Capitolul 1. Muzeul contemporan 1.1 Delimitări conceptuale a termenului “muzeu” Cuvântul muzeu își are originea în latinescul „museum” pornid la… [629528]

1
Capitolul 1. Muzeul contemporan
1.1 Delimitări conceptuale a termenului “muzeu”

Cuvântul muzeu își are originea în latinescul „museum” pornid la rândul său din
cuvântul grecesc „mouseion” care reprezintă un templu sacru. În Grecia Antică muzeele erau
considerate o sursă de inspirație pentru diferite domenii (știință, literatură, artă). Dacă în
antichitate muzeele reprezent ă centre academice, creative și religioase, în ziua de astăzi acestea
trebuie să se adreseze tuturor oamenilor indiferent de vârstă, sex, naționalitate, etnie (Kotler,
N.G., Kotler, P., Kotler, W.I. ., 2008).
Pe parcursul secolului XIX și începutul secolului XX, acest cuvânt a reprezentat o
clădire găzduind bunuri culturale la care publicul avea acces. Mai t ârziu au apărut muzeele în
aer liber, eco -muzeele și cele virtuale. Dacă în trecut funcția muzeelor era aceea de conservare
după aceea a început să între în funcțiune și funcția educațională. Definițiile moderne ale
muzeelor pun accentul pe scopul de a reprezenta o sursă de cunoașt ere pentru cetățeni dar și
pentru a oferi acestora diferite experiențe trăite de -a lungul unei vizite într -un muzeul cât și
acumularea diferitelor informații prețioase (Friman, 2006).
Elementele definitorii ale unui muzeu fac referire la scopul muzeului ; sursa de
educație ; cunoaștere ; cât și la activitățile de conservare și colectarea, restaurarea, expunerea
artefactelor expoziționale (Legea nr. 311/2003).
Așadar în funcție de structura organizațională pe care fiecare muzeul o are acestea se
împart în două categorii și anume muzee complexe fiind alcătuite din mai multe muzee care
sunt în subordinea muzeul central ca de exemplu “Muzeul Județean Buzău ” care ar e în
subordinea sa 3 muzee externe ( „Muzeul Casa Vasile Voiculescu”; „Muzeul Chihlimbarului”;
„Colecția Vergu Mănăilă”) cât și muzee simple care nu au în subordine mai multe instituții
muzeale. În funcție de instituția ierarhică muzeele se pot clasifica î n două categorii cele publice
care sub sub controlul altor instituții (ex : „Muzeul Județean Buzău ” sub subordinea
„Consiliului Județean Buzău ” și a „Ministerului Culturii ”) sau private ( muzee gestionate de
organizații non -profit).
Muzeele private cât și c ele de stat funcționează pe baza unui regulament interior având
un scop bine pus la punct, după o structură proprie de funcționare, deține un plan pentru
îndeplinirea obiectivelor propuse, dispune de o anumită finanțare din partea unor instituții
locale sa u naționale fiind conduse de manageri (Lazăr et al., 2009).

2
Produsele și serviciile pe care instituțiile muzeale le reprezintă sunt produse destinate
vânzării (cărți, broșuri) ; programe educaționale (vernisaje ; lansări de carte ; ateliere
educaționale); experiențe (satisfacerea pe care vizitatori o au la plecare) ; servicii și facilități (
locuri de parcare suficiente, servicii de orientare în interiorul clădirii). Expozițiile pot fi
clasificate în expoziții permanente (perioada de expunere 5 -10 ani) și expoziții temporare (
perioada de expunere de la o săptămână la câteva luni). Procesul de producție pe care
expozițiile permanente o au este foarte complex dar și minuțios deoarece necesită foarte multă
cercetare a obiectelor care urmează să fie prezentate publicului (Zbuchea, 2008).
Elementele esențiale prin care un muzeul modern poate să funcționeze sunt obiectivele
pe termen (scurt, lung ); viziunea ; misiunea muzeului cât și strategiile pe care acesta le are
pentru buna funcționare în timp. Viziunea muzeului reprezintă imaginea viitoare a unei
organizații. Existența unei viziuni reprezint ă primul pas pentru a formula strategia și elementele
de management ale unui muzeu. Aceasta trebuie să reflecte ceea ce își propune organizația să
realizeze pe termen lung cât și rolul pe care il va juca în comunitate. Pentru ca un muzeul să -și
îndeplineas că misiunea acesta trebuie să răspundă la întrebările : Cine este muzeul ; Care sunt
activitățile pe care le desfășoară ; Cine sunt consumatori ; Strategia prin care muzeul satisfice
cerințele comunității. Obiectivele pe care un muzeul trebuie să le îndeplinească se împart în
două categorii cele generale și cele specifice. Aceste obiective reprezintă declarații generale
referitoare la scopul muzeului, dorințele pe care dorește să le realizeze, prin ce mijloace, și care
sunt responsabili îndeplinirii d orințelor (Lazăr et al., 2009).
Concluzii anticipate.
În aceast subcapitol am realizat o scurtă prezentare a ceea ce reprezentau muzeele în
trecut și prezent, pornind de la definirea termenului muzeu. În concluzie, putem spune că
muzeele joacă un rol important în economia și dezvoltarea societății în ziua de astăzi.
Dezvoltarea lor, cât și îmbunătățirea lor de -a lungul timpului a fost și este atât de benefică
pentru societate. Administrarea imperfectă a acestora influențează într -un mod negativ
prosperitatea conumităților din care acestea fac parte. Din acest punct de vedere treb uie să știm
și să înțelegem în același timp cum aceste organizații ar trebui conduse pentru a duce la o
dezvoltare armonioasă a societății și cum pot acestea să aibe o sustenabilitate bună pe viitor.

3
1.2 Managementul muzeal și dezvoltarea sustenabilă a muzeelor

Maganementul muzeal este un concept atât de important pentru dezvoltarea sustenabilă
a unui meuzeu. Pentru a îmbunătăți acest proces este necesar ca practicile muzeale să fie
moderne pentru a îmbunătăți condițiile de expunerea.
Aplicarea managementului p ublic se referă la stabilirea rezultatelor ; stabilirea
strategiilor ( termen scurt -lung) ; evaluarea serviciilor oferite cât și la neafectarea mediului de
către cetățeni. Așadar scopul managementului public este creșterea gradului de bunăstare a
cetățenilor din comunitatea din care fac parte ( Păunescu et al., 2008).
Managementul muzeal poate fi diferit ca un proces de planificare ; organizare ;
conducere ; control al resurselor de care muzeul dispune pentru a produce câștiguri pe toate
planurile sociale, educaționale, culturale și economice.
Criteriile de evaluare a performanței fac referire la diversitatea ofertei culturale pe care o are
muzeul ; oferirea serviciilor de calitate ; vizibilitatea muzeului ; adecvarea serviciilor la nevoile
publicului ; eficiența în managemantul resurselor și nu în ultimul rând viziunea trebuie să fie
strategică (Nicolescu, 1993).
La nivel superior sunt funcția de planificare ș i de organizare iar la nivelul inferior sunt
funcția de comandă și de control. Funcția de planificare se referă la stabilirea obiectivelor a
unui muzeu. Etapele acestei funcții se referă la luare unor decizii; stabilirea unui scop; stabilirea
obiectivelor; a viziunii și a misiunii; strângerea de informații; stabilirea strategiilor și
implementarea lor; monitorizarea; evaluare rezultatelor și implementarea modificărilor toate
acestea sunt incluse în proiectul de management al organizației muzeale (Pop et al ., 2013).
Funcția de organizare presupune stabilirea cadrului organizației, alocarea resurselor,
îndeplinirea scopurilor. Funcția de conducere presupune direcționarea unitară a eforturilor
angajaților pentru îndeplinirea obiectivelor. Funcția de control re prezintă reglarea activităților
pentru ca performanțele muzeului să fie în legătură cu obiectivele (Pop et al ., 2013). Păstrarea
și conservarea obiectelor de patrimoniu nu mai reprezintă un atu pentru finanțarea muzeelor.
Pentru ca aceștia să -și justific e orice activitate și subvenție primită trebuie ca orientarea lor
către patrimoniu să fie mai puțină iar orientarea către consumatori să fie mai mare. Toate
acestea au dus la apariția managementului și marketingului muzeal (Păunescu, 2008) . Aceste
instituții nu sunt doar pentru a avea grijă de patrimoniu ci ei trebuie să aibă grijă de acestea
pentru a oferi o valoare semnificativă în cadrul societății.

4
Antreprenoriatul în muzee este un alt element nou dar și benefic pentru acestea.
Antrepre noriatul reprezintă sursele de fina nțare, crearea unor programe atractive, inovative cu
scopul de a fi implementate. Dezvoltarea antreprenoriatului muzeal se împarte în două efecte.
Primul efect resințindu -se la creșterea pe care contribuția socială a muze elor o au iar cel de -al
doile -a efect se referă la creșterea contribuțiilor economice prin crearea unor mijloace pentru a
diminua efectele (Coman & Pop, 2012).
Acținumile care ar putea fi desfășurate în cadrul muzeelor pentru un management al
calității bun ăstării se referă la afișarea unui tabel ; serviciile oferite; crearea unui sistem de
autoevaluare; însușirea unui protocol pentru a rezolva situțiile critice; publicarea raportului
anual. Prin acțiunile pe care le desfășoară muzeul ca de exemplu expoziții permanente,
temporare, donații, acestea în final au un impact pozitiv asupra mediului natural. Prin aceste
activități culturale muzeul contribuie la formarea unor atitudini adecvate în comunitate față de
mediul natural (Păunescu, 2008).
În literatura de specialitate întâlnim o mulțime de definiții cu privire la conceptul de
muzeu su stenabil. Diferența dintre unele muzee se datorează faptului că unele dintre acestea se
referă la componența socială a sustenabilității, altele la cea economică i ar altele la mediu
natural. Puține definiții se referă la toate cele trei dimensiuni enumerate mai sus. Prin
activitățile acetor trei elemente fiecare muzeu trebuie să aibă un echilibru pentru a avea o
sustenabilitate satisfăcotoare (ICOM, 2011).
Cei pa tru piloni ai sustenabilității muzeelor sunt sustenabilitatea culturală ; ecologică ;
socială ; economică. Acestea vor fi detaliate în continuare făcând referire la literatura de
specialitate dar și un exemplu de muzeu sustenabil având în componența sa toti a cești piloni.
Sustenabilitate culturală are la bază principiul referitor la : generația actuală poate folosi
și adopta patrimoniul cultural numai în măsura în care generațiile viitoare nu vor fi afectate în
ceea ce privește capacitatea de de a înțelege ș i trăi valorile și semnificațiile multiple.
Elementele tangibile cuprind monumente ; artefacte ; obiecte de sculptuă ; pictură ;
arheologie ;numismatică . Patrim oniul cultural cuprinde parctici ; obiecte ; artefacte ; expresii ;
sentimente pe care comunitățile , grupurile și indivizi le recunosc ca parte a patrimoniului
cultural (Pop et al .,2013) .
Prin funcția lor educațională pot contribui atât la procurarea unui sistem de valori cât și
la formarea unor noi valori în cadrul soci etății. Prin intermediul funcției educative, prin
expozițiile pe care le organizează prin implicarea lor în discuție și dezbateri cu privire la mediul
natural muzeele au capacitatea de a influența atitudinea oamenilor față de mediu ( Friman,
2006).

5
Muzeul Județean Buzău este un exemplu în acest sens deoarece abordează această
sustenabilitate culturală atât pe termen scurt dar și lung prin atelierele artistice ; expoziții
temporale ; vernisajele ; lansări de carte și de film prin colaborarea cu elevi “Liceul ui de Artă
Margareta Sterian” din Buzău pentru a încuraja creativitatea, inovația artistică și culturală a
elevilor cât și a comunității.
Indiferent de modul de operare a fiecărui muzeul în sens mai larg sau mai mic această
sustenabilitate culturală t rebuie să se regăsească în misiunea muzeului, prin stategiile și
politicile abordate pentru a duce la bun sfârșit îndeplinirea misiunii dar și a obiectivelor
culturale (Friman, 2006).
Pentru a asigura bunăstarea oamenilor este esențial să se mențină serv iiciile oferite de
ecosistem și natura lor la un standard corespunzător. Acțiunile elementare precum deconectarea
tuturor echipamentelor neesențiale pe durata nopții pot duce la reducerea la faturile de curent
(Nicolescu, 1993). Un exemplu îl constituie mo dul de reducere a plății mari și a economisirii
electricității al “Muzeului Județean Buzău ” prin inplementarea de senzori la fiecare sală a
vizitatorilor adică luminile se aprind automat la intrare în sală iar la ieșire să se sting ă.
Practicile pe care un muzeu trebuie să le îndeplinească ca acesta să fie considerat un
muzeu verde sunt: a) întreținerea clădirii și a colecțiilor b) managementul energiei și a apei
utilizare c) expoziții organizate d) procesul de aprovizionare e) investi țiile efectuale (
Nicolescu, 1993).
Muzeul pe care l -am dat exemplu mai sus îndeplinește toate aceste condiții. Spun asta
deoarece întreținere clădirii și a colecțiilor este în subordinea Consiliului Local ;
managementulul energiei și a apei utilizate este de asemenea în tot în subordinea Consiliului
Local și al primăriei județului. Expozițiile organizate sunt anual în cadrul muzeului (ex :
expoziția temporală 11 -12, expoziția itinerată neolitic). Procesul de aprovizionare este constant
iar investițiile efec tuate pentru reabilitarea clădirii și modernizare totală s -a făcut în anul 2017
prin aprobarea hotărării nr 353/21.08.2017 pentru priectul “Restaurarea, conservarea și
modernizarea imobilului situat în Municipiul Buzău în vederea înființării Centrului Muz eal
.I.C. Brătianu”.
Ca un muzeu să fie considerat sustenabil din punct de vedere social acesta trebuie să se
asigure că acțiunile sale corespund cu cerințele vizitatorilor ducând astfel la producerea unui
impact social, educațional, cultural – artistic dar și economic în rându l cetățenilor

6
“Muzeul Județean Buzău ” ține legătura cu comunitatea locală prin rețele de socializare
și aume pagina de facebook ( https://www.muzeubuzau.ro/ ) pentru a se conforma cerințelor
vizitatorilor pentru îmbunătățirea serviciilor, aspectului muzeului dar și prin sit -ul oficial(
https://www.muzeubuzau.ro/ ) pentru ca aceștia să fie la curent cu noutățile muzeulu i.
Modalitățile prin care un muzeu mai poate implica comunitate a din punct de vedere
social sunt proiectele desfășurate pentru încurajarea managementului participativ de către
studenți elevi și oferirea unor oportunități de voluntariat ( Pop & Sabou, 2013) . Referitor la
încurajarea managementului participativ prin voluntariat acest muzeu recrutează tineri
majoritatea elevi, studenți de la “Liceul de Artă Margareta Sterian Buzău”,” Universitatea
Națională de Artă București” pentru a -și desfășurarea stagiilor de practică din cadrul facultății,
a liceului pe perioada verii cu scopul ca aceștia să învețe să fie ghizi. Scopul acestui program
este de a dispune de ghizi care să reprezinte fiecare categorie a populației
(https://www.muzeubuzau.ro/ ).
Dezvoltarea sustenabilității economice presupune necesitatea de a menține un venit
permanent pentru comunitatea respectivă prin capitalul neepuizabil (Pop &Sabou, 2013) . În
cazul muzeului neepuizarea ca pitalului social se face prin lansări de carte, expoziții.
Concluzii anticipate .
În acest prim capitol am analizat factori care influențează calitatea muzeelor. Am văzut
că marile muzee trebuie să -și schimbe orientarea dinspre patrimoniu spre consumatori prin
îmbunătățirea propriilor strategii de management și de marketing. Antreprenoriatul și
managementul calității pot ajuta muzeele să -și sporească valoarea oferită consumatorilor. Am
aflat cum pot din punct de vedere sustenabil referitor la su stenabilitatea socială, culturală și
economică să pună în valoare patrimoniul muzeal cât și imaginea și bunăstarea comunității
printr -un exemplu de muzeu făcând în paralel referire la literatura de specialitate. Pentru ca
toate informațiile de specialitate oferite în cadrul acestui capitol să fie concludente am făcut
referire la un muzeul modern din județul Buzău care îndeplinește toate condițiile pentru a fi
considerat un muzeu modern.

7
BIBLIOGRAFIE

1. Coman, A., Pop, I. , (2012) “Entrepreneurship – the Key for a Successful Museum,
International Conference: Entrepreneurship Education – a priority for the higher
education institutions ”, București.
2. Friman, H. (2006) -“A Museum without Walls” , Museum International, Vol. 58, Nr 3,
Editura Urban Life .
3. Kotler, N.G., Kotler, P., & Kotler, W.I. (2008) – „Museum marketing & strategy
designing missions, buildingaudiences generating revenues &resources ”, Editura
CA:John Wiley &Sons, San Francisco.
4. Lazăr, I., Ilieș, L., Mortan, M., Popa M., Lungescu, D., Vereș, V. (2009) –
“Management” ,Cluj-Napoca: Editura Risoprint .
5. Nicolescu, O., ( coord), (1993) – “Ghidul m anagerului eficient”, vol. I -II, Editura
Tehnică, București.
6. Păunescu, M. (coord.) (2008) – “Management public în România ”, Editura Polirom,
Iași.
7. Pop, I.L., Sabou, S. (2013) -“Sustainable development of museums in the new context
of market economy, The International Conference: Managerial Challenges of the
contemporary society ”, Vol. 6, Cluj‐Napoca.
8. Zbuchea, A. (2008) –“Marketingul în slujba patrimoniului cultural ”, Editura
Universitară , București .

• WEBOGRAFIE
1. XXX, Legea muzeelor și a colecțiilor publice nr. 311/2003 , republicată format pdf
disponibil online (http://www.clr.ro/rep_htm/L311_2003_Rep2.htm) (accesat în data
de 18.06.09 ).
2. International Council of Museums (2011). Museums and sustainable development:
How c an ICOM support, in concrete terms, the museum community’s sustainable
development projects? 6 – 8 June Meetings 2011, Paris. Available online:
http://archives.icom.museum/download/june2011/
panels/110602_%20JM_panel1.pdf, (accesat în data de 17.06.2019, orra 13:00).

8