CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ÎN SCM ( SUPPLY CHAIN MANAGEM ENT) 2 1.1. FUNCȚIILE ÎNTREPRINDE RII …………………………….. [612391]

Cuprins
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ÎN SCM ( SUPPLY CHAIN MANAGEM ENT) 2
1.1. FUNCȚIILE ÎNTREPRINDE RII ………………………….. ………………………….. ……………. 2
1.2. ERP (ENTERPRISE RESOURCE PLANNING – PLANIFICAREA RESURSELOR ÎNTREPRINDERII )2
1.3. RELAȚIA ERP – SCM ………………………….. ………………………….. ………………….. 2
1.4. LANȚ DE APROVIZIONARE (SUPPLY CHAIN ) ………………………….. ……………………… 3
1.4.1. Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 3
1.4.2. Elemente cheie ale unui lanț de aprovizionare ………………………….. ………………………….. … 3
1.4.3. Structura unui lant de aprovizionare ………………………….. ………………………….. ……………… 3
1.4.4. Strategia de aprovizionare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
1.5. SCM (SUPPLY CHAIN MANAGEMENT – MANAGEMENTUL LANȚULUI DE APROVIZIONARE ) 4
1.5.1. Funcțiile unei aplicații SCM ………………………….. …………….. Error! Bookmark not defined.
1.5.2. Decizii pe trei niveluri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 4
1.5.3. Dificultăți întâmpinate de aplicațiile SCM ………………………….. ………………………….. ……… 4
1.5.4. Modelul SCOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
1.5.5. Modelul Satyaveer ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 5
CAPITOLUL 2. FUNCȚIA DE PRODUCȚIE ȘI PRESTĂRI SERVICI I … 6
2.1. PRODUCȚIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
2.1.1. Proiectarea produselor ………………………….. ……………………. Error! Bookmark not defined.
2.1.2. Capacități de producție ………………………….. …………………… Error! Bookmark not defined.
2.1.3. Planificarea producției ………………………….. ……………………. Error! Bookmark not defined.
2.1.4. Lansarea în execuție ………………………….. ……………………….. Error! Bookmark not defined.
2.1.5. Costuri ………………………….. ………………………….. ……………… Error! Bookmark not defined.
2.2. LUCRĂRI ȘI SERVICII ………………………….. ………………………….. ……………………. 6
2.2.1. Administrarea lucrărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 6
2.2.2. Planificarea resurselor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
2.3. SERVICE ȘI GARANȚIE ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
2.3.1. Managementul contractelor de service ………………………….. ………………………….. …………… 7
2.3.2. Planificarea lucrărilor de service și alocări de resurse ……. Error! Bookmark not defined.
2.3.3. Procesarea comenzilor de service ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 3. FUNCȚIA COMERCI ALĂ ………………………….. ………….. 10
3.1. DESFACERE ȘI MARKETIN G ………………………….. ………………………….. ………….. 10
3.1.1. Definirea procesului de vânzare ………………………….. ………………………….. ………………….. 10
3.1.2. Procesarea comenzilor de vânzare ………………………….. ………………………….. ………………. 12
3.1.3. Marketing ………………………….. ………………………….. …………. Error! Bookmark not defined.
3.1.4. Stocuri și tarifare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 14
3.2. APROVIZIONARE ………………………….. ………………………….. ……………………… 16
3.2.1. Planificarea aprovizionării ………………………….. ………………………….. ………………………… 17
3.2.2. Procesarea comenzilor de achiziție ………………………….. …… Error! Bookmark not defined.
3.2.3. Stocuri și tarifare ………………………….. ………………………….. .. Error! Bookmark not defined.
3.3. MANAGEMENTUL DEPOZITE LOR ………………………….. ………………………….. …… 20
3.3.1. Comenzi și contracte ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20
3.3.2. Planificare și execuție ………………………….. …………………….. Error! Bookmark not defined.
3.3.3. Manipulare produse comandă cu comandă ………………………….. ………………………….. …… 22
3.3.4. Manipulare produse comenzi multiple ………………………….. ………………………….. ………….. 23

2 Capitolul 1. Introducere în SCM (Supply Chain Management )
1.1. Funcțiile întreprinderii
Funcția reprezintă ansamblul activităților omogene sau complementare orientate spre
realizarea obiectivelor generale precis stabilite, rezultate din obiectivele fundamentale ale
organizației. Gruparea activităților pe funcții se face pe baza unor criterii:
• omogenitate : activități de aceeași natură sau care necesită aceeași pregătire profesională;
• complementaritate : activități ce se completează reciproc;
• convergență : activități ce contribuie la atingerea acelorași obiective.
Funcția de cercetare – dezvoltare cuprinde activitățile prin care se studia ză, se concepe,
se elaborează și se realizează viitorul cadru operațional și organizatoric al organizației.
Funcția de producție și prestare servicii cuprinde activitățile prin care se realizează
serviciile, dintre care amintim:
Funcțiunea personal. Prin activitatea de personal se asigură resursele umane necesare
serviciilor, utilizarea, dezvoltarea și menținerea acestora. În unele servicii ponderea
manoperei este foarte mare. Unele activități de personal se desfășoară, în mare măsură, de
către manageri.

Fig. 1 : Modelul ISO pentru întreprinderi.
1.2. ERP (Enterprise Resource Planning – Planificarea Resurselor
Întreprinderii)
ERP este o aplicație multi -modulară care integrează procesele economice și optimizează
resursele disponibile ale întreprinderii. Astfel, ERP este instrumentul software care facilitează
integrarea tuturor informațiilor dintr -o întreprindere într -o platformă unică. Scopul ERP este
să asigure transparența datelor în cadrul întreprinderii și să faciliteze accesul la orice tip de
informație uti lă în desfășurarea activității.
Modulele ERP acoperă:

Fig. 2: Principalele module ale unui sistem ERP.
1.3. Relația ERP – SCM
Prin stabilirea de legături între sistemul de gestiune de la nivelul întreprinderii cu alte
sisteme de gestiune de la nivelul f urnizorilor de produse și de servicii, putem vorbi de sisteme
denumite Supply Chain Management (SCM), iar prin stabilirea de legături între sistemul de
gestiune al întreprinderii și clienții individuali sau cu alte sisteme de gestiune ale clienților
putem vorbi de sisteme denumite Customer Relationship Management (CRM) – sisteme

3 1.4. Lanț de aprovizionare (Supply Chain)
1.4.1. Definiție
O definiție generală a conceptului de lanț de aprovizionare (supply chain ) al unei
întreprinderi include toți furnizorii, capacitățil e de producție, centrele de distribuție,
depozitele și clienții, împreună cu materiile prime, stocul de produse semifabricate și stocul de
produse finite și cu toate resursele și informațiile implicate în satisfacerea cerințelor clienților.

Fig. 4: Veder e de ansamblu a unui lanț de aprovizionare și a fluxurilor adiacente

Fig. 5: Structura lanțului de aprovizionare.

1.4.2. Elemente cheie ale unui lanț de aprovizionare
Pe baza definitiei unui lant de aprovizionare, putem defini conceptul de gestiune a
lantului d e aprovizionare ca lucrurile pe care le facem pentru a influenta comportamentul
lantului de aprovizionare si a obtine rezultatele pe care le dorim. Astfel, g estiunea lantului de
aprovizionare cuprinde planificarea si gestiunea tuturor activitatilor implica te în procesul de
procurare si preluare de la sursa, conversie, si de gestiune a tuturor activitatilor de logistica.

Fig. 6: Elementele componente ale unui lanț de aprovizionare

Producție
Stocul
Locația
Transport
Informatii
1.4.3. Structura unui lant de aprovizionare
In forma sa cea mai simpla, un lant de aprovizionare este com pus dintr -o companie cu
furnizorii si clientii sai (Fig. 8). Acesta este grupul de baza a participantilor care creeaza
un lant de aprovizionare simplu. Lanturile de aprovizionare extinse (Fig. 8)

Lanț de aprovizionare simplu

Lanț de aprovizionare extins

Exemplu de l anț de aprovizionare extins

Fig. 7: Structura lanțului de aprovizionare .

Distribuitorii
Comerciantii cu amanuntul
Clientii
Furnizorii de servicii

4 1.4.4. Strategia de aprovizionare
Formula rea unei strategii de aprovizionare presupune cunoașterea poziției companiei pe o
anumită piață, respectiv determinarea:
• puterii de negociere a firmei în relația cu furnizorii;
• poziției companiei în raport cu clienții;
• atractivității pieței de aprovizionar e în comparație cu alte piețe.
Deciziile la nivel strategic cuprind :
1.5. SCM (Supply Chain Management – Managementul lanțului de aprovizionare)
Manangementul lanțului de aprovizionare (SCM – Supply Chain Management)
reprezintă procesul de planificare, punere în aplicare și controlul operațiunilor din lanțul de
aprovizionare cu scopul de a satisface cerința clientului cât mai eficient posibil. SCM
administrează mișcările și depozitarea materiilor prime, produselor în curs de execuție,
produse finite sau mărfuri, din punctul de origine la punctul de consum.
Dezvoltarea Internetului și a standardelor de comunicație oferă oportunități deosebite
pentru a conecta lanțul de aprovizionare cu ce le ale furnizorilor și clienților, într -o vastă rețea,
și a optimiza astfel costurile și oportunitățile pentru toti cei implicați.

Fig. 8: Dispozitive periferice și modele de conectare pentru SCM.

Fig. 9: Aplicarea SCM în companii multinaționale.

1.5.1. Decizii pe trei niveluri
Deciziile privitoare la SCM se realizează pe trei niveluri: strategic, tactic sau operațional.

1.5.2. Dificultăți întâmpinate de aplicațiile SCM
Increderea furnizorilor și a clienților . Realizarea automatizării lanțului de aprovizionare e
cu atât mai dificilă cu cât se întinde și înafara companiei. Pe lângă faptul că personalul
companiei va trebui să își schimbe modul de lucru, va fi afectat si personalul celorlalte
companii care vor face parte din rețea.
1.5.3. Modelul SCOR
Modelul Supply Chain Operation Referen ce (SCOR) este produsul organizatiei Supply
Chain Council (www.supply -chain.org), o corporatie globala non -profit deschisa aderarii
tuturor companiilor si organizatiilor interesate cercetarii si standardizarii în domeniul
sistemelor de gestiune a lanturilo r de aprovizionare. In timp ce o mare parte din continutul de
baza al modelului a fost folosit de practicieni de multi ani, modelul SCOR (Fig . 10)

Fig. 1 0: Modelul SC OR.

Modelul se bazeaza pe trei elemente:
1. Procesu l de modelare .
2. Masuratori de performanta .

5 3. Cele mai bune practici .
Nivelul 1
Nivelul 2
Nivelul 3
Nivelul 4

Fig. 12: Exemplu model SCOR nivelul 3 .

1.5.4. Modelul Satyaveer
Structura unui lant de aprovizionare de pinde evident de natura sa. Cu toate acestea, la nivel
strategic, regasim cinci macroactivitati :
• Cumpararea. Regrupeaza achizitionarile de materii prime, de componente, de
resurse (masini, mijloace de transport, resurse de stocare, etc.), de servicii. Pe
• Transportul. Regrupeaza toate activitatile de transport care apartin lantului de
aprovizionare. Acesta include transportul materialelor si a personalului între

Fig. 13. Exemplu lant de aprovizionare .

6 Capitolul 2. Funcția de producție și prestări servicii
MODU L SPECIFIC PENTRU APLICAȚIILE DE TIP: ERP, SCM și PLM
Funcția de producție și prestare servicii cuprinde activitățile prin care se realizează
produsele și serviciile:
2.1. Producție
Atelierul de producție reprezintă un ansamblu de resurse (capacități de p relucrare și
transport, energetice, umane), organizat pe principii tehnologice, destinat producerii, în
condiții de eficiență, a unui sortiment de produse în cantități, la termene și cu un nivel
calitativ solicitat.
2.2. Lucrări și servicii
Activitatea companiilor include pe lângă activ itatea de producție și execuția de lucrări
sau prestarea de servicii față de terți, independent sau conexe produselor sau mărfurilor
vândute , putând fi generate de procesul de vânzare, prin necesitatea realizării de lucrări
înainte de utilizarea produsului .

Fig. 1 Fișă unit ate de stoc
2.2.1. Administrarea lucrărilor
Managementul serviciilor prestate de către companie, în MS Dynamics NAV 2009, se
realizează prin modulul Lucrări. Caracteristicile pentru gestionarea întreprinderii și a
lucrărilor oferă o soluție flexibilă pentru gesti onarea proiectelor pe termen lung, precum și
numeroase tipuri de service și activități de consultanță. Modulul Lucrări permite evidența
bugetelor a costurilor, a consumului de articole, a alocărilor de resurse umane, echipamente și
a altor resurse la diver se lucrări, a timpului alocat și a îndeplinirii etapelor de execuție.

Fig. 2 Fișa lucrării

Fig. 3 Modulul Linii activitate lucrare
Activități periodice
Activitățile periodice cuprind, în cazul Microsoft Dynamics NAV 2009, pentru
modulul Lucrări înregistrări recurente în Jurnalul recurent de lucrări , pentru activități c are
presupun o periodicitate și eventual o valoare constantă, calculul costurilor aferente lucrării în
curs de execuție, până la momentul respectiv, înregistrarea acestor costuri în contabilitate,
emiteri facturi către clienți privind lucrările în curs sau executate etc. Structurat, aces te
activități sunt reprezentate prin:

Fig. 4 Jurnal recurent de lucrări

7 Rapoarte
În cazul modulului Lucrări sunt centraliz ate și puse la dispoziție o serie de rapoarte
care sunt orientate asupra evidențierii calcului costurilor și a valorii lucrărilor aflate în curs de
execuție sau terminate. Astfel, prezentarea structurată a acestor informații conduce la:
2.2.2. Planificarea resurselor
Tipuri de resurse alocate pentru lucrări
Parametrizarea centrală a modului Planificare resurse este reprezentată de Fișa
resursei , cu scopul de identificare a elementelor generale de identificare și de calcul al
costurilor și al prețurilor de utilizare al resurselor. Resursele pot fi grupate în centre de resurse,
fiind utilizate la alocare. Elementele definitorii ale unei resurse sunt structurate în:
Fig. 5 Fișa resursei
Activități periodice
Activitățile periodice cuprind, în cazul
Rapoarte
În cazul modulului Planificare resurse sunt centralizate și puse la dispoziție o serie
de rapoarte care sunt orientate asupra evidențierii resurselor și a prețului de utilizare. Astfel,
prezentarea structurată a acestor informații conduce la:
• jurnal resurse – test;
• evidență resurse;
• statistică resurse;
• utilizare resurse;
• resursă – structură cost;
• resursă – listă;
• resursă – listă de prețuri.
2.3. Service și garanție
Conform legislației în vigoare, după vânzarea produselor sau prestarea serviciilor către
clienți, compania este obligată să asigure acestora servicii de întreținere și reparații pe
parcursul ciclului de viață al produsului. Din punct de vedere contractual, această perioadă de
utilizare a produsului de către client este împărțită în contract de garanție și contracte de
service postgaranție.
2.3.1. Managementul contractelor de service
Gestionarea contractelor, și implicit a termenilor în care acestea sunt încheiate,
referitor la prețuri, perioade de valabilitate etc. este realizată în cadrul MS Dynamics NAV
2009 prin intermediul modulului Management contracte , prin care se face legătura dintre
contracte, clienți, articole care fac obiectul contractului de service, articole utilizate pentru
înlocuiri sau ca piese de schimb, facturi emise de companie și note de credit.

8 Detalierea activități i de service prin f ișa articol service
La preluarea produsului de către companie, care în acest caz, reprezintă un furniz or de
servicii de garanție și post -garanție este completată, în baza unui Proces verbal de predare –
primire , Fișa articol service care conține informații referitoare, la descrierea produsului și
date generale cu privire la perioada de garanție , clientul car e deține produsul respectiv, adresa
de livrare, condițiile contractului de service, furnizorul asociat al companiei pentru articole și
detalii prind costul și prețul de vânzare pentru articol. Structura, aceste informații conduc la:
Fig. 6 Fișa articol service
Definirea mat erialelor și pieselor de schimb
Materialele și piesele de schimb asociate operațiunilor de serv ice din cadrul companiei
sunt administrate prin intermediul Fișei articolului. Pentru că, prin practica de afaceri,
activitatea de service este independentă ca și funcționare de celelalte activități vor fi
prezentate toate atributele articolelor. Materiale le și piesele de schimb pot fi fabricate de către
companie, dacă produsele pentru care se asigură service -ul sunt rezultate din producția proprie
sau achiziționate, dacă aceste produse au fost revândute. D etaliile specificate pentru materiale
și piese de s chimb integrate ca și articole , de interes pentru activitatea de service, sunt grupate
în:
Detalierea informațiilor de contact ale clienților
În cadrul MS Dynamics NAV gestionarea persoanelor de contact l a nivelul clienților ,
pentru care se execută operațiuni de service sunt gestionate prin intermediul Fișei de contact ,
care oferă informații referitoare la:
Managementul clienț ilor pentru lucrările de service
Fișele de clienți din Microsoft Dynamics NAV 2009 permit administrarea datelor
referitoare la clienți , pentru care se execută operații de service, grupate în următoarele direcții:
Fig. 7 Exemplu de fișă de contact

Fig. 8 Fișă de client
Administrarea c ontracte lor de service
Contractele de service administrate de Microsoft Dynamics NAV 2009 permit
administrarea datelor referitoare la contractele de s ervice pentru următoarele direcții:
• linie, profit, perioada dintre constatări sau lucrări de service, data următoarei

Fig. 9 Contract de servi ce
• modulul de livrare permite asocierea livrărilor articolelor de service către
client cu o anumită adresă a acestuia, putând fi diferită față de adresa de
facturare, dacă compania asigură preluarea și livrarea la client a articolelor de
service;
• modulul s ervice , prin asocierea la o zonă de service, în cazul în care compania
are definite mai multe centre de service și aferent acestora zone de service,

9 perioada între lucrările de service, data primului service, timp de răspuns și
tipul comenzii de service;
• modulul detalii facturi , prin evidențierea sumei anuale facturate pentru
contractul de service, opțiunea de redistribuire a
diferenței dintre valoarea contractului și valoarea modificată ulterior încheierii
acestuia să se facă automat echilibrat sau manual , perioada la care se emite o
nouă factură, data emiterii următoarei facturi, sumă facturată per perioadă,
următoarea perioadă pentru care se facturează, data ultimei facturi, dacă
serviciul este plătit în avans, opțiunea de creare automată a notelor de cr edit, la
modificarea conținutului unei poziții din contract, opțiunea de facturare după
onorarea comenzii de service, posibilitatea de combinare a facturilor de service
pentru același client, în cazul unei note de plată comune, opțiunea de includere
a pozi țiilor din contract în poziții factură, număr de facturi neînregistrate,
număr de note de credit neînregistrate, număr de facturi înregistrate și număr
de note de credit înregistrate, toate putând fi vizualizate prin extindere;
• modulul actualizare preț , în care se definesc perioada de actualizare a valorii
constructului de service, următoarea dată de actualizare, ultimul procent de
actualizare, data ultimei actualizări și motivul asociat creșterii sau scăderii
valorii contractului;
• modulul detalii , prin ide ntificarea datei de expirare a contractului, motivul
rezilierii contractului și prețuri maximale ce pot fi operate pentru contractul de
service.
• service – notă de credit.

10 Capitolul 3. Funcția comercială
Funcția comercială cuprinde activitățile prin care sunt puse la dispoziția cli enților
produsele și serviciile organizației, precum și activitățile legate de procurarea materialelor și
mijloacelor de muncă. Principalele activități din cadrul acestei funcții sunt:
3.1. Desfacere și marketing
MODUL SPECIFIC PENTRU APLICAȚIILE DE TIP: SCM, ERP și CRM
Ca urmare a schimbărilor datorate globalizării piețelor de desfacere și a delocalizării
factorilor de producție este inerentă acordarea unei atenții deosebite a relației dintre companie
și clienți. Atragerea de clienți n oi, dar mai ales păstrarea celor vechi depinde în cea mai mare
măsură de gradul de satisfacție care îl are clientul în relația sa cu compania, considerând o
uniformizare a ofertei, prin prisma diferențelor tehnologice și de preț semnificative. În acest
.
3.1.1. Definirea procesului de vânzare
Vânzarea produselor reprezintă actul prin care se asigură valorificarea rezultatelor
producț iei, respectiv acela de recuperare a cheltuielilor cu producția și pregătirea produsului
pentru vânzare, inclusiv obținerea unui anumit profit . În funcție de natura și cantitatea
produselor și serviciilor tranzacționate se pot defini următoarele tipuri de comerț:

Definirea contactelor c lienților
În cadrul MS Dynamics NAV gestionarea persoanelor de contact la nivelul clienților
sunt gestionate prin intermediul Fișei de contact , care oferă informații referitoare la:

Fig. 1 Exemplu de f ișă de contact
• modulul segmentare , cu informații privind includerea persoanei de contact în
diverse grupuri de lucru și tipul de relații de afaceri existente cu clientul
respectiv;
• modulul comerț exterior , în care sunt detaliate categoria din care face par te
clientul, asocierea cu un centru teritorial și codul unic de înregistrare TVA
pentru contactele de tip companie.
Definirea clienților existenți și potențiali
Fișele de clienți din Microsoft Dynamics NAV 2009 permit administrarea datelor
referitoare la c lienți pentru următoarele direcții, selectate pentru definirea clientului, urmând a
fi completate ulterior la procesarea comenzii de vânzare:
• modulul general , în care sunt înregistrate: denumirea clientului, adresa poștală,
date de contact, limita de credi t, asocierea la un agent de vânzări sau la o zonă
de vânzări;

11
Fig. 2 Fișă de client

Fig. 3 Fișă de agent de vânzări
• modulul comunicare , cu date rezervate referitoare la persoana de contact și alte
informații referitoare la corespondența dintre companie și client;
• modulul de comerț exterior , pentru operațiunile de export, prin referirea la
valuta utilizată la facturarea către client, limba de corespondență, numărul
internațional unic de înregistrare al clientului și eventuala excepție de la plata
TVA.
Definirea agenți lor de vânzări
Fișele de agenți de vânzări din Microsoft Dynamics NAV 2009 permit administrarea
datelor referitoare la agenții de vânzări privitoare la:
• modulul general , în care sunt înr egistrate: codul agentului de vânzări, numele,
funcția, comisionul acordat, adresa de mail și telefon ale agentului de vânzări;
• modulul facturare , cu date rezervate referitoare la asocierea dintre agentul de
vânzări și departamentul asociat și eventual pro iect la care se pot asocia
vânzările efectuate.
Echipele de vânzări sunt create în funcție de campaniile de marketing și de produsele
companiei, precum și în funcție de tipul produsului și serviciului. Oportunitățile de vânzare
sunt gestionate pentru fieca re agent de vânzare, cu specificarea valorii aproximate a
potențialei vânzări, starea acestei oportunități și termenul limită al oportunității.
Raportare și documente
Modulul Vânzări al Microsoft Dynamics NAV 2009 permite gestionarea contactelor
și clienți lor. Rapoartele furnizate în cadrul acestui modul referitor la vânzări sunt:

12 • contact:
o contact -listă;
o istoricul interacțiunilor cu un client;
o profilul organizațional al clientului;
o etichete de contact;
o chestionar de clasificare client – formular;
o chestionar de clasificare client – test.
• clienți:
o clienți -listă;
o evidență clienți;
o istoric comenzi;
o detalierea comenzii unui client;
o etichete – clienți;
o raport cu primii 10 clienți în ordinea volumului vânzărilor;
o raport client/articol;
o listă vânzări;
o sold la data;
o balanță de verificare client.
• agenți de vânzări și echipe:
o statistici vânzări;
o statistici vânzări/agent de vânzări;
o teme agent de vânzări;
o oportunități agent de vânzări;
o teme echipă.
• oportunități:
o oportunități – listă;
o analiza ciclului de vânzare;
o oportuni tăți – detalii.
Ciclul de vânzare predefinit în cadrul MS Dynamics NAV 2009, în funcție de
importanța clientului, și în cazul unui cont important cuprinde următoarele etape:
• contact inițial;
• calificare client;
• prezentarea companiei;
• prezentarea produselor companiei;
• întâlnire de lucru;
• propunere de afaceri;
• semnare contract.
3.1.2. Procesare a comenzi lor de vânzare
Procesarea comenzilor de vânzare în MS Dynamics NAV corespunde etapelor definite
anterior în cadrul ciclului de vânzare, prin gestionarea unor documente aferente etapei de
vânzare. Astfel, procesul de vânzare presupune ut ilizarea următoarelor documente:

Defini rea s egmente lor de vânzări
Aplicarea campaniilor de vânzări presupune conectarea acestora cu acei clienți cărora
li se adresează dar și prin specificarea costurilor de promovare a campaniei. Segmentarea
clienților se poate realiza fie în baza tipului de re lație de afaceri pe care compania o are cu

13 aceștia, valoarea vânzărilor către acești clienți, produsele vândute în mod frecvent, zone
geografice. La o campanie de vânzări se pot asocia unul sau mai multe segmente de vânzare.
În funcție de strategia de mark eting adoptată se pot defini noi segmente de vânzare care să
corespundă obiectivelor campaniei de vânzare. Detaliile referitoare la segmentele de vânzare
sunt grupate în:
• modulul general , cu descrierea segmentului de vânzări, agentul de vânzări
responsabil , data înregistrării segmentului de vânzări , numărul de clienți și
criteriile de selecție ale clienților pentru includerea în cadrul segmentului;
modulul poziții , în care sunt specificate persoanele de contact sau contact, tipul
corespondenței acceptate în cadrul campaniei, descrierea segmentului, agent de
vânzări asociat, costul estimativ bugetat al interacțiunii cu clientul, durata
necesară pentru promovarea campaniei la clientul respectiv;

Fig. 4 Segmentul de vânzare asocia t campaniei Creștere vânzări
• modulul interacțiuni , la inițierea campaniei, fiind automat deschise interacțiuni
cu clienții selectați în cadrul segmentului de vânzare. Interacțiunea deschisă
poate utiliza un șablon predefinit, o limbă de corespondență și să fie asociată
unui anumit subiect. Se poate specifica dacă corespondența va avea atașat ca și
document Word descrierea campaniei de vânzare. Pentru definirea completă a
interacțiunii mai sunt necesare estimarea costurilor și duratei interacțiunii,
sensul f luxului de informații și inițiatorul acestuia;
• modulul campanie , prin asocierea segmentului de vânzare cu o anumită
campanie de vânzare, specificarea dacă interacțiunea inițiată prin segmentul de
vânzare va fi raportată în cadrul campaniei ca rezultat al a cesteia și dacă
clientul pentru care s -a deschis interacțiunea face parte din grupul țintă al
campaniei.
Segmentele conectate sunt vizualizate ulterior prin intermediul modulului de segmente
conectate, cu scopul de verificare a interacțiunilor definite în cadrul segmentelor de vânzare.
Activități periodice
Activitățile periodice din cadrul modul ului de marketing vizează în general
identificarea duplicatelor existente în sistem referitoare la clienți, în vederea eliminării
înregistrărilor redundante și asoci erea tuturor acțiunilor unei singure înregistrări. De asemenea,

14 MS Dynamics NAV 2009 are posibilitatea căutării automate a duplicatelor în cazul definirii
unui nou client sau în cazul importulu i automat. Declararea duplicatului este acceptată dacă
peste 80 % din atribute sunt identice. O a doua funcție a actualizărilor periodice este aceea de
indexare a înregistrărilor în funcție de anumite criterii, în vederea ordonării relațiilor existente.
Acțiunile specifice activităților periodice din cadrul modulului m arketing sunt:
• export contacte, acțiune utilizată pentru a prelua informațiile din fișele de
contact, fișierul rezultat txt fiind utilizat pentru import în alte aplicații;
• actualizare contacte, prin integrarea cu dispozitive mobile;
• găsire duplicate contac te;
• definirea criteriilor de găsire a duplicatelor contactelor;
• generare index de căutare rapidă pentru contacte;
• generare index de căutare rapidă pentru interacțiuni;
• generare index de căutare rapidă pentru sarcini atribuite agenților de vânzări;
• generare index de căutare rapidă pentru oportunități;
• generare index de căutare rapidă pentru comentarii.
3.1.3. Stocuri și tarifare
Gestionarea stocurilor de materiale, materii prime, produse finite și mărfuri în cazul
MS Dynamics NAV 2009 introduce noțiunea de articole , în care sunt definite principalele
elemente definitorii folosite atât în modulul financiar, în modulul depozit și producție. Datele
generale referitoare la articole sunt înregistrate în tabela Fișa articol , mișcările referitoare la
cantități sunt reținut e în tabela Intrări registru articol e iar modificările de prețuri în tabela
Intrări valori . Se face o diferențiere între produsele vândute de către companie și care sunt
introduse în gestiune, în această situație fiind numite articole stoca te sau, simplu , articole,
pentru care mișcările acestora au efect asupra inventarului, și articole nestoca te, pentru
situația în care nu există intrări în gestiune pentru produsul vândut, acesta fiind livrat
clientului de către un terț și neavând impact asupra inventarulu i.
Administrarea articol elor
În cazul articolelor stocate, detaliile specificate în Fișa articolului , specifice
modulului stocuri și tarifare , urmează direcțiile:
• modulul general , cu descrierea articolului, unitatea de măsură asociată, dacă
articolul este obținut prin asamblarea unor alte articole, poziția articolului în
depozit, dacă în documentele de vânzare va fi utilizată descrierea extinsă a
articolului, dacă sursa articolulu i este un articol nestocabil, care nu este prezent
în mod obișnuit în inventa rul companiei, categorie articol, grupa de produse la
care este asociat articolul, stoc existent, cantitatea din articol cuprinsă în
comenzile de cumpărare, cantitatea din articol planificat a fi produsă, cantitatea
din articol necesar a fi planificată pen tru a fi produsă pentru a acoperi valoarea
rezultată din suma comenzilor de vânzare, cantitatea din articol cuprinsă în
comenzile de cumpărare, cantitatea din articol aflată în comenzile de service,
definirea grupei de service, prin asocierea unor articole ale căror tipuri de
activități de service sunt similare, dacă articolul este limitat pentru efectuarea
de înregistrări, dacă, de exemplu, acesta nu mai este produs și data ultimei
modificări;
• modulul facturare , prin specificarea metodei de calculație a co stului aferent,
standard, LIFO, FIFO, mediu etc., modul de ajustare al costului articolului
poate fi automat sau manual, dacă înregistrările contabile aferente costului

15 afișat au fost efectuate, costul standard luat în calcul, dacă metoda de calculație
este metoda standard. Costurile indirecte pot fi apreciate ca valoare (regie)
pentru fiecare unitate de articol sau procent din costul standard al acestuia. Mai
sunt specificate detalii privind modul de calcul al profitului și respectiv al ratei
profitului, f iind folosit fie ca rezultat dacă se completează în prealabil câmpul
preț unitar, sau, prin introducere ratei de profit dorită pentru un articol, pentru
calculul prețului unitar aferent. Tot în modulul facturare sunt specificate detalii
referitoare la incl uderea articolului în grupa de înregistrări contabile privind
produsele, grupa de înregistrări TVA produse, grupa de înregistrare inventar
(materii prime, produse finite sau mărfuri), cantitate rezul tată din însumarea
facturilor emise către clienți, permit erea aplicării reducerii la plată, grupa de
reducere aferentă articolului și unitatea de măsură la vânzare, ce poate diferi
față de cea folosită la producție;

Fig. 5 Fișă articol
• modulul reaprovizionare presupune specificarea modului de reaprovizionare
pentru articol, prin cumpărare, în cazul mărfurilor, sau prin producție, pentru
produsele finite.
• modulul comerț exterior cuprinde informații referitoare la poziția din
nomenclatorul de poziții vamale a articolului, țara de ori gine, masa unitară,
taxa vamală percepută și comisionul vamal;
• modulul comerț electronic specifică codul articolului utilizat de către
comunicare cu BizTalk Server .
Gestiunea articolelor nestocate
În cazul articolelor nestocate, diversitatea informațiilor este mai restrânsă fiind
concentrată în două module:
• modulul general , cu descrierea articolului, codul producătorului, furnizorul
asociat articolului, codul de identificare al articolului la furnizor, unitatea de
măsură și data ultimei modificări;
• modulul facturare , cu specificarea prețului de listă la furnizor, al prețului de
achiziție, prețului de vânzare, specificații privind masa brută și netă, codul de
bare și încadrarea în categoriile articol și produs.

16 Rapoarte
În cazul modulului de stocuri și tarifa re sunt centralizate și puse la dispoziție o serie
de rapoarte care sunt orientate asupra evidențierii disponibilității articolelor, a costurilor
asociate, a prețurilor de vânzare și ratei de profit înregistrate. Astfel, prezentarea structurată a
acestor i nformații conduce la:
• test înregistrare stocuri;
• disponibilitate stocuri;
• detalii comandă stocuri;
• listă top 10 stocuri;
• statistică vânzări stocuri;
• vânzări la client din stocuri;
• listă de prețuri;

Fig. 6 Fișă articol nestoca t
• costuri stocuri și listă de prețuri;
• stocuri comenzi de vânzare restante;
• vânzare articole nestocate;
• substituiri articole;
• specificații taxe articole.
3.2. Aprovizionare
MODUL SPECIFIC PENTRU APLICAȚIILE DE TIP: ERP și SCM
În prezent, există mai multe metode de planificarea a producției ce au la bază una din
abordările prezentate anterior. Dintre cele mai cunoscute fac parte: MRP/MRP II (Material
Resource Planning – Planificarea Resurselor Materiale) cu evoluția sa până la EERP
(Extension Entreprise Resource Planning – Planificarea Resurselor Întreprinderii Extinse);
JIT (Just -InTime – În timp real), OPT (Optimized Production Technology – Tehnologia
Optimizată a Producției). Iar în pregătire, există abordări de tip DPP (Distributed Production
Planning – Planif icarea Producției Distribuite).

Fig. 7 Evoluția obiectivelor strategiilor de aprovizionare: SCM -Supply Chain Management, CRM –
Customer Relationship Management, SSD – Sisteme Suport Decizii
Această elaborare a planului de înc ărcare previzional se realizează pe două niveluri, în
funcție de informațiile de care dispune fiecare nivel.

17 Nivelul conducerii: planul de încărcare previzional la acest nivel se exprimă într -o
manieră globală plecând de la ordinele previzionale stabilite de serviciul comercial, de la
studiul de piață, determinând astfel un plan de acțiune pentru investiții sau mișcări de personal.
Nivelul producției: planul de încărcare previzional la acest nivel se exprimă într -o
manieră detaliată plecând de la comenzile ferme făcute de clienții existenți sau de cei
potențiali. Aceste comenzi permit determinarea necesităților de producție și totodată permit
aprecierea nivelului de încărcare previzională a producției și necesitățile de aprovizionare.
3.2.1. Planificarea aprovizion ării

Fig. 8 Tabloul sinoptic al modulelor sistemului de aprovizionare
• e exemplu, acesta nu mai este produs și data ultimei modificări;
• modulul facturare , prin specificarea metodei de calculație a costului aferent,
standard, LIFO, FIFO, mediu etc., modul de ajustare al costului articolului
poate fi automat sau manual, dacă înregistrările contabile aferente costului
afișat au fost efectuate, cos tul standard luat în calcul, dacă metoda de calculație
este metoda standard. Costurile indirecte pot fi apreciate ca valoare (regie)
pentru fiecare unitate de articol sau procent din costul standard al acestuia. Mai
sunt specificate detalii privind modul d e calcul al profitului și respectiv al ratei
profitului, fiind folosit fie ca rezultat dacă se completează în prealabil câmpul
preț unitar, sau, prin introducere ratei de profit dorită pentru un articol, pentru
calculul prețului unitar aferent. Tot în modu lul facturare sunt specificate detalii
referitoare la includerea articolului în grupa de înregistrări contabile privind
produsele, grupa de înregistrări TVA produse, grupa de înregistrare inventar
(materii prime, produse finite sau mărfuri), cantitate rezu ltată din însumarea
facturilor emise către clienți, permiterea aplicării reducerii la plată, grupa de
reducere aferentă articolului și unitatea de măsură la vânzare, ce poate diferi
față de cea folosită la producție;
• modulul comerț exterior cuprinde inform ații referitoare la poziția din
nomenclatorul de poziții vamale a articolului, țara de origine, masa unitară,
taxa vamală percepută și comisionul vamal;
• modulul comerț electronic specifică codul articolului utilizat de către
comunicare cu BizTalk Server;
Gestiunea articol elor nestocat e
În cazul articolelor nestocate, diversitatea informațiilor este mai restrânsă fiind
concentrată în două module:
• modulul general , cu descrierea articolului, codul producătorului, furnizorul
asociat articolului, codul de identi ficare al articolului la furnizor, unitatea de
măsură și data ultimei modificări;

18
Fig. 9 Fișă articol
• modulul facturare , cu specificarea prețului de listă la furnizor, al prețului de
achiziție, prețului de vânzare, specificaț ii privind masa brută și netă, codul de
bare și încadrarea în categoriile articol și produs.
Managementul stocurilor
Fișa unitate de stoc este utilizată pentru a înregistra informații despre unitățile de
depozitare. Acestea nu înlocuiesc fișele articolelor , ci sunt strâns legate de ele. Prin Fișa
unitate de stoc se pot diferenția informațiile despre un articol pentru o anumită locație (cum ar
fi un depozit sau un centru de distribuție) sau o anumită variantă (cum ar fi diverse numere de
raft și diferite inf ormații de reaprovizionare), pentru același articol. Informațiile de pe fișa
unității de stoc au prioritate față de cele de pe fișa articolului. Detaliile cuprinse în fișa unitate
de stoc sunt:
• modulul general , cu descrierea articolului, locația, codul var iantei de stocare,
dacă articolul este obținut prin asamblarea unor alte articole, poziția articolului
în depozit, cantitatea aflată în stoc, cantitatea din articol cuprinsă în comenzile
de cumpărare, cantitatea din articol planificat a fi produsă, cantita te din articol
aflată în tranzit, cantitatea din articol cuprinsă în comenzile de cumpărare,
cantitatea din articol aflată în comenzile de service și data ultimei modificări;
• modulul facturare , prin specificarea costului mediu, determinat în funcție de
metoda de cost specificată și ultimul cost direct, adică valoarea din câmpul
Cost unitar direct din tabelul Linie cumpărare la înregistrarea comenzii ca și
factură;
• modulul reaprovizionare presupune specificarea modului de reaprovizionare
pentru articol, prin cumpărare, în cazul mărfurilor, sau prin producție, pentru
produsele finite. Este detaliat suplimentar procesul de cumpărare, prin
identificarea unui furnizor preferat, și timpul total calculat. Suplimentar față de
fișa articolului, reaprovizionarea se po ate face și prin transfer, prin specificarea
locației sursă. În cazul reaprovizionării prin producție, sunt detaliate politica de
producție, metoda de descărcare a stocurilor, locația din care se preiau
subansamblele prevăzute în lista de materiale și dime nsiunea lotului de
producție;

19
Fig. 10 Fișă articol nestocat
• modulul planificare , cu definirea politicii de reluare a comenzii, cu opțiunile de
cantitate fixă pentru reluarea comenzii, cantitate maximă când se utilizează
valoar ea din câmpul stoc maxim, comandă, prin generarea unei comenzi de
producție pentru fiecare comandă de vânzare și lot – pentru – lot, prin
însumarea cerințelor anterioare. Mai pot fi determinate ciclul de reluare al
comenzii de producție, timpul total de si guranță, valoarea stocului de siguranță,
valoarea stocului folosit ca punct de reluare a comenzii, cantitate minimă și
maximă a comenzii;
• modulul depozit , prin desemnarea echipamentului special folosit în
manipularea unității de stoc, șablon de înmagazinar e, unitatea de măsură,
perioada la care se face numărarea unității de stoc, ultima dată a inventarului,
actualizarea perioadei de numărare și planificarea următoarei date de inventar.

Fig. 11 Fișă unitate de stoc

20 Rapoarte
În cazul modulului S tocuri și tarifare sunt centralizate și puse la dispoziție o serie de
rapoarte care sunt orientate asupra evidențierii disponibilității articolelor, a costurilor asociate,
a costurilor și a variației acestora. Astfel, prezentarea structurat ă a acestor informații conduce
la:
• disponibilitate stocuri;
• stocuri – variație costuri;
• stocuri – transfer la intrare;
• stocuri – listă;
• evaluare stocuri – specificare costuri;
• repartizare articol – cantitate;
• repartizare articol – valoare;
• expirare articol – cantitate;
• taxe articol – specificație;
• cantitate evidență articole;
• valoare evidență articole.
3.3. Managementul depozitelor
Depozitare a este o componentă importantă a sistemului de aprovizionare. Lanțul de
aprovizionare este procesul de afaceri format din furnizori, producători, depozite, logistic ă,
distribuitori și clienții finali și are forma unei colecții integrate de aptitudini și resurse ce are
ca scop livrarea de produse și servicii și produse către clienți , incluzând activitățile și fluxurile
de informații în ambele sensuri și este are asociate transformările prin care trece materia
primă pentru a ajunge produs finit.
3.3.1. Comenzi și contracte
• ntul asocierii și criteriul de sortare al liniilor dispoziției de livrare;
• modulul poziții , cu specificarea tipului de document extern, numărul
documentului sursă, numărul și descrierea articolului, cantitate, cantitate de
livrat, cantitate livrată, cantitate neonorată, data scadenței, unitate de măsură,
cantitate pe unitate de măsură .
Înregistrarea consumului din c omenzi lansate în producție
Înregistrarea materialelor, materiilor prime, produselor sau mărfurilor pe măsura
lansării, respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum, pe baza programului de
producție și a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale companiei, care solicită
materiale pentru a fi consumate se face în baza bonului de consum , prin specificarea :
• modulul general , prin descrierea produsului realizat, dacă sursa comenzii o
repre zintă producția unui articol sau a unei familii de articole, articolul sursă,
cantitatea produsă, data planificată de producție;
• modulul poziții , în care sunt centralizate articolele ce fac obiectul bonului de
consum, data începerii și terminării producție i lotului de producție, numărul de
articole produse până la data curentă.

21 Rapoarte și documente
În cazul modulului de Planificare și execuție sunt centralizate și puse la dispoziție o
serie de rapoarte care sunt orientate asupra evidențierii stării livrări lor din depozit, expirări
articole, listă de materiale etc. Astfel, prezentarea structurată a acestor informații conduce la:
• stare livrare din depozit;
• listă culegere din stocuri;
• expirare articol – cantitate;
• aprovizionare materiale pentru comenzi de prod ucție;

Fig. 12 Comandă de lansare în producție
• listă culegere din stocuri pentru comenzi de producție;
• listă de priorități subcontractant;
• listă de clienți;
• listă de materiale – locuri utilizate;
• liste de materiale;
• listă de m ateriale – materii prime;
• listă de materiale – subansamble;
• listă de materiale – produse finite;
• listă de materiale – calcul necesar;
• listă de materiale – planificare necesar;
• jurnal listă de materiale – test.
Documentele realizate în cadrul modulului Pla nificare și execuție sunt:
• livrare vânzare;
• factură de vânzare;
• notă de credit la vânzare;
• recepție retur la vânzare;
• notă de intrare recepție;
• factură la cumpărare;
• notă de credit la cumpărare;
• dispoziție de livrare retur la cumpărare;
• comandă de retur;

22 • confirmare comandă de retur;
• listă culegere documente externe;
• listă depozitare articole;
• mișcări depozit;
• recepții înregistrate depozit;
• livrări înregistrate depozit;
• recepție depozit;
• livrare depozit.
3.3.2. Manipulare produse comandă cu comandă
Preluarea comenz ilor de livrare și recepție în cadrul depozitelor, necesită o
administrare eficientă a ocupării compartimentalelor existente în zonele de lucru ale locațiilor,
pentru a preîntâmpina situații de suprapunere sau neutilizare.
Depozitarea stocurilor
Depozitare a articolelor stocate la care nu se efectuează recepție se realizează prin
utilizarea Fișei de depozitare , sursa stocurilor putând fi comenzi de cumpărare nerecepționate
și, în cazul stocurilor de produse finite, rezultate din producția internă se vor comp leta fișe de
depozit chiar dacă locație se folosește și parametrizarea de rece pție, prin preluarea automată a
pozițiilor din aceste documente. Informațiile cuprinse în fișa de depozitare cuprind:
• modulul general , prin definirea locației, tipul documentului sursă, numărul
documentului sursă, destinația stocurilor, data înregistrării, dată estimată
pentru recepție, număr document extern;
• modulul poziții , cu identificarea articolului, asocierea la un compartiment,
cantitate, cantitate de manipulat, cantitate m anipulată, cantitate neonorată, data
scadentă pentru manipulare, unitate de măsură.
Colectarea stocurilor
Activitatea de c olectare a stocurilor presupune preluarea din stocurile existente a unor
cantități de articole aferente unei mișcări asociate locație i respective. Poziționare a sistematică
a stocurilor din care se va onora comanda de ieșire din locație este realizată cu Fișa de
colectare a stocurilor, sursa acesteia putând fi comenzi de vânzare, comenzi de retur la
cumpărare, comandă de transfer -ieșire sau comanda de lansare în producție. Informațiile
cuprinse în fișa de culegere a stocurilor cuprind:
• modulul general , prin definirea locației, tipul documentului sursă, numărul
documentului sursă, destinația stocurilor, data înregistrării, dată livrării, n umăr
document extern;
• modulul poziții , cu identificarea articolului, asocierea la un compartiment,
cantitate, cantitate de manipulat, cantitate manipulată, cantitate neonorată, data
scadentă pentru manipulare, unitate de măsură.
Rapoarte și documente
În cazul modulului de Manipulare produse comandă cu comandă sunt centralizate
și puse la dispoziție o serie de rapoarte care sunt orientate asupra evidențierii înmagazinării și
culegerii de stocuri, situație livrări, inventar, listă de materiale etc. Astfel, p rezentarea
structurată a acestor informații conduce la:

23 • stare livrare din depozit;
• listă colectare din stocuri pentru comenzile de producție;
• etichete clienți;
• listă clienți;
• aprovizionare materiale pentru comenzi de producție;
• listă colectare din stocuri pentru comenzi de producție;
• evidență stocuri – test;
• listă inventar fizic depozit;
• listă compartimente depozit;
• listă depozitare stocuri;
• autofactura la transfer recepție;
• autofactura la transfer livrare.
Documentele realizate în cadrul modulului Manipula re produse comenzi multiple sunt:
• listă colectare stocuri;
• listă depozitare stocuri;
• mișcare depozit;
• recepții înregistrate depozit;
• livrări înregistrate depozit .
3.3.3. Manipulare produse comenzi multiple
Spre diferență de manipularea produselor comandă cu coman dă, prin utilizarea
comenzilor multiple se pot gestiona mai eficient activitățile de înmagazinare și culegere
stocuri, prin preluarea simultană a mai multor comenzi, reducând astfel timpul de manipulare.
Depozitarea stocurilor
Informațiile cuprinse în fișa de depozitare a stocurilor , în cazul manipulării produselor
prin comenzi multiple cuprind:
• modulul general , prin definirea locației, tipul documentului sursă, numărul
documentului sursă, destinația stocurilor, data înregistrării, dată estimată
pentru rece pție, număr document extern;
• modulul poziții , cu identificarea articolului, asocierea la un compartiment,
cantitate, cantitate de manipulat, cantitate manipulată, cantitate neonorată, data
scadentă pentru manipulare, unitate de măsură.
Colectarea stocuril or
Activitatea de culegere a stocurilor presupune preluarea din stocurile existente a unor
cantități de articole aferente unei mișcări asociate locației respective. Informațiile cuprinse în
fișa de c olectare a stocurilor , pentru comenzi multiple cuprind:
• modulul general , prin definirea locației, tipul documentului sursă, numărul
documentului sursă, destinația stocurilor, data înregistrării, dată livrării, număr
document extern;
• modulul poziții , cu identificarea articolului, asocierea la un compartiment,
cantitate, cantitate de manipulat, cantitate manipulată, cantitate neonorată, data
scadentă pentru manipulare, unitate de măsură.

24 Rapoarte și documente
În cazul modulului de Manipulare produse comenzi multiple sunt centralizate și
puse la dispoziție o serie de rapoarte care sunt orientate asupra evidențierii înmagazinării și
culegerii de stocuri, situație livrări, inventar, listă de materiale etc. Astfel, prezentarea
structurată a acestor informații conduce la:
• stare livrare din depozit;
• listă colectare din s tocuri pentru comenzile de producție;
• etichete clienți;
• listă clienți;
• aprovizionare materiale pentru comenzi de producție;
• listă culegere din stocuri pentru comenzi de producție;
• evidență stocuri – test;
• listă inventar fizic depozit;
• listă compartimente d epozit;
• listă depozitare stocuri;
• autofactura la transfer recepție;
• autofactura la transfer livrare.
Documentele realizate în cadrul modulului Manipulare produse comenzi multiple sunt:
• listă colectare stocuri;
• listă depozitare stocuri;
• mișcare depozit;
• recepții înregistrate depozit;
• livrări înregistrate depozit.