CAPITOLUL 1. N OȚIUNI T EORETICE PRIVIND ANALIZA [624716]

1
CAPITOLUL 1. N OȚIUNI T EORETICE PRIVIND ANALIZA
TEHNICĂ A VALORILOR M OBILI ARE

1.1. ELEMENTE DEFINITORII ALE ANALIZEI BURSI ERE
Una din c ele mai incit ante probleme legate de activit atea bursi eră este cea a
posibilității pr evederii m odului d e mișc are a cursului bursi er, a anticipării tr endului pi eței.
Activit atea complexă a unei burs e de valori implică cu n ecesitate existența unui
sistem d e indic atori st atistici, c are să cu antific e cantitativ și c alitativ pr ocesele
tranzacționale, imp actul dintr e cerere și ofertă, pr ecum și t endinț ele în viit orul apropiat pe
respectiva piață. În același timp, indic atorii sp ecifici activității bursi ere stau la baza unor
analize rigur oase, fund amentate matematic, cu privir e la activit atea prezentă și d e
perspectivă a bursei din punctul d e vedere al cumpărăt orilor, cât și al vânzăt orilor de titluri
mobiliare.
– Indic atorii cantitativi se referă, în princ ipal, la: prețul cu c are se vinde și se cumpără un
anumit titlu d e valoare la un m oment dat, valoarea nominală și d obând a ce o poate
primi p osesorul, numărul d e titluri tr anzacționate, precum și alți indic atori legați de
operațiuni c omplexe pe piețele bursiere.
– Indic atorii calitativi oferă posibilil or inv estitori o imagine a situației prezente pe piața
de valori mobiliare, precum și t endinț ele posibile în ceea ce privește atractivit atea unui
anumit titlu, a unui p ortofoliu de titluri s au a bursei în g eneral.
Fiecare bursă d e valori are propriul ei sist em de indicatori. Indif erent, însă, d e tipul
bursei, sist emul includ e indic atori referitori la aceleași activități:
a) indic atorul g eneral al activității bursi ere (indic ele bursei),
b) indic atori sint etici pentru s ectoarele economiei naționale (indic atori sectoriali:
industri e, agricultură, alimentație publică, servicii, fin anțe, asigurări s ociale etc.),
c) indic atori cantitativi referitori la numărul d e titluri c otate, numărul d e titluri
cumpăr ate/vândut e, prețurile de vânz are/cumpăr are, numărul d e contracte încheiate,
volumul tr anzacțiilor, niv elul capitalizării bursi ere,
d) indic atori calitativi: rata rentabilității, riscul unui titlu m obiliar, volatilitatea unui titlu
mobiliar.
Orice proces decizional se bazează pe informații corecte și actuale. Decizia de
investiție are la bază o analiză inv estițională care pleacă de la evaluarea factorilor calitativi
ai unui p ortofoliu și c ontinuă cu d etermin area momentelor optime de vânz are și cumpăr are
a activelor financiare din c are este constituit acel portofoliu.

2
Pe piața valorilor mobiliare sunt utiliz ate două tipuri d e analiză: analiza
fundamentală și analiza tehnică.

1.2. ANALIZA FUND AMENTALĂ

Analiza fundamentală pe piața bursieră vizează, în princip al, explic area mișcării
cursuril or pe termen mediu și lung. Ea se realizează atât la nivelul acțiunil or individu ale,
respectiv al firm elor emitente, cât și l a nivelul pi eței acțiunil or (burs a), respectiv al vieții
economice, în g eneral.
În primul c az, se urmăr ește estimarea, în fiecare secvență d e timp, a unui curs
teoretic al acțiunil or (valoarea intrins ecă) pl ecând d e la date de bază privind c ompania
emitentă ( evoluție, management, str ategie de afaceri, situ ație financiară), pr ecum și d e la
climatul economic în c are aceștia își desfășoară activit atea.
În al doilea caz, obiectivul este evaluarea factorilor care determină și exprimă
starea de evoluție, de ansamblu, a vieții economice și aprecierile cercuril or de afaceri în
legătur a cu perspectivele de dezvoltare.
Analiza fundamentală pr esupun e studiul c omparativ al unui s et de indic atori pe
baza datelor din bil anț și a prețului f ormat pe baza cererii și ofertei (preț de piață). Acesta
din urmă, f ormat pe o piață organizată, după cum Burs a de Valori reflectă, în m od
justific at, performanțele economice ale emitentului, pr ețul d e piață fiind im aginea
interesului inv estitorilor pentru acțiun ea respectivă.
Cultur a investițională contribui e, în m od esențial, la capacitatea de interpretare a
indic atorilor economico-financiari și p ermite, împr eună cu analiza tehnică, c ontrolul
asupra riscului inv estițional. Un r ezultat al acesteia este și div ersific area rațională a
portofoliului d e investiții, c eea ce permite satisfacerea cerinței de gestiun e eficientă a
portofoliului.
Termenul d e analiză fund amentală se explică prin sin e în mult e privinț e. Aceasta
implică analiza situației financiare a societății, luând în c onsiderare mai mulți f actori.
Obiectivele analizei fund amentale sunt ori să evalueze activele unei societăți, ori să
estimeze profituril e posibile ale societății în următ orii ani.
Analistul p e probleme fundamentale studi ază condițiil e de dezvoltare a anumit or
domenii d e activit ate și a anumit or societăți. Analistul c ercetează c osturil e, marja
profitului, p erformanța managerială, pr oducți a și situ ația financiară. Analistul tr ebuie să
studi eze toate aceste caracteristici în dif erite etape ale ciclului activității s ocietății. Aceste

3
stadii sunt următ oarele: dezvoltarea, creșterea, stabilizarea și d eclinul. M ajoritatea
analiștilor se concentrează asupra studi erii viit oarelor posibile profituri și m ai puțin asupra
divid endelor curente sau a activelor, considerând că mărim ea profitului d etermină cr eșterea
prețului acțiunil or.
Folosind această m etodă, rămân e un sp ațiu larg pentru int erpretări și jud ecăți
subiective, din acest motiv existând m ereu opinii dif erite în ceea ce privește valoarea unei
acțiuni.
Indic atorii utiliz ați în analiza fundamentală sunt:

Avantajele analizei fund amentale sunt urmă toarele:
1) Disciplin a – orice încercare de a estima valoarea intrins ecă duc e la micș orarea lipsei de
claritate în lu area deciziei privind oportunit atea unei inv estiții, f orțează inv estitorul să
cuantific e variabilele, în l oc să s e bazeze pe calitatea judecății sale. Deși pr ognoza
princip alelor variabile poate fi hazardată, aceasta poate să evidențieze probleme
specifice care nu apar la o abordare mai subi ectivă.
2) Riscul – la determin area celei mai potrivit e rate de revenire pentru c alculul v alorii
intrins eci, se va releva implic ațiile riscului asociat unei acțiuni ordinare. Diferența reală
sau prim a de risc v a diferi în funcți e de calitatea acțiunil or. Imp ozitarea diferită și
potențialul de creștere diferit influ ențează, d e asemenea, rata de scont.
3) Relația dintre prețul cur ent al acțiunii și p erformanțele pieței – în cadrul anumit or
metode, estimarea raportului pr eț/beneficiu este cel mai imp ortant pas în d etermin area
valorii intrins eci. Analiza se aplică r aportului pr eț/beneficiu tr ecut și pr ezent pentru
determinarea celui m ai potrivit multiplic ator. Dacă raportul un ei societăți list ate este la -EPS (profitul net per acțiune) calculat ca raport între
rezultatul net al exercițiului (profit sau pierdere) și numărul
total de acțiuni emise de către societatea comercială ;
-PER (raportul preț/profit net per acțiune) se calculează
împărțind prețul de piață (prețul mediu după ședința de
tranzacționare) la profitul net per acțiune (EPS) ;
-Capitalizarea este numărul acțiunilor emise înmulțit cu
prețul de piață al acțiunii respective;
-DY (randamentul dividendului) este raportul dintre
dividendele plătite la sfârșit de an și capitalizarea societății.

4
un niv el ridic at comparat cu r aportul înr egistrat în tr ecut cu r aportul pr eț/beneficiu al
unor societăți simil are listate, atunci analistul tr ebuie să studi eze anumiți f actori
(divid ende viitoare etc.), p entru a vedea dacă pr oiectele făcut e justifică multiplic atorul
curent. R aportul utiliz at este de o importanță cruci ală și analistul tr ebuie să aibă grijă să
nu fie influ ențat de psihologia curentă a pieței în alegerea raportului p otrivit.
Dezavantajele analizei fund amentale
1) Previziunile variabilelor fund amentale – prognozarea viitoarelor profituri d evine
evident o sarcină d eosebit d e dificilă și cu mult e capcane. De aceea, este tentant să
recurgem la analize extins e în calculul pr ofituril or constante. Chi ar și atunci când s e
cunosc cifr ele beneficiului p er acțiun e pentru primul an, este necesară determin area
ratei de plată pentru a permite calculul fluctu ației divid endelor și m enținerii pr ofitului
pentru viit orul an. Tr ebuie să țin em seama că estimarea venitului, divid endelor și
profitului c e se poate sau nu să fi e atinsă d atorită influ enței factorilor externi. P e scurt,
nu trebuie subestimate dificultățil e inerente prognozării, c are tind să s e înmulț ească.
2) Schimb area pulsu lui pieței și cicluril or pieței – datorită acestei schimbări d eseori,
analiza valorii intrins eci devine oarecum st erilă, p entru o perioadă scurtă d e timp.
Mult e metode de evaluare a acțiunil or consideră că există o relație directă într e profit și
valoarea curentă a acțiunii. În pr actică, d eclinul cicluril or activitățil or și/s au
schimbăril or psih ologice temporare în cotarea pieței ar put ea avea efect mărit asupra
prețului r eal al acțiunil or decât rata de creștere a profitului pr ognozată sau atinsă.

1.3. ANALIZA TEHNICĂ
Analiza tehnică este procesul d e studi ere a istoriei cursului v alorlor mobiliare,într-
un efort de a determin a cursuri pr obabil viit oare. Specialiștii in analiza tehnică p ornesc de
la premisa ca forțele cererii și ofertei sunt r eflectate și pr ețurile și volumele titluril or
tranzacționate. Prin examinarea acestor structuri, ei pot realiza previziuni cu privir e la
sensul și v aloare evoluțiil or viit oare a cursuril or valorilor mobiliare. În s ensul c el mai
restrâns al analizei tehnice,se consideră că fluctu ațiile prețului r eflectă f orțe și influ ențe
atât raționale cât și emoționale. Mișcăril e prețului, oricare ar fi f actorii care le determină,
odată apărut e, vor persista încă o perioadă de timp, putând fi astfel detectate.
Ca o consecință dir ectă a celor enumerate mai sus, t ehnici enii c onsideră că nu s e
obține mult pr ofit din c ercetarea indic atorilor fund amentali. Prin m etodele fundamentale va
conduc e, în opinia lor, mai degrabă la explic area nivelurilor actuale ale prețurilor decât o
previziun e plină de acuratețe a prețurilor viit oare.

5
Tehnici enii au descoperit și susțin r epetitivit atea, ciclit atea evoluțiil or prețurilor și
ordonarea lor în f ormțiuni id entific abile, indif erent de natura acestora: cursuri v alutare,
cursuri ale acțiunil or, ale mărfur ilor, futur es etc. Ei combat teoria mersului aleator.
Încercând să id entific e aceste formațiuni distinct e cunoscute și tr enduril e în st adii
incipi ente, ei calculează fluctu ațiile prețurilor pe bază continuității ist orice a acestora.
Tehnici enii ign oră d eclarațiile politicienilor și a reprezentanților oficiali
(guvernatorul băncii c entrale, ministrul d e finante, etc.), p entru că d acă acestă d eclarație
este cu adevărat semnific ativă, acesta va fi reflectată d e nivelul cursului v alutar
tranzacționat. Fund amentaliștii au o adevărată fascinație pentru d eclarațiile oficialilor, în
special pentru c ele care au put erea de a influ ența deciziil e guvernatorilor băncil or centrale
de a modifica ratele dobânzil or. D acă, d e exemplu, Alan Gr eenspan ar declara că
Rezervele Federale vor reduce ratele dobânzil or în viit orul apropiat, analiștii fund amentali
vor vind e dolarii și v or cumpăr a imediat yeni sau euro. Faptul că analiștii fund amentali
decid că este oportună pr eschimb area dolarilor americani va determin a o prăbușir e a
cursului v alutar al acestei monede, vizibilă în gr aficele bursi ere. Tehnici enii care privesc
graficele în timpul d eclarației lui Gr eenspan vor remarca o mișc are amplă a cursului
dolarului p e graficele bursi ere. Pe măsură c e cursuril e de schimb d etermină n oi trenduri,
tehnici anul își schimbă p oziția pe piață. În sc enariul d escris t ehnici enii urmăr esc trenduril e
determin ate de elemente fundamentale, prin instrum ente proprii: urmăr esc trenduril e, nu
iau iniți ative proprii în pi ață, doar urm ează lini a acesteia.
Analiza tehnică s e preocupă m ai degrabă de ceea ce s-a întâmpl at de fapt pe piață,
decât d e ce ar fi tr ebuit să s e întâmpl e. Analistul t ehnic nu este prea preocupat de nici unul
dintr e factorii d e imagine de ansamblu care afectează pi ață, așa cum este analistul
fundamental, ci s e va concentra pe acel factor care este dat de piața instrum entului
respectiv. D e aceea, analiza tehnică este în egală măsur a o artă sau o abilitate subiectivă, al
cărei succ es depinde, în m are măsură d e experiența analistului.
Analiza tehnică s e bazează rareori pe un singur indic ator, nici unul n edovedindu -se
infailibil, ci acordă cr edit utilizării unui grup d e indic atori agregați.
În pr ezent, există un v olum v ast de date și o gamă l argă d e tehnici analitice
disponibile, care îi pot ajuta pe jucăt orii de pe piată să aleagă pe ce anume instrum ent să
investească și când să f acă acest lucru.
În urmă cu câțiv a ani, un tr ader de futur es, Gr ant D.N oble, a sugerat că există tr ei
teorii de tranzacționare, care îi ghid ează pe unii jucăt ori de pe piață în utiliz area de către
aceștia a analizei tehnice și fund amentale:

6

1.3.1. Teoria lui D ow este considerată că fiind punctul d e pornire a ceea ce numim
azi analiză t ehnică, un sum ar al principiil or de bază în analiză gr aficelor.
Charles H. D ow, jurn alist, f ondator al Wall Str eet Journal, a public at într -o serie de
255 d e editoriale ideile sale cu privir e la mișcăril e din pi ață fin anciară. După m oartea sa,
Willi am P. H amilton și R obert Rh ea au sint etizat toate aceste idei și l e-au concretizat în
ceea ce numim azi Teoria Dow. Teoria Dow este formată din 6 c oncepte:
1. Mediile sintetizează toată inf ormația. Mediile la care se face referire sunt d oi
indici ai pieței americane, Dow Jones Industri al (indic ele pentru industri e) și Dow Jones
Transportation (indic ele pentru tr ansport).
Ideea de bază este foarte simplă: cr eșterea economică s e bazează pe industri e, care
produce bunuri d e consum. Industri a este dezvoltată în dif erite părți ale unei țări. P entru c a
produsele să ajungă l a consum atori, iar fabricil e să se alimenteze cu m ateriale de producți e,
este nevoie de transport.
În perioadă anilor 1900, tr ansportul s e realiza în mare măsură cu ajutorul tr enuril or,
fiind p erioada expansiunii că ilor ferate.
Pornind d e la ideea că indus tria și tr ansporturil e erau factorii princip ali ai
dezvoltării economice, și în același timp nu put eau exista separate, Charles Dow a creat cei
doi indici, c ompuși din dif erite companii d e dimensiuni m ari, stabile, ce reflectau practic
evoluția economiei americane.

•Indicatori – Oscilatori: Indicele Puterii Relative(RSI);
•Teoria numerelor: numerele Fibonacci, numerele Gann;
•Valuri: Teoria valurilor Elliot;
•Decalaje: Înalte/Joase, De deschidere/De închidere.
Teoria A – echilibrul
de piață este preferat
de experți

•Indicatori – Oscilatori,exemplu: Indicele Puterii Relative(RSI);
•Teoria numerelor: Triunghiuri, Head&Shoulders;
•Drepte de trend – Canale;
•Cicluri .
Teoria B -Analiza
tehnică clasică –
preferată de
consultanți publici
•Spread -uri-Luni, Burse;
•Factori sezonieri:Vremea, economia;
•Rapoarte: Așteptările în raport cu realitatea
Teoria C –
Fundamentele ofertei
și ale cererii –
preferată de traderii
de ring

7
Indicii au fost schimb ați de multe ori de-a lungul timpului, p entru a reflecta cât m ai
bine industri a și transporturil e actuale. În sp ecial companiile de transport au fost schimb ate
o data cu renunțarea la căile ferate și dezvoltarea altor mijl oace de transport.
2. Există tr ei trenduri ale prețului. Prețul se poate mișc a în sus (trend ascendent),
în jos (trend descendent), sau în l ateral (consolidare).
Acestea pot fi f oarte ușor recunoscute după p oziția maximelor și minim elor
intermediare. Un tr end care are maxime și minim e din c e în ce mai sus, în urc are, este un
trend ascendent. Un tr end care înregistrează m axime și minim e din c e în ce mai joase este
un tr end descendent, iar un tr end care nu evoluează nici ascendent, nici d escendent este un
trend în c onsolidare.
3. Tr enduril e majore au trei faze. Un tr end înc epe, se dezvoltă și înc etează să m ai
fie valabil. Aceste faze sunt dirij ate de marii jucăt ori din pi ață, cei care pot influ ența
evoluția prin c apitalurile mari cu c are participă, numi ți și smart money, pentru că sunt bin e
informați și știu cum să acționeze în piață.
În faza de început a unui tr end, numită și acumul are, investorii inf ormați, pe baza
informațiilor de care dispun, intră în pi ață, acumulând v olume. Această fază este foarte
greu de detectat de către marele public, p entru că nu sunt mișcări s emnific ative în pr eț.
Unele indicii p ot fi însă obținut e urmărind v olumele.
În această fază inv estitorii instituți onali consideră că pi ață a asimil at deja toate
știrile existențe, iar trendul r espectiv este deja forțat.
După c e aceștia termină adoptarea pozițiilor lor, înc ep să apără în pr esă știri
pozitive, încep să fi e vizibil e semnalele de redresare și toată lum ea recomandă cumpăr area.
Această fază reprezintă f ază de particip are a publicului, c aracterizată de mișcări
evidente ale prețurilor și v olumelor, dus e uneori până l a exagerare pe bază sp eculațiilor.
Apare însă un m oment în c are piața, deja supra-cumpăr ată, nu m ai asimil ează
știrile pozitive pe care le prim ește. Aici ar trebui să fi e un semnal de alarmă p entru t oată
lumea. Smart money deja își închid p ozițiile și își m archează pr ofituril e, în timp c e euforia
datorată creșterilor anterioare este încă vizibilă în pi ață.
Semnale subtil e, care avertizează asupra terminării trendului și intrării în f ază de
distribuți e, pot fi observate pe volume, care încep să sc adă (s au sunt n eobinuit d e mari din
cauza retragerilor masive și violențe ale investitorilor mari din pi ață).
Un alt semnal care ar trebui să r eprezinte o alarmă este neasimil area unor știri
pozitive în pr eț. O dată cu închid erea pozițiilor de către investitorii instituți onali, care s-au
folosit de euforia generală din pi ață pentru a se retrage, se termină și tr endul ascendent.

8
4. Mediile trebuie să se confirm e reciproc. Două concepte foarte importante în
analiză sunt cele de confirm are și div ergență. Div ergențele apar atunci când d oi indici s au
indic atori evoluează în s ensuri dif erite, și r eprezintă un s emnal de alarmă cu privir e la
stabilitatea unui tr end.
Din moment ce industri a și transporturil e sunt strâns l egate, iar evoluția oricăreia
dintr e ele o afectează și p e cealaltă, este natural să observăm o confirm are a celor două
medii, Dow Jones Industri al și Dow Jones Transportation, în m area majoritatea cazurilor.
Când apare o divergență între cele două (spr e exemplu, un a continuându -și ascensiun ea cu
minim e și m axime în urc are, iar cealaltă înr egistrând un m axim m ai mic decât
precedentul), avem un s emnal imp ortant care avertizează asupra sănătății tr endului
ascendent.
Dow susțin ea că nici o mișcare importantă nu put ea să apară atunci când c ei doi
indici nu s e confirm au.
5. Volumul tr ebuie să confirm e trendul . Tot un c oncept referitor la confirm are și
divergență, însă d e data aceasta între volumul și preț. Atâta timp cât pr ețul este în trend
ascendent, volumul tr ebuie să fie în cr eștere ca tendință . În timp c e prețul sc ade, tendinț a
volumului tr ebuie să fie spre scădere.
Din m oment ce prețurile urcă, st abilitatea trendului ascendent este dată de numărul
de particip anți și d e capitalul p e care reușește să îl atragă în tr anzacționări. Acestea se
reflectă în v olum. Un v olum în cr eștere semnifică faptul că t ot mai mulți p articip anți
doresc să i ntre în piață.
Când pr ețurile continuă să urc e însă v olumul înc epe să sc adă, s emnific ația este că
investitorii înc ep să își m archeze profituril e și să s e retragă, în timp c e trendul ascendent nu
mai este la fel de atractiv și își pi erde puterea și sust enailitatea. Ieșirea din pi ață a
particip anților de reflectă în v olumele în scăd ere.
Situația este asemănăt oare în trend descendent – pe măsură c e particip anții i es din
piață, pr ețurile încep să sc adă. Când v olumele cresc iar prețurile continuă să sc adă,
semnalul tr ansmis este că trendul d escendent a devenit sl ab și tot mai mulți b ani intră în
piață în așteptarea creșterilor de preț.
6. Valabilitatea unui tr end. Deși se pot vedea divergențe, unele pot fi false. Avem
astfel nevoie de o confirm are a întoarcerii trendului. Până nu avem această confirm are, se
presupun e că trendul este încă în efect și orice divergență trebuie luată doar că s emnal de
avertizare, nu m otiv pentru a intra în piață.

9
Deși foarte importantă, această teorie nu a scăpat criticil or de-a lungul t impului. C ei
care sunt împ otriva ei susțin că s emmn alele date sunt întârzi ate, pierzând în jur d e 20%
dintr -un tr end în ainte de a da un semnal pentru intr are în trendul r espectiv. D e asemenea,
cu ajutorul ei nu s e puteau anticip a trenduril e. Înaintarea acestor critici ign oră faptul că
Dow nu a intenționat niciodată să anticip eze un tr end. Sc opul să u a fost să îl d etecteze din
fazele incipi ente ale formării și să obțină câșt ig din p artea cea mai consistentă a acestuia,
ieșind în ainte de termin area lui.
1.3.2. Teoria lui Elliot . Ralph Nelson Elliott a fost un g eniu și un c ontabil
profesionist al anilor '20. El a descoperit că pi ețele financiare nu m erg atât de haotic, așa
cum s e credea, ci funcți onează după anumit e principii, c e au fost relatate în cartea intitul ată
The Wave Principl e.
Conform teoriei lui Elliot, piața se mișcă î n cicluri r epetitive, numit e valuri. V alurile
lui Elliot sunt fr actale, ele putând fi diviz ate în părț i, fiecare fiind o copie simil ară a
întregului. Valurile lui Elliott reprezintă un a din f ormele de manifestare a acțiunil or și
contraacțiunilor. În linii g enerale teoria valurilor lui Elliott se bazează pe următ oarele
principii:

Un exemplu al modelului 53 este prezentat în figur a de mai jos:
Figur a nr.1.1. M odelul valurilor lui Elliott
1.După acțiuni urmeză contraacțiuni;
2. Tendința principală este formată din 5 valuri, după care urmează 3 valuri de corecție,
toate acestea formând modelul „53”;
3. Modelul „53” formează un ciclu complet și face parte la rândul său din alt model „53”
de un nivel superior;
4. Modelul „53” este stabil, variază numai timpul de formare a acestuia.

10
În acest m odel, valurile 1, 3 și 5 r eprezintă v alurile impulsiv e, iar valurile 2, 4
reprezintă v alurile de corecție. Valurile a, b și c f ormeză corecția tendinț ei formate de
valurile 1- 5. Tendinț a princip ală formată de valurile 1-5 poate fi atât ascendentă cât și
descendentă. V alurile a, b și c t ot timpu l se mișcă în dir ecția opusă mișcării v alurilor 1-5.
Conform teoriei valurilor lui Elliott, fiecare val a unui ciclu sup erior reprezintă un
model 53 complet de nivel inferior, ceea ce se poate observa din figur a nr.1.2.:
Figur a nr.1.2. Compun erea valurilor lui Elliott

Teoria valurilor lui Elliott bază m atematică și anume numerele Fibonacci. Un ciclu
complet conform teoriei reprezintă un element din succ esiunea Fibonacci. Spr e exemplu p e
figur a 1.2 sunt pr ezentate 2 valuri princip ale (de impu ls și d e corecție), 8 v aluri m edii și 34
valuri mici. Cifr ele 2, 8 și 34 f ac parte din succ esiunea Fibonacci.
În pr actică p entru pr ognozarea lungimii mișcării pi eței care poate dura de la câteva
minut e sau ore până l a câțiv a ani sau decenii, analiștii util izează m odelul v alurilor lui
Elliott în c ombin are cu instrum entele Fibonacci.
Cel mai mare dezavantaj al teoriei valurilor lui Elliott este datorat diferenței de
interpretare a formării unui v al și sfârșitului altui v al, datorită implicării f actorului um an,
ce poartă un c aracter subi ectiv.

11
CAPITOLUL 2. R EPREZENTĂRI ȘI INDIC ATORI ÎN ANALIZA
TEHNICĂ

2.1 R EPREZENTĂRI GR AFICE, TRENDUL ȘI C ONFIGUR AȚII GR AFICE ÎN
ANALIZA TEHNICĂ
În analiza tehnică s e utiliz ează o serie diversă d e instrum ente. Toate acestea au
nevoie de grafice, care pot fi c onstruit e manual sau cu ajutorul a software specializat. Un
grafic reprezintă un m od de a afișa anumit e date. (Anghel & Popa, 2012)
În general dacă datele sunt sub f orma de tabel ele sunt m ai greu de interpretat. In
plus p e un tabel nu n e putem da seama de felul cum s e mișcă un pr eț. În m odul c el mai
simplu un gr afic conține doua axe (X=orizontală și Y=v erticală).
Pe axa X se afișează timpul într e anumit e valori sau de la o dată aleasă pană la zi,
iar pe axa Y se afișează pr ețul, altfel spus c otările hârtiil or de valoare. Există o gamă
variată de grafice utiliz ate în analiză, însă c ele mai imp ortante sunt:

Graficul lini ar reprezintă c ea mai simplă f ormă d e grafic, acesta unește punctele cu
coordonatele Y și X. (Anghelache, 2013)
La etapa actuală de dezvoltare a analizei tehnice graficele liniare se utiliz ează rar.
Pe axa verticală de obicei se depune prețul cererii și ofertei, prețul m axim și minim
sau prețul d e închid ere. Axa timpului p oate fi div ersă – pe minut e, pe ore, pe zile, pe
săptămâni, p e luni, după cum s e vede în figur a nr.2.1. Există d ouă m odalități d e construir e
a axei verticale și un a a axei timpului.
GRAFICE
DE
ANALIZĂ Graficele
liniare
Graficele
sub formă
de bare
Graficele
cu puncte
și figure Graficele cu
lumânări

12
Figur a nr.2.1. Gr aficul lini ar

Sursă – http:// en.wikip edia.org/wiki/Lin e_chart
Axa verticală aritmetică este cea mai des utiliz ată modalitate, und e fiecare diviziun e
reprezintă o schimb are egală a prețului. Aceasta are sens în c azul în c are diapazonul
prețurilor este îngust, adică p e piața cu operațiuni p e termen scurt cu active.
Axa verticală logaritmică, sc opul princip al al acestei modalități d e construir e îl
constitui e evaziunea unor creșteri și scăd eri colosale a prețurilor, și este utiliz ată pentru
graficele hârtiil or de valoare, în a căror istorie s-au înr egistrat mari creșteri și/s au scăd eri
ale prețului. (Anghelache, 2010)
Axa timpului l a fel poate fi div ersă, înc epând cu pr ezentarea informației cu privir e
la înregistrarea fiecărei tranzacției și terminând cu inf ormația cu pri vire la ultim a tranzacție
a lunii.
Graficul cu b are este cel mai des utiliz at de către analiștii occidentali pentru
prezentarea dinamicii pr ețurilor. Pe grafic datele cu privir e la hârtia de valoare analizată se
prezintă sub f orma unei serii de bare – linii verticale.
Axa timpului p oate prezenta date începând d e la cele pe minut până l a cele anuale, în
dependență d e perioada analizată.(Ciobanu, 2007)
În m area parte a cazurilor fiecare bar ne indică pr ețul m axim, mini m și pr ețul d e
închid ere pentru d ate istorice, iar pentru pr ețurile actualizate ne prezintă pr ețul m axim,
minim și ultimul pr eț. Un ele bare (în sp ecial cele pentru hârtiil e de valoare tranzacționate

13
la bursă) p e lângă pr ețul m axim, minim și d e închid ere ne mai prezintă pr ețul d e
deschid ere, după cum s e vede în figur a nr.2.2.
La fel ca și în c azul gr aficului lini ar, graficul sub f ormă d e bare se poate prezenta pe
axe aritmetice și logaritmic e în dependență d e hârtiil e de valoare analizate.
Fugur a nr.2.2. Gr afic cu b are

Sursă – http:// en.wikip edia.org/wiki/B ar_chart

Graficele cu bare sunt f olositoare, deoarece conțin m ai multă inf ormație privit or la
activul analizat decât cele liniare, iar datele pe perioade sunt pr ezentate compact.
Graficul cu lumânări poate fi folosit pentru a prevedea evoluția pieței. Datorită
coloristicii l or, graficele cu lumânări (c andlestick) oferă detalii vizu ale mai bun e decât
graficele cu bare.(Ciobanu, 2007 )
Fiecare unitate de timp este prezentată sub f orma de lumân are, alcătuită din c orp și
umbr e, cun oscute și sub d enumir e de fitiluri. C orpul lumânării pr ezintă pr ețul d e
deschid ere și de închid ere sau prețul d e deschid ere și ultimul pr eț, iar umbr ele reprezintă
prețul m axim și minim , dacă se află în afara diapazonului pr ețurilor de deschid ere și
închid ere, după cum s e vede în figur a de mai jos:
Figur a nr.2.3. Gr aficul c andlestick

Sursă – http:// en.wikip edia.org/wiki/C andlestick_ch art
Pe lângă c ele expus e mai sus, lumânăril e oferă o prezentare vizuală a modificării
relative a prețului hârti ei de valoare pentru o anumită p erioadă de timp:

14
1) Dacă pr ețul d e închid ere sau ultimul pr eț este mai mic, d ecât pr ețul d e deschid ere,
atunci c orpul lumânării s e hașurează în n egru;
2) Dacă pr ețul d e închid ere sau ultimul pr eț este mai mare, decât pr ețul d e deschid ere,
atunci c orpul lumânării s e hașurează în alb sau roșu.
Cu toate că graficele candlestick au fost intr oduse nu d e mult în analiza tehnică
occidentală, aceastea au fost utiliz ate sute de ani de negustorii de orez japonezi. Mulți
analiști, c are utiliz ează aceste grafice, consideră ca modelele analizate timp d e 2-3 zile, pot
oferi semnale importante pentru pi ețe cu tr anzacții p e timp scurt, d e exemplu pi ețele
futur es.(Chițu, 2009)
Graficul cu punct e și figuri reprezintă o metodă simplă d e prezentare a dinamicii
prețurilor cu sc opul d eterminării d e modele și tendinț e. Aceste grafice sunt uș or de
construit, d eoarece ele nu conțin axa timpului, ci doar modificăril e prețului în pl afoanele
stabilite de analitic. Până l a crearea a software specializat, aceste grafice erau cele mai
populare instrum ente și pân a acum s e utiliz ează pe piețele futur es.
Graficul c onstă din b are verticale, und e axa verticală este împărțită p e celule, iar
scara se numește mărim ea celulei. O altă c ondiție esențială este numărul d e celule ce
prezintă o schimb are a mișcării gr aficului. (Anghelache , 2010)
Princip ala deosebire a acestor grafice o constitui e faptul că axa orizontală nu
depinde de timp, d e aceea zilele pot fi d eosebite prin n otarea datei sau printr -o culoare
diferită.
Figur a nr.2.4 . Graficul cu punct e și figuri

Sursă – http://www.inv estopedia.com/univ ersity/t echnic al/techanalysis7. asp

Graficele cu punct e și figuri se utiliz ează pentru d epistarea semnalelor de vânz are sau
cumpăr are și pentru d etermin area următ oarelor situ ații:

15
1. Cererea este mai mare decât oferta – pe grafic sunt d epuse coloane lungi d e figur e X
(în sus);
2. Oferta este mai mare decât c ererea – pe grafic sunt d epuse coloane lungi d e zerouri 0
(în jos);
3. Egalitatea cererii și a ofertei – pe grafic sunt d epuse coloane scurt e de figur e și zerouri
ce alternează.

2.2 INDIC ATORI UTILIZ AȚI ÎN ANALIZA TEHNICĂ

Un indic ator tehnic r eprezintă o serie de date care sunt obținut e prin aplicarea unei
formul e (ecuații) asupra prețului un ei activ. L a calculul indic atorului s e pot folosi oricare
din v alorile de deschid ere, închid ere, minim e, maxime, volum. Unii indic atori folosesc
doar o parte din aceste valori, iar alții le folosesc pe toate. Toți indic atorii folosesc valori
din m ai mult e zile de tranzacționare. De obicei numărul d e zile pe care le folosesc este
introdus c a parametru. Unii indic atori se afișează supr apus p este graficul d e preț, iar alții se
afisează într -un gr afic separat. O formul a de calcul p entru un indic ator are ca rezultat o
valoare pentru o anumit a zi.( Chițu, 2009)
Un indic ator tehnic oferă o altă p erspectivă în analiza prețului unui activ. Unii
indic atori cum ar fi m ediile mobile se obțin cu f ormul e simpl e și uș or de înțeles. Alți
indic atori, ca de exemplu St ochastic, au formul e complic ate și mai dificil d e înțeles. Dar
indif erent de complexitatea formul ei de calcul, indic atorul are scopul d e a aduce o nouă
abordare în studiul evoluției unui pr eț.
În general indic atorii pot fi împărțiți în tr ei grup e, în d ependență d e funcții, cum
sunt: indicatori de alertă, indic atori de confirm are/urmărir e, indic atori de anticip are.
Un indic ator se poate folosi ca o alertă. D acă ne stabilim un niv el de suport și
constatăm că m edia a trecut sub acest niv el, atunci put em spun e cu o probabilitate mare că
trendul v a scădea. Sau dacă de exemplu observăm o divergență p ozitivă în cr eștere, atunci
e o alertă că s -ar putea forma un trend ascendent.(Ciobanu, 2007)
După cum s e poate deduce din d enumir e acest tip d e indic ator urmăr ește evoluția
prețului și c onfirmă tr endul. Ei mai sunt d enumiți și indic atori de urmă rire a trendului.
Foarte rar se poate întampla ca un astfel de tip d e indic ator să anticip eze o mișc are
ulterioară a unui activ. Indic atorii de urmărir e funcți onează cel mai bine atunci când pr ețul
se mișc a într-un tr end put ernic. Acest tip d e indic atori au fost realizați pentru a ține
investitorii cât m ai aproape de trend, bin eânțeles atât timp cât tr endul e intact. D e

16
asemenea acești indic atori nu s e recomandă a fi folosiți p entru lu area deciziil or în c azul în
care prețul oscilează într e suport și r ezistență.
Cei mai utiliz ați indic atori de urmă rire sunt mediile mobile (simpl e și exponențiale)
precum și M ACD. Princip alul avantaj a acestor indic atori este că pot identific a începutul
tredului și p ot ajuta investitorii să urmăr ească până l a schimb area situației de pe piață.
Dacă pi ața e în tr end acești indic atori ne ajută să d eterminăm fluctu ațiile posibile și
semnalele false. Dacă în schimb, pr ețul se mișc a între suport și r ezistență atunci indic atorii
sunt m ai puțin f olosiți. Un alt dezavantaj este și faptul că acești indic atori ne avertizează
relativ târziu cân d înc epe sau se termină un tr end.(Fătu, 2008)
Indic atori de anticip are pot fi f olosiți p entru a anticip a o posibilă viit oare evoluție.
Majoritatea indic atorilor de acest tip arată put erea (intensitatea) variației prețului c alculată
pentru o anumită p erioadă d e timp. Printr e cei mai utiliz ati indic atori de anticip are se
numară CCI (Commodity Ch annel Ind ex), Momentum, RSI (Relative Strength Ind ex),
Oscilatorul St ochastic și Willi ams %R .
Mediile mobile sunt printr e cele mai utiliz ate în analiza tehnică deoarece sunt f oarte
ușor de înțeles de publicul l arg. Aceste medii au rolul de a determin a fluctu ațiile zilnic e ale
prețului unui activ cu sc opul d e a indentific a mai ușor un tr end. D e asemenea mediile
mobile sunt f olosite și la construcți a altor indic atori tehnici. (Chițu, 2009)
Cele mai utiliz ate medii m obile sunt SMA si EMA:

Media mobilă simplă se obține prin c alcularea mediei aritmetice a prețului unui activ
pe un anumit num ar de zile. Ca valoare a prețului p entru o anumit a zi se ia, de obicei,
prețul de închid ere. Toate mediile mobile sunt indic atori de urmărir e și se află înt otdeauna
în urm a mișcării pr ețului. De abia la câteva zile după c e a apărut mișc area de preț se poate
vedea efectul ei pe media mobilă. P entru un tr end scăzăt or prețul este sub m edie, iar pentru
un trend cr escător prețul este peste medie.(Anghelache, 2010) 1.SMA este prescurtarea de la Simple Moving Average (din
engleză) și se traduce prin Media Mobilă Simplă ;
1.EMA este prescurtarea de la E xponential Moving Average (din
engleză) și se traduce prin Media Mobilă Exponențială.

17
Deoarece este un indic ator de urmă rire rezultă că m edia mobilă este utilă doar când
prețul se află pe un tr end. D e aceea se mai num ește și indic ator de trend. Nu s e recomandă
folosirea nici unui tip d e medie mobilă când pr ețul variază într e suport și r ezistență.
Media mobilă exponențială seamănă cu SM A, doar că ultim a valoare are o
pondere mai mare în calculul EMA. Media mobilă exponențială a apărut c a urmare a
încercării d e a îndepărta dezavantajul m ajor al SM A, și anume întârzir ea. Astfel EMA e
mai aproape de mișc area prețului. (Ghilic, 2011)
În calculul EMA intervine un coeficient numit și c oeficient de ponderare care se
înmulț ește cu valoarea pentru ziu a curentă. Efectul este că dacă perioada pentru EMA e din
ce în ce mai mică atunci și p onderea ultim ei valori a prețului este tot mai mare.
Formul a generală de calcul p entru EMA este:
EMA(azi)=((Pr et(azi)-EMA(ieri))x Multiplic ator)+EMA(ieri)
unde multiplic atorul este o valoarea în procente ce se calculează după ur mătoarea formulă:
Multiplic ator =

Cea mai relevantă dif erență dintr e EMA și SM A constă în f aptul, că l a o mișc are
bruscă a prețului EMA se modifică m ai repede decât SM A, în m od special dacă se aleg
perioade scurt e pentru m ediile mobile.
Mediile mobile au mai mult e utilizări, d ar în m od special sunt f olosite la:
1. Identific area și confirm area unui tr end;
2. Identific area și confirm area nivelelor de suport și r ezistență.
Mediile mobile sunt f oarte utile atunci când vr em sa analizăm un tr end. D eoarece
sunt f oarte ușor de înțeles mulți analiști cu experiență le pot estima direct mental. Cu t oate
acestea se recomanda expun erea lor peste graficul d e preț pentru a evita eventualele
greșeli. M ediile mobile se folosesc înt otdeauna împr eună cu alți indic atori pentru a avea
confirm area celor constatate. Deoarece fac parte din c ategoria indic atorilor de urmărir e nu
vom put ea niciodata găsi, cu m ediile mobile, momentele exacte în care un pr eț are un
minim s au un m axim. M ulți f olosesc m ediile mobile pe indicii bursi eri pentru a avea o
vedere de ansamblu asupra pieței.(Ghilic, 2011)
Benzile Bolling er sunt un indic ator ce permite investitorului să analizeze
volatilitatea și valorile relative de preț pentru un activ. Indic atorul s e expune prin
suprapunere peste graficul d e preț și este format din tr ei elemente:
– O medie mobila simplă (SM A) în mijl oc;
– O bandă sup erioară formată din SM A plus d ouă deviații standard;

18
– O bandă inf erioară formată din SM A minus d ouă deviații standard.
Elementele componente se calculează în b aza următ oarelor formul e (Chițu, 2009) :
NX
SMA N
1j
j

Banda superioară = SM A + 2σ
Banda inferioară = SM A – 2σ
unde:
Xj – reprezintă c otările activului;
N – reprezintă numărul d e zile;
σ – deviația standard și s e calculează dup a următoarea formulă:
NSMA) -(X
N
1j2
j


Deviația standard e un parametru st atistic c e este folosit pentru a afla volatilitatea.
Folosirea deviației standard ne asigură o variație foarte rapidă a benzilor la mișcăril e brușt e
ale prețului. Cu cât pr ețul are o volatilitate mai mare cu atât benzile Bollinger vor fi m ai
late.
Alegerea perioadei pentru Benzile Bollinger se face pe considerentul că tr ebuie
găsită o combin ație optimă p entru un anumit activ. Găsir ea combin ației optime se face prin
încercări s uccesive. În m od normal după o mișc are foarte bruscă a prețului există
posibilit atea ca prețul să i asă în afara benzilor. Dacă însă acest lucru s e întâmplă pr ea des
înseamna că trebuie să alegem o perioada mai mare pentru B enzile Bollinger. Dacă pr ețul
nu atinge decât f oarte rar marginil e benzilor, atunci put em alege o perioadă m ai mic a.
Varianta optimă ar fi c a prețul să atingă din când în când m arginil e Benzile Bollinger, dar
nu să l e depășească d e prea multe ori.(Fătu, 2008)
Benzile Bolliger au rolul princip al de a ne arăta volatilitatea unui activ. Însă
împr eună cu alți indic atori poate fi folosită în lu ara unor decizii.
Semnalul de cumpăr are apare la începutul unui tr end ascendent și s e bazează pe felul
cum s e mișcă pr ețul în int eriorul benzii B ollinger. Se caută u n sfarșit d e trend descendent și
se urmăr ește apariția a doua minim e cu div ergență p ozitivă (minimil e ce ajung p e banda
inferioară sau în apropierea ei). Apoi se așteaptă până când pr ețul tr ece peste linia mediană
a benzii ( adică p este linia de SMA) și d acă prețul se menține pe trend cr escător, atunci e
semn că put em cumpăr a.

19
Semnalul de vânz are apare la sfârșitul unui tr end ascendent și s e bazează pe găsir ea
a două punct e de maxim l ocal. Dacă după aceste două m axime prețul coboară și s e află sub
linia mediană a Benzilor Bollinger, atunci îns eamnă că avem un p osibil s emnal de vânz are.
Trebuie însă să căutăm c onfirmări și din p artea altor indic atori.(Fătu, 2008)
Relative Strength Ind ex (RSI) este un oscilator creat de J. W elles Wild er și
public at pentru prim a dată în anul 1978 î n cartea sa New Concepts in T echnic al Trading
Systems. RSI c ompară creșterile cu scăd erile de pe o anumită p erioadă și are valori într e 0
și 100 și autorul recomandând folosirea ca parametru de analiză a unei perioade de 14 zil e.
Pentru a simplific a lucruril e RSI s e compun e din cât eva elemente simpl e: câștigul
mediu, pi erderea medie, primul RS și RS filtr at. Formul ele de calcul p entru RSI sunt
următ oarele (Ghilic, 2011) :

unde: N – numărul p erioadei de calcul
Figur a nr.2.5. Divergența RSI

Sursă – www.tr adeville.eu

20
Cu RSI s e pot genera trei tipuri d e semnale (Anghelache, 2010) :
1) Supr a-vânzare/supr a-cumpăr are – autorul recomanadă folosirea nivelelor 30 și
70 ca praguri p entru supr a-vânz are și respectiv supr a-cumpă rare. În general dacă RSI urcă
de la valori mici și tr ece de pragul d e la 30 se consideră că a început un tr end pozitiv. În
mod sim ilar pentru tr endul n egativ care se consideră valabil d oar dacă RSI c oboară de la
valori mari sub limit a de la 70. Tr ebuie de ținut c ont și d e faptul că p e un tr end m are
(luni/ ani) p ot exista trenduri m ai mici. Acestea se caută p entru a afla momentele optime de
intrare/ieșire;
2) Divergența – se caută vizu al pe grafice și are scopul d e a se afla dacă trendul s e
va schimb a. În figur a nr.2.5. se observă cum d eși trendul p ozitiv era foarte puternic t otuși
RSI anunță prin div ergența negativă o viitoare schimb are de trend. Această evoluție e
confirm ată apoi de trecerea RSI sub lini a de la 50. Cin e a vândut atunci a evitat trendul
negativ ce a urmat.
3) Intersecția cu lini a centrală – e foarte simplu d e căutat punct ele de intersecție cu
linia de la 50. D aca RSI d epașește linia centrală se consideră că e un tr end ascendent, iar
dacă RSI tr ece sub lini a centrală atunci e un trend descendent.
Oscilatorul St ochastic a fost cr eat de George C.Lane la sfârșitul anilor 1950.
Oscilatorul r eprezintă o indic ație a intensității un ei schimbări/v ariații de preț și arată
raportul în c are se află pr ețul de închid ere pentru ziu a curentă față de minimul și m aximul
din p erioada selectată. D acă oscilatorul stochastic ajunge la valori mari înseamnă că avem
o acumul are (cu pr esiune la cumpăr are), iar dacă ajunge la valori foarte mici, atunci avem
o distribuți e (presiune la vânz are).
Oscilatorul St ochastic are ca parametri d e intrare două num ere. Unul r eprezintă
perioada de timp p e care se face calculul (num arul de zile) și s e noteaza cu %K, i ar celălalt
e numarul d e perioade pentru filtr area rezultatului și s e notează cu %D. C a valori implicit e
se folosește %D=3 și %K=14.

unde:
n – valoarea de intrare %K
x – valoarea de intrare a %D
Dacă oscilatorul St ochastic ajunge sub lini a de la 20 îns eamnă că avem supr a-
vânz are, iar dacă ajunge peste 80 îns eamnă că avem supr a-cumpăr are. Totuși autorul

21
acestui oscilator recomandă c a să se considere semnal în m od special părăsir ea zonelor de
extrem (<20 s au >80), d eoarece prețul unui activ p oate să m ai crească mult până tr endul s e
oprește.
Semnale de cumpăr are/vânz are se mai pot genera și dacă lini a %K s e intersectează
cu %D. Dezavantajul e că aceste intersecții apar destul d e des și mult e astfel de semnale
sunt f alse.
În perioada volatilității ridic ate a activelor posiblit atea de a lua decizii c orecte cu
ajutorul acestui indic ator se minimiz ează.
Se pare că cel mai de încredere semnal generat este cel ce apare pe o divergență.
Astfel, pentru un s emnal de cumpăr are trebuie sa asteptam să s e formeze o divergentă
pozitivă când St ochastic este sub pr agul d e la 20 (s au in apropiere).
Indic atorul și oscilatorul Aroon a fost creat de Tush ar Chande în 1995. Indic atorul
se folosește pentru a determin a dacă activul e pe un trend sau nu și c am cât d e puternic este
trendul. Aroon este folosit în d ouă forme: de indic ator și d e oscilator.
Indic atorul Aroon este format din d ouă linii numit e Aroon sus și Aroon jos.
Indic atorul are ca parametru d oar numărul d e perioade (zile) pe care se calculează. Lini a
Aroon sus reprezintă timpul (în pr ocente) ce a trecut într e începutul p erioadei de calcul și
punctul d e maxim absolut din acea perioadă. D acă ultim a valoare a prețului p e perioada
selectată e cea mai mare din toată perioada, atunci lini a Aroon sus are valoarea +100.
Pentru fi ecare perioada care trece și care nu are un m ou maxim, lini a Aroon sus scade cu
(1/nr) x 100.
Formul a pentru lini a Aroon sus este:

În mod simil ar se calculeaza și lini a Aroon jos:

Oscilatorul Aroon se calculează pe baza valorilor obținut e la Indic atorul Aroon.
Astfel valoarea pentru oscilator se obține scăzând v aloarea Aroon jos din Aroon sus .
Deoarece cele două linii ale indic atorului au valori doar într e 0 și +100, r ezultă că
oscilatorul v a avea valori cuprins e între -100 și +100. Se obține astfel un oscilator cu lini a
centrală la valoarea zero.
Autorul r ecomandă urm atoarele interpretări. Când ambele linii ale indic atorului
coboară simult an și au valori foarte apropiate înseamna că avem un m oment de consolidare
și că nu avem nici un tr end. Când lini a Aroon sus tr ece sub 5 0 îns eamna că actualul tr end

22
(crescător) și-a pierdut put erea de a mai crește. Simil ar, când Aroon jos trece sub v aloarea
50 îns eamnă că actualul tr end negativ și -a pierdut put erea. Valorile peste 70 arată un tr end
puternic d e același fel ca și lini a (Aroon sus = trend pozitiv, Aroon jos = trend negativ).
Oscilatorul Aroon arată un tr end pozitiv d aca e peste valoarea 0 și un tr end negativ
dacă e sub v aloarea 0. Cu cât oscilatorul e mai departe de linia centrală (lini a 0) cu atât
trendul e mai put ernic. Un eori oscilatorul p oate avea valori de 0 sau foarte apropiate. În
acest caz e o indecizie în piață și îns eamnă că nu avem nici un tr end.
MACD (Media mobilă c onvergentă/div ergentă) este indic atorul cel mai utiliz at în
analiza tehnică d atorită simplității sale. MACD este prescurt area din engleză de la Moving
Average Convergence/Divergence și a fost creat de Gerald Appel.
După cum spun e și num ele, MACD f olosește mediile mobile. MACD are două
caracteristici c e derivă din c ele două componente de bază ale sale. Astfel, MACD îmbină
indic atorul d e urmărir e cu cel de anticip are. Componenta de urmărire este dată de faptul că
se folosesc m ediile mobile exponențiale. Componenta de anticip are este dată de faptul că
în formul a MACD apare diferența între două m edii mobile. Astfel prin dif erență s e obține
MACD c e este de fapt un oscilator cu lini e centrală (p e 0), d ar care nu are limit e în plus
sau minus.