• Imbunatatirea si furnizarea de cunostinte stiintifice si imbunatatirea colectarii si
gestionarii datelor.
• Asigurarea spr ijinului pentru monitorizare, control si aplicare, consolidarea capacitatii
institutionale si a eficientei administratiei publice, fara cresterea sarcinilor administrative.
• Promovarea cresterii economice, a incluziunii sociale si a crearii de locuri de mun ca si
furnizarea de sprijin pentru cresterea sanselor de angajare si a mobilitatii fortei de munca
in cadrul comunitatilor costiere si interioare, dependente de pescuit si acvacultura,
inclusiv diversificarea.
• Imbunatatirea organizatiilor de piata pentru p roduselor de pescuit si acvacultura
• Incurajarea investitiilor in sectoarele de marketing si procesare.
• Dezvoltarea si implementarea Politicii Maritime Integrate

Programul Operational Capital Uman21
Abordarea Strategica Programul Operational Capital Uman (POCU) stabilește
prioritatile de investitii, obiectivele și actiunile asumate de catre Romania in domeniul resurselor
umane, continuand investitiile realizate prin FSE in perioada 2007 ‐2017 și contribuind la
atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP) ‐ implicit al fondurilor ESI din
Romania, si anume de a reduce disparitatile de dezvoltare economica si sociala dintre
Romania si Statele Membre ale UE. Cu interventii integrate planificate in domeniul ocuparii
fortei de munca, al in cluziunii sociale și educatiei, POCU va functiona ca un mijloc de stimulare
a cresterii economice si a coeziunii si, de asemenea, va sustine atingerea obiectivelor stabilite in
cadrul altor provocari de dezvoltare ‐ competitivitate, infrastructura, adminis tratie si
guvernanta ‐ contribuind astfel la indeplinirea obiectivelor asumate de Romania in contextul
Strategiei Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii.
Unul dintre factorii cheie pentru promovarea unei creșteri e conomice competitive și
pentru stimularea activitatii economice in zone mai putin dezvoltate este reprezentat de
asigurarea disponibilitatii unei forte de munca ”gata de lucru”, care sa raspunda nevoilor in
creștere ale mediului de afaceri. De altfel, cr eșterea ocuparii și incurajarea mobilitatii fortei de
munca sunt prioritare pentru formularea unui raspuns eficient la provocarile legate de
”Oameni și societate”, mentionate in AP.
Totodata, cresterea ratei de ocupare la nivelul tuturor regiunilor Ro maniei, cu un accent
deosebit pe promovarea ocuparii fortei de munca in randul tinerilor, a fost, de asemenea,
recunoscuta ca prioritate in documentele strategice nationale, cum ar fi Strategia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca 2014‐2020 si Plan ul de Implementare a Garantiei
pentru Tineriet 2014 ‐2015.
Alaturi de acestea, actiunile destinate infiintarii de noi afaceri și intreprinderi sociale care
sa furnizeze servicii publice, in special in regiunile mai putin dezvoltate și in zone rurale, su nt
menite sa atenueze saracia și sa diminueze excluziunea sociala. Disponibilitatea
competentelor și a expertizei, in corelare cu nevoile și cu cerintele pietei muncii, este
fundamentala pentru obtinerea creșterii economice, atat pe termen scurt, cat și pe termen lung.
Se are in vedere o corelare cat mai buna a sistemului de educatie cu nevoile pietei muncii și

21 www.fondurile -euro.ro/po -capital -uman

creșterea capacitatii acestuia de a furniza participantilor cunoștinte și deprinderi de baza, care
sunt esentiale pentru participarea deplina la viata sociala, precum și competente și abilitati care
sa ii aduca pe cel mai scurt drum catre angajare. In plus, imbunatatirea nivelului general de
educatie a populatiei va asigura durabilitatea cresterii economice si va contribui la imbunatatirea
coeziunii sociale.
Alaturi de sustinerea nemijlocita a participarii la educatie de la varstele cele mai fragede,
POCU incurajeaza continuarea invatarii pe tot parcursul vietii, aceasta contribuind la
prelungirea vietii active, la creșterea șanselor pe piata muncii și, in general, la asigurarea unei
vieti de o mai buna calitate. Incluziunea sociala si combaterea saraciei sunt parte integranta a
interventiilor care urmaresc promovarea unei dezvoltari echilibrate si coeziunea sociala.
Reducerea preva lentei saraciei și excluziunii, imbunatatirea accesului la servicii sociale si de
sanatate de calitate, dezvoltarea economiei sociale, vor fi urmarite la nivel de program, in
vederea promovarii incluziunii sociale si combaterii saraciei, in conformitate cu prevederile
strategiilor nationale relevante si contribuind la obiectivele asumate in acest domeniu. In acest
sens, POCU incurajeaza considerarea resursei umane provenite din randul grupurilor vulnerabile
ca și resursa umana fara de care dezvoltarea R omaniei in urmatorii ani este imposibila.
Ocuparea fortei de munca
POCU va contribui la atingerea obiectivului stabilit la nivelul AP prin sustinerea
urmatoarelor prioritati de finantare:
• Asigurarea unei integrari durabile pe piata fortei de munca a tinerilor, in special a celor
care nu au un loc de munca și care care nu urmeaza studii sau cursuri de formare (NEETs
– not in education, employment or training)
• Imbunatatirea participarii pe piata muncii a persoanelor aflate in cautarea unui loc de
munca, vizand in special somerii pe termen lung, persoanele inactive, lucratorii in
varsta (55‐64 ani), persoanele de etnie roma, persoanele cu dizabilitati si alte grupuri
vulnerabile, persoanele din mediul rural
• Creșterea mobilitatii și adaptabilitatii mu ncii;
• Incurajarea antreprenoriatului si a infiintarii de intreprinderi
• Modernizarea Serviciului Public de Ocupare și creșterea capacitatii administrative a
acestuia de a furniza servicii personalizate in vederea angajarii (de ex. consiliere,

mentorat, t raining, cautarea unui loc de munca, medierea muncii etc.), precum și masuri
preventive, inclusiv printr ‐o abordare de tip partenerial.
• Diversificarea economiei din mediul rural, in special prin crearea de noi intreprinderi și
locuri de munca in domenii non‐agricole.
• Diversificarea economiei pescuitului și acvaculturii, pentru a atrage ocuparea fortei de
munca și crearea de firme in domeniu conversia in activitati non ‐ agricole, diversificarea
economiei rurale și crearea de locuri de munca;
Incluziun ea sociala, reducerea saraciei și combaterea oricaror forme de discriminare
Interventiile propuse in cadrul POCU vor contribui la atingerea obiectivului AP si celor
ale Strategiei nationale pentru incluziune sociala si combaterea saraciei, Strategiei G uvernului
Romaniei de incluziune a cetatenilor romani apartinand minoritatii romilor pentru perioada
2016‐2020 si Strategiei Nationale de Sanatate, prin:
• Promovarea incluziunii active și reducerea clivajului de dezvoltare fata de minoritatea
roma și alte comunitati dezavantajate din mediul urban și rural
• Dezvoltarea unei culturi pro ‐active, a participarii și responsabilitatii si prin combaterea
stereotipurilor si a discriminarii
• Dezvoltarea economiei sociale și promovarea antreprenoriatului social
• Imbunatatirea accesului la servicii de asistenta medicala și sociale, precum și la servicii
sociale de interes general, prin promovarea tranzitiei catre servicii integrate la nivelul
comunitatii.
POCU va actiona in corelare cu celelalte programe operat ionale, in special POR și
PNDR, in principal prin interventii corelate la nivelul comunitatilor vulnerabile, pentru
dezvoltarea integrata a infrastructurii și implementarea tipurilor de asistenta necesare, inclusiv
prin LEADER/CLLD. Totodata, actiunile P OCU sunt complementare celor derulate prin PO
Competitivitate in ceea ce privește utilizarea TIC, in special in contextul Agendei Digitale și al
obiectivelor vizate prin e ‐sanatate, e ‐asistenta etc. In ansamblu, rezultatele avute in vedere in
ceea ce prive ște domeniul incluziunii sociale și combaterii discriminarii se refera la reducerea
substantiala a prevalentei saraciei, in special in randul copiilor, tinerilor a persoanelor de etnie
roma și a altor grupuri dezavantajate; o viata mai buna pentru perso anele provenind din sistemul
institutionalizat, care se integreaza in comunitate, oportunitati de angajare mai bune pentru
persoanele din grupuri vulnerabile/afectate de saracie.

Educatie și competente
Interventiile propuse in cadrul POCU vor contribui la indeplinirea obiectivului Acordului
de Parteneriat si a celor ale Strategiei nationale de reducere a abandonului scolar timpuriu, ale
Strategiei nationale pentru invatamant tertiar si ale Strategiei na tionale pentru invatarea pe tot
parcursul vietii, prin:
• Imbunatatirea calitatii, accesului și participarii la ingrijire și educatie timpurie (ECEC), in
special in zonele rurale și pentru categoriile de populatie marginalizata
• Consolidarea accesibilitat ii, calitatii și rezultatelor invatarii in invatamantul obligatoriu
• Creșterea atractivitatii educatiei primare și secundare, inclusiv invatamant profesional și
tehnic initial
• Interventii menite sa adreseze nevoile de educatie ale grupurilor aflate cu ri sc de
excluziune (copii proveniti din medii dezavantajate economic și social, romi etc.)
• Imbunatatirea calitatii si eficientei invatamantului tertiar, precum si a accesului si a
ratelor de participare la studiile de nivel tertiar
• Cresterea relevantei si imbunatatirea accesului la educatie si formare profesionala pe tot
parcursul vietii (pentru adulti), in special in ceea ce privește dobandirea competentelor de
baza și transversale
• Imbunatatirea relevantei sistemului de educatie și formare profesion ala in raport cu
nevoile piatei muncii
POCU va actiona in corelare cu celelalte programe operationale, in special POR și
PNDR, in principal avand in vedere investitiile in domeniul infrastructurii de educatie și formare
profesionala, in mediul urban și rural.
Interventii propuse
In vederea atingerii obiectivelor propuse, in cadrul POCU au fost stabilite 6 Axe Prioritare,
carora le corespund 11 prioritati de investitii si o Axa Prioritara pentru Asistenta Tehnica.