Capitolul 1 Negre [611515]

1
CAPIT OLUL 1. TURISMUL BALN EAR
Rolul turismului în economia nați onală a div erselor țări este deosebit de important,
datorită c omplexității ac estui f enomen, a anv ergurii activitățil or necesitate de apariția,
menținerea și d ezvoltarea lui.
Turismul pun e în val oare și exploatează economic ac el tezaur unic f ormat din
bogățiil e create de natură și climat, sau lăsat e de istorie, folclor și civilizați e.
Princip alele forme de turism pr acticate în țara noastră sunt:

Turismul de sănăt ate sau balnear se detașează în cadrul c elorlalte forme de turism
datorită multipl elor beneficii s ociale și economice pe care le aduc e ca urmar e a efectelor
pozitive pe care acesta le are asupra stării d e sănătat e fizică și psihică a oamenilor.

1.1. Concepte și definiții
Turismul baln ear este o ramură a turismului car e prezintă div erse abordări în
lucrăril e de specialitat e. – turism de litoral – cea mai importantă formă de turism din România, se
practică în cele 12 stațiuni amenajate pe litoralul Mării Negre.
– turismul montan – dezvoltat în țara noastră încă din secolul XIX,
prezintă o bază materială deosebită, unități de cazare, unități de
alimentație, baze de agrement, pârtii de schi etc.
– turismul de sănătate (balnear) – românia deține peste 160 de
stațiuni și localități cu factori naturali care au proprietăți curative.
– turismul rural – dezvoltarea sa are la baza conștientizarea
necesității diversificării activităților la sate.
– turismul cultural – există peste 680 de valori de patrimoniu cultural
de interes național și internațional în România: biserici și mănăstiri,
monumente de arhitectură și istorice etc.
ecoturismul – parcuri naționale și rezervații ale biosferei în proporție de
6,3% din suprafața țării.

2
Conform art.3 tt), capit ol II, Legea Turismului definește turismul baln ear ca fiind:
“sector prioritar al turismului car e cuprind e totalitat ea activitățil or, produselor și s erviciil or
turistic e cu rol de profilaxi e, recuperare sau d e tratam ent a un or maladii prin utilizar ea
resurselor natural e terapeutice sau climat erice, organizat e cu asist ență baln eară m edicală și
desfășurat e în stațiuni baln eare sau în alt e zone cu fact ori naturali d e cură”1.
Tot în cadrul ac eluiași capit ol se prezintă d efiniția stațiunii baln eare – localitat ea
partea de localitat e sau unitat ea administrativ -teritorială car e dispun e de resurse natural e
terapeutice sau climat erice dovedite științific și r ecunoscute pentru efectul l or curativ, în
care se oferă servicii d e tratam ent, d e recuperare sau d e profilaxi e a unor maladii prin
acordarea asist enței medical e balneare în condiții c orespunzăt oare. Se disting stațiunil e
balneare, climatic e și baln eoclimatic e.
În Dicți onarul d e termin ologie turistică , termenul d e turism baln ear sau turism d e
tratam ent și cură, este explicat ca f ormă p entru turismul d e sejur ( odihnă) în car e
persoanele numit e turiști s e deplasează cătr e stațiuni baln eoclimat erice pentru a pr eveni
anumit e boli sau p entru a -și îngriji sănătat ea.
Unele țări f olosesc conceptual d e termalism în d efinirea turismului baln ear. Ac esta
reprezintă utilizar ea în sc op terapeutic, dir ect de la sursă, a ap ei min erale termale.
În R omânia, Dicți onarul Explicativ al Limbii R omâne, realizează o corelație a
cuvântului t ermal cu c el de stațiun e balneară în car e sunt pr ezente ape minerale calde, cu
proprietăți terapeutice2.
De aceea, sp ecialiștii r omâni d efinesc termalismul ca fiind t otalitat ea activitățil or
aflate în strânsă l egătură cu val orificar ea și f olosirea apelor min erale calde de către turișii
aflați într -o stațiun e termală, în sc op curativ.
Un alt t ermen, cel de balneoterapie, prezintă multipl e definiții în lit eratura d e
specialitat e din dif erite țări. La niv elul țării n oastre, acesta s emnifică utilizar ea băil or
curativ e pentru efectuar ea unor tratam ente în tim p ce în Franța, ac est termen îns eamnă ap ei
curente în scopuri t erapeutice.
Odată cu d ezvoltarea fitn ess-ului, paral el cu utilizar ea medicală a baln eoterapiei, au
apărut și o serie de utilizări al e apei în sc opul r elaxării utilizând piscin e, băi, bazin e,
jacuzzi, parcuri acvativ e, care sunt s olicitat e în pr ezent de către un număr t ot mai mar e de
turiști.

1 http://www.mdrl.ro/_documente/tr ansparenta/consult ari_publice/consult are135/le ge_turism.pdf
2 https://dexonline.ro/definitie/term al

3
Dezvoltarea turismului baln ear nu ar fi f ost posibilă fără c ercetările întreprins e în
cadrul balneologiei. Baln eologia este științ a car e se ocupă cu d escoperirea, studiul
complex și aplicar ea în practica m edicală a fact orilor naturali: ap e minerale, năm oluri, gaz e
terapeutice, etc.
O armonizar e a conceptelor prezentate s-a produs d e către noua ab ordare a
turismului baln ear, apărută d e apoximativ d ouă decenii, și anum e turismul d e sănătat e.
În lit eratura d e specialitat e turismul d e sănătat e, car e includ e turismul curativ,
medical și turismul d e prevenire a fost definit în m oduri dif erite.
Conform International Uni on for Official T ourism Organisati on (I.U. O.T.O.),
turismul p entru sănătat e este definit ca fiind ac ea ramură a turismului car e utiliz ează
resursele natural e ale unei țări, în m od special ap e minerale și climat, cu sc opul asigurării
stării de sănătat e a omului.
Această d efiniți e este sufici ent de limitată p entru că fac e referire numai la turismul
de cură baln eară și pun e accent doar pe doi fact ori naturali din într eaga pal etă, și anum e :
locurilor terapeutice, apa măril or și oceanelor, năm olurile minerale și turb ele, gaz elle
mofetice, etc.
Turismul d e sănătat e sau baln ear mai este definit d e literatura d e specialitat e și ca
timpul p etrecut d eparte de casă, în car e unul din obiective este ameliorarea stării d e
sănătate.
Turismul d e sănătat e, indif erent de termin ologia f olosită p entru a d efini ac est
concept, turism bazat p e termalism, cură h elio-marină, climat oterapie etc., s e practică prin
intermediul stațiunil or baln eare.
Turismul baln ear este o formă sp ecifică a turismului car e a cun oscut, mai al es în
ultim ele decenii, o amplă d ezvoltare, odată cu cr eșterea stresului, a b olilor profesionale și a
celor pr ovocate de ritmul vi eții m oderne din maril e aglomerații urban e. El se
caract erizează pr intr-o serie de particularități izv orâte din c onținutul și c omplexitatea
activității sal e.
O caract eristică imp ortantă a turismului baln ear, car e îl dif erențiază n et de celelalte
forme de turism și stă la baza un eia dintr e clasificăril e formelor de turism este motivația
călăt oriei. În cazul turismului baln ear ac easta este îngrijir ea sănătății (tratam entul) car e se
realizează zilnic, c onform unui pr ogram bin e stabilit, utilizându -se o gamă variată d e
factori și aplicându -se o diversitat e de proceduri. Aria d e acțiun e a turismului baln ear este
foarte largă, ac easta vizând:

4
– curele profilactic e care, spre deosebire de celelalte tipuri d e tratam ent au o arie de
cuprind ere mult mai largă, p entru că s e adresează p ersoanelor sănăt oase și apar ent
sănăt oase cu fact ori predispozanți spr e îmbolnăvir e, provenind din m ediul int ern
sau extern. La ac estea se adaugă faptul că obiceiurile de viață, pr oasta g estiun e a
timpului d e odihnă, igi ena alim entară n ecorespunzăt oare, manif estate tot mai
pregnant în ultimil e decenii, acc entuează n ecesitatea dezvoltării ac estei laturi;
– curele terapeutice folosite pentru a trata, cu ajut orul fact orilor naturali, o gamă
variată d e afecțiuni și anum e: afecțiuni al e aparatului l ocomotor, af ecțiuni
respirat orii, dig estive, gin ecologice, renale, hepato-biliar e, cardi ovascular e,
dermatologice, ale sistemului n ervos etc.;
– curele recuperatorii utilizat e în cazul un or forme și stadii d e boală car e generează
incapacitat e de muncă, d eficit funcți onal și cu p otențial invalidant (art erita,
ateroscleroza p eriferică, af ecțiuni al e aparatului l ocomotor și d e natură
reumatismală).
Dintr e multipl ele forme de turism c e pot fi practicat e, turismul baln ear este cel mai
valoros, pentru că val orifică în m od complet resursele natural e și fact orii naturali d e cură
de care dispun e o țară sau o zonă. T otodată turismul baln ear se bazează p e un p otential
perman ent, de mare complexitate, care este practic in epuizabil, val orificar ea acestuia fiind
independentă d e condițiil e atmosferice.

1.2 Evoluția turismului baln ear
Încă din antichitat e, tratam entele balneare au ocupat un l oc de seamă în ars enalul
terapeutic atât al m edicin ei "savant e", cât și a c elei tradiți onale. Scurg erea vremuril or și
progresul t ehnologic din d omeniul științ elor medicale nu au r eușit să diminu eze
însemnătat ea baln eoterapiei.
Chiar ac est m od de tratam ent s -a perfecționat și nuanțat cu indicații și
contraindicații pr ecise, s-a îmb ogățit cu pr oceduri n oi și și -a câștigat o fundam entare
științifică. Paral el cu aceasta, numărul stațiunil or baln eare și al izv oarelor de ape minerale
a crescut, iar instalațiil e balneare s-au perfecționat. S emnificativ este faptul că în jurul l or
s-a structurat o adevarată industri e hotelieră și l ocalități rural e necunoscute s-au
transformat în stațiuni d e balneoterapie, moderne, în cadrul căr ora toată recuzita turistică
și-a găsit o amplă p osibilitat e de dezvoltare.

5
Apele minerale, în sp ecial c ele termale, sunt cun oscute și val orificat e încă d e acum
3-4000 d e ani de către egipteni, cartagin eni etrușci, gr eci și ap oi de către romani. În timpul
Imperiului R oman însă, f enomenul termal cun oaște o dezvoltare deosebită atât din punctul
de vedere al răspândirii în t eritoriu cât și din c el al r olului și imp ortanței acestuia. Astf el,
între graniț ele imperiului r oman au f ost am enajat e numeroase stațiuni baln eare a căr or
faimă dăinui e și astăzi: Aach en în G ermania, Bad en bei Zurich în Elveția, Vichy, Aix l es
Bains în Franța, H erculanum în R omânia, Aquincum în Ungaria. Dintr e acestea unele au
rămas c elebre datorită dim ensiunil or și am enajăril or existente.
Termele public e reprezentau l ocul c el mai imp ortant al c etății, fapt evidențiat atât
de arhitectura s omptu oasă: edificii grandi oase bogat ornam entate, car e aveau ca an exe
biblioteci, săli d e reuniuni și c onferințe, spații p entru r elaxar e, saună, masaj, parcuri și
grădini – cât și d e datorită multipl elor funcții p e care acestea le îndeplineau. Astf el, alături
de funcțiil e igienice- baia r eprezentând o practică c otidiană – existau și funcții curativ e –
apele minerale fiind utilizat e frecvent p entru tratar ea un or afecțiuni: r eumatismal e,
ginecologice, oftamologice.
O dovadă în ac est sens fiind ofrand ele sub f ormă d e sculpturi al e organelor
însănăt oșite, descoperite în apr opierea acestora , t ermele aveau și conotații r eligioase ,
fiecare izvor termal fiind pr otejat d e către o divinitat e – dar și socio-cultural e acestea
reprezentând un imp ortant l oc de întâlnir e și discuții .
Cruciad ele au readus în at enție apele minerale3 atât din cauza numărului mar e de
răniți car e trebuiau îngrijiți, m edicii ap elând p entru ac easta la efectele terapeutice ale
termalismului, cât și ca urmar e a cun oașterii obiceiurilor popoarelor orientale, în viața
cărora băil e dețineau un l oc privil egiat.
Renașterea, prin r eînvir ea tradițiil or antichității, dar și prin int eresul ac ordat
dezvoltării științ elor a adus o revigorare a practicil or baln eare. Astfel, savanții vr emii au
început să studi eze efectele apelor minerale ceea ce a reprezentat punctul d e plecare al
balneologiei. Ca urmar e au apărut, d e multe ori în l ocul sau în apr opierea fostelor terme
romane, am enajări baln eare ca d e exemplu c ele de la: Bath (Anglia), Aix Chap elle
(Germania), Spaa (B elgia), Pl ombieres, Vichy, B ourbon (Franța) pentru ca în s ecolele
XVII -XVIII ac este stațiuni să fi e frecventate de aristocrații și cap etele încoronate ale
Europei.

7 Bibirige a I, Managementul integrării turismului românesc în Uniunea Europeană , Editur a Chișinău 2007,
pag. 24

6
Epoca m odernă, respectiv s ecolul al -XIX-lea march ează însă ad evărata r enaștere și
dezvoltare a stațiunil or baln eare europene, moment în car e universul t ermal, a înc eput să s e
structur eze pe elementele definitorii al e unei stațiuni baln eare moderne: stabilim entul
termal, cazin oul, parcul t ermal și unitățil e de cazar e. Orașele de apă, așa cum erau ele
denumit e, erau d esemnat e să înd eplinească funcții c omplementare:
– funcția d e sănătat e datorată pr oceduril or/ tratam entelor propuse /efectuat e;
– funcția d e loisir prin activități ludic e, cultural e și sportive;
– funcția s ocială datorită r elațiilor sociale pe care le stabil ește.
Stațiunil e balneare au devenit astf el, importante destinații d e tratam ent, agr ement și
vilegiatură dar și d e întâlniri și discuții p olitice, spre care se îndrepta un număr imp ortant
de călăt ori proveniți din n obilim ea Europei, ceea ce a făcut ca într e 1800 -1900 turismul
balnear să fi e considerat un t ermalism al elitelor. Ca urmar e, a cr escut numărul stațiunil or
balneare, în secolul al XIX -lea existând în Europa peste 160 d e stațiuni baln eare. Totodată
s-au int ensificat pr eocupările pentru am enajar ea și d ezvoltarea acestora. Astf el, mult e
stațiuni înc ep să s e remarc e printr -o arhitectură fastu oasă și rafinată, prin pr ezența unui
cazin ou precum și prin parcuril e sau grădinil e de care erau înc onjurat e.
Această evoluție a stațiunil or baln eare a fost rezultatul mai mult or fact ori:
dezvoltarea baln eologiei, descoperirea modului d e acțiun e al ap elor min erale, dezvoltarea
transp orturil or, a telecomunicațiil or și în l egătură dir ectă cu ac estea dezvoltarea turismului,
moda romantismului car e a readus în at enția oamenilor gustul p entru natură.
Viața m ondenă din stațiunil e balneare a fost într eruptă odată cu înc eperea primului
război mondial, acestea devenind c entre pentru primir ea și tratar ea rănițil or, în număr di n
ce în ce mai mar e, ceea ce a avut însă un efect pozitiv asupra evoluției baln eologiei pentru
că, din d orința d e a veni în sprijinul ac estora, tratam entele balneare au fost dezvoltate și
diversificat e.
Sfârșitul c elui d e al-II-lea răzb oi mondial a marcat un alt m oment în evoluția
turismului baln ear. Astf el, odată cu dezvoltarea turismului d e masă, are loc, în anii –’50,
lansar ea termalismului s ocial care a influ ențat la rândul său d ezvoltarea stațiunil or
balneare. Astf el, aceasta a îns emnat, p e de o parte, creșterea numărului d e curanți dat orită
suportării ch eltuielilor de cură int egral sau parțial, după caz d e către asigurăril e de sănătat e
iar p e de altă part e a determinat mutații în structura ofertei car e a devenit mult mai
medicalizată, iar c ererea a d evenit într -o bună măsură d ependentă d e măsuril e în domeniul
asigurăril or de sănătat e, orice inițiativă l egislativă în ac est sens făcându -si simțită pr ezența
în structura c ererii.

7
Ca urmar e a acestei evoluții, curanții asigurați s ocial, au înc eput să ocupe un loc din
ce în ce mai imp ortant în fr ecventarea stațiunil or baln eare ceea ce a făcut ca universul
termal să fi e profund m odificat , fiind tr eptat sărăcit d e diversitat ea de funcții. T oate acele
activități car e nu făc eau part e din d omeniul m edical, în sp ecial agr ementul, nu subzistau
decât ca acc esorii în ocupar ea timpului lib er al curanțil or, ceea ce a dus, tr eptat la
îmbătrânir ea clientelei, la scăd erea interesului p entru m odernizar ea dotărilor și a s erviciil or
oferite.
Evoluția turismului baln ear a d eterminat r eorganizar ea stațiunil or baln eare sau
apariția de noi stațiuni în cadrul căr ora nota dominată o reprezintă s erviciil e destinat e
oamenilor sănăt oși car e solicită o astfel de stațiun e pentru îndepărtar ea oboselii, stresului,
refacerea capacitățil or fizic e și psihic e, recreere, distracți e, beneficiind în ac elași timp atât
de asistență m edicală cât și d e toate facilitățil e unui s ejur pr opriu-zis4.
În consecință, num eroase stațiuni baln eare din Europa s-au profilat p e prevenirea
acestor asp ecte defavorizate pentru viața oamenilor și s -au transf ormat în „c etăți al e
sănătății”.
În ceea ce privește apariția d e noi stațiuni tr ebuie evidențiate aici stațiunil e de
proximitat e care se caract erizează pr in amplasar ea în apr opierea un ei destinații/ oraș
importante, oferta ac esteia structurându -se în sp ecial p e produse de repunere în formă sau
de loisir.
Totodată în mult e dintr e țările Europei Occidentale au apărut și stațiuni car e oferă
numai produse de tip w ellness. D e asemenea în mult e dintr e stațiunil e balneare s-a
dezvoltat, din d orința d e a oferi un pr odus car e să răspundă într egii familii, latura ludică a
ofertei reprezentată d e agrementul acvatic car e înregistrează f orme variat e de manif estare.
În ceea ce privește tendinț ele înregistrat e la nivelul unitățil or de cazar e pot fi
remarcat e următ oarele aspecte: diversificar ea unitățil or de cazar e cu ofertă int egrată și
apariția și d ezvoltarea hotelurilor wellness.
Trend-ul asc endent înr egistrat d e cererea pentru pr odusele de tip w ellnes a
determinat c onstruir ea unor hoteluri ad ecvate destinat e acestui tip d e produs. Ac estea se
caract erizează prin d otări d e înaltă calitat e, fiind încadrat e la cat egoria 3 -5 stele, sunt
unități int egrate care reunesc toate serviciil e în cadrul eceleași unități și dispun d e un
număr mare de spații d estinat e serviciil or wellness a căr or am enajar e se remarcă prin
inovație.

4 Ielenicz M. , Com ănescu L ., România. Potențial turistic ., Editur a Universit ară, București 2006, p ag. 57

8
O altă t endință manif estată la niv elul cazării baln eare este dezvoltarea hotelurilor
integrate care se caract erizează prin div ersificar ea serviciil or oferite în incinta ac estora.
Acestea au apărut ca r eplică la cr eșterea numărului apartam entelor mobilate care atrag t ot
mai mulți cli enți din stațiunil e balneare. Între acestea pot fi exemplificat e:
– hoteluri cu baz e de tratam ent sau s ervicii d e hidroterapie întâlnit e în Italia, Franța
(Aix-Marli oz, Dax, Vichy),
– reședințe hoteliere cu s ervicii int egrate ce se caract erizează prin îmbinar ea
avantaj elor unui h otel clar ificat cu c onfortul și ind ependența unui apartam ent
modern: camere perfect echipat e și toate serviciil e la disp oziția cli entului
(alim entație, tratam ent, servicii d e menaj, grădiniță, sal oane de agrement și săli d e
jocuri etc.),
– hoteluri cu animați e integrată car e se caract erizează prin pr ezența, în incinta l or a
unui animat or care organiz ează și antr enează turiștii să particip e la dif erite activități
de divertism ent, cultural artistic e, sportive, organiz ează circuit e, excursii etc.
În ceea ce privește organizar ea și g estiun ea stațiunil or: 80% dintr e stațiuni sunt în
subordinea administrațiil or locale, sub 10% aparțin statului, 15% sunt privat e.
Până în s ecolul al XIX -lea, România a f ost relativ puțin cun oscută ca țară turistică.
Călătorii car e au vizitat -o erau, în sp ecial, oameni de cultură, dipl omați, c omercianți car e
își împărtăș eau impr esiile favorabile unui c erc restrâns d e audit ori.
La 29 f ebruari e 1936 a f ost înființat Oficiul Nați onal d e Turism , acesta
preocupându -se prima dată d e clasificar ea stațiunil or baln eoclimat erice din țară, car e se
bucurau d e o bună r eputați e și peste hotare. Turismul r omânesc a înc eput tr eptat să prindă
contur.
1.3 Trăsăturil e specifice ale turismului de sănătate și fact orii naturali d e
cură baln eară
Viitorul turismului baln ear depinde de alegerile ce vor fi făcut e în ac est domeniu, sub
presiunea conjugată a fact orilor socio-politici și a ritmului d e creștere economică p e termen
mediu. În c ontinuar e vom analiza cât eva din trăsătur ile mai imp ortante ale turismului
balnear și anum e:
1) Adresabilitat ea
Turismul baln ear nu s e adresează d oar persoanelor bolnave, ci numai turiștil or,
inclusiv ac elora car e vin în m od declarat și organizat în stațiuni p entru a -și îngriji și

9
ameliora sănătat ea, dar car e nu sunt b olnavi, chiar dacă își r ecuperează anumit e funcțiuni
organic e afectate de stări ant erioare de boală sau traumatism e. De aici r ezultă r olul curativ
și profilactic al turismului baln ear.
Statisticil e întocmite în numeroase țări au evidențiat faptul că m embrii p opulați ei
activ e care au efectuat cur e balneare în timpul c oncediilor de odihnă p e o perioadă d e mai
mulți ani, au înr egistrat p osterior un număr r edus d e zile de incapacitat e de muncă, cu un
număr r edus d e consultații m edical e.
Cura baln eară în sc op terapeutic este urmată d e bolnavii car e au n evoie de un
tratam ent c omplex, în c ondiții d e sanat orizare, und e există o bază mat erială
corespunzat oare și asist ență m edicală d e specialitat e.
Tratam entul baln ear p entru r ecuperarea m edicală a b olnavil or cr onici cu
incapacitat e de muncă s e realizează în stațiuni baln eare profilate pe diferite afecțiuni.
Funcția baln eoclimat erică a turismului baln ear se completează cu c ea recreativă.
Excursiil e în regiune, cu o pondere tot mai îns emnată, c onferă stațiunil or și o funcți e
turistică cu caract er specific. În ac est sens, p e lângă fi ecare stațiun e se conturează o arie
imediată d e interes turistic și o arie apropiată, ac easta din urmă f ormată din c elelalte
stațiuni și alt e obiective turistic e.
2) Sezonalitat ea
Turismul baln ear este singura f ormă d e turism car e se bazează p e un p otențial
perman ent, d e mare complexitate, practic in epuizabil și ind ependent d e condițiil e
atmosferice. Deci, turismul baln ear nu este influ ențat d e sezonalitat e.
3) Prețul
Piața int ernă a turismului baln ear este foarte dependentă d e prețuri. Sp ecialiștii
consideră ca o creștere cu 20 % a prețurilor poate duce la o scădere cu 40 % a cererii.
Aceasta s e datorează în mar e parte sejurului mai lung în stațiunil e balneare, ceea ce face ca
turismul baln ear să fi e relativ mai scump d ecât, turismul d e litoral.
4) Fidelitatea clientelei
Turiștii căr ora li s e adresează turismul baln ear sunt în g eneral persoane de vârsta a
treia car e vin în m od regulat la tratam ent în stațiunil e balneare.
Durata s ejurului în cadrul ac estei forme de turism este ridicată – 14, 21 sau chiar 29
de zile pe an; un ele persoane vin în stațiuni chiar d e doua ori pe an.
Această f ormă sp ecifică a turismului d enumită turism t ermal, turism d e tratam ent
sau turism d e sănătat e joacă un r ol deosebit d e important în cadrul activității turistic e,

10
datorită val ențelor sal e profilactic e, contribuind la îmbunătățir ea și refacerea stării d e
sănătat e a organismului uman.
Diversitat ea fact orilor de cură permite tratar ea un ei gam e largi d e afecțiuni,
valorificar ea acestor resurse determinând d ezvoltarea put ernică a turismului baln ear5.
Componenta d eterminantă a fact orilor naturali d e cură și m otivul principal p entru
care s-a dezvoltat într -un anumit l oc o stațiun e balneară, este valoarea substanț elor
minerale terapeutice, car e prin pr oprietățile fizico-chimic e răspund e necesitățil or
profilactic e și m edicale de menținere, consolidare, refacere, a stării d e sănătat e, a
capacității d e muncă și d e reconfortare fizică și psihică individuală. Substanț ele minerale
terapeutice cu efect benefic asupra sănătății s e regăsesc atât în ap ele minerale și
termominerale, cât și în apa lacuril or terapeutice, a năm olurilor, turb elor și m ofetelor.
1. Apele minerale
În țara n oastră există num eroase izvoare de ape minerale în jurul căr ora au f ost
amenajat e importante stațiuni.
Apele minerale constitui e factorii naturali d e bază în tratam entul b olilor indicat e.
Apele minerale sunt sărat e-iodurat e-bromurat e, sărat e-suflur oase și izv oare de cură int ernă
cu apă slabă min eralizată, sulfur oasă, bicarb onată, sulfatată, calcinată s odică, magn eziana.
Apele doro-sodice iodurat e bromurat e cu d egajări d e gaze (hidr ocarburi uș oare
printr e care predomină m etanul) sunt ap e de adâncim e cu concentrati e mare, exploatate
prin s onde.
În funcți e de temperatura l or naturală ap ele minerale pot fi :
– reci (sub C),
– izoterme ( – C) și
– hiperterme (peste C).
Mineralizăril e medii, c e depășesc fr ecvent pr ocentul d e 1gram/litru d etermină
valoarea baln eară a ap elor min erale și termominerale.
În România s e folosește o clasif icare bazată p e proprietățile fizico-chimic e ale apei
minerale. Astf el, apele minerale cuprind :
– ape oligominerale (Călimăn ești, Slănic – Moldova, Băil e Olănești și cu caract er
termal la Băil e Felix, Călan, M oneasa, G eoagiu Băi, Vața d e Jos);
– ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, C ovasna, Bib orțeni, Vatra D ornei,
Buziaș, Lip ova, Tușnad, B orsec);

5 www.wikipedi a.org

11
– ape minerale clorurat o-sodice pure (Băil e Herculan e, Someșeni, Ocna Sibiu);
– mixte (Slănic M oldova, Sâng eorz Băi, Băltăț ești, Malnaș Băi);
– ape minerale sulfata te (Slănic M oldova, Sărata M onteoru, Vața d e Jos, Amara,
Ocna Șugatag, Bălțăț ești, Băil e Govora, Călimăn ești);
– ape minerale sulfur oase, un ele având caract er mixt dat orită c omponentelor
clorurat e, sodice, alcalin e (Băil e Herculan e, Călimăn ești, Băil e Olănești, Puci oasa,
Săcele);
– ape minerale ferugin oase (Lipova, H omorod, Malnaș Băi, Vâlc ele, Bib orțeni,
Tușnad, Vatra D ornei);
– ape minerale arsenical e (Covasna, Saru D ornei);
– ape minerale iodurat e (Băil e Olănești, Călimăn ești,C ozia, Bazna);
– ape minerale radioactive (Băil e Herculan e, Sâng eorz Băi, B orsec).
2. Apele termominerale
Prezența ap elor geotermale și termominerale pe teritoriul R omâni ei este legată d e
tectonică, an omalii hidr ogeotermice, conductivitat e termică. Ac estea nu sunt pur e, ci
reprezintă diferite concentrații min erale de săruri s olubile, existând astf el ape termale
bicarb onate, sulfur oase, clorurat e, clorurat -sulfur oase, cu utilizări multipl e în cura externă
și se găsesc în stațiunil e: Băil e Herculan e, Călimăn ești, Căciulata, Băil e Felix, Băile 1 Mai,
Călac ea și Vața d e Jos.
3. Lacuri t erapeutice
Num eroase lacuri, prin cantitățil e chimic e ale apei lor, sunt f olosite în sc opuri
terapeutice, venele dintr e ele și-au câștigat un ad evărat r enume (ex.: lacul Ciucaș). Cura
folosește pe lângă apa lacuril or și năm olul terapeutic ( ex.: lacul d e liman T echirghi ol, cu
cele trei ramuri: T echirghi ol, Tuzla, V elichiori), c onține apă cl orurată, sulfată, s odică,
magn eziată și hip ertonă. Lacuril e de la Sovata (Ursu, R oșu, Ș erpilor, Vende) conțin apă
sarată, put ernic c oncentrată dat orită s edimentelor de sare din r egiune. Din punct d e vedere
al genezei lacuril e terapeutice se împart în tr ei categorii distinct e:
a) Lacuril e de liman au luat nașt ere prin barar ea gurii d e vărsar e a un ei ape
curgăt oare cu un grind fluviatil sau c ordon marin. Principalul lac d e liman utilizat în sc op
terapeutic este lacul T echirghi ol care are trei ramificații, T echirghi ol, Tuzla, Urlichi oi, cu
apă cl oruro-magn eziană -sulfurată, utilizată în cură externă.
b) Lacuril e de câmpi e sunt Amara, Sl obozia, Strachina, Jirlău, Balta Amară,
Câmp eni, M ovila Mir esii, Ianca, Sărat -Brăila. T oate aceste lacuri au c ompoziție chimică

12
variată alături d e săruril e de natriu fiind pr ezenți sulfații d e magn eziu și calciu. Ap ele
acestor lacuri sunt util e în cur ele terapeutice externe.
c) Lacuril e din masiv ele de sare sunt S ovata, Tg. Ocna, Slănic, Ocnele Mari,
Cojocna. Min eralizar ea neomogenă a ap elor lacuril or sărat e și gradul dif erențiat d e
încălzir e, explică fenomenul d e heliotermie care are caract er terapeutic. T oate aceste lacuri
depun p e fundul l or năm oluri sapr opelice care alături d e calitat ea terapeutică a ap elor
sporesc val oarea baln eară a ac estora și gama d e tratam ente balneare ce pot fi aplicat e.
4. Năm oluri și turb e
Năm olurile terapeutice (peloidele) sunt substanț e ce se formează în c ondiții
natural e sub influ ența pr oceselor geologice și car e în star e divizată și în am estec cu ap e,
sunt f olosite în tratar ea terapeutică , iar turba este un d epozit organic f ormat din r esturi
vegetale incomplet descompus e, în c ondiții d e exces de umiditat e anacr obiană.
Există năm oluri sapr opelice bogate în hidr osulfură d e fier coloidală (Amara, Lacul
Sărat, T echirghi ol, Sovata, Ocna Sibiului ) și năm oluri min erale sulfur oase (Săcelu) sau
nesulfur oase (Sâng eorz Băi).
Valoarea terapeutică a năm olurilor este dată d e temperatura, c ompoziția chimică,
acțiun ea mecanică și put erea farmac ologică a ac estora. Turb ele prin fracțiunil e organi ce și
minerale pot căpăta val oare terapeutică. Ac estea se găsesc în z ona D ornelor, Bih or, Borsec,
Mangalia. Tratam ente cu năm oluri și turb e se practică în stațiunil e Ocna Sibiului, Vatra
Dornei, Băil e Govora, Sovata, Amara, Ocnele Mari, T echirghi ol, Eforie Nord, Bazna.
a) Proprietăți al e nămolurilor (hidr opexia) – caract eristica d e bază fiind capacitat ea
de a reține și a abs orbi apa. D e aceasta d epinde și calitat ea de a se putea într eține și întind e
cu ușurință p e toată suprafața pi elii.
b) Plasticitat ea și c onsistența (t ermopexia) calitat e a peloidelor de a reține cât mai
mult căldura înmagazinată prin încălzir e.
c) Capacitat ea de sorbțiun e – indică gradul năm olului d e a fac e schimb d e ioni cu
pielea pe care se aplică. Fr acțiun ea coloidală, acizii humici și c eluloza contribui e mai al es
la ac est schimb i onic.Năm olurile se împart în: năm oluri sapr opelice, turb e și năm oluri
minerale.
5. Gaz ele mofetice
Prin int ermediul fisuril or din sc oarța t erestră ș i în urma escavării r ocilor, ajung la
suprafață gaz e libere rezultat e din pr ocesele biochimic e ale scoarței terestre. În țara
noastră, z ona Harghita -Căliman este foarte bine cunoscută p entru emanațiil e gazoase

13
numit e mofete. Băil e Tușnad, B orsec, Balvany os, Buziaș, C ovasna sunt stațiunil e cele mai
importante unde acest fact or terapeutic este valorificat în spații am enajat e.
Solfatar ele reprezintă emanații natural e de gaze unde gazul carb onic includ e și
hidrogen sulfurat. În jud ețele Covasna și Harghita există emanații carb ogazoase-sulfur oase
de altitudin e, unic e în Europa. La Turia, Șugaș Băi, Harghita sunt pr ezente asemenea
emanații și utilizat e în scop terapeutic.
Turismul baln ear pr esupun e atât r ealizar ea unor tratam ente complexe de recuperare în
stațiunil e balneoclimat erice, cât și efectuar ea de excursii și călăt orii în împr ejurimi și
odihnă. Valori ale patrim oniului nați onal, fact orii baln eari și climatici int eresează grupuri
mari s ociale, cuprins e ca limit e de vârstă. R olul ac estora în pr ofilaxi e este inestimabil. Ei
intervin atât în pr evenirea îmb olnăvirii (pr ofilaxi e primară), cât și în pr evenirea recidiv elor
unor boli, tratat e cu alt e mijloace terapeutice, împi edicând evoluția ac estora spr e forme
degenerative (profilaxi e secundară ).
1.4 L ocul și imp ortanța turismului baln ear
În ultimil e decenii, prin imp ortantele sale efecte sociale și economice, turismul
balnear a d evenit un s egment maj or al pi eței turistic e internaționale, spr e care se
concentrează imp ortante mijloace materiale și uman e, cu o implicar e tot mai pr ofundă a
știint ei și tehnicii, a pr estării un or servicii turistic e și medical e de o factură c omplexă și d e
un înalt niv el calitativ, ch emate să satisfacă c erințele vitale ale omului m odern, determinat e
de evoluția condițiil or de viață și a stării d e sănătat e a populați ei.
Turismul balnear, a d evenit astăzi o reală industri e generatoare de efecte benefice
de ordin multiplu:
– la niv elul economiei nați onale, creator de beneficii, fact or dinamizat or, realizator
de aport valutar și cr eator de noi locuri d e muncă;
– la niv el de ramură : promotor al s erviciil or de calitat e și acc elerator al pr ocesului d e
privatizar e în cadrul un ei restructurări rapid e, influ ențate precumpănit or de
exigențele pieței internaționale.
Posibilitățil e de dezvoltare ale turismului baln ear, ne fac să privim viit orul cu r eal
optimism, bazându -ne pe urmat oarele considerații:
– creșterea exponențială a turismului m ondial car e a fost înr egistrată în ultimii 45 d e
ani;
– tendința d e continuar e a creșterii cererii de produs turistic baln ear

14
– creșterea venituril or provenite din turism în cadrul pr odusului int ern brut al țăril or
dezvoltate și al țăril or în curs d e dezvoltare.
Aspectul economic r eiese atât din activitat ea specifică d e turism, g eneratoare de
capital, cât și la un niv el mult mai puțin vizibil și cuantificabil, ca g enerator de importante
economii în cadrul bug etului s ocial, prin r educerea semnificativă a ch eltuielilor de
spitalizar e, consumuri d e medicam ente și a numărului t otal al zil elor de boală.
Turismul baln ear reprezintă un s ector maj or în cadrul industri ei turistic e românești,
datorită particularitățil or sale specifice. Este cunoscut ca r eprezentând apr oape o treime din
apele termale și min erale de care beneficiază Europa.
Potrivit pr eședintelui Organizați ei Patr onatelor din Turismul Baln ear, Nicu
Rădul escu, în anul 2017, gradul d e ocupar e a hotelurilor din stațiunil e balneare a crescut cu
20%, p e fondul cr eșterii numărului d e turișt i care vin prin Minist erul Muncii, dar și a c elor
străini6.
În stațiunil e balneare din R omânia există 40.000 d e locuri d e cazar e, dintr e care
peste 60% sunt clasificat e la una și la d ouă st ele. Din dat ele găsit e pe site-ul Institutului
Național de Statistică, la niv elul într egului s ector turistic, s osirile și înn optăril e în
structuril e de primir e turistică au cr escut în primul trim estru cu 6,7%, la 993.100 d e
persoane, respectiv cu 10,2%, la 2,05 mili oane de turiști. Înn optăril e turiștil or români au
reprezentat 77,7% din t otal, în timp c e cele ale turiștil or străini au ac operit 22,3%.
Românii au d escoperit că și în țara n oastră sunt d estinații turistic e ”demne” de
vizitat. Mulți dintr e cei car e au tăiat d e pe listă c oncediul în stră inătat e, au al es să facă
vacanța în stațiunil e românești.
Turismul baln ear competitiv s e practică în stațiuni animat e, cu patrim oniu, cu o
abordare medicalizată: este conceptul d e ”orașe termale”. Europa C entrală și d e Est are o
adevarată cultu ră în ac est domeniu. Spr e exemplu, este cazul în Rusia, Ungaria sau
Republica C ehă. Cur ele sunt m edicalizat e și stațiunil e sunt ”p olivalente”. T ehnicil e
utilizat e sunt băil e, tratam entele cu năm ol și cur ele în salin e.
O atenție deosebită este acordată c ercetării științific e și dezvoltării d e noi
tratam ente. Centrele termale cu caract er ludic car e s-au dezvoltat în stațiunil e balneare nu
sunt o soluție viabilă, d eoarece clientela este adesea inc ompatibilă.
Diversificar ea dim ensiuni i curativ e prin adăugar ea unei dim ensiuni r ecreative este
de obicei un eșec. Echipam entele termale cu caract er ludic (aqua parcuril e) trebuie să facă

6 http://www.zf.ro/eveniment/ anat-cerere a-pentru -vacante-in-statiuni-balneare-creste -cel-mai-mult-cu-20-in-
2017 -16740259

15
obiectul un or studii d e piață s erioase și să aibă dim ensiunil e adecvate. Aceste echipam ente
permit am eliorarea ofertei turistic e pentru stațiunil e deja cun oscute și cu p otențial turistic,
fie că sunt inclus e în centrele termale/ baz e de tratam ent (cf. Lavr ey în Elveția sau Cald ea
în And ora), fi e că sunt ind ependente de acestea. În g eneral, puțin e stațiuni baln eare au
reușit să atragă cli entela din străinătat e.
Turismul baln ear este, de regulă un turism nați onal și d e proximitat e. Când este
vorba d e sănătat e, ne place să fim la n oi de acasă. Ac est lucru este adevărat în cazul
talasoterapiei, car e se dezvoltă în Tunisia și în Mar oc pentru o clientelă franc eză, p entru că
țările sunt franc ofone, dar și în cazul tratam entelor baln eare, ale căror practici sunt
specifice fiecărui p opor.
Prin r ezultat ele eficiente obținut e în m enținerea și c onsolidarea sănătății și a
refacerii potențialului energetic, turismul baln ear a d evenit una din f ormele de turism a
cărei poziție pe piața turistică int ernă și int ernațională este în continuă cr eștere.
Reluarea creșterii economice, înregistrată după 2008, c erințele europene, strat egiile
formulat e la niv el macr oeconomic și inițiativ ele investitorilor locali, n e dau c onving erea că
turismul baln ear românesc va r euși în efortul d e realizar e a unei oferte de calitat e, la niv el
european, d evenind o destinați e atractivă p entru turiștii p otențiali din Uniun ea Europeană.