Capitolul 1. Necesitate, oportunitate și obiective 1.1.Scurt istoric. Cartoful a fost cultivat pentru prima dată în America de Sud, în regiunea… [308611]

Capitolul 1. Necesitate, oportunitate și obiective

1.1.Scurt istoric.

Cartoful a [anonimizat], în zilele noastre Peru și Bolivia. Se crede că asemenea culturi au existat încă de acum 10.000 [anonimizat] 2.500 î.Chr.

[anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat] 10.000 [anonimizat] s-au transformat în ceea ce băștinașii numesc chuño (cartofi uscați și înghețați). [anonimizat], fără a-și pierde valoarea nutrițională. Spaniolii îi hrăneau cu chuño [anonimizat].

[anonimizat] o bună sursă de hrană pentru armatele lor. [anonimizat], [anonimizat], mai greu de jefuit de armatele cotropitoare. [anonimizat], recoltat și furajat animalele. După 1750, [anonimizat]. În perioada foametei provocate de schimbarea și răcirea climatică din anii 1770, cartoful s-a [anonimizat] l-a propulsat în topul surselor de hrană.

[anonimizat], [anonimizat]: [anonimizat].

(https://publimix.ro/blog/alimentare/1586-Sir-Thomas-Harriot )

1.2. Oportunitate și necesitate.

În ultimii ani populația globului a [anonimizat] a reprezentat o evoluție în domeniul agriculturii datorită nevoii crescânde de hrană.

În departamentele de agricultură s-a definit termenul de teren agricol. [anonimizat] o întreagă ierarhie a productivității terenurilor care pot fi utilizate pentru producție. Este necesară aflarea nivelului minim la care pot fi reduse practicile agricole și identificarea nivelului la care poate fi crescută utilizarea terenului neagricol în scopuri agricole.( Bill Mollison)

[anonimizat], [anonimizat]. Puterea și profitul unui agricultor este dată de modul în care aceștia valorifică potențialul atât al solului cât și al soiului. Adrian Cojocariu

Cartoful reprezintă a [anonimizat] a românilor. [anonimizat]: făină, fulgi, gris, cips, [anonimizat](Laura Constantinescu ). Cartoful are un “frate de lux ”de culoare mov, care în prezent se cultivă atât în America de Sud, în America de Nord, cât și în Europa. În America de Sud, cu precădere în Chile, dar și Argentina, sunt cultivate cele mai multe soiuri, deoarece sunt zone cu climat rece. Cartoful Blue Congo, plantat in Finlanda, este nelipsit de la banchetele de stat. (RENTROP&STRATON).

Cartofii mov au apărut pe piața din România începând cu anul 2014, după ce un agricultor din Piatra Neamț a reușit să aclimatizeze această plantă, ceea ce i-a adus câștiguri de zece ori mai mari decât investiția, rezultând concluzia că acești cartofi mov reprezintă cea mai profitabilă cultură agricolă la momentul actual.

Există 3000 de feluri de cartofi, dar numai 100 au fost selectați pentru a putea fi consumați de către populație, restul fiind toxici.

Cartoful mov are proprietăți superioare cartofului clasic și este un antioxidant și anticancerigen natural. În România, la ora actuală, producatorii de cartofi mov pot fi numărați pe degete, ceea ce înseamnă că aceștia iau calea exportului în țări ca Italia sau Franța, însă pe măsură ce numărul producatorilor va crește, ii vom putea vedea și în piețele noastre, la un preț mult mai accesibil decât cel cu care se vând acum, în conformitate cu legea cererii și ofertei.

Pentru cei care doresc să recolteze cantități mari de cartofi, dar nu au spațiu mare de plantare, un grădinar american a dezvăluit pe internet cum se pot cultiva cartofii pe înălțime, rezultând aproximativ 90 de kilograme de pe un singur metru pătrat cultivat.

1.3. Scopul și obiectivele.

Scopul prezentei lucrarii consta in dezvoltarea unor soluții noi pentru valorificarea potențialului agroproductiv al locuințelor familiale sau spațiilor mici.

Obiectivul principal al lucrării este analiza metodelor folosite pentru culturi de apartament si pentru spatii mici pentru a determina relatiile dintre factorii de vegetatie si plantele cultivate, precum si influenta masurilor agrotehnice asupra metodelor de dirijare a acestora, în vederea optimizării culturii de cartofi mov.

Obiectivele subsumate sunt legate de analiza critică a principalelor elemente ale metodologiei folosite in culturi de apartament (ghivece si saci), prin prezentarea tipologiei și principiilor folosite pentru spatii mici (in turn sau „lada cu cartofi”), comparatia acestora (prin studii teoretice și teste experimentale) si prezentarea rezultatelor si a concluziilor.

La elaborarea prezentei lucrări au fost folosite date din literatura de specialitate din țară și din străinătate precum și rezultatele obținute în urma cercetării.

Capitolul 2. Soluții actuale privind cultura de cartofi mov

2.1. Prezentarea morfologică și tipologică

2.1.1.Structura și funcțiile cartofului

Cartoful este o plantă perenă, care dezvoltă o rădăcină fibroasă, ramificată și cu o putere mare de absorbție. Acesta face parte din grupul fitotehnic al tuberculiferelor, având formații tulpinale subterane îngroșate, stoloni și tuberculi. Stolonii sunt ramificații ale tulpinii subterane, îngroșați și suculenți, iar tuberculii sunt organe ale plantei în care se acumulează mari cantități de substanțe de rezervă.

Frunzele dispun de foliole de mărimi diferite, dispuse altern. Florile sunt grupate în cime, corola având culoare variată (albă, violacee, albastră, roză-violacee, gălbuie).

Fructul este o bacă sferică, 1,5-2 cm diametru, violet-verzuie, care conține 300 de semințe și este toxică.

În figura 2-1 se prezintă morfologia cartofului mov.

Figura 2-1. Structura cartofului (Sursa CD RENTROP & STRATON)

Tuberculii de cartofi pot avea diverse forme geometrice, dintre care cele mai întâlnite sunt: sferică (2.1), alungită sau elipsoidală (2.2), turtită sau disc (2.3) și forma neregulată (2.4). Formele acestea se pot stabili în funcție de doi indici, și anume lungimea si grosimea, care reprezintă raportul dintre cele două dimensiuni la lățimea tuberculului, astfel: (Tudor casandroiu)

Forma sferică, și ; (2.1)

Forma alungită sau elipsoidală, și ; (2.2)

Forma turtita sau disc, și ; (2.3)

Forma neregulata, și . (2.4)

2.1.2. Fazele de vegetație

Fazele de vegetație prezintă interes în tehnologia de cultivare:

cunoașterea intervalului de la plantare la răsărire ajută la stabilirea lucrărilor de îngrijire;

cunoscându-se numărul de zile de la răsărire la formarea tuberculilor se evită irigarea în această etapă deoarece se reduce numărul tuberculilor și se prelungește perioada de tuberizare;

după formarea tuberculilor și până la încetarea creșterii tufelor, irigarea duce la creșterea randamentului la hectar;

după încetarea creșterii tufei nivelul minim de irigare poate fi scăzut. https://www.researchgate.net/publication/282751060_TEHNOLOGII_ECOLOGICE_DE_CULTIVARE_A_CARTOFULUI

Principalele faze de vegetație la cartof sunt prezentate în tabelul 2-1.

Tabelul 2-1 Fazele de vegetație ale tuberculului de cartof

2.1.3. Ciclul de vegetație

Ciclul de vegetație cuprinde trei etape:

repausul germinativ;

creșterea lăstarilor;

creșterea plantelor și tuberizarea.

Repausul germinativ începe de la recoltare și durează 2 – 3 luni, timp în care nu formează lăstari. Tuberculii, în timpul păstrării, formează ca și frunzele o substanță ce stimulează tuberizarea numită ,,hormon de tuberizare’’. Acumularea substanței de tuberizare în tubercul se face treptat, cu atât mai repede cu cât temperatura de păstrare este mai ridicată. Tuberculii buni de plantat trebuie să fie în stadiul II fiziologic, când mugurii de pe partea apicală pornesc în vegetație.

Factorii care influențează evoluția lăstarilor sunt: soiul cultivat și condițiile de păstrare a tuberculilor. În etapa de creștere și tuberizare se remarcă: creșterea foliară, procesul inducției și desfășurării tuberizării, creșterea și tuberizarea, procese ce se desfășoară consecutiv. https://www.researchgate.net/publication/282751060_TEHNOLOGII_ECOLOGICE_DE_CULTIVARE_A_CARTOFULUI

2.1.4.Cerințe față de climă și sol

Temperatura minimă de germinare în cazul cartofului mov este cuprinsă între 5-6 ℃, iar temperatura optimă de răsărire este de 13-15 ℃. Pentru formarea tuberculilor temperatura recomandată este de 15-18 ℃, iar pentru cresterea vrejilor este de 18-20 ℃. Tuberculii se opresc din creștere la temperatura de 26 ℃, iar la 25 ℃ stolonii nu se mai transformă în tuberculi. La temperaturi cuprinse intre 0-5 ℃ frunzele cartofilor mov sunt distruse, la temperaturi de -0,8 ℃ sunt distrusi coltii, iar la -1 ℃ sunt distrusi tuberculii. Temperaturile de peste 40 de grade Celsius pot influența negativ productia.(rentrop)

Lumina reprezinta un factor important pentru cultura cartofului, acesta pretinzand areale unde soarele sa ajunga cel putin 6 ore pe zi. Insuficienta lumini afecteaza cresterea tuturor partilor plantei, influentand negativ productia de tuberculi.

Cartoful prefera solurile bine drenate, reavene, mijlocii-usoare, fertile si afanate, soluri de lunca (aluviale) luto-nisipoase, nisipo-lutoase și lutoase, cu pH intre 4,8-5,4, dar poate vegeta si in soluri cu pH între 4,5-7,6. Daca pH-ul este mai mare cartofii sunt predispusi la imbolnavire, dar se poate rezolva aceasta problema adaugand gunoi bine fermentat, turba, sau compost. (rentrop)

Nu se recomanda cultivarea cartofului pe zone joase, unde se poate intalni fenomenul de stagnare a apei. Umiditatea in sol trebuie mentinuta la nivelul aproximativ de 70-80%. Insuficienta umiditatii poate provoaca stagnari in cresterea tuberculilor, iar excesul poate duce la aparitia bolilor.

In conditiile in care solul este rece, gradinarii prefera sa puna o folie de plastic, in timpul noptii, pentru a forta rasarirea. Inainte de plantare este indicată tratarea cartofilor cu un fungicid pentru a prevenii putrezirea.

2.1.5. Soiuri de cartofi

Soiurile de cartofi sunt clasificate după trei aspecte principale – perioada de vegetație (grupa de maturitate), calitatea tuberculilor și modul de utilizare.

După perioada de vegetație (grupa de maturitate) se regasesc urmatoarele soiuri de cartofi:

soiuri timpurii, cu perioada de vegetație de până la 90 zile;

semitimpurii, cu perioada de vegetație cuprinsă între 90 și 110 zile;

semitârzii, cu perioada de vegetație cuprinsă între 110 și 130 zile;

târzii, cu perioada de vegetație de peste 130 zile.

După calitatea tuberculilor:

Clasa A – tuberculi puțin făinoși, folosiți în general la salată;

Clasa B – tuberculi puțin făinoși, nu se sfărâmă la fierbere sau crapă puțin uneori, fiind consistenți;

Clasa C – tuberculi făinoși, cu o consistență redusă, care crapă în timpul fierberii;

Clasa D – foarte făinoși, se sfărâmă complet în timpul fierberii și au consistență redusă, sunt utilizați în industria amidonului.  (http://agroromania.manager.ro/articole/vegetal/cartofi-mov-cultura-cand-se-planteaza-si-unde-gasim-samanta-de-cartofi-mov-25073.html)

După modul de utilizare:

soiuri de masă – cu conținut redus de amidon (14-17%) și mai ridicat în proteine ;

soiuri industriale – foarte productive, cu un conținut ridicat de amidon (20-25%) și o durată de fierbere mai redusă ;

soiuri furajere – bogate în amidon și proteine;

soiuri mixte – folosite în scop culinar, furajer și pentru prelucrări industriale ;

Exista sute de soiuri de cartofi, dar au fost selectate 7 din cele mai importante, si anume : roscati, rosii, albi, galbeni, Fingerling, Petite si mov.

http://www.horticultura-bucuresti.ro/images/pdf/Fitotehnie.pdf

2.1.6. Varietatea soiurilor de cartofi mov

În conformitate cu clasificările stabilite de RENTROP & STRATON, cartofii mov sunt clasificati în functie de doua caracteristici: culoarea cojii si culoarea miezului.

Soiurile de cartofi cu coaja mov si interior mov sunt urmatoarele:

All Blue reprezinta cel mai comercializat soi si poate produce cartofi mari cu forma elipsoidală (alungită )și contin un strat de culoare deschisa doar in interiorul cojii. Cartoful produs de acest soi este uscat si fainos și poate fi folosit si pentru fabricarea chipsurilor. În figura 2-2 de mai jos este prezentat soiul de cartofi mov denumit All Blue.

Fig. 2-2. Soiul All Blue (Sursa: https://lataifas.ro/medicina_naturista_alternativa/6366/descopera-cartofii-mov-o-moda-sanatoasa/ )

Blue Tomcat contine o coaja albastra cu interiorul albastru inchis, iar forma tuberculilor este cvasisferica. Acest soi se maturizeaza mai tarziu. Forma tuberculilor care fac parte din acest soi este de asemenea elipsoidală (alungită ). În figura 2-3 este prezentat soiul de cartof Blue Tomcat.

Fig. 2-3. Soiul Blue Tomcat (Sursa: http://agroromania.manager.ro/articole/vegetal/cartofi-mov-cultura-cand-se-planteaza-si-unde-gasim-samanta-de-cartofi-mov-25073.html )

Purple Majesty primeste o atentie sporita datorita culorii sale violet-inchis, dar desi au aceasta culoare, acest soi nu are gust de struguri sau vinete doar pentru ca au aceeasi culoare in interior. De asemenea și acest soi produce tuberculi cu formă elipsoidală.(rentrop) În figura 2-4 se prezintă cartoful din soiul Purple Majesty.

Fig. 2-4. Purple Majesty (Sursa: https://www.facebook.com/agroviolette/ )

Purple Pelisse deține o coajă și un interior de mov inchis producând tuberculi de formă elipsoidală, acesta se prezintă în figura 2-5. În cadrul unui test de gust Oregon, s-a demonstrat faptul că chips-urile fabricate din tuberculi Purple Pelisse își păstrează culoarea violetă, neavând decolorare maronie. Participanții acestui test au declarat că preferă culoarea și aspectul acestui soi, în detrimentul soiul All Blue, supus acelorași probe. Din testele de calitate culinară efectuate la Universitatea de Stat din Washington, în 2006 și 2007, ca parte a procesului regional de varietăți de cartofi, rezultă faptul că Purple Pelisse și All Blue erau similare în toate categoriile. Acest soi este folosit cu precădere drept puiet.

Fig. 2-5. Purple Pelisse (Sursa: http://www.pvmi.org/storage/General/Purple%20Pelisse%20Flyer%203%2009.pdf)

Vitelotte Noir sunt o varianta franțuzească a cartofilor mov si sunt prezentați în figura 2-6.

Fig. 2-6. Vitelotte Noir (Sursa: http://www.economica.net/marile-magazine-sufoca-micii-fermieri-studiu-de-caz-cartofii-mov-adu-i-din-belgia-la-jumatate-din-pre-ul-celor-romane-ti_92677.html )

Blue Congo au o coajă mov, iar imediat sub aceasta exista un strat alb, apoi miezul violet. Forma acestor tuberculi este destul de regulată, elipsoidală, cu dimensiuni medii, cum se poate vedea în figura 2-7.

Fig. 2-7. Blue Congo (Sursa: http://copilulverde.ro/articol/Educatie_11/Recenzii-si-recomandari_61/Cartoful-Blue-Congo-violet-antioxidanti-din-belsug_449 )

Soiurile de cartofi cu coaja mov si interiorul galben sunt urmatoarele:

Brigus au forma tuberculilor cvasisferici si sunt buni de folosit pentru copt si prajit.

Peter Wilcox produc tuberculi cu formă cvasisferică, maturizându-se devreme, in mijlocul sezonului. Acesta este recomandat pentru friptura, fierbere sau prajire.

În figura 2-8 se face arătat soiul de cartof mov, Huckleberry Gold, care produce tuberculi cu formă cvasisferică. Setul de tuberculi este scăzut, iar dimensiunea tuberculilor este mică și medie. Cu toate acestea, acest soi are capacitatea de a produce tuberculi mari în condițiile corecte. Acesta are concentrații antioxidante mai mari și concentrații mai scăzute de vitamina C și zaharoză.

Fig. 2-8. Huckleberry Gold

(Sursa: http://www.pvmi.org/storage/General/Huckleberry%20Gold%20Flyer%202012%201.pdf )

Soiurile de cartofi cu coaja mov si interior alb sunt urmatoarele:

Michigan Purple este un soi care se maturizeaza la mijlocul sezonului.

Purple Viking produce cartofi mari, sferici, cu interior ferm si umed. Acesta se maturizeaza in 90-100 de zile preferând solurile nisipoase si argiloase. Purple Viking este unul și același cu cartoful La Bonnotte, cel din urmă fiind modificat de către francezi datorită faptului că foloseau ca îngrășământ compost din alge. În figura 2-9 se prezintă cartoful Purple Viking, iar în figura 2-10 cartoful La Bonnotte. http://galaxiaborg.blogspot.ro/2011/03/cartofii-minune.html

Figura 2-9. Purple Viking (Sursa: http://galaxiaborg.blogspot.ro/2011/03/cartofii-minune.html
)

Figura 2-10. La Bonnotte (Sursa: http://galaxiaborg.blogspot.ro/2011/03/cartofii-minune.html

)

2.1.7. Principalele caracteristici a cartofilor mov.

După cum se poate observa în figura 2-11 cartoful mov ere dimensiuni mici până la mediu cu o coajă mov sau albastră, iar interiorul acstuia are o culoare asemeni lavandei. Acesta are o tuxtură umedă si fermă, iar gustul este asemenea cartofului tradițional, dar cu o ușoară urmă de gust de nucă. Se pot folosi la prăjit, la piure, la coacere, dar și la grătar.

Fig.2-11. Descrierea cartofilor mov (Sursa: CD promovare de la RENTROP & STRATON)

2.1.8. Comparatia cartofilor mov cu cartofii albi

Cartofii mov pot fi folosiți în mod similar cu cei albi, putând fi preparați în aceleași rețete, dar sunt mai speciali datorită faptului că se poate reda un aspect estetic mai plăcut în farfurie.

Cartofii mov au o cantitate medie de amidon, astfel acestia devin potriviti in orice reteta care implica folosirea cartofilor. Acestia pot fi facuti piure, pot fi folositi in tocanite, ciorbe, salate, pentru ca isi pastreaza bine forma dupa prajire, coacere sau fierbere, si sunt gustosi chiar si in placinte. Coaja acestora este bogata in antioxidanti, asa ca nutritionistii ne recomanda sa o pastram, mai ales cand ii prajim sau ii coacem in cuptor. Gustul catofilor mov este usor mai dulce, textura lor este mai moale si se prepara mult mai repede decat cartofii albi.

În tabelul 2-2 este reprezentata o comparatie aproximativa dintre cartofii albi si cei mov.

Tabelul 2-2. Comparatie cartofi mov cu cartofi albi (Sursa CD RENTROP & STRATON)

Nivelul caloriilor, in cazul cartofilor mov, este usor mai ridicat, ceea ce poate fi explicat prin continutul mai mare de carbohidrati. Cartofii mov ofera mai multa energie decat cel alb.

Culoarea mov este data de substanta numita antocianina, care reprezinta un important antioxidant natural si care lupta cu diferite afectiuni.

2.1.9. Beneficiile cartofului mov

Compoziția chimică a tuberculilor, prezentată în tabelul 2-3, conferă cartofului o valoare energetică ridicată. (Gheorghe Bîlteanu )

Tabelul 2-3. Compoziția chimică a tuberculului de cartof

În tabelul 2-4 și în tabelul 2-5 sunt prezentate informațiile nutrivite ale cartofilor mov, iar procentul de valoare zilnică este calculat pentru o dietă de 2000 de calorii pe zi.

Tabelul 2-4. Informații nutritive ale cartofului mov(Sursa: CD poromovare, RENTROP & STRATON)

Tabelul 2-5. Informații nutritive ale cartofului mov(Sursa: CD poromovare, RENTROP & STRATON)

Intr-un studiu al Universitatii din Scranton, specialistii au aratat ca acesta leguma este la fel de eficienta pentru sanatate precum terciul de ovaz, datorita fitochimicalelor pe care le contine [rentrop].

Pe langa amidon simplu, cartofii mov sunt bogati in carbohidrati complecsi, fibre dietetice, vitamina C, vitamina B6, magneziu si potasiu.

Avand in vedere continutul de fibre, carbohidrati, proteine, vitamina A si C, fier, calciu, cartoful mov s-a situat pe primul loc in ceea ce priveste valoarea sa nutritiva.

Cartofii mov sunt plini de fitonutrienti, incluzand carotenoide, flavonoide si acid cafeic. Aceștia pot ajuta in procesul de digestie, sanatatea inimii, presiunea sangelui si chiar in prevenirea cancerului.

Antocianina ajuta la imbunatatirea aspectului general, dar contribuie si la sanatatea si bunastarea consumatorului.

Specialistii in domeniu spun ca acesti cartofi sunt ideali pentru curele de slabire, deoarece nu ingrasa deloc, dar si bolnavii hipertensivi ii pot consuma pentru reglarea tensiunii arteriale si pentru scaderea colesterolului.

Potentialul curativ al cartofilor mov este asemanat cu cel al fulgilor de ovaz, spanacului, verzei de Bruxelles, brocoli. Se poate spune ca acesta contine mai mult potasiu decat o banana.

Cartofii mov ajuta si la [rentrop]:

Ajuta persoanele diabetice

Ajuta sistemul imunitar datorita vitaminelor C si B, a fierului si fosforului.

Este utilizat si in alimentatia bebelusilor.

Imbunatatesc performanta sportiva datorită sodiului și a potasiului.

Ingrijesc pielea prin complexul de vitamina C, viatmina B6, magneziu, zinc și fosfor care duc la o pieliele neteda si cremoasa.

Mentinerea sanatatii creierului atât datorită potasiului, care încurajează lărgirea vaselor de sânge, asigurând o cantitate suficientă de sange pentru creier, cât și datorită nivelului crescut de carbohidrați, care contribuie la menținerea nivelului de glucoză în sânge.

Mentinerea sistemul nervos datorita vitaminei B6, care ajuta la crearea substantelor chimice din creier, inclusiv serotonina, dopamina si noradrenalina. Ajuta si la depresii, la stres si chiar ADHD.

Menținerea tensiunii arteriale datorită conținutului de potasiu și al fibrelor ajută la scăderea colesterolului.

Vindeca artrita datorita magneziului, zincului si vitaminei B.

Vindeca bronsita datorită conținutului de vitamina C și fier.

Vindeca ulcerele gastrice datorită complexelui de vitamina B, C, potasiu și calciu.

2.1.10. Modificari transgenice

In ultimii ani, ingineria genetică a realizat progrese însemnate pentru sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor, dar și pentru industria farmaceutică, agricultură și protecția mediului. S-a reușit introducerea mai multor gene noi denumite transgene, iar produsele obținute purtând numele de organisme modificate genetic (OMG ). Primul test al unei plante transgenice a fost realizat in anul 1986, iar prima cultură comercializată a unei plante transgenice a fost infiintata in anul 1992. (Ghoerghe Craciu).

Se intalnesc varietati transgenice la majoritatea plantelor de cultura, printre care si cartoful mov.

O data cu cresterea demografica si cu aparitia organismelor modificate genetic se impune din ce in ce mai mult o grija deosebita pentru pastrarea, conservarea si imbunatatirea resurselor naturale.

Sunt cunoscute opinii diverse privind cultivarea și utilizarea în consumul uman a cartofilor mov modificati genetic.

Astfel, unul dintre cultivatorii experimentați, fermierul Gabriel Sandu din Piatra Neamt trage un semnal de alarma privind cartofii mov modificati genetic.

Acesta a testat mai multe soiuri de cartofi mov pentru a determina diferenta dintre un soi natural si un soi modificat genetic. La fierbere, cartoful modificat genetic determină formarea unui strat superficial verde pe margine, acest fapt fiind prezentat în figura 2-12, dar si apa de fierbere se inverzeste, acest fapt fiind prezentat în figura 2-13. Dacă gustul este similar cu al sfeclei, se datorează încrucișării cu aceasta leguma.

”Deși pe piață, în România, am văzut că au apărut cartofi de culoare mov, aceștia nu sunt decât organisme modificate genetic, fără beneficii pentru sănătate. S-a schimbat doar culoarea, pentru a induce consumatorul în eroare. La nivel mondial, se știe că doar soiurile convenționale de cartofi mov au proprietățile mult căutate”, explică agricultorul din Piatra Neamț.

Fig. 2-12. Cartof mov modificat genetic (Sursa: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1501652046725545&set=a.1395210514036366.1073741831.100006422910156&type=3&theater).

Fig. 2-13. Cartof mov modificat genetic (Sursa: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1501815530042530&set=p.1501815530042530&type=3&theater ).

2.2. Principalele boli ale cartofului

Pe lângă multitudinea de beneficii, cartoful are și o serie de inconveniente privind păstrarea și transportul precum și sensibilitaatea la boli și dăunători.

2.2.1. Mozaicul X

Această boală este produsă de virusul Potato virus X, iar atacul se manifestă prin apariția unor pete de culoare verde-galbui pe frunzele cartofului așa cum se poate observa în figura 2-14.

Fig. 2-14. Mozaicul X (Sursa: https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-legume-cartof/ ).

Pentru a preveni apariția acestei boli este necesară cultivarea de soiuri rezistente și evitarea rănirii plantelor, dar dacă totuși și-a facut apariția, plantele atacate trebuie eliminate din cultură

2.2.2. Mozaicul Y

În figura 2-15 se prezintă boala produsă de virusul Y, care se manifestă pe frunzele si tulpinile aeriene. Pe organele atacate apar striuri, dungi si pete necrotice. Frunzele se ofilesc, se usuca, incepand cu cele de la baza si cad de pe lujeri, astfel incat plantele raman cu un smoc de frunze verzi la varf.

Fig. 2-15. Mozaicul Y (Sursa: https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-legume-cartof/).

Pentru a preveni apariția acestei boli este necesară cultivarea de soiuri rezistente și evitarea rănirii plantelor, dar dacă totuși și-a facut apariția, plantele atacate trebuie eliminate din cultură.

2.2.3. Putregaiul umed

În figura 2-16 expune boala produsă de bacteria Erwinia carotovora pv. atroseptica. Plantele bolnave se smulg usor.

Fig. 2-16. Putregaiul umed (Sursa : www.botanistii.ro).

Pentru a preveni putregaiul umed trebuie în primul rând evitată irigarea prin aspersiune, iar dacă planta a fost afectată, imediat după apariția bolii se adaugă tratamente cu zeamă bordoleză, Champ 77 WG, Aliette 80WG (2 kg/ha), Bravo 500 SC.

2.2.4. Cancerul cartofului

Acesta este produs de ciuperca Synchytrium endobioticum. Boala se manifestă pe organele supraterane ale cartofului. Pe organele atacate apar tumori mici, albicioase, moi, carnoase, care mai tarziu cresc, se brunifica si devin buretoase, cum se observă în figura 2-17.

Fig. 2-17. Cancerul cartofului (Sursa : www.botanistii.ro).

Pentru a preveni apariția acestei boli este necesară cultivarea de soiuri rezistente, iar dacă boala și-a facut apariția, plantele atacate trebuie eliminate din cultură.

2.2.5. Mana cartofului

Este produsa de ciuperca Phytophthora infestans. Mana se manifesta pe toate organele plantei, iar pe frunzele atacate apar pete galbui care apoi devin brune, brun-negricioase si sunt inconjurate de o dunga galbena, cu margini neregulate si difuze. Aceasta este prezentată în figura 2-18.

Fig. 2-18. Mana cartofului (Sursa : www.botanistii.ro).

Se recomandă plantarea de tuberculi sănătoși, evitarea irigării prin aspersiune, adunarea și distrugerea resturilor vegetale în toamnă. Dacă boala și-a facut apariția se adaugă tratamente cu zeamă bordoleză, Previcur Energy, Dithane M45, Electis 75 WG sau Ridomil Gold MZ 68 WG.

2.2.6. Putregaiul uscat

În figura 2-19 se remarcă putregaiul uscat al cartofului, care este produs de ciuperca Fusarium solani, iar atacul se manifesta pe tuberculi, unde apar pete brune, in dreptul carora tesutul este moale. Pulpa tuberculilor putrezeste si capata o culoare bruna, apoi se usuca si se intareste, apoi tubeculul atacat se zbarceste și iși micșorează volumul.

Fig. 2-19. Putregaiul uscat (Sursa : www.botanistii.ro).

Pentru prevenirea apariției acestei boli se recomandă plantarea de tuberculi sănătoși și rezistenți, se evită irigarea prin aspersiune și se adună și se distrug resturile vegetale în toamnă. Este bine dacă se recurge la dezinfectarea depozitelor cu sulfat de cupru 2%.

2.2.7. Alternarioza cartofului

Această boală este produsa de ciuperca Alternaria solani și apare in perioada infloritului. În figura 2-20 se observă manifestarea bolii. Frunzele atacate se deformează, se ofilesc si se usuca, dar raman încă atasate de plante.

Fig. 2-20. Alternarioza cartofului (Sursa : www.botanistii.ro).

Ca o primă măsură de prevenire a apariției acestei boli se poate recurge la înmagazinarea tuberculilor intr-un mediu rece, dar și plantarea soiurilor târzii, deoarece acestea sunt mai rezistente la boli. O altă măsură de prevenire este aceea de a reduce stresul plantelor prin fertilizare și irigare. Pentru a reduce severitatea atacului se pot aplica fungicide cum ar fi Ortiva sau Score.

2.3. Principalii daunatori ai cartofului

2.3.1. Nematodul radacinilor

În figura 2-21 se arată acest dăunător, iar pentru combaterea acestuia se pot aplica tratamente cu Force 1.5 G (15 kg/ha).

Fig 2-21. Nematodul radacinilor (Sursa: www.botanistii.ro).

2.3.2.Viermii sarma

Se pot aplica tratamente cu Force 1,5 G. Acesti daunatori pot fi depistati atunci cand se sapa in jurul tulpinii și se pot observa în figura 2-22.

Fig. 2-22. Viermii sarma (Sursa : www.botanistii.ro).

2.3.3.Gandacul de Colorado

Gândacul de Colorado este principalul dăunător al cartofului, putându-se vedea în figura 2-23.

Următoarele plante opresc invazia gândacilor de Colorado, de aceea pot fi plasate printre cartofi: hrean, coriandru, vetrice, gălbenele si iarba matei.

Daca dăunătorii reușesc să se infiltreze în grădina, exista 3 metode prin care se poate scăpa de ei:
• control manual: se verifică fiecare plantă în parte și strivește fiecare gândac de Colorado, inclusiv ouale și larvele.
• gărgărițe: acestea se înfruptă din larvele gândacilor de Colorado, de aceea se pot plasa în grădină plante care atrag aceste insecte și anume: gălbenele, vetrice, chimen și marar.
• pământ de diatomee: o metoda non-toxică de a ține sub control gândacii de Colorado este aceea de a presara diatomit pe frunze si pe solul din jurul plantelor.

Fig. 2-23. Gândacul de Colorado (Sursa : www.botanistii.ro).

2.3.4.Paduchele negru

În figura 2-24 se prezintă păduchele negru, iar contra acestuia se pot aplica tratamente cu Decis 2.5 (0.2 l/ha), Fastac 10 CE (0.10 l/ha) in perioada de vegetatie.

Fig. 2-24. Păduchele negru (Sursa : www.botanistii.ro)

2.3.5. Afidele

Pentru îndepărtarea afidelor se aplică tratamente cu insecticide ca Actara 25 WG sau Mospilan 20 SG in perioada de vegetatie, iar inainte de plantare se trateaza tuberculii cu Prestige 290 FS (60 ml/ kg). În figura 2-25 se prezinta insectele mici, care se gasesc pe partea inferioara a frunzelor sau pe tulpini.

Fig. 2-25. Afidele (Sursa : www.botanistii.ro).

2.3.6.Cicadele

Aceastea sunt active in perioada iulie-august. Cicadele se pot observa în figura 2-26, care inteapa si sug sucul celular din diverse parti ale plantei. In urma atacului, pe frunze apar pete mici, care se brunifica. Tesuturile atacate se necrozeaza.

Fig. 2-26. Cicadele (Sursa : www.botanistii.ro).

Acestea se pot combate cu tratamente chimice cu unul din produsele: Confidor Energy, Actara 25 WG, Mospilan 20 SG, Nurelle D.

2.3.7.Puricele cartofului.

În figura 2-27 se prezintă adultii, care apar primavara devreme si produc ciuruirea fruzelor de cartof. Larvele se dezvolta in sol si rod galerii in tuberculi.

Fig. 2-27. Puricele cartofului (Sursa: www.botanistii.ro).

Puricele cartofului se pot combate cu tratamente chimice cu unul din produsele: Confidor Energy, Actara 25 WG sau Mospilan 20 SG.

2.3.8.Carabusul de Mai (Melolontha melolontha)

Larvele se dezvolta in sol si ataca organele subterane ale plantelor, putându-se observa în figura 2-28.

Fig. 2-28. Cărăbușul de Mai (Sursa : www.botanistii.ro).

Acesta se combate cu tratamente chimice cu unul din produsele: Karate Zeon 50 CS, Decis Mega 50 EW, Actara 25 WG, Confidor Energy sau Fastac Active.

2.3.9. Molia cartofului.

Molia cartofului este prezentată în figura 2-29, care produce pe tulpini si pe frunze galerii si rosaturi, iar pe tuberculi acestia sapa galerii care comunica cu exteriorul.

Fig. 2-29. Molia cartofului (Sursa : www.botanistii.ro)

Acest dăunător se poate combate cu tratamente chimice cu unul din produsele: Decis Mega 50 EW, Laser 240 SC sau Karate Zeon 50 CS.

2.3.10.Coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa)

În figura 2-30 se prezintă o specie polifaga raspandita pe tot teritoriul tarii noastre, care ataca organele subterane ale plantelor, radacinile fiind retezate, iar in tuberculi produce galerii si rosaturi.

Fig. 2-30. Coropișnița (Sursa : www.botanistii.ro).

2.3.11. Buha semanaturilor (Agrostis segetum)

În figura 2-31 se observă larvele acestui dăunător, care se hranesc pe toate partile plantei. Adultii acestui dăunător nu sunt periculosi.

Fig. 2-31. Buha semanaturilor (Sursa: www.botanistii.ro).

2.4. Factorii de vegetație

Atributul principal al solului este acela de a fi mediu de viata al plantelor si de a face posibila obtinerea unor productii vegetale constituind cel mai prielnic suport al plantelor, spatiu de dezvoltare a radacinilor, sursa de substante nutritive si apa, etc.

Dependenta dintre clima si sol este redata prin anumiti indici. „De Martonne” este unui din cei mai utilizati indici si se exprima prin relatia (2.5.):

=P/(T+10), (2.5.)

P = precipitatii medii anuale in mm;

T = temperatura medie anuala, in grade Celsius;

10 – se adauga pentru a obtine valori corespunzatoare in cazul temperaturilor care tind spre 0 ℃ sau au valori negative. (Gheorghe Carciu, 2006).

Plantele cultivate se gasesc in stransa legatura cu mediul inconjurator, astfel productia fiecarei plante cultivare este rezultanta interactiunii tuturor factorilor care participa la formarea recoltei.

Nivelul recoltei este in raport cu gradul in care fiecare factor si toti la un loc se apropie de valorile optime cerute de biologia plantei. (Gheorghe Carciu, 2006).

Procesele fiziologice care stau la baza plantelor sunt: fotosinteza, respirația, absorbția și transpirația. (Laura Constantinescu )

Fotosinteza are loc doar în prezența luminii și clorofilei și reprezintă procesul în care plantele transformă energia solară pentru a fabrica nutrienți în formă de zahăr. (Laura Constantinescu )

Respirația are sens invers fotosintezei, reprezentând un proces exoterm prin care substanțele rezultate prin fotosinteză sunt desfacute în molecule mai simple, eliberând energia inclusă în acestea.

Absorbția apei și a sărurilor minerale reprezintă un proces vital pentru plante. Sărurile minerale sunt absorbite o data cu apa, din sol, prin rădăcină. (Laura Constantinescu )

Transpirația reprezintă procesul prin care plantele elimină apa în mediul înconjurător prin vapori de apă. (Laura Constantinescu )

Din multitudinea de clasificări care există rezultă două clasificări principale ale factorilor de vegetație și anume: după originea factorilor și după modul de acțiune.

După origine factorii de vegetație se clasifică în:

Factori abiotici (căldura, lumina, apa și subtanțele nutritive)

Factori biotici, care sunt reprezentați de organismele vii din sol. ( Gheorghe carciu, 2006).

Factorii de vegetație nu acționează izolat asupra plantei, ci împreună, influențându-se unii pe alții. (Laura Constantinescu )

2.4.1. Lumina

Lumina reprezinta un factor indispensabil pentru procesul de fotosinteza. Fotosinteza este considerata cel mai important proces din biosfera, prin care energia solara este acumulata sub forma de biomasa, ca o energie potentiala integrata in plante.

Energia necesara fotosintezei este inepuizabila si gratuita. Din produsele rezultate ca efect al fotosintezei circa 50-70 % , se materializeaza in produse organice sub forma de proteine, glucide, lipide, vitamine, enzime, hormoni, pigmenti, alcaloizi, taninuti, lignine etc., iar restul sunt folosite in procesul de respiratie.

Din cantitatea totala de energie care vine de la soare, plantele absorb circa 75% si folosesc numai 1-3 %, rar 5-10 %, in fotosinteza. Coeficientul de utilizare al energiei luminoase in cazul cartofului este de 3,02 %. (Pintilie C. si colab., 1985 citat de gheorghe carciu).

Caracteristicile luminii sunt : intensitatea, durata si calitatea acesteia.

Instensitatea luminiii este dată de numărul de unități luminoase care se transmit de la soare pe unitatea de suprafață și de unitatea de timp. Intensitatea luminii este influențată de zona climatică. Altitudine, anotimp, nebulozitate și de gradul de puritate al atmosferei. Intensitatea medie recomandată este de 8000- 12000 de lucși. (Guș P. Și colab., 1998 citat de carciu). Butnaru H. și colab., 1992, declară că intensitatea luminii pentru asimilație în cazul cartofilor este cuprinsă între 5000-8000 de lucși.

Pentru a putea asigura folosirea unei cantități considerabile de energie luminoasă de către plante se recomandă orientarea rândurilor de plante pe direcția N-S, astfel încât dimineața și seara razele solare sa cadă perpendicular pe rânduri, iar în mijlocul zilei, plantele de pe același rând să se umbrească unele pe altele, protejându-se de căldura excesivă. În spațiile închise, cum ar fi solarii sau sere, se poate asigura aportul de luminozitate prin folosirea unor surse complementare de energie luminoasă cum sunt neoanele și becurile.

2.4.2. Temperatura

Acest factor sprijină fotosinteza, respirația, transpirația, absorbția apei și germinarea semințelor și reprezintă cel mai însemnat factor pentru viața plantelor.

Fiecare specie cultivată are nevoie de o temperatură optimă, o temperatură minimă la care se stârnește germinația și o temperatură maximă peste care germinația se oprește. Aceste date se regăsesc în tabelul 2-6.

Tabelul 2-6. Temperaturile minime, optime și maxime de germinație pentru variate culturi (℃).

Influența temperaturii este diferită pentru fiecare plantă în parte, în funcție de biologia fiecareia, astfel în cazul cartofului, temperaturile ridicate determină creșterea tufei, iar temperaturile scăzute determină creșterea tuberculilor.

Temperatura ca factor de vegetație își manifestă efectul și prin suma gradelor de temperatură utilă, iar acest indicator este prezentat în tabelul 2-7 și se foloseșe pentru a repartiza pe zone speciile, soiurile și hibrizii. (Sursa: Gheroghe Carciu)

Tabelul 2-7. Suma gradelor de temperatură utilă (S.G.T.U.).

Temperatura influențează procesele din sol și sistemul radicular al plantelor. La cartof, cele mai mari producții de tuberculi se pot obține la temperaturi de +10℃.

Principala sursă de căldură este energia solară. Din căldura emanată de soare doar 0,6-0,8 % ajunge la suprafața solului, deoarece 40% este reținută în atmosferă, 17 % este absorbită de straturile de praf, nori și ceață, 10% se reflectă în atmosfera apropiată, iar restul de 33% este folosită pentru fotosinteză, evaporație și trasnpirație.

Coeficientul conductibilității termice al solului este exprimat prin relația (2.6.), care reprezintă proprietatea de a transmite căldură.

, unde: (2.6.).

k= coeficientul de conductibilitate calorică;

c= căldura specifică. (http://www.creeaza.com/referate/geografie/meteorologie/TEMPERATURA-SOLULUI883.php )

Coeficientul de conductibilitate calorică reprezintă cantitatea de căldură care trece în unitatea de timp (secundă ) prin unitatea de suprafață cm2 al unui strat gros de 1 cm, când diferența de temperatură între partea superioară și cea inferioară al stratului considerat este 1℃.( www.creeaza.com )

Căldura specifică este cantitatea de căldură necesară creșterii temperaturii cu 1℃ a unui gram sau a unui cm3 de substanță.

În tabelul 2-8 se prezintă căldura specifică si conductivitatea termică a principalelor componente ale solului, iar în tabelul 2-9 se arată variația conductibilității termice în solurile uscate.

Tabelul 2-8. Căldura specifică si conductivitatea termică a principalelor componente ale solului.

(Sursa: Gheroghe Carciu)

Tabelul 2-9. Variția conductibilității termice în solurile uscate (Sursa www.creeaza.com )

În orice sol, creșterea conținutului de apă produce o creștere a conductibilității termice.

În cazul culturii de cartofi, pentru ca influența temperaturii asupra cantității si calității recoltei să fie benefică, se recomandă ca aceștia sa fie cultivați în zone mai răcoroase.

2.4.3. Apa

Apa este implicată în procesele fundamentale, precum fotosinteza, respirația și transpirația. Reprezintă factorul de vegetație cel mai variabil în perioada unui an calendaristic, sezon sau perioadă de vegetație. ( Salisbury F.B. și Ross C.W., 1991; Sebaneck J., 1992).citati de carciu

Plantele își sustrag din apă hidrogenul și oxigenul, acestea determinând formarea de proteine.

La 1000 ml de apă care participă la crearea a 3 g de substanță uscată , numai 1,5 ml sunt încorporate substanței nou create , restul pierzându-se în atmosferă prin procesul de transpirație. ( Pintilie C., 1985 citat de carciu). Dacă vântul este slab, transpirația se mărește de 3 ori, iar dacă vântul este mai puternic, atunci transpirația se mărește de 20 de ori.

Din puctul de vedere al adapatării plantelor la factorul de apă, acestea se împart în trei tipuri de plante:

Xerofile (plante rezistente la secetă );

Mezofile (plante mijlociu pretentioase la apa );

Hidrofile (plante pretentioase fata de apa ).

Cartoful se încadrează în grupul plantelor hidrofile.

Fiecare plantă are anumite faze critice pentru apă. La cartof fazele critice fiind: înainte de înflorire, când se formează și cresc stolonii, și la înflorire, când se formează tuberculii. Faza cu cel mai mare consum de apă este faza de tuberizare. (Tabără V., 2005- vol II ). carciu

În perioada de secetă, plantele au capabilitatea de a-și reduce pierderile, adaptâdu-se condițiilor. Pentru a reuși acest fapt, plantele reprezintă o închidere a vârfului vegetativ într-o teacă de frunze uscate, veștejire și pierderea unor frunze de la baza plantei, dar și prin micșorarea numărului de stomate pe unitatea de suprafață.

Valoarea coeficientului de transpirație este de 1,5- 2 ori mai mare la plantele nefertilizate față de cele fertilizate. Acest lucru este transpus în tabelul 2-10.

Tabelul 2-10. Coeficientul de transpirație în funcție de agrofond

Insuficieța apei în sol poate afecta culturile asupra calității și cantității acestora, iar umiditatea excesivă poate determina apariția bolilor. Pentru a elimina umiditatea excesivă se pot efectua lucrări ale solului, precum afânarea adâncă, desecare sau drenaj.

2.4.4. Aerul

Aerul determină desfășurarea proceselor vitale din plantă și sol. Este necesar atât aerul din sol, cât și aerul atmosferic, deoarece fără acestea plantele nu ar putea trăi. Aerul intervine atât prin cantitate, cât și prin calitate. Cantitatea de aer din sol poate fi insuficientă, optimă sau în exces și poate reprezenta valori diferite în funcție de adâncime. În tabelul 2-11 se constată că la suprafața solului se înregistrează valori mai mari.

Tabelul 2-11. Capacitatea aerului în sol în funcție de spațiul lacunar și capacitatea maximă de apă în raport cu adâncimea pe un sol brun roșcat ( Gheorghe Carciu )

Insuficiența cantității de aer din sol poate face ca plantele sufere, în funcție de durata menținerii insuficienței, dar și de natura procesului care se petrece în acest timp. Aerația deficitară influențează negativ sistemul radicular, rădăcinile crescând puțin, fiind scurte și îngroșându-se necorespunzător. (Kramer, 1965, Krzysch, 1965 citați de Tianu Al. și colab., 1992 ).

Excesul aerului în sol reprezintă un pericol, deoarece se pot acumula cantități excesive de dioxid de carbon. Valoarea optimă a cantitații de aer în sol la majoritatea plantelor este cuprinsă între 20-30%.

Aerul este compus din mai multe gaze, dintre amintim argonul, heliul, amoniacul, vaporii de apă, dar cele mai esențiale pentru viața plantelor sunt azotul, dioxidul de carbon și oxigenul.

Fără aer, semințele nu germinează, de aceea pentru a evita acest lucru se poate efectua distrugerea crustei și afânarea solului, aceste lucrări putându-se realiza manual sau mecanic, în funcție de mărimea culturilor.

Oxigenul ajută la germinarea semințelor, la alungirea mugurilor, la creșterea rădăcinilor, dar și la activitatea microorganismelor aerobe. Oxigenul este de o importanță vitală în viața pantelor, deoarece acesta este folosit în desfășurarea respirației.

Dioxidul de carbon este implicat în procesul de fotosinteză. Prin concentrația ridicată de CO2 se poate intensifica asimilația plantelor, ceea ce duce la o recoltă mai mare.

Pentru a regla cantitatea de aer din sol, pe lângă lucrările solului specifice, se pot efectua și fertilizări cu îngrașăminte naturale, deoarece acestea ameliorează starea solului. Aceste metode garantează calitatea și cantitatea aerului din sol și din atmosferă.

2.4.5. Elementele nutritive

Elementele nutritive hrănesc plantele, existând astfel de elemnte în număr de 40-60, care se regăsesc în țesuturile plantelor, dar s-a demonstrat că doar 16 elemente sunt considerabile pentru nutriția acestora. Carbonul, oxigenul și hidrogenul sunt sustrase din aer și apă, iar restul elementelor sunt sustrase din sol. Gheorghe Carciu )

Plantele grupelor botanice diferite, înregistrează diferențe mari din punct de vedere al compoziției chimice. Din tabelul 2-12 reiasă că cea mai ridicată valoare se regasește între graminee și leguminoase.

Tabelul 2-12. Diferența dintre graminee și leguminoase din punct de vedere chimic, în %(Gheorghe Carciu )

Elementele nutritive necesare plantelor se împart în două categori, și anume: microelemente și macroelemente. Microelementele sunt următoarele: mangan, cupru, zinc, molibden, boron, clor, fier, silicon și sunt necesare plantelor în cantități mai mici, dar rolul acestora este important pentru că sunt implicate la formarea enzimelor, vitaminelor, hormonilor și măresc rezistența plantelor la boli. (GoianM., 1985 citat de carciu). Macroelementele sunt: nitrogen, fosfor, potasiu, calciu, magneziu și sulf, iar acestea sunt necesare în cantități mai mari. Cel mai important element este azotul, determinând creșterea și dezvoltarea plantelor, iar fosforul este pe al doilea loc ca importanță, acesta participând la formarea fructelor și semințelor.

2.5. Fertilizanti si tehnologia de cultura a cartofului.

Cartofii se cultiva usor si pot fi crescuti atat in gradina casei, cat si in diverse moduri care pot face o importanta economie de spațiu, cum ar fi cultivarea cartofilor în saci de plastic sau de rafie, în ghivece, galeti sau cutii din lemn inalte. Conditia primordiala ca aceste modalitati sa dea roade este aportul optim de apa si soare, dar si crearea unui mediu potrivit pentru cartofi.

Cartofii se planteaza in gradina in luna martie, dupa ce pamantul s-a dezghetat. Acestia sunt cartofii de primavara sau cartofii noi si vor putea fi recoltati incepand cu luna iunie.

Din pacate, primavara asta fiind una rece, s-au plantat foarte foarte putini cartofi de primavara. In Salaj, in jur de 400 de hectare. Cartofii plantati mai tarziu, in aprilie, vor fi recoltati in iulie august si sunt cartofi de vara, iar cei plantati in mai-iunie sunt cartofi de toamna si se recolteaza in septembrie.

2.5.1. Necesitatea fertilizării.

Sunt cunoscute motive diverse privind necesitatea fertilizării. Motivul principal este reprezentat de mediul creat pentru creșterea plantelor. Astfel, dacă plantele sunt cultivate în ghiveci, nu li se asigură aportul extern de nutrienți. Un al doilea motiv este repzentat de faptul că de fiecare dată când acestea sunt udate, nutrienții din vas dispar. http://www.morami.ro/sfaturi/cultivarea-legumelor-in-vase-sau-ghivece-tip28.html

Plantele cultivate au nevoie pentru a crește, atât de apă, cât și de substanțe minerale, pe care apoi le transformă în compuși organici prin procesul de metabolism. (Laura Constantinescu )

Solul este principala sursă de nutrienți minerali și de apă pentru plante, iar capacitatea acestuia de a asigura nutrienții necesari plantelor variază în funcție de nivelul lui de fertilitate. https://www.icpa.ro/documente/coduri/Planuri_de_fertilizare.pdf

Fertilitatea solului reprezintă rezultanta stadiului de formare și evoluție a solului, a alcătuirii și proprietăților acestuia, a proceselor fizice, chimice și biochimice ce se petrec în sol. (Gheorghe carciu)

Fertilitatea artificială se realizează de către om prin lucrările agrotehnice și folosirea îngrașamintelor. Fertilitatea naturală și cea artificială sunt legate între ele și au devenit reale și efective.

Textura, structura, pH-ul și complexul absorbant influențează fertilitatea solului.

Azotul  se găsește în atmosferă în proporție de 78,4 % în volume sau de 76 % în greutate. Azotul are o importanta pentru formarea si dezvoltarea aportului foliar al plantei de cartofi. El este absorbit si folosit de plante pe toata perioada de vegetatie. Acestea pot asimila azotul numai sub formă de de nitrat NO3- și de amoniu NH4+. (Gheorghe Bîlteanu)

La insuficienta azotului plantele devin galben verzui, iar suprafața de asimilatie se reduce pronuntat, acest lucru are consecinte negative asupra formarii stolonilor si tuberculilor. Cand insuficienta este mai pronuntata, frunzele incepand cu cele de la baza se necrozeaza si cad. Excesul de azot determina cresterea luxurianta a partii aeriene crestere care se face in detrimentul productiei de tuberculi si se prelungeste mult perioada de vegetatie a cartofului determinand o intarziere a infloritului de 25-26 zile. Azotul este element determinant pentru nivelul de productie a cartofului. https://www.researchgate.net/publication/282751060_TEHNOLOGII_ECOLOGICE_DE_CULTIVARE_A_CARTOFULUI

Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular, in formarea tuberculilor, in depunerea amidonului si maturizarii tuberculilor. Este necesar să existe un raport favorabil între fosfor și azot. Fosforul contribuie la sporirea conținutului de amidon cu 1-2%. Carențele de fosfor se manifestă prin încrețirea frunzelor și arsuri pe frunze.
(PDF) TEHNOLOGII ECOLOGICE DE CULTIVARE A CARTOFULUI. Available from: https://www.researchgate.net/publication/282751060_TEHNOLOGII_ECOLOGICE_DE_CULTIVARE_A_CARTOFULUI [accessed Jun 08 2018].

Potasiul  este un element chimic monovalent din grupa metalelor alcaline, care se găsește în natură sub formă de combinații. Potasiul stimulează activitatea enzimelor, sinteza proteinelor, ajută la translocarea produselor fotosintezei din frunză în celelalte organe, reglează consumul de apă al plantelor mărindu-le rezistența la secetă, la boli și la dăunători. ( Gheorghe bîlteanu)

Carența potasiului se manifestă prin ritmul redus de crestere al plantelor pana la incetare și prin apariția pe marginea frunzelor din etajele inferioare a unor pete albicioase, galbene, brun-roșcate sau brune.

Gunoiul de grajd nu ar trebui sa lipseasca din cultura cartofului. Asigura elementele nutritive si imbunatateste insusirile fizice ale solului, dozele se cuprind intre 20-40 tone/Ha, bine fermentate si intrastiate uniform pe intreaga suprafata. Incorporarea se face sub aratura de vara – toamna.

Calciul se gaseste in cantitati mici in plante ocupand a treilea loc dupa potasiu. Are un rol important in cresterea tesuturilor tinere ale plantelor s contribuie la neutralizarea acizilor ce se formeaza in diferite procese ce au los in planta. Cand este in deficit, planta se dezvolta slab, raman subtiri, formeaza radacini scurte, iar varfurile se ofilesc. ( Dan Manea )

Magneziul este esențial în procesul de fotosinteză și participă la sistemele enzimatice ale plantelor.

Cartofii absorb o cantitate mare de potasiu care influenteaza calitatea si rezistenta finala a tuberculului. Fosforul favorizeaza rezistenta la frig si aplicarea lui este necesara in primele stadii de dezvoltare a plantei si in mod specific este nevoie de forma organica a acestuia pentru a se evita eventuale probleme de insolubilitate. Azotul este necesar pentru a obtine rezultate bune atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. Se recomanda ca 40% din azotul in forma organica sa se aplice inainte de semanare iar restul sa se aplice pe sol in timpul culturii. http://www.biochem.ro/stire/112

2.5.2. Cultivarea cartofului mov în câmp deschis.

Tehnologia de cultura este aproape identica cu cea folosita pentru soiul autohton și se recomandă ca plante premergătoare păioasele, dar și legumele anuale. După recoltarea plantelor premergătoare se realizează arătura de toamnă, iar primavara se realizează o lucrare simplă destinată mobilizării solului. Cartoful mov se cultivă în rotație de 3-4 ani.

La amplasarea culturii de cartofi intr-o exploatatie agricola trebuie luate in considerare : distanta de centru de prelucrare sau depozitare( max. 12Km) , panta terenurilor sa nu fie mai mare de 9-110 in terenuri obisnuite si de 50 in conditii de irigare, forma si marimea solei in vederea organizarii rationale a plantatului mecanic. Pentru o cultură în câmp deschis toate lucrările se realizează mecanizat.

Patul germinativ se realizează prin afânarea și mărunțirea solului la o adâncime de 16-20 cm, iar arătura se efectuează la o adâncime de 30 cm. Înainte de plantare se adaugă îngrășământ cu o formulă de 10-10-5 (azot, fosfor, potasiu).

Semințele de cartofi mov se pot planta atât întregi, cât și secționagte, astfel încât să rămână pe fiecare secțiune cate 2-3 ochi. Se lasă la aer uscat timp de 3 zile, pentru ca laturile tăiate să poată forma calus.

Prin încolțirea tuberculilor se asigură o grăbire a răsăririi plantelor. Aceasta se face la lumină și la temperaturi cuprinse între 12-18 ℃ ziua, iar noaptea la temperaturi cuprinse între 10-12 ℃. Colții nu trebuie să depășească 1,5-2 cm.

Procesul de plantare începe prin adăugarea unui strat de compost de 5-7 cm și împrăștierea îngrășămintelor pe sol, apoi se amestecă în sol la adâncimea de 15 cm, după care se afână și se mărunțește solul. Se plantează în cuiburi sau pe rânduri la distanța de 50 cm între cuiburile de pe același rând și 1 m între rânduri. Tuberculii se plantează la adâncimea de aproximativ 20-30 cm, fiind apoi acoperiți dcu un strat de pământ de 10-15 cm.

După 2 săptămâni de la plantare se realizează lucrări mecanice pentru îndepărtarea buruienilor. Acestea lucrări se realizează cu grapa. După ce apar primele frunze, se acoperă din nou cu pământ.

Irigarea se realizează în funcție de tipul solului, frecvența precipitațiilor și faza de vegetație. În faza de formare a tuberculilor se efectuează 3-4 udări prin aspersiune, iar în cazul irigării prin brazde se fac 2-3 udări, cu norme de udare cuprinse între 400-650 mm, intervalul între udări fiind de 10-12 zile. În faza de creștere a tuberculilor se aplică 4-5 udări, cu norme de udare cuprinse între 300-350 mm, intervalul între udări fiind de 6-8 zile.

Momentul optim de recoltare a cartofilor depinde de maturitatea fiziologică și de uscarea vrejilor. Recoltarea se face cu ajutorul combinelor și se realizează treptat, pe măsură ce se face comercializarea acestora și are loc la 10-15 zile de la întreruperea vegetației, timp în care tuberculii se suberifică și ating maturitatea tehnică.

Pentru o bună depozitarea a cartofilor mov, spațiul de depozitarea trebuie să fie bine izolat, uscat și curat.

Temperatura optimă pentru depozitare depinde de destinașia cartofilor, astfel cartofii de sămânță este reomandat să fie pastrați la temperaturi între 2-4 ℃, cartofii pentru consum între 5-6 ℃, cartofii destinați fabricării chips-urilor sa fie păstrați la temperaturi între 7-10 ℃, cartofii pentru prăjit la 6-8 ℃, iar cartofii destinați fabricării amidonului la 7 ℃.

CD RENTROP & STRATON

2.5.3.Cultivarea cartofului in gospodarie

Mobilizarea adanca a solului se face din toamna printr-o aratura la 28-30 cm sau sapat la cazma.

Primavara inainte de infiintarea culturii, solul se sapa la 28-30 cm adâncime, se marunteste si se niveleaza cu ajutorul frezei, motocultorului echipat cu freza sau cu unelte manuale cu ar fi sapa si grebla.

Plantatul tuberculilor neincoltiti se face dupa ce terenul s-a zvantat bine si se poate lucra cu scule de gradina.

Plantarea se face la cuib și se poate observa în figura 2-32 sau pe rigole cu o sapa. Se utilizeaza tuberculi de 3-4 cm diametru, iar daca sunt prea mari se taie pe jumatate si se planteaza in cuib de cate 1-2 la o adancime de 10 cm fata de nivelul solului si la o distanta intre cuiburi pe rand de 30-50 cm, iar intre randuri la 60-75 cm.

Se efectueaza bilonarea, ceea ce inseamna adaugarea de 15 cm sol deasupra tuberculilor plantati, circa 10 cm peste nivelului solului.

În figura 2-34 se poate observa lucrarea de rebilonare. Pentru a combate buruienile si pentru a mentine cei 15 cm de sol deasupra tuberculilor plantati se realizează prășitul manual cu sapa. Acest proces se poate face pana in momentul in care se inchid randurile si anume pana in momentul in care plantele sunt bine dezvoltate si acopera tot intervalul dintre randuri, așa cum se prezintă în figura 2-35. Tot înainte de închiderea rândurilor se face fertilizarea faziala la sol cu ingrasaminte complexe.

Combaterea bolilor si daunatorilor si fertilizarea foliara se face incepand cu momentul cand plantele au format rozeta de frunze la suprafata solului și presupune aplicarea de tratamente preventive la intervalul de 2-3 saptamani (in functie de conditiile meteo, daca sunt sau nu ploi abundente) cu un insecticid neoinicotinoid + un fungicid pentru mana cu actiune de lunga durata + un fertilizant foliar. Irigarea culturii de cartof se poace face prin picurarea, care este considerata tehnologia ideala, dar si prin aspersie. În figura 2-33 se arată fenofaza și anume stadiul de rozată. http://www.horticultorul.ro/legume/cultivarea-cartofului-gospodarie/

Recoltarea cartofilor se prezintă în figura 2-36 și se face in functie de necesitati.

Fig. 2-32. Plantarea la cuib cu sapa (Sursa: http://www.horticultorul.ro/legume/cultivarea-cartofului-gospodarie/ ).

Fig. 2-33. Fenofaza – Stadiul de rozeta (Sursa: www.horticultorul.ro)

Fig. 2-34. Rebilonare inainte de inchiderea randurilor (Sursa : www.horticultorul.ro).

Fig. 2-35. Inchiderea randurilor (Sursa: www.horticultorul.ro).

Fig. 2-36. Recoltare de tuberculi (Sursa: www.horticultorul.ro).

2.5.4. Cultivarea cartofului în ghivece.

Lipsa spațiului îi determină de multe ori pe iubitorii de legume proaspete să recurgă la cele mai ingenioase metode de a-și cultiva produsele proprii. O soluție des întâlnită este aceea de a cultiva legumele în ghiveci mai ales în curțile mici, eventual cu mult beton sau cu sol de proastă calitate. http://agrointel.ro/44136/legume-care-pot-fi-cultivate-in-ghiveci-trucuri-si-sfaturile-utile/

Este necesar de menționat, că la producerea acestor specii în ghivece se creează unele probleme din cauză că volumul de substrat este redus, ceea ce impune o altfel de abordare a proceselor tehnologice efectuate pe parcursul perioadei de vegetație. ( tatiana novac)

Ideea de bază este că orice legumă care crește în sol, se poate dezvolta și în ghiveci dacă sunt respectate câteva condiții de bază. Există posibilitatea ca plantele cultivate în aceste suporturi să producă roade cel puțin la fel de bune ca și cele cultivate în mod tradițional, pentru ca microclimatul din ghiveci le ferește de unele probleme.

Adâncimea vaselor trebuie să fie de cel puțin 25 cm cu găuri de drenaj în partea inferioară a vasului, deoarece cartofii sunt productivi dacă există un spațiu cuprinzător pentru tuberculi. Cu cât vasul este mai adanc, cu atat rezerva de umiditate din sol este mai mare si va trebui sa udati mai rar.

Primul pas în realizarea tehnologiei de plantare ca cartofilor în ghiveci este determinat de umplerea vasului cu pământ 1/3 din capacitatea totală a acestuia. Deasupra substratului se pun 4-5 cartofi încolțiți, care apoi sunt acoperiți cu 5 cm de pământ. https://www.paradisverde.ro/gradina-din-balcon/cultivati-cartofi-la-bloc-7-pasi-simpli

Când plantele încep să crească și ating înălțimea de aproximativ 10-15 cm, se mai adaugă un strat de pământ, astfel încât tulpina să fie acoperită pe jumătate. Acest proces se repetă o dată cu creșterea plantelor, până ghiveciul este plin.

Momentul optim de recoltare este după 3-4 luni, când plantele se îngălbenesc și se usucă.

În figura 2-37 se poate observa ca această tehnică constituie un efect decorativ reprezentând unul din avantajele cultivării cartofului în ghiveci.

Fig. 2-37. Cultivarea cartofului în ghiveci. (Sursa: http://agrointel.ro/44136/legume-care-pot-fi-cultivate-in-ghiveci-trucuri-si-sfaturile-utile/ ).

2.5.5. Cultivarea cartofului în saci.

Primul lucru care trebuie făcut este găurirea sacului în partea de inferioară pentru a asigura scurgerea apei. Sunt două modalități de cultivarea a cartofului în sac. Prima modalitate presupune adăugarea în sac a unui strat de 5-10 centimetri de pământ fertil sau compost, apoi se așează 4-5 cartofi încolțiți pe acest strat cu partea încolțită în sus și se acoperă cu alți 5-10 cm de pământ. În momemtul în care s-au dezvoltat plantele de cartof înalte de 10 centimetri, se acoperă pe jumătate cu un nou strat de pământ. Acest proces se repetă până la umplerea sacului. http://agrointel.ro/53426/cum-se-cultiva-cartofii-in-saci/

A doua modalitate de cultură a cartofilor în saci presupune umplerea acestora cu pământ, lăsând 2,5 cm în partea de sus. Apoi cartofii de sămânță se plantează la o adâncime de circa 12 centimetri, având grijă să fie apoi acoperiți bine cu pământ. Pentru păstrarea sacilor în care cresc cartofii se recomandă locuri însorite de pe balcon, din curte sau de pe terase. http://agrointel.ro/53426/cum-se-cultiva-cartofii-in-saci/

Recoltarea cartofilor se poate face după înflorire, însă se recomandă o verificare prealabilă a dimensiunii atinse de tuberculi. http://agrointel.ro/53426/cum-se-cultiva-cartofii-in-saci/

Fig. 2-38. Cultivarea cartofilor în sac. (Sursa: http://www.permacultura.ro/blog/2012/01/10/greseli-si-cateva-sfaturi/ ).

2.5.6. Cultivarea cartofilor în butoaie.

O altă metodă în cazul deficitului de teren, este cea de cultivare a cartofilor în butoaie. Pentru această tehnică este necesar în primul rând de un butoi de metal, de masă plastică, sau de lemn. Acesta trebuie să fie fără fund sau cu găuri pe circumferință, pentru ca solul să poată respira, iar pe fund să nu să se adune apa. http://ecology.md/md/page/plantam-cartofi-in-butoaie-un-sac-de-cartofi-de-pe-1-metru )

Această tehnică este similară celei de cultivare în ghiveci, diferența constituind dimensiunile recipientelor. Astfel, prima etapă constă în adăugarea unui strat de pământ cu înălțimea de 10 – 15 cm, apoi se pun tuberculii circumferențial. Tuberculii se acopră cu 10 cm de pământ. Când plantele ajung la înalțimea de 10-15 cm se suplimentează cu sol fertil. Acest procedeu se repetă până la umplerea butoiului.

Sursă: http://rum.herbefe.ru/gr%C4%83din%C4%83rit/legume/211-cum-s%C4%83-planteze-%C8%99i-s%C4%83-creasc%C4%83-cartofii-%C3%AEntr-un.html

Fig. 2-39. Cultivarea cartofului în butoi. (Sursa: http://ecology.md/md/page/plantam-cartofi-in-butoaie-un-sac-de-cartofi-de-pe-1-metru )

2.5.7. Cultivarea cartofului pe verticală în turn de lemn.

Această tehnologie este folosită pentru a realiza recolte mari pe suprafețe mici, iar pentru implementarea acesteia este nevoie de cartofi de sămânță, 24 de scânduri cu lungimea de un metru, 4 stâlpi de lemn cu o înălțime de 1,2 metri și cuie sau șuruburi pentru fixarea lemnului.

Se începe prin construirea bazei, plasând în colțuri și fixând cei patru stâlpi pe care să se ridice construcția de lemn. Apoi se pregătește pământul pentru cultivare, având grijă să se urmărească compoziția solului și care sunt deficiențele ce trebuie acoperite pentru ca planta să primească toți nutrienții de care are nevoie. Lădița se poate amplasa deasupra unui strat de pământ săpat sau deasupra betonului în cazul curților fără pământ, apoi se completează cu sol fertil după care se afundâ tuberculii la 10 cm.

Când planta ajunge să aibă o înălțime de aproximativ 30 cm, se mai prinde un rând de scânduri pe stâlpii de susținere, completând cu pământ, fără a acoperi tulpina în întregime. Fiind ținută la intuneric, planta va forma din tulpina principala alte tulpini si radacini suplimentare, iar recolta va fi mai bogata. Pe parcursul creșterii plantei, acest procedeu se repetă până când construcția ajunge să aibă 6 scânduri.

Sistemul de creștere al cartofilor pe verticală permite recoltarea acestora treptat, prin desprinderea primului strat de scânduri, astfel se permite dezvoltarea tuberculilor mai mici. Acest proces se repetă până la epuizarea recoltei. http://agrointel.ro/21081/solutii-pentru-spatii-mici-cum-poti-obtine-100-de-kilograme-de-cartofi-de-pe-un-metru-patrat-de-teren/

Fig. 2-40. Cultivarea cartofilor în tunr (Sursa : http://agrointel.ro/21081/solutii-pentru-spatii-mici-cum-poti-obtine-100-de-kilograme-de-cartofi-de-pe-un-metru-patrat-de-teren/)

2.6. Îngrijirea cartofilor cu soluții bio.

Tatamentele aplicate culturii de cartofi pot fii chimice sau pot fii încadrate soluțiilor bio. Înainte sa se inventeze chimicalele, gradinarii observau mai mult si mai atent natura si se foloseau de beneficiile oferite de aceasta pentru a-si mentine atat sanatatea familiei, cat si pe cea a gradinii.

Ardeiul iute se poate folosi ca insecticid impotriva afidelor sub formă de ceai sau sub formă de macerat.

Amidonul din cartofi se poate folosi ca insecticid general. Acesta se poate amesteca cu apa, apoi cu acesta solutie se stropesc plantele.

Bicarbonatul de sodiu se foloseste ca fungicid general. Se poate prepara o solutie alcatuita din 1 lingura de bicarbonat de sodiu si 4 litri de apa, cu care mai apoi se pulverizeaza atat pe sol, cat si pe frunze. Acesta procedura se repeta o data pe saptamana.

Busuiocul se foloseste ca insecticid sub forma de infuzie, dar se poate planta impreuna cu cartofii, deoarece acesta poate pazii cartofii de daunatori.

Cenusa de lemn este folosita ca ingrasamant, dar si ca insecticid.

Coada calului ajuta la protejarea culturilor, fiind un bun insecticid, fungicid, stimulator de crestere, ingrasamant, dar si activator de compost. Se poate folosi sub forma de decoct, dar si sub forma de infuzie.

Coada soricelului reprezinta un bun insecticid, fertilizator, lupta contra afidelor, dar si contra acarienilor. Acesta se poate planta alaturi de cartofi pentru a mari vitalitatea acestora, deoarece aduna fosforul, calciul si siliciul in sol. Se poate folosi si sub forma de ceai, cu care apoi se stropesc plantele.

Ceaiul de compost este folosit contra diversilor fungi.

Coriandru se foloseste ca insecticid contra afidelor și se aplica sub fforma de ceai pulverizat direct pe plante.

Craitele se introduc în asolamente sau se cultiva intercalat între plantele cele mai sensibile: capsun, cartof, morcov, patrunjel, ceapa, usturoi, deoarece tin departe paduchii si nematozii.

Crizantema este utilizata ca insecticid contra Gandacului din Colorado, paduchilo de frunza, paduchilor lanosi si contra cicadelor. Se cultiva alaturi de plantele cu nevoi de protectie, dar se poate folosi si sub forma de infuzie,care se prepara din 150 de grame de planta taiata marunt în 5 l de apa fierbinte, dupa care se filtreaza si se pulverizeaza pe planta.

Hreanul este folost ca fungicid si insecticid.

Otetul este utilizat ca fungicid si ierbicid. Solutia de otet, formata din 4 litri de apa si 3 linguri de otet cu 5% aciditate, este aplicata contra diversilor fungi. Ierbicidul se realizeaza din:1 lingura otet, 1 lingurita sapun, 4 litri de apa fierbinte, iar dupa aceea se toarna substanta intr-o stropitoare si se imprastie peste buruieni.

Patrunjelul este un bun insecticid impotriva puricilor, furnicilor, dar si impotriva gandacului de Colorado. Se pot planta aproape de plantele sensibile la daunatori, dar se poate preparat si un ceai care se poate pulveriza direct pe plante.

Sapunul reprezinta o solutie eficienta contra insectelor si se poate prepara dintr-o lingura de sapun ras dizolvata in 2,5 litri de apa. Lichidul rezultat se adauga intr-un pulverizator cu care se stropesc plantele o data pe saptamana si dupa ploaie.

Tataneasa stimuleaza cresterea si inflorirea, activeaza compostul, este folosita ca ingrasamant natural si reprezinta o sursa insemnata de potasiu. Maceratul, dar si ceaiul de tataneasa se utilizeaza in special la cultura cartofului prin stropirea plantelor o data la 10 zile.

Urzica este utila pentru  indepartarea insectelor daunatoare si parazitilor de orice fel, dar este folosita si contra manei. Aceasta se prepara sub forma de macerat, extract, dar si ferment. Solutiile rezultante folosesc la fortificarea plantelor tinere si se pulverizeaza direct pe plante.

Usturoiul reprezinta un fungicid eficace, antibacterian, anti-afide, anti-acarieni, fainari si rugini. Se foloseste ca infuzie, macerat sau spray simplu. www.sfatnaturist.ro

Zațul de cafea adăugat în apa de stropit, înviorează plantele.

2.7. Soluții și sisteme de integrare

Sistemele integrate sunt sisteme care presupun contopirea tuturor părților într-un tot unitar, complet armonizat.

Din punct de vedere funcțional, sistemele integrate pot fi deja complete, asigurând un circuit închis al elementelor de intrare, de funcție și de ieșire, cu scopul de a realiza ceva util sau pentru a atinge un scop. ( Curs SIFA)

Gradinaritul urban consta in folosirea acoperisurilor, a teraselor, a aleilor, a trotuarelor, sau a oricarui loc pe care gradinarul il are disponibil.

Integrarea cultivării cartofului în locuințele familiale se realizează prin cultivarea acestora în diferite suporturi, cum ar fi ghivece, butoaie, saci de plastic sau de rafie sau în tunuri.

Ocupând un spațiu restrâns, ghivecele și sacul de rafie își găsesc utilizarea în locuințele familiale, amplasându-se cu ușurință pe balcon sau în curțile cu mult beton, iar lada din lemn de 1 m2 își găsește utilizarea în spațiile curțile cu dimensiuni mici, cu sol de proastă calitate sau cu mult beton.

În prezenta lucrare, implementarea sistemului integrat de producere și valorificare asigură dezvoltarea echilibrată a activităților propuse pentru creșterea consumului de cartofi mov. Modalitatea de valorificare a acestora poate fi prin vânzare sau prin consum propriu.

Capitolul 3. Studii experimentale privind soluții practice de valorificare a cartofului mov

3.1. Materiale folosite

Pentru testarea comportării plantelor de cartofi mov în culturi de apartament și spații mici s-a apelat la:

2 jardiniere de plastic cu lungimea de 68 cm, lățime 17 cm și înalțime de 14 cm, volum total de sol 11,23 l, cu găuri de drenaj în partea inferioară a acestora, acestea fiind prezentate în figura 3-1.

1 ghiveci cu înălțimea de 30 cm, cu găuri de drenaj în partea inferioară, acesta fiind reprezentat de figura 3-2.

1 sac de rafie, prezentat figura 3-3.

4 kg de cartofi de sămânță achiziționați de la un producator local, aceștia putând fi vizualizați în figura 3-4.

Cadrul de susținere alcătuit din 4 stâlpi și 16 scânduri de lemn provenite de la paleți, ilustrate în figura 3-5.

Folie perforată, 500 orificii, 2 x 5 m, care apare în figura 3-6.

Substrat de grădină, figura 3-7.

Tratament contra manei Ridomil Gold MZ 68WG, cu acțiune sistemică și de contact, cu preluare rapidă de către plante, acesta fiind prezentat în figura 3-8.

Îngrășământ mineral, Biopon, acesta fiind usor de asimilat, cu o compozitie unica de ingrediente care garanteaza recolte mari de legume. Continutul de potasiu sustine dezvoltarea si maturizarea legumelor. Continutul de azot adaptat corespunzator contribuie la cresterea si dezvoltarea optima a plantelor, fara a provoca acumularea excesiva de nitrati nocivi. Doza folosită pentru cele 4 experimente a fost de 10 ml de produs la 1 L de apă, iar pe durata creșterii și dezvoltării plantelor, s-a aplicat îngrășământ la fiecare 7 zile. Acesta se poate observa în figura 3-9.

Figura 3-1 Jardiniere (68 cm x 17cm x 14 cm).

Figura 3-2 Ghiveci cu înălțimea de 30 cm.

Figura 3-3 Sac de rafie.

Figura 3-4 Cartofi de sămânță.

Figura 3-5 Cadru de susținere și scânduri.

Figura 3-6 Folie perforată, 500 orificii, 2 x 5 m.

Figura 3-7 Substrat de grădină.

Figura 3-8 Ridomil Gold MZ 68WG.

Figura 3-9 Îngrășământ mineral.

Caracteristicile proprietăților chimice și fizice ale substratului de grădină sunt:

pH 5,0 – 7,0

în total azot cum ar fi N în masă uscată min.0,8 %

în total fosfor cum ar fi P2O5 în masă uscată min. 0,1 %

în total potasiu cum ar fi K2O în masă uscată min. 0,3 %

conținutul substanțelor de ardere minim 50 %

umiditate maximă 75 %

conținutul de substanțe de risc nu depașește normele limitei în mg/kg a îngrășămintelor prevazute în legislație.

3.2. Metodologia cercetării

Figura 3-10 Schema metodologiei de cercetare experimentală a valorificării cartofilor mov în culturi de apartament si spații mici.

Tehnologia de cultură a cartofului aplicată în cadrul procedurii experimentale în suportul de lemn urmează tehnologia elaborată de grădinarul american Kyle Blake, dezvăluită pe pagina sa de pe youtube, Growing Up Garden, unde acesta explică pas cu pas cum se poate obține o cultură de aproximativ 100 de kg dintr-un singur metru pătrat.

În prezenta lucrare, plantarea tuberculilor a fost amânată până în luna Aprilie datorită temperaturilor scăzute înregistrate în luna Martie. S-a așteptat ca temperatura să ajungă la 5-6 ℃, aceasta reprezentând temperatura optimă de germinație, pentru a evita riscul înghețului și riscul putrezirii tuberculilor. Între timp au fost achiziționați tuberculii, apoi depozitați într-o cameră cu temperatura cuprinsă între 16-18 ℃. Menținerea umidități relative de peste 85% s-a realizat prin stropirea tuberculilor cu apă. Camera s-a aerisit de 2-3 ori pe zi. Tuberculii încolțiți se pot vizualiza în figura 3-11.

Figura 3-11 Cartofi mov încolțiți.

În figura 3-12 se pot observa tuberculii vătămați care au fost îndepărtați după ce s-a realizat sortarea tuberculilor.

Figura 3-12 Tuberculi vătămați.

După ce temperatura optimă de plantare a fost atinsă s-a început pregătirea suporturilor de plantare. Jardinierele și ghiveciul au fost curățate de praf și mizerie, apoi spălate cu apă de la robinet, iar cadrul a fost construit astfel încât sa fie rezistent, acesta putându-se vedea în figura 3-13.

Figura 3-13 Pregătirea cadrului de susținere.

În această parte a lucrării, s-a recurs la tehnologia de umplere ghivecelor cu 1/3 din capacitatea totală a fiecăruia, iar cadrul de susținere a fost umplut cu 15 cm de pământ, acestea fiind prezentate în figura 3-14.

Figura 3-14 Adăugare substrat de grădină.

După ce suporturile au fost pregătite, iar pământul a fost adăugat, s-a inițializat procesul de plantare a tuberculilor, aceștia plantându-se cu partea încolțită în sus. Densitatea de plantare a tuberculilor diferă de la un suport la altul, astfel pentru jardiniere s-au folosit 6 tuberculi așezați în linie. În figura 3-15 se poate observa că în ghiveci au fost plantați 7 tuberculi, în sac 6 tuberculi, iar în ladă s-au folosit 13 tuberculi așezați astfel încât sa fie o distanță de aproximativ 10 cm între ei. Tuberculii au fost scufundați 5 cm în sol, apoi acoperiți cu pământ. Procesul de plantare s-a efectuat în data de 05.04.2018.

Figura 3-15 Inițializarea procesului de plantare a tuberculilor.

Pentru fertilizarea celor 5 experiențe s-a administrat săptămânal îngrășământ mineral de la Biopon, începând cu data în care s-a efectuat plantarea tuberculilor. Cum se poate vedea în figura 3-16, soluția s-a preparat din 10 ml îngrășământ mineral și 1 litru de apă, iar lichidul rezultat s-a pulverizat atât pe sol, cât și direct pe plante.

Figura 3-16 Soluție cu îngrășământ mineral.

Condițiile climatice influențează semnificativ corelația producție-consum de apă. Astfel în cadrul acestui experiment s-a încercat menținerea umidității solului la un nivel optim pentru a crea condiții potrivite pentru o bună valorificare a tuturor factorilor de vegetație și chiar pentru obținerea de recolte mari.

Udarea plantelor s-a realizat cu apă de ploaie, dar și cu apă de la robinet, în momentul în care apa de ploaie din butoi s-a epuizat. Apa de la robinet fiind foarte dură, a fost ținută într-un vas deschis timp de 24 de ore pentru a se putea elimina clorul sau alte substanțe dezinfectante. Această procedură se observă în figura 3-17 și s-a efectuat pentru a evita schimbarea parametrilor fizico-chimici ai substratului. Udarea s-a efectuat în funcție de tipul suportului folosit, astfel pentru jardiniere s-a folosit mai puțină apă în comparație cu ghiveciul, sacul și lada.

Figura 3-17 Apă de la robinet ținută 24 de ore.

Pentru identificarea momentului optim de udare, dar și pentru menținerea umidității solului la nivelul optim, s-a verificat substratul prin introducerea degetului arătător în substrat, iar dacă pământul adera pe deget nu ar fi fost necesară udarea. În caz contrat se impunea udarea plantelor. Această metodă a fost folosită pentru ghiveci, sac și ladă, iar în cazul jardinierelor s-au verificat doar primii 2 cm ai substratului.

În această lucrare a fost folosită udarea prin partea de sus a suportului, pentru a ajuta planta să absoarbă mai rapid substanțele nutritive din substrat.

Pe parcursul acestui experiment consumul de apă a crescut datorită temperaturii ridicate a aerului atmosferic care a dus la marirea transpirației si evaporației.

În raport cu factorul lumină, amplasarea celor 5 suporturi s-a realizat astfel încât plantele să aibă parte de soare toată ziua la fel cum se poate observa în figura 3-18. Pe parcusul experimentului, s-a realizat rotația amplasamentului, cum se poate vedea în figura 3-19, mutând ghivecele și sacul într-un loc unde să aibă parte de soare doar dimineața. După această rotație s-a observat faptul că frunzele plantelor din aceste tipuri de suporturi deveniseră mult mai ferme și mai ridicate.

Figura 3-18 Amplasarea suporturilor astfel încât plantele să aibă parte de razele solare toată ziua.

Figura 3-19 Amplasare ghivecelor și a sacului astfel încât plantele să aibă parte de razele solare doar dimineața.

În raport cu factorul de vegetație aer, fiecare experiment s-a realizat prin lucrări agrotehnice manuale de distrugere a crustei și afânare a solului. Pentru fiecare experiment, s-au efectuat fertilizări cu îngrășăminte naturale pentru a regla cantitatea de aer din sol. Fertilizările naturale s-au produs de 2 ori în perioada de creștere a plantelor prin adăugarea unui praf format din coji de ouă uscate și pisate. Acesta a fost presărat pe nivelul întregului sol. Acest lucru se poate observa în figura 3-20.

Figura 3-20 Coji de ouă uscate și pisate.

În cadrul celor 4 experiențe s-au observat tulpini erecte cu tufe sferice, iar frunzele formate sunt mici și simple. Foliolele sunt de mărimi diferite, foliola terminală fiind mai mare, forma acestora fiind eliptică. Numărul de frunze pe tulpină oscilează între 8 și 12 și au aproximativ 6-7 cm lungime, ceea ce se poate remarca în figura 3-21.

Frunzele au culoarea verde-închis, fiind mate.

Figura 3-21 Dimensiunile frunzelor celor 5 experiențe.

Pentru a determina calitatea tuberculilor plantați, s-a efectuat un experiment prin fierberea unor tuberculi din același soi cu cei plantați. În urma acestui test, tuberculii nu au format un strat verde pe margine, apa rămănând limpede. Din acest experiment rezultă faptul că tuberculii folosiți nu sunt modificați genetic. Aceștia sunt prezentați în figura 3-22.

Figura 3-22 Testarea tuberculilor.

În figura 3-23 sunt prezentate primele plante răsărite în data de 20.04.2018. De la încheierea procesului de plantare până la răsărire intervalul de timp a fost de 16 zile.

Figura 3-23 Răsărirea plantelor.

Evoluției plantelor s-a monitorizat prin fotografierea acestora o dată la 3-4 zile începând cu data răsăririi acestora, prezentându-se în figura 3-24.

Figura 3-24. Evoluția plantelor 24.05.2018

Figura 3-24. Evoluția plantelor 28.05.2018

În data de 02.05.2018 plantele din jardiniere au atins înălțimea de 12 cm, plantele din ghiveci 13 cm, cele din sac 13 cm, iar cele din ladă au atins înălțimea de aproximativ 15 cm. Acestea sunt prezentate în figura 3-25. Urmând tehnologia de cultură pe verticală, acesta s-a dovedit momentul optim de adăugare a urmatorului strat de pământ până la acoperirea tulpinii pe jumătate. Această procedură este prezentată în figura 3-26. În cazul plantelor din ghivece, acestea au fost umplute până sus, iar în cazul sacului și al suportului de susținere, procesul urmând să se repete, pe parcursul creșterii.

Figura 3-25 Evoluția plantelor.

Figura 3-26 Adăugare substrat de grădină.

În data de 10.05.2018 s-a inițializat procesul de adăugare a scândurilor, iar în cazul sacului a fost necesară rularea acestuia în sensul creșterii plantelor, ceea ce se poate observa în figura 3-27. Această procedură s-a repetat în data de 17.05.2018, conform figurii 3-28.

Figura 3-27 Suplimentarea cu scânduri și ridicarea sacului în data de 10.05.2018.

Figura 3-28 Sumplimentarea cu scânduri și ridicarea sacului în data de 17.05.2018.

Din figura 3-29 se observă că în data de 22.05.2018 plantele din ghivece au ajuns la înalțimea de aproximativ 25-26 cm.

Figura 3-29 Evoluția plantelor.

Din figura 3-30 se poate observa faptul că plantele din ghivece au fost afectate de mană. Pentru a combate această boală s-a efectuat un tratament cu Ridomil Gold MZ 68WG. Soluția s-a preparat din 4 g de produs la 1 l de apă, cu care s-a pulverizat atât pe sol, cât și direct pe plante. Rezultatul tratamentului se poate observa în figura 3-31, care s-a făcut vizibil chiar a doua zi.

Figura 2-30. Plantele afectate de mană.

Figura 2-31. Plantele după tratamentul contra manei.

În data de 12.06.2018 s-a realizat o primă verificare a dezvoltării tuberculilor, constatându-se că în jardiniere s-au format tuberculi de dimensiuni foarte mici, de circa 1 cm lungime, în ghiveci și sacul de rafie s-au format tuberculi de dimensiuni…., iar în lada de lemn tuberculi de …..

3.3. Rezultate experimentale privind valorificarea cartofilor mov în culturi de apartament și spații mici.

Pentru a putea eficientiza rezultatele obținute în urma celor 5 experiențe este necesară măsurarea fluxului de creștere. Înălțimea medie este exprimată printr-un număr de măsurători efectuat în perioada cuprinsă între 24.04.2018 – 30.05.2018

Din datele tabelului 3-1 și al graficului 3-1, se evidențiază evoluția plantelor de cartof mov în condițiile culturii de apartament și spații mici, iar în graficele 3-2, 3-3, 3-4, 3-5 este prezentată evoluția plantelor pentru fiecare suport în parte pentru aceași perioadă de timp.

Tabelul 3-1 Evoluția plantelor de cartof mov în perioada 24.04.2018 – 30.05.2018.

Graficul 3-1 Evoluția plantelor de cartof mov în perioada 24.04.2018 – 30.05.2018.

Graficul 3-2. Evoluția plantelor în jardiniere (68 cm x 17cm x 14 cm).

Graficul 3-3.Evoluția plantelor în ghiveciul cu înălțimea de 30 cm.

Graficul 3-4. Evoluția plantelor în sacul de rafie.

Graficul 3-5. Evoluția plantelor în ladă.

În urma analizei efectuate, cea mai mare pondere au avut-o plantele din cadrul de lemn, prin interacțiunea factorilor: irigare, fertilizare cu îngrășământ natural și mineral, urmând ghiveciul, sacul, apoi jardinierele.

În cadrul tehnologiei integrate de cultură a cartofului mov, cultivarea acestora în jardiniere este anticipată să scadă din cauza condițiilor nefavorabile de cultură. Tuberculii nu se pot dezvolta corespunzător în suportul cu dimnesiunile specifice jardinierelor.

Din datele obținute se poate estima producția fiecărui support, astfel în ghiveci se estimează o producție de aproximativ 2-3 kg, în sacul de rafie 3 kg, iar în lada de lemn se apreciază o producție finală de aproximativ 70-80 kg de cartofi mov, conform grădinarul american care a inventat acest experiment.

3.4. Analiza eficienței economice și rezultatele

Există trei criterii de care se ține cont atunci când se apreciază eficiența economică în agricultură: satisfacerea populației, gradul de asigurare a industriei prelucrătoare de către agricultură cu materie primă și nivelul calității produselor agricole.

În anul 2013 un agricultor din Piatra Neamț a reușit aclimatizarea cartofului mov în România, precum și introducerea acestuia pe piața românească. Prețul acestora a fost mult mai ridicat decât prețul cartofilor tradiționali, datorită numărului redus de producători, ajungând până la 30 de lei kilogramul de cartofi mov. O dată cu creșterea numărului de producători, a început să scadă simțitor și prețul cartofilor mov, în prezent prețul unui kilogram fiind de aproximativ 7 lei, iar la comenzi mai mari, prețul având posibilitatea să scadă până la pragul de 3 lei/kg.

Cheltuielile inițiale prevăzute în prezenta lucrare au reprezentat achiziționarea materialelor al căror prețuri sunt urmatoarele:

2 jardiniere = 24 lei;

1 ghiveci = 15 lei;

1 sac de rafie = 1 leu;

24 de scânduri de lemn = 153,6 lei;

4 stâlpi de susținere = 48 lei;

Substrat de grădină (75 l) = 33 lei;

4 kg de tuberculi = 28 lei;

Tratament contra manei Ridomil Gold MZ 68WG = 7 lei;

Îngrășământ mineral, Biopon = 20 lei.

Din aceste datele se desprinde o valoare totală de investiții tehnologice de 626,6 lei, iar costurile de întreținere sunt foarte mici pentru toate variantele studiate.

În cadrul experienței în care s-au folosit jardinierele, volumul de subtrat folosit a fost de 22,46 l, în ghiveci 15 l, în sac de 30 l, iar în ladă ……

Cheltuielile efectuate pentru implementarea sistemului de cultivarea a cartofilor în jardiniere au reprezentat minimul în comparația cu

Capitolul 4. Concluzii și contribuții. Perspective ale cercetării.

4.1. Concluzii generale

Agricultura este un sistem distructiv. Este adevărat, avem nevoie de mult mai mulți grădinari. Ei sunt cei mai productivi, cei mai implicați agricultori. Întotdeauna au fost. Nu a fost niciodată vreo dezbatere pe această temă. Atunci când faci o fermă mare, accepți o productivitate și o recoltă mai mică, dar implici mai puțini oameni. De aceea este economic „eficientă“. Atunci când vorbești despre fermaj eficient la acest nivel, ai în vedere dolarii. Însă când reducem dimensiunea pământului lucrat, cu condiția să nu coborâm sub suprafața de 1000 de metri pătrați, productivitatea agricolă crește. Primim o mulțime de argumente în sprijinul ideii că spargerea fermelor mari în proprietăți de 2 hectare este neeconomică. Realitatea este tocmai contrarie.

În departamentele de agricultură s-a definit termenul de teren agricol. Prin acesta se înțelege pământul care poate fi lucrat, dar există o întreagă ierarhie a productivității terenurilor și toate pot fi utilizate pentru producție. Prin urmare, în agricultură pot fi luate în considerație două strategii. Prima constă în a afla care este nivelul minim la care pot fi reduse practicile agricole, iar cea de a doua este să se identifice care este nivelul la care poate fi crescută utilizarea terenului neagricol în scopuri agricole.

4.2.Concluzii ale cercetării

Din aceste date se desprinde concluzia că jardinierele și sacul de rafie își găsesc utilizarea în locuințele familiale integrându-se cu ușurință pe balcon, iar cadrul din lemn își găsește utilizarea în curțile cu dimensiuni reduse sau cu mult beton.

Pe baza cercetării prezentate în prezenta lucrare și coroborat cu unele date din literatura de specialitate s-a constatat că pe lângă factorii de vegetație, evoluția plantei de cartof mov este influențată și de suportul în care sunt cultivate.

Tehnologia cartofului aplicată în exploatația studiată respectă cerințele, condițiile și recomandările cercetării științifice.

Pentru integrarea jardinierelor, a ghiveciului, a sacilor și a tunrnului în care cresc cartofii se recomandă locuri însorite de pe balcon, din curte sau de pe terase.

Durata medie de la procesul de plantare până la răsărire a fost de 16 zile în cazul fiecărui experiment, iar durata medie de la răsărire până la îmbobocire la jardiniere a fost de 39 de zile, la ghiveci a fost de 25 zile, la sac de 26 zile, iar la lada de lemn a fost de 23 zile.

Durata medie de la îmbobocire până la înflorire a fost la ghiveci de 10 zile, la sacul de rafie de 11 zile, iar la lada de lemn de 9 zile. Referitor la jardiniere, plantele din acestea nu au ajuns la înflorire datorită condițiilor nefavorabile de cultură. Tuberculii nu se pot dezvolta corespunzător în suportul cu dimnesiunile specifice jardinierelor.

Raportând estimările producției de cartofi mov în jardiniere, ghiveci, sac și ladă se constată diferențe semnificative.

Comparând cele 4 experiențe în privința cheltuielilor prevăzute în implementarea acestora, rezultă că rezultatul cel mai bun a fost obșinut în lada de lemn, urmată de ghiveci, apoi de sac.

Analiza economică efectuată demonstrează că

Din punct de vedere al eficienței economice cultivarea cartofului mov în culturi de apartament este rentabilă pentru consum familial, deoarece scutește membrii familiei de achiziționarea cartofilor.

4.3. Perspective ale cercetării

BIBLIOGRAFIE

Surse în format tipărit

BAICU, Tudorel, ș. a. Mica enciclopedie. Coordonator Gheorghe Bîlteanu. București: Ed. Științică și enciclopedică, 1988. 59 p.

BAICU, Tudorel, ș. a. Mica enciclopedie. Coordonator Gheorghe Bîlteanu. București: Ed. Științică și enciclopedică, 1988. 107p.

BURZO, I., ș. a. Fiziologia plantelor, vol. I, Întreprinderea Editorial Poligrafică Știința Chișinău, 1999. 172 p.

BUTNARU, H. ș. a. Legumicultură. București: Ed. Didactică și pedagogică, 1992.

CÂRCIU, Gheorghe. Managementul lucrărilor solului. Timișoara: Ed. Eurobit, 2006. (ISBN (10) 973-620-248-8, ISBN (13) 978-973-620-248-7. ).

CONSTANTINESCU, Laura. Agricultură și horticultură. Colecția „Hidrotehnica”. Timișoara: Ed. Politehnica, 2010. (ISBN 978-606-554-205-1).

GOIAN, M. Agrochimie. Facultatea de Agricultură. Timișoara, 1985.

GUȘ, P., ș. a. Agrotehnica. Cluj Napoca: Ed. Risoprint, 1998.

MANEA, Dan. Agrotehnică și herbologie. Timișoara: Ed. Orizonturi universitare, 2002. (ISBN 973-8391-74-1).

MNERIE, Dumitru. Curs Managementul sistemelor integrate.

PINTILIE, C., ș. a. Agrotehnica. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1985.

SALISBURY, F.B., ROSS, C.W. Plant Physiology. Belmont, California, 1991.

SEBANECK, J. Plant Physiology. Amsterdam, Oxford, New York, Tokio, 1992.

STAICU, Ir. Agrotehnica. București: Ed. Agrosilvică, 1969. p. 71 – 119.

TABĂRĂ V. Plante tehnice tuberculifee și rădăcinoase. În: Fitotehnie. Timișoara: Brumar, 2005. Vol. II.

TIANU, Al., ș. a. Curs de Agrotehnică. București, 1992.

COJOCARIU, Adrian. Elemente de informatica fermei agricole. Timișoara: Ed. Mirton, 1997.

Surse în format electronic

***Bill Mollison – Introducere în permacultură. Note de curs, [online], Ediția I în limba română, Traduceri Ecologice Independente, 2015. [citat 01.06.2018] p. 13. Disponibil la: https://cartidintei.files.wordpress.com/2015/02/28-bill-mollison-introducere-in-permacultura-tei-print.pdf

***Cartoful Blue Congo violet – antioxidanți din belșug. [online]. [citat 20.05.2018]. Disponibil la: http://copilulverde.ro/articol/Educatie_11/Recenzii-si-recomandari_61/Cartoful-Blue-Congo-violet-antioxidanti-din-belsug_449

***Cultivarea cartofului în gospodărie. [online] 01.12.2016 [citat 06.06.2018]. Disponibil la: http://www.horticultorul.ro/legume/cultivarea-cartofului-gospodarie/

***Cultivarea plantelor în vase sau ghivece. [online]. Disponibil la: http://www.morami.ro/sfaturi/cultivarea-legumelor-in-vase-sau-ghivece-tip28.html

***Cultivați cartofi la bloc, în 7 pași simpli. [online] , [citat 06.06.2018]. Disponibil la: https://www.paradisverde.ro/gradina-din-balcon/cultivati-cartofi-la-bloc-7-pasi-simpli

***Cum să planteze și să crească cartofii într-un butoi. [online] , [citat 10.06.2018]. Disponibil la: http://rum.herbefe.ru/gr%C4%83din%C4%83rit/legume/211-cum-s%C4%83-planteze-%C8%99i-s%C4%83-creasc%C4%83-cartofii-%C3%AEntr-un.html

***Cum se cultivă cartofii în saci. [online] 06.04.2016 [citat 10.06.2018]. Disponibil la: http://agrointel.ro/53426/cum-se-cultiva-cartofii-in-saci/

***Descoperă cartofii mov – O modă sănătoasă [online] 12.04.2013 [citat 25.05.2018]. Disponibil la: https://lataifas.ro/medicina_naturista_alternativa/6366/descopera-cartofii-mov-o-moda-sanatoasa/

***Greșeli și câteva sfaturi. [online] 10.01.2012 [citat 10.06.2018]. Disponibil la: http://www.permacultura.ro/blog/author/irina/

***Huckleberry Gold – Dark Purple with Yellow Flesh [online]. Bend, Oregon. Disponibil la: http://www.pvmi.org/storage/General/Huckleberry%20Gold%20Flyer%202012%201.pdf

***Importanța fertilizării la cartof. [online] 11.06.2018 [citat 08.06.2018]. Disponibil la: http://www.biochem.ro/stire/112

***Plantăm cartofi în butoaie: un sac de cartofi de pe 1 metru. [online] 03.04.2016 [citat 10.06.2018]. Disponibil la: http://ecology.md/md/page/plantam-cartofi-in-butoaie-un-sac-de-cartofi-de-pe-1-metru

***Purple Pelisse – An excellent tasting colored fingerling, high in antioxidants [online]. Bend, Oregon. Disponibil la: http://www.pvmi.org/storage/General/Purple%20Pelisse%20Flyer%203%2009.pdf

***Sisteme de culturi și planuri de fertilizare, Necesitatea obiectivă de fertilizare a culturilor și principiile unei fertilizări raționale. [online]. p. 1. Disponibil la: https://www.icpa.ro/documente/coduri/Planuri_de_fertilizare.pdf

***Soluții bio pentru grădina ta. Prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor. [online] 07.06.2016 [citat 11.06.2018]. Disponibil la: http://sfatnaturist.ro/solutii-bio-pentru-gradina-ta-prevenirea-si-combaterea-bolilor-si-daunatorilor/

***Soluții pentru spații mici: Cum poți obține 100 de kilograme e cartofi de pe un metru pătrat de teren. [online] 26.04.2014 [citat 10.06.2018]. Disponibil la: http://agrointel.ro/21081/solutii-pentru-spatii-mici-cum-poti-obtine-100-de-kilograme-de-cartofi-de-pe-un-metru-patrat-de-teren/

***Temperatura solului, Propagarea căldurii în sol. [online]. Disponibil la: http://www.creeaza.com/referate/geografie/meteorologie/TEMPERATURA-SOLULUI883.php

***Tratamente, informații cartof, legume. [online] 2014. Disponibil la: https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-legume-cartof/.

1586: Sir Thomas Harriot aduce cartofii din Columbia în Anglia, [online]. [citat 25.05.2018]. Disponibil la: https://publimix.ro/blog/alimentare/1586-Sir-Thomas-Harriot.

ARDELEANU, Sebastian. Cartofi mov: cultură, când se plantează și unde găsim sămânță de cartofi mov. În: Vegetal – Articole și noutăți despre vegetal [online] 30.04.2018 – [citat 25.05.2018], Disponibil la: http://agroromania.manager.ro/articole/vegetal/cartofi-mov-cultura-cand-se-planteaza-si-unde-gasim-samanta-de-cartofi-mov-25073.html

BRUMĂ, Sebastian. Tehnologii de cultivarea a cartofului. [online]. Iași, Ed. Terra Nostra, August 2004, Nr. 4. [citat 08.06.2018] (ISBN 1584-0735). Disponibil la: https://www.researchgate.net/publication/282751060_TEHNOLOGII_ECOLOGICE_DE_CULTIVARE_A_CARTOFULUI

CĂPĂȚÎNĂ, Gabriela, Afacerea anului: Cultivarea de cartofi mov, [online]. București, Editura Rentrop & Straton, 2016. [citat 18.03.2018] (ISBN 978-606-672-723-5). Disponibil la: http://rspro.ro/ CD Afacerea anului: Cultivarea de cartofi mov.

DOBRE, Roxana. Legume care pot fi cultivate în ghivece: trucuri și sfaturi utile [online], 5 Decembrie 2015 [citat 30.04.2018]. Disponibil la: http://agrointel.ro/44136/legume-care-pot-fi-cultivate-in-ghiveci-trucuri-si-sfaturile-utile/.

MALSCHI FLORIAN, Cecilia Bianca. Cercetări privind influența unor elemente tehnologice asupra producției la cultura irigată de cartof, în zona Letca, județul Sălaj. [online] 2013 [citat 20.05.2018]. Teză de doctorat, Universitatea de științe agricole și medicină veterinară Cluj-Napoca. Disponibil la: http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2013/florian.pdf

NINULESCU, Ninu. Cartofii minune. [online] 18.03.2011 [citat 20.05.2018]. Disponibil la: http://galaxiaborg.blogspot.com/2011/03/cartofii-minune.html

SANDU, Gabriel. Cartofi Mov [online]. 08.05.2014. Disponibil la: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1501652046725545&set=a.1395210514036366.1073741831.100006422910156&type=3&theater

VIOREL, Ion. Fitotehnie. [online] 2010, [citat 18.05.2018] p. 127. Disponibil la: http://www.horticultura-bucuresti.ro/images/pdf/Fitotehnie.pdf

Studiu privind valorificarea cartofilor mov în culturi de apartament și în spații mici

Rezumat

Alegerea temei de cercetare a avut în principiu diferite motivări legate de studiul tehnologiei de cultivare a cartofului în jardiniere, ghiveci, sac de rafie și lada de lemn, adaptate condițiilor specifice cartofului mov, cu scopul de a dezvolta soluții noi pentru valorificarea potențialului agroproductiv al locuințelor familiale sau spațiilor mici. Zona aleasă pentru amplasarea experimentului se află Timișoara, în curtea proprie.

Obiectivul principal al lucrării este analiza metodelor folosite pentru culturi de apartament și pentru spații mici pentru a determina relațiile dintre factorii de vegetație și plantele cultivate, precum și influența măsurilor agrotehnice asupra metodelor de dirijare a acestora, în vederea optimizării culturii de cartofi mov.

Obiectivele subsumate sunt legate de analiza critică a principalelor elemente ale metodologiei folosite în culturi de apartament (ghivece și saci), prin prezentarea tipologiei și principiilor folosite pentru spații mici (în turn), comparația acestora (prin studii teoretice și teste experimentale) și prezentarea rezultatelor și a concluziilor.

În cadrul experienței s-a studiat comportarea soiului Blue Congo, cultivat în jardiniere, ghiveci, sac de rafie și ladă de lemn, respectând condițiile de bază recomandate pentru acest soi. S-au studiat trei factori tehnologici: densitatea, calitatea și evoluția. Cercetările efectuate contribuie la cunoașterea și implementarea tehnologiei agriculturii pe înălțime.

În urma analizei efectuate, cea mai mare pondere au avut-o plantele din cadrul de lemn, prin interacțiunea factorilor: irigare, fertilizare cu îngrășământ natural și mineral, urmând ghiveciul, sacul, apoi jardinierele.

În cadrul tehnologiei integrate de cultură a cartofului mov, cultivarea acestora în jardiniere este anticipată să scadă din cauza condițiilor nefavorabile de cultură. Tuberculii nu se pot dezvolta corespunzător în suportul cu dimnesiunile specifice jardinierelor.

Study on the exploitation of purple potatoes in apartment and small crops

Summary

The choice of the research theme had in principle different motives related to the study of the technology of potato cultivation in pots, pots, raffia and wooden boxes, adapted to the specific conditions of the purple potato, in order to develop new solutions for exploiting the agroproductive potential of the dwellings family or small spaces. The area chosen for the location of the experiment is Timișoara, in the courtyard.

The main objective of the paper is to analyze the methods used for apartment crops and small areas to determine the relationships between the vegetation factors and the cultivated plants, as well as the influence of the agro-technical measures on the methods of their management in order to optimize the purine potato culture.

The subsumed objectives are related to the critical analysis of the main elements of the methodology used in apartment crops (pots and bags), by presenting the typology and principles used for small spaces (the tower), their comparison (by theoretical studies and experimental tests) and the presentation of the results and the conclusions.

In the experience, the behavior of the Blue Congo variety, grown in jardiniere, pot, raffia bag and wooden crate, was observed, observing the basic conditions recommended for this variety. Three technological factors have been studied: density, quality and evolution. Research done contributes to the knowledge and implementation of high-tech farming technology.

After the analysis, wood plants were the most important factor, due to the interaction of the factors: irrigation, fertilization with natural and mineral fertilizers, followed by the pot, the bag, then the jardiniere.

In the integrated technology of purée potato cultivation, their cultivation in the gardens is expected to decrease due to unfavorable crop conditions. Tubers can not grow properly in the support with the specific sizes of the jardiniere.