CAPITOLUL 1. IMP ACTUL ADERĂRII ROMÂNI EI LA UNIUN EA [624723]

CUPRINS

CAPITOLUL 1. IMP ACTUL ADERĂRII ROMÂNI EI LA UNIUN EA
EUROP EANĂ ASUPR A ECONOMI EI ROMÂN EȘTI
1.1.Obiectivele Români ei în Uniun ea Europeană
1.2.Beneficiil e aderării Români ei la Uniun ea Europeană
1.3. Imp actul aderării asupra princip alelor sectoare de activit ate din Români a
1.4. Economi a român ească după aderarea la Uniun ea Europeană

CAPITOLUL 2. CONTRIBUȚII ȘI R ETRIBUȚII ALE ECONOMI EI ROMÂNI EI ÎN
CADRUL UNIUNII EUROP ENE
2.1. Int egrarea Români ei în Uniun ea Europeană
2.2. Situ ația absorbți ei fondurilor europene alocate Români ei
2.3. B eneficii ale fondurilor europene pentru Români a

CAPITOLUL 3. STUDIU D E CAZ PRIVIND IMPACTUL ADERĂRII LA
UNIUNEA EUROPEANĂ ASUPRA ROMÂNIEI
3.1. Evoluția principalilor indicatori macroeconomici
3.2. Evoluți a schimburilor com erciale
3.3. Evoluți a agricultur ii
3.4. Evoluți a industri ei
3.5. Evoluți a serviciilor
3.6. Efectele integrării asupra fluxurilor d e investiții străin e

CONCLUZII

BIBLIOGR AFIE

ANEXE

2
CAPITOLUL 1. IMP ACTUL ADERĂRII R OMÂNI EI LA UNIUN EA
EUROPEANĂ ASUPR A ECONOMIEI ROMÂN EȘTI

La 1 ianuarie 2007 R omâni a devine stat membru al Uniunii Europene (UE),
marcând astfel înch eierea unei etape intense de reforme și pr egătire economică și
instituți onală și d ebutul un ei noi etape de dezvoltare economică.
Aderarea la UE a însemnat o cale de reformare și dezvoltare economică a țării,
după o perioadă dificilă și înd elungată de tranziție. În același timp aderarea a constituit un
moment oportun p entru d ezvoltarea Români ei, tendinț a dovedită d e-a lungul ist oriei fiind
de a demara reformele mai degrabă ca urmare a presiunil or internaționale, decât din m otive
de necesitate domestică (Văduv a, 2016).

1.1. OBIECTIV ELE ROMÂNI EI ÎN UNIUN EA EUROPEANĂ

Pentru R omâni a, aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat princip alul
eveniment al deceniului tr ecut, cu o încărcătură economică și s ocială deosebită: cr eșterea
calității vi eții și m odernizarea economică.
Dezvoltarea durabilă așteptată în urm a integrării pr esupun ea „asigur area unui ritm
de creștere sustenabilă, n ecesar și sufici ent pentru r educerea decalajelor Români ei față de
media UE; creșterea calității vi eții, reducerea sărăci ei și îmbunătățir ea stării d e sănăt ate;
maximiz area efectelor la o unitate de consum d e resurse, în g eneral, și d e costuri ale
integrării, în sp ecial, pe orizontul d e timp m ediu și lung” (Z aman, 2007).
Astfel, Români a a fost de acord să realizeze o serie de modificări structur ale și la
nivel social, solicitate de noul cadru economic din c are urma să facă parte.
Obiectivele Români ei o dată cu aderarea la UE au fost reflectate în documentele
programatice solicitate la nivel european și, ult erior, influ ențate și de obiectivele
agreate/asumate la nivelul U E.
În Cadrul Str ategic N ațional de Referință (CSNR) 2007 -2013 , documentul utiliz at
pentru pr ogramarea Fonduril or Structur ale și de Coeziune, Români a și-a stabilit c a viziun e
„crearea unei Românii c ompetitive, dinamice și prospere”, pentru a reduce disparitățil e de
dezvoltare economică și s ocială față de statele membre ale UE prin g enerarea unei creșteri
suplim entare de 15-20% a PIB pâ nă în anul 2015 (Guv ernul R omâni ei, 2007, p.4).

3
Obiectivul a fost înd eplinit, d acă avem în v edere creșterea PIB p e locuitor la
paritatea puterii de cumpăr are de la 39% din m edia UE în 2006 l a 59% în anul 2016.
Programul d e Convergență (Guv ernul R omâni ei, 2018 ) pentru anul acesta
estimează cr eșterea indic atorului l a 70% din m edia europeană în anul 2020.
La momentul actual, Strategia Europa 2020 , aprobată în iuni e 2010 d e către
Consiliul European, guv ernează politicil e economice ale UE – o strategie pe 10 ani, având
drept sc op princip al creșterea și dezvoltarea economică a UE, o „creștere inteligentă,
durabilă și f avorabilă incluziunii”, cu o mai bună c oordonare a politicil or naționale și
europene.
UE a stabilit cinci obiective majore care urmează să fi e îndeplinit e până în 2020, i ar
fiecare stat membru și -a asumat propriile ținte naționale, în urm a negocierilor și a
caracteristicil or particul are.
Obiectivele, împr eună cu țint ele stabilite, cele mai recente valori și pr ogresul
înregistrat în U E-28 și R omâni a față de anul 2006, sunt pr ezentate în Tabelul 1.1.

Tabel 1.1. Obiectivele strategiei Europa 2020. Țint e ale Români ei și ale UE-28
Obiective UE-28 Români a
2006 2018 Ținta 2006 2018 Ținta
1 Rata de ocupare (% din p opulația cu
vârst a între 20-64 ani) 68,9% 71,1% 75% 64,8% 66,3% 70%
2 Investiții în c ercetare-dezvoltare
(% din PIB) 1,77% 2,03%
(2017) 3% 0,45% 0,49%
(2017 ) 2%

3 Energie și schimbări clim atice
Reducerea emisiil or de gaze cu efect
de
seră (indic e 1990 = 100) 93,39 77,88
(2017 ) 80% 60,03 47,68
(2017 ) –
Ponderea energiei din r esurse
regenerabile în consumul fin al brut
(%) 9,5% 16,7%
(2017 ) 20% 17,1% 24,8%
(2017 ) 24%
Creșterea eficienței energetice
Consumul d e energie prim ară
(Mili oane tone echivalent petrol) 1.722,2 1.529,6
(2017 ) 1.483 38,3 31,3
(2017 ) 43
Consumul fin al de energie
(Mili oane tone echivalent petrol) 1.193,2 1.082,2
(2015) 1.086 24,9 21,9
(2017 ) 30,3

4 Educație
Rata părăsirii timpurii a școlii (%
din p opulația cu vârst a între 18-24
ani) 15,3% 10,7% 10% 17,9% 18,5% 11,3
Nivel de educație terțiară (% din
populația cu vârst a între de 30-34 ani) 29% 39,1% 40% 12,4% 25,6% 26,7%

5 Reducerea numărului d e persoane
aflate în risc d e sărăci e și excluziun e
socială (dif erența cumul ată față de
anul 2008 în
mii p ersoane)
-1.701
(2009)
1.925
-20.000
-319
(2009)
-1.420
-580
Sursă – Eurostat

4
În privinț a ratei de ocupare a populației, valoarea indic atorului s e ridică l a 66,3%
din p opulația cu vârst a între 20-64 d e ani în R omâni a, la o distanță d e 3,7 punct e
procentuale față de ținta asumată, comparativ cu o medie a UE de peste 71% în același an.
Români a se situează foarte slab la ponderea în PIB a investițiil or în c ercetare-
dezvoltare, după un pr ogres extrem de lent înc epând f ață de 2006. În c ondițiil e unei
creșteri similare, există riscul n erespectării țint ei asumate.
Cel de-al treilea obiectiv m ajor al UE prevede îndeplinir ea criteriilor „20/20/20” în
materie de schimbări clim atice și energie, și anume reducerea emisiil or de gaze cu efect de
seră cu c el puțin 20% f ață de nivelurile din 1990, cr eșterea la 20% a ponderii surs elor
regenerabile de energie în consumul fin al de energie și cr eșterea cu 20% a eficienței
energetice.
Români a și-a stabilit un obiectiv m ai ambiți os decât al UE, acela de a crește
ponderea energiei din r esurse regenerabile la 24% din c onsumul fin al brut, crit eriu p e care
l-a îndeplinit d eja din 2017 . Alături d e UE, a fost înd eplinit și obiectivul d e reducere cu
20% a emisiil or de gaze cu efect de seră. În c eea ce privește eficiența energetică, R omânia
și-a propus înc adrarea în anumit e ținte a consumului d e energie prim ară și a consumului
final de energie, aspecte pe care le îndeplinește.
La nivelul obiectivului Educație, eforturil e trebuie intensific ate. Rata părăsirii
timpurii a școlii (d e 18,5% în anul 2016) este încă d eparte de ținta stabilită și chi ar s-a
majorat cu 0,6 punct e procentuale față de situația din 2006.
UE are o situație mult m ai bună atât ca nivel mediu al persoanelor care ies din
sistemul educațional, cât și c a progres pe parcursul ultimil or 10 ani. În schimb, niv elul
educației terțiare s-a îmbunătățit s emnific ativ și n e aflăm aproape de ținta stabilită.
La obiectivul r eferitor la promovarea incluziunii s ociale, UE și-a propus r educerea
cu 25% a numărului d e cetățeni europeni cu un n ivel de trai inferior pragului n ațional de
sărăci e, adică sc oaterea din sărăci e a peste 20 d e milioane de persoane. Români a și-a
stabilit o țintă m ai modestă, d e reducere a numărul ui acestor persoane cu 580. 000. D atele
oficiale indică r educerea cu peste 1,4 mili oane persoane, cumul at, înc epând din anul 2009.
Semestrul european, ca instrum ent comun d e coordonare a politicil or economice și
fiscale ale statelor membre prin c are se monitorizează disciplin a bugetară, st abilitatea
macroeconomică și p oliticil e de promovare a creșterii, a fost instituit cu r olul d e a ghida
implementarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Comisia Europeană analizează în d etaliu pr ogramele statelor membre în materie de
reforme economice și structur ale și le oferă recomandări p entru următ oarele 12-18 luni.

5
Așadar, evaluarea îndeplinirii obiectivelor la distanță d e trei ani față de obiectivul
temporal propus indică n ecesitatea unor eforturi suplim entare, în sp ecial în z ona de
susțin ere a cercetării- dezvoltării. D e altfel, Pr ogramul Național de Reformă (PNR),
transmis d e Români a Comisiei Europene în cadrul S emestrului European, definește
prioritățil e de dezvoltare ale Români ei până în anul 2020, p entru a răspund e obiectivelor
Strategiei Europa 2020. PNR 2017 evidențiază măsuril e pe care Români a le are în vedere
pentru atingerea obiectivelor stabilite prin str ategia Europa 2020 . (Programul N ațional de
Reformă (PNR), 2017)

1.2. BENEFICIIL E ADERĂRII R OMÂNI EI LA UNIUN EA EUROPEANĂ

Obiectivul central al UE este de a obține convergența performanței economice și
coeziunea economică și s ocială într e statele membre, după cum m enționează al doilea
articol din Tratatul d e instituir e a Comunității Europene și reducerea disparitățil or de
dezvoltare ale diferitelor regiuni.
În plus, c opentru a putea genera nivelul d e coeziune necesar conlucrării cu st atele
membre din U E, este necesar în primul rând un gr ad ridic at de convergență în rândul
acestora în ceea ce privește mediul instituți onal, economia reală și n ominală. (Dobrinsky,
2001)
PIB/l ocuitor la paritatea puterii de cumpăr are ca procent din m edia UE a avut o
creștere continuă p e parcursul ultimil or 10 ani, ajungând l a 59% din m edia UE în anul
2016, c omparativ cu 39% în anul 2006 (Figur a 1.1) în R omâni a.

Figur a 1.1. PIB/l ocuitor la paritatea puterii de cumpăr are ca % din m edia UE în Români a

Sursă – Eurostat 39 43 49 50 52 52 54 55 55 57 59
010203040506070
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

6
Dezvoltarea nu a fost însă un a armonizată la nivelul celor opt regiuni d e dezvoltare
ale Români ei, conform Figurii 1.2.
În timp c e regiunea Bucur ești-Ilfov a depășit niv elul m ediu d e dezvoltare al UE,
restul r egiunil or se poziționează la o distanță s emnific ativă d e aceasta, la jumăt ate din
media UE.
Cea mai mare creștere a nivelului d e dezvoltare în ultimii 10 ani a avut l oc în
Bucur ești-Ilfov, o creștere de 47%, de la 89% din m edia UE în 2006 la 136% din m edia
UE în anul 2015, ultimul an pentru c are sunt disp onibile date comparative la nivel regional.
Pentru r estul r egiunil or, creșterea a oscilat într e 9% (în r egiunea Nord-Est) și 18%
(regiunea Sud-Est). D e altfel, regiunea Nord-Est continuă să rămână c ea mai puțin
dezvoltată regiune din R omâni a, la fel ca acum 10 ani, cu un PIB/l ocuitor la paritatea
puterii de cumpăr are de numai o treime din m edia Uniunii Europene.

Figur a 1.2. PIB/l ocuitor la paritatea puterii de cumpăr are ca % din m edia UE, pe regiuni

Sursă – www.i er.ro

De altfel, dif erențele între mediul rur al și urb an continuă să rămână s emnific ative.
PIB/l ocuitor la paritatea puterii de cumpăr are în regiunil e predominant rur ale din R omâni a
reprezintă 37% din m edia UE în anul 2013 (ultimul an pentru c are cifrele sunt disp onibile,
conform Eurostat), în cr eștere de la 28% din m edia UE în anul 2006.
Același indic ator se ridică l a 116% din m edia UE în anul 2013 p entru r egiunil e
predominant urb ane, comparativ cu 78% în anul 2006.
În vederea unei dezvoltări t eritoriale echilibr ate, Guv ernul R omâni ei a adoptat, în
octombri e 2016, Strategia de dezvoltare teritorială a Români ei. Strategia este un document

7
programatic c are vizează d ezvoltarea integrată prin p olitici d e dezvoltare specifice
caracteristicil or fiecărui tip d e teritoriu (urb an, rur al, montan etc.) până în anul 2035.
Cu toate că obiectivul U E de realizare a convergenței este clar indic at, în pr actică
discutăm d espre mai mult e forme de convergență:

Convergența reală se referă la dobândir ea unui niv el de trai simil ar restului st atelor
din U E, prin urm are, o convergență a venituril or, a productivității, un gr ad simil ar de
deschid ere al economiei. În acest concept larg se încadrează și c onvergența structurală,
care analizează structur a economiei pe sectoare.
Convergența structur ală se poate referi, pe de o parte, la diferențele de ocupare a
forței de muncă în princ ipalele sectoare ale economiei (agricultură, industri e și servicii ) și,
pe de altă parte, la schimbăril e structur ale la nivel de sectoare. O alocare a forței de muncă
în sectoarele mai productiv e va contribui l a creșterea competitivității. Î n plus, c onvergența
structur ală este în măsură să influ ențeze cicluril e de afaceri și să d etermin e procesele de
dezvoltare pe termen lung ( Marinaș, 2006 ).
Dar, deși există obiective bine stabilite pentru crit eriile de convergență n ominală,
nu este impusă atingerea unui anumit gr ad de convergență r eală sau de convergență
structur ală.
Români a a înregistrat o evoluție foarte bună în privinț a apropierii d e structur a
economică a UE la nivelul V AB din s ectoarele economice, fiind singur a care a înregistrat o
creștere susținută p e parcursul ultimil or 10 ani, comparativ cu Bulg aria, Cehia, Polonia și
Ungaria (Figur a 1.3).
CONVERGENȚĂ
REALĂ
STRUCTURALĂ
NOMINALĂ

8
Rezultatele sunt cu atât m ai bun e cu cât R omâni a a pornit d e la un niv el foarte
redus d e convergență structur ală față de restul țăril or. Astfel, indic ele convergenței
structur ale a VAB în R omâni a a crescut d e la 60,1% în 2006 l a 73,9% în 2016, înr egistrând
al doilea cel mai mare nivel după Ung aria (78,6%), l a un niv el simil ar cu al Bulg ariei.

Figur a 1.3. Indic ele convergenței structur ale cu U E la nivelul V AB

Sursă – www.i er.ro

Convergența în R omâni a este mai scă zută în ceea ce privește populația ocupată
(Postoiu&Buș ega, 2015).
Dacă R omâni a a evoluat simil ar cu U E în ceea ce privește creșterea ponderii
industri ei și a serviciil or ca procent din PIB, c oncomitent cu scăd erea agriculturii, l a
nivelul populației ocupate structur a tinde să fie mai degrabă div ergentă.
Dintr e țările învecinate, Români a are structur a economică c el mai puțin
asemănăt oare cu st atele UE în ceea ce privește populația ocupată pe sectoare, cauzată de
creșterea populației ocupate în agricultură până l a începutul anilor 2000. T endinț a este însă
de convergență cu U E (conform Figurii 1.4) d e la aderare, accentuată înc epând din anul
2014.
Totuși, R omâni a pornește de la un niv el foarte scăzut al indic elui d e convergență
(34,65% în 2006), c omparativ cu Bulg aria, care deja înregistra o convergență d e 60,6% cu
UE în același an. Așadar, chi ar dacă cr eșterea Români ei este semnific ativă, până l a 45,8%
în anul 2016, nu r eușim să atingem nici niv elul Bulg ariei înregistrat în anul din aintea
aderării.

9
Figur a 1.4. Indic ele convergenței structur ale cu U E la nivelul populației ocupate

Sursă – www.i er.ro

Prin urm are, în c azul R omâni ei, indic ele convergenței este apropiat de al celorlalte
state în ceea ce privește VAB, dar se înregistrează dif erențe semnific ative (divergențe) la
nivelul ratei de ocupare a populației.
Cercetările în domeniu indică f aptul că int egrarea economică are un imp act major
asupra structurii și din amicii indic atorilor macroeconomici din st atele particip ante,
favorizând c onvergența tendință c are s-a înregistrat în R omâni a în ultimii 10 ani. (Marinaș,
2006 )
Procesul tr ebuie însă c ontinu at și accentuat, întrucât c oncordanța structur ală la
nivelul economiilor statelor membre asigură o eficiență m ai ridic ată a politicil or comune și
șocuri asimetrice cu un imp act mai scăzut. (Postoiu&Bușega, 2015)

1.3. IMPACTUL ADERĂRII ASUPR A PRINCIP ALELOR SECTOARE DE
ACTIVIT ATE DIN R OMÂNI A

Impactul asupra agriculturii. Agricultur a este una dintr e ramuril e de bază ale
economiei românești. C ontribuți a sa la formarea produsului int ern brut s e situează în jurul
valorii de 6% din PIB, în timp c e ponderea medie la nivel UE este de aproximativ 1,7%.
În anul 2016, v aloarea produției sectorului agricol a fost de 69,349 mld lei, din
care: producți a vegetală – 45,155 m ld lei, producți a animală – 23,294 mld lei, iar serviciil e
agricole – 900 mil . lei.

10
Agricultur a poate fi socotită princip alul beneficiar al aderării Români ei la Uniun ea
Europeană:
– în anul 2007, l a momentul primirii în U E, valoarea producți ei agricole era de 47,700
mld lei.
– în 2013 urc ase la 78,464 mld lei, pentru c a în 2014 să c oboare la 74,524 mld l ei,
– în 2015 ajunge la 68,749 mld lei, iar
– în 2016 a urcat la 69,349 mld lei.
Altfel spus, int egrarea în U E i-a adus agricultur ii românești un plus d e producți e
între 44,13% și 64,49% p e an.
În int ervalul 2007 – 2014, exporturil e agricole au crescut d e aproape cinci ori, de la
1,122 mld euro la 5,573 mld euro. Pe de altă p arte, imp orturil e agricole au înr egistrat o
creștere de 53,35%, ajungând l a 5,120 mld euro în 2014.
Princip ala piedică în c alea creșterii într -un ritm m ai accelerat a producți ei o
reprezintă fărâmiț area proprietății agricole. În anul 2002, existau 4,485 mili oane de
exploatații agricole, care dețineau împr eună 13,9 31 mili oane de hectare. Până în 2013,
numărul l or s-a redus cu 855.000 d e unități, ajungând l a 3,630 mili oane de exploatații
agricole, care dețin 13,056 mili oane de hectare de teren agricol.
Existența unui număr f oarte mare de ferme mici în p aralel cu f ermele foarte mari
pune în evidență d ezechilibrul structur al ce influ ențează agricultur a românească și
competitivit atea ei.
Supr afața agricolă ce revine în m edie pe o exploatație agricolă a crescut într -un
ritm pr ea lent, de la 3,10 h ectare, în 2002, l a 3,60 de hectare, în 2013. Altfel spus, în d ecurs
de 11 ani, numărul exploatațiilor s-a diminu at doar cu 19,06%, i ar talia lor medie a crescut
cu num ai 16%
Dacă ritmul actual de concentrare a exploatațiilor agricole, de 19,06% l a fiecare 11
ani, se va menține în viit oarele trei decenii, l a recensământul din 2050 v or exista 1,491
milioane de exploatații, cu dim ensiun ea medie de 8,76 h a, departe de talia minimă d e 30
ha, necesară un ei agriculturi d e piață.
O altă pi edică în c alea creșterii pr oducțiil or este dependența mult pr ea mare a
recoltelor de condițiil e atmosferice, ca urmare a lipsei irig ațiilor.
Datele Minist erului Agriculturii arată că, în p erioada 2007 -2014, amenajările de
irigații acopereau o suprafață de 2,997 mili oane de hectare, deci nu mai 22,95% din terenul
agricol.(www.m adr.ro)

11
Dar supr afața efectiv irig ată prin sist emul administr at de ANIF era cu mult m ai
mică și s -a redus c ontinuu. D acă în 2007 au fost irig ate 320.200 d e hectare, în 2014
suprafața udată a fost de aproape de trei ori mai mică, r espectiv d oar 111.300 d e hectare.
În privinț a parcului d e mașini, c el puțin din punct d e vedere numeric, agricultur a nu
se poate plâng e. Statistic a oficială indică o evoluție semnific ativă a acestuia. În int ervalul
2007 -2014, numărul tr actoarelor agricole a crescut cu 11%, al pluguril or, cu 12%, al
combin elor autopropulsate pentru r ecoltat cereale, cu 11%, al semănăt orilor, cu 13%.
În anul 2014, agricultur a dispun ea de: 193.120 d e tractoare, 156.964 d e pluguri,
27.399 c ombine și 76.301 s emănăt ori. Cât d e noi și d e performante sunt acestea, statisticil e
nu spun. (www.inss e.ro)
Impactul asupra comerțului exterior. Uniunea Europeană reprezintă princip alul
partener de comerț exterior al țării (70% din t otal), în c ondițiil e persistenței unei valori
ridicate a deficitului c omercial cu aceasta (3,3% din PIB în 2014, în scăd ere de la 3,9% în
anul pr ecedent). (www. ec.europa.eu)
Între 2006 și 2015, exporturil e românești de bunuri au crescut d e la 26 la 54,5 mld
euro, un plus d e 110%, s emnific ativ p este creșterea PIB-ului (+63%) ( exporturil e de
servicii s e situau în 2015 l a 10,5 mld Euro).
Ca procent din PIB (41%), exporturil e românești rămân însă c ele mai mici din
regiune, acest indic ator fiind d e 49,2% în c azul P oloniei, 66,5% în c azul Bulg ariei,
respectiv 83,8% în c azul C ehiei și al Ung ariei, ceea ce indică o particip are mai slabă a
economiei românești la schimburil e comerciale internaționale și un gr ad de integrare mai
scăzut în pi ața europeană.
Piețe importante pentru exporturil e românești în 2015 sunt G ermania (10,8 mld
euro, cu un d eficit d e 1,7 mld euro), Italia (6,8 mld euro), Franța (3,5 mld euro, cu un
excedent de 400 mil euro în 2015), Ung aria (2,9 ml d euro).
Exporturil e au valori mari cătr e țările care au inv estiții s emnific ative în industri a
românească (G ermania, Franța) și sunt r eprezentate în princip al de subansamble produse
pe plan local. După aderare, util ajele și echipamentele electrice au contribuit c el mai mult
la creșterea exporturil or.
În aceeași perioadă, imp orturil e au crescut d e la 38 mld euro la aproape 63 mld
euro în 2015.
Creșterea exporturil or a fost determin ată atât de competitivit atea prin pr ețuri (m ai
ales în primii ani după aderare), cât și d e îmbunătățiril e în sf era productivității muncii
(începând cu 2012).

12
Produsele cu tehnologie mediu în altă au continu at să fi e dominante în exporturil e
românești în 2014 (41,5%), având o contribuți e pozitivă l a soldul b alanței comerciale de 1
mld Euro în 2014 (r eprezentând 0,7% din PIB). În c adrul acestei categorii, o contribuți e
semnific ativă a avut-o sectorul auto, care a înregistrat în 2014 un surplus c omercial de 1,9
mld euro (1,3% din PIB).
În schimb, p onderea produselor de înaltă tehnologie, de 6% în t otalul exporturil or,
rămân e scăzută și are o contribuți e de 2,4% din PIB l a deficitul b alanței comerciale.
Ponderea acestora în totalul exporturil or a atins un m axim d e 10% în 2011, după c are a
început să sc adă.
Investițiil e insufici ente în cercetare/dezvoltare, mediul d e afaceri nefavorabil și
numărul limit at de lucrăt ori înalt calificați sunt printr e factorii care contribui e la această
situație.
Impactul asupra IMM -urilor. Trecând d e la analiza macroeconomică l a cea
microeconomică se constată că numărul d e firme active a crescut d e la circa 300.000 l a
sfârșitul anului 1994, l a 550.000 în 2006, și r espectiv 600.000 în d ecembri e 2014, cu mici
variații de-a lungul ultimului d eceniu.
Cu 22 d e firme de la 1.000 d e locuitori, Români a are cea mai scă zută v aloare din
UE (media fiind d e 43 în d ecembri e 2014), c eea ce indică un spirit antreprenorial încă
nedezvoltat. În ciud a creșterii semnific ative a numărului d e firme, gradul d e concentrare în
anumit e sectoare economice a rămas imp ortant.
Companiile românești se confruntă cu pr obleme complic ate:
– 285.000 d e firme (48% din t otal) au capitaluri pr oprii n egative în 2014 f ață de circa
29.000 (10% din t otal) în 1994. Situ ația aceasta impun e fie recapitalizarea, fie ieșirea
din pi ață a unei părți din aceste firme.
– Indic atorul V aloare Adăug ată Brută (V AB)/companie (criteriu d e convergență r eală,
creat prin analogie cu indic atorul PIB/l ocuitor) arată că f orța economică a firmelor din
Români a este încă scăzută. V AB/companie în R omâni a este în decembri e 2014 d e
126.000 d e euro față de o medie de 300.339 d e euro în UE (42%).
În această p erioadă, IMM -urile (societăți cu cifr a de afaceri mai mică d e 50 d e
milioane de euro și cu m ai puțin d e 250 d e angajați) au ajuns să j oace un rol majoritar în
economie, comparativ cu corporațiile, ele deținând în pr ezent 58% din active și 65% din
numărul d e salariați, și r espectiv 53% din V AB, pr ocente care au răm as constante în ultimii
10 ani, d e la aderarea la UE. În același timp, accesul IMM l a finanțare este dificil, i ar

13
sprijinul pentru într eprind erile nou înființ ate bazate pe cunoaștere se află într -un st adiu
incipi ent.
Dezvoltarea bazată pe inovație și cun oaștere (producți a de bunuri d e înaltă
tehnologie și serviciil e care înglobează un niv el de cunoaștere ridicat) este în continuare
modestă în R omâni a, care continuă să s e afle în partea de jos a clasamentelor europene.

1.4. ECONOMIA ROMÂN EASCĂ DUPĂ ADERAREA LA UNIUN EA
EUROPEANĂ

Structur a economiei românești s-a modificat dramatic față de perioada de dinainte
de 1990 când industri a contribui a cu 46% l a PIB, i ar agricultur a cu 14%.
În pr ezent, aceasta a scăzut l a 23% p entru industri e și 4,5% p entru agricultură. În
schimb, s erviciil e contribui e cu 54% din PIB în 2015.
Economia este dominată de companii pr estatoare de servicii din c ategoria care
înglobează m ai puțină cun oaștere (comerț, transporturi, l ogistică) și c are reprezentau 56%
în 2014 din t otal, pondere rămasă constantă în ultimul d eceniu.
Numărul firm elor de servicii cu un niv el de cunoaștere ridicat (telecomunic ații,
ingin erie, arhitectură) a rămas oarecum c onstant la 20% în p erioada 2006 -2017, i ar
ponderea generată de aceste din urmă firm e în total VAB a oscilat într e 18 și 20% în
ultimii 10 ani. În c eea ce privește ponderea acestui s ector în PIB, aceasta era de 2,7% în
2012, ceea ce plasează Români a în partea de jos a clasamentului U E.
În privinț a firmelor producăt oare de bunuri, p onderea în total a celor din c ategoria
cu tehnologie mediu în altă (auto, mașini, util aje și echipamente, inclusiv echipamente
electrice) sau tehnologie înaltă (c alculatoare, produse electronice și optice, medicamente) a
rămas relativ c onstantă l a 1% în ultimul d eceniu, în timp c e contribuți a lor la VAB se
situează în jur d e 8%.
În ce privește firmele producăt oare de bunuri cu v aloare adăug ată m ai scăz ută și
mai puțin b azate pe cunoaștere (construcții m etalice, produse din m etal, cauciuc, m ase
plastice, produse metalurgic e, produse alimentare, îmbrăcămint e, băuturi), și c are au
reprezentat istoric unul din m otoarele de dezvoltare înainte de 2006, acestea au scăzut c a
pondere în VAB la circa 16% în 2014.

14
Firm ele private cu c apital majoritar autohton, deși reprezintă p este 90% din
numărul t otal cu o pondere de 45% din V AB în 2014, sunt pr ezente mai ales în s ectoare
care nu au o capacitate de valoare adăug ată ridic ată (agricultur a și construcțiil e).
Pe cealaltă parte, firm ele cu capital majoritar străin (circ a 50.000 d e entități, 8% din
totalul p opulației de firme active) dețin 40% din active, 43% din cifr a de afaceri și din
VAB și angajează 26% din numărul total al companiilor nefinanciare. Ele dețin rolul
dominant în industri a prelucrăt oare și extractivă, utilități și im obiliare. În industri a
prelucrăt oare, 65% din V AB este generată de firmele străin e, iar în c ea extractivă pr ocentul
ajunge la 90%.
Întreprinderile străin e contribui e în m od considerabil l a rezultatele bune ale
exporturil or românești. Acestea reprezentau 70% din exporturil e totale și 65% din
importuril e de bunuri în 2014 și cu circ a 50% din exporturil e și imp orturil e de servicii.
Productivit atea muncii este net sup erioară în firm ele străin e, valoarea adăug ată
brută p e salariat este de circa trei ori m ai mare comparativ cu c ele autohtone.
Productivit atea firmelor autohtone s-a îmbunătățit, d ar a crescut d ecalajul față de cele mai
puțin p erformante.
Clasamentul c elor mai mari 20 d e companii din economia Români ei este dominat
în 2015 d e firme străin e din s ectorul auto, energie și retail. Inv estitorii străini fi e au preluat
companii cu c apital de stat prin pr ocesul d e privatizare (Automobile Dacia, OMV,
Rompetrol Rafinare, E.ON-Europe, Engie, Luk oil, Petrotel etc.), fi e au demarat afaceri
greenfield (K aufland, C arrefour, Lidl, M etro etc.). D edeman, retailer-ul de bricolaj este
singur a companie cu capital priv at românesc care a reușit să intr e în acest top în 2015 p e
poziția 17. S ocietățile cu capital majoritar de stat, Electrica Furniz are și SNGN R omgaz se
află abia pe locurile 19 și 20.
Rolul companiilor de stat în economie continuă să s e diminu eze, ponderea acestora
în valoarea adăug ată fiind în j ur de 8%, i ar cifr a de afaceri de 4%. Acestea continuă să aibă
o rentabilitate a capitalului și o lichidit ate semnific ative sub m ediul p e economie.
Interacțiun ea dintr e companiile locale și cele străin e este însă scăzută, m odelul relațiilor de
afaceri cel mai întâlnit fiind autohtonii cu autohtonii, străinii cu străinii.
Polarizarea puternică este o altă trăsătură a economiei Români ei. Eterogenitatea și
polarizarea la nivelul economiei au crescut în ultimii 20 d e ani, min oritatea care stabilește
trendul în ce privește cifra de afaceri, valoarea adăug ată, activele totale consolidându -și
pozițiile.

15
Un gr ad ridic at de polarizare și eterogenitate este caracteristic m ajorității
economiilor europene, iar Români a nu este o excepție. Acest fenomen se manifestă și î n
planul teritorialității, z ona Bucur eștiului fiind d ominantă.
Investițiil e străin e –binecuvânt are sau blestem?
Referitor la investițiil e străin e directe din ț ara noastră, s tocul acestora era de 34,5
mld euro în 2006. El a fost influ ențat favorabil de măsu rile de restructur are din p erioada de
preaderare și aproape s-a dublat la 64,5 mld euro în 2015.
Investițiil e străin e anuale care variau într e 7 și 9 mld euro între 2006 și 2008, s -au
prăbușit l a 2-3 mld euro în anii d e criză, niv el la care s-au menținut și după r evenirea
economiei. Circ a o treime din inv estițiil e străin e au mers cătr e industri a producăt oare. Pe
locurile următ oare s-au clasat sectoarele intermedierii fin anciare și asigurări cu 13%, urm at
de comerț, cu 12%.
Români a nu exploatează încă p e deplin oportunitățil e ce ar rezulta din cr eșterea
investițiil or străin e directe. În 2014, dintr e țările cu caracteristici simil are, Români a a
înregistrat cel mai scăzut niv el al investițiil or străin e directe ca procent din PIB, atât în c e
privește fluxuril e, cât și st ocurile.
Media stocului d e investiții străin e directe în țăril e cu caracteristici simil are (Cehia,
Ungaria, Polonia și Bulg aria) este de aproximativ 100% din PIB, în timp c e în Români a
aceasta se situează sub 40%.
Fluxul anual de investiții str ăine directe înregistrat de țările cu c aracteristici
simil are a fost în m edie de 4% din PIB, c omparativ cu 2% în R omâni a. Infr astructur a,
birocrația și disp onibilit atea forței de muncă c alificată reprezintă princip alele cauze ale
rămân erii în urmă.
Mizând pe fonduril e europene, guv ernele Români ei s-au retras din inv estiții, c eea
ce a dus, în c ondițiil e unei absorbții n esatisfăcăt oare, la prăbușir ea acestora. În p erioada de
aderare au intr at în R omâni a peste 52 mld euro de la cei aproximativ tr ei mili oane de
români c are au plecat la muncă în străinăt ate.

16
CAPITOLUL 2. CONTRIBUȚII ȘI R ETRIBUȚII ALE ECONOMI EI
ROMÂNI EI ÎN C ADRUL UNIUNII EUROP ENE

2.1. INT EGRAREA ROMÂNI EI ÎN UNIUN EA EUROP EANĂ

Integrarea Români ei în Uniun ea Europeană este un proc es care a început cu
aderarea Români ei la Uniun ea Europeană.
Aderarea Români ei la Uniun ea Europeană a avut loc l a 1 ianuarie 2007. Această
dată a fost propusă l a summitul d e la Salonic din 2003 și confirm ată la Brux elles pe 18
iunie 2004. R aportul d e țară privind p rogresele Români ei din octombri e 2004 a afirmat de
asemenea data de 1 ianuarie 2007 c a dată de aderare pentru Români a și Bulg aria. Cele
două țări au semnat Tratatul d e aderare pe 25 aprilie 2005 l a Abația Neumünst er din
Luxemburg.
Români a a devenit astfel stat în curs d e aderare, obținând st atutul d e observator
activ l a nivelul tuturor instituțiilor comunit are, fiind n ecesară asigur area prezenței
reprezentaților români l a nivelul instituțiilor europene și al grupurilor d e lucru ale acestora.
Statutul d e observator activ a permis Român ei să își exprim e punctul d e vedere, fără dr ept
de vot, în proc esul d e luare a deciziilor l a nivel comunit ar, putând astfel influ ența aceste
decizii și promovându -și int eresele naționale.
Români a a particip at ca observator activ în următo arele instituții ale Uniunii
Europene:

– Parlamentul European,
– Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene
– Comitetul Reprezentanților Permanenți – COREPER I
și II,
– Grupurile de lucru ale Consiliului,
– Comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene,
– Comitetului Regiunilor și Consiliului Economic și
Social.

17
După aderare Români a a trecut d e la statutul d e observator activ l a cel de membru
cu dr epturi d epline.
Români a a devenit a șaptea țară din U E după numărul d e locuitori. Ț ara
desemnează 35 d e deputați pentru P arlamentul European, dar numărul acestora va scădea
printr -o reorganizare a locurilor din P arlament stipul ată în Tr atatul de la Nisa.
Limb a română a devenit un a dintr e limbil e oficiale ale Uniunii ( a șaptea după
numărul d e vorbitori, în concur ență strânsă cu ol andeza, urmând c a oricare cetățean al UE
să se poată adresa instituțiilor în această limbă.
Amplasarea geopolitică a Români ei va influ ența politic a UE cu privir e la relațiile
cu Europa de Est, Ori entul Mijlociu, Turci a și Asia. Prin Iniți ativa de Coop erare în Sud –
Estul Europei (SECI), Români a are o oportunit ate de a-și demonstr a supremația în regiune.
Integrarea în Uniun ea Europeană a influ ențat și r elațiile regionale ale Români ei. În
consecință, Români a a impus un r egim d e vize pentru cât eva state est-europene precum
Republic a Moldov a, Serbia, Munt enegru, Rusi a, Ucr aina, Belarus și Turci a.
Ofici alii consid eră că ț ara face parte atât din Europa Centrală cât și din B alcani.
Acest lucru r eflectă ambițiil e dualiste ale guvernului român, c are dorește îmbunătățir ea
integrării euro-atlantice a țării, concomit ent cu cr earea unei zon e de stabilitate la Marea
Neagră.

2.2. S ITUAȚIA ABSORBȚI EI FONDURILOR EUROP ENE ALOC ATE
ROMÂNI EI
Fonduril e structur ale sunt c ele mai import ante instrum ente utiliz ate de UE pentru a
promov a dezvolt area regională a statelor m embre și pentru a accelera procesul d e
conv ergență, prin sprijinir ea creării d e locuri d e muncă, cr eșterea comp etitivității
întreprind erilor, d ezvolt area durabilă și îmbunătățir ea calității vi eții cetățenilor.
Obiectivul princip al al politicii d e coeziune este îmbunătățir ea creșterii pe termen
lung a zonelor sprijinit e. UE nu do ar distribui e fonduril e, ci este, de asemenea, direct
implic ată în modul în c are ar trebui ch eltuite fonduril e. Aceste fondu ri sprijină agricultur a
și dezvolt area rurală, m ediul d e afaceri și turismul, inv estițiil e în educație și div ersele
măsuri c are îmbunătăț esc capitalul um an, inv estițiil e în infr astructură, tr ansport și m ediu.
Politic a de coeziune sau politic a regională utilizează trei fonduri princip ale:
Fondul european de dezvolt are regională (F EDR), Fondul d e coeziune (CF) și Fondul
social european (FS E).

18
Acestora li se adaugă Fondul european agricol p entru d ezvolt are rurală (F EADR) și
Fondul european pentru p escuit ș i afaceri m aritim e (EMFF), constituind împr eună
fonduril e europene structur ale și de investiții ( ESI).
Fonduril e răspund priorităților d e politici st abilite prin str ategia Europ a 2020 ,
modelate în obi ectivele de investiții p entru cr eștere economică și cr eare de locuri d e muncă
(obiectiv fin anțat prin F EDR, FS E și Fondul d e coeziune) și coop erare teritori ală
europeană (sprijinit prin F EDR), conform Comisi ei Europene (2015b).
Pentru obi ectivele stabilite prin P AC, FEADR fin anțează cr eșterea comp etitivități i
agriculturii, g estion area durabilă a resurselor n aturale și a schimbărilor clim atice și
dezvolt area teritori ală echilibr ată și ocup area forței de muncă l a nivel rural.
Cuantumul pl afoanelor m axime atribuit e diferitelor priorități ale UE la nivel anual
sunt st abilite prin c adrul fin anciar multi anual (CFM). Utilit atea CFM țin e de disciplin a
bugetară, d e planificare și de o viziun e pe termen lung în st abilirea și urmărir ea
priorităților.
Prin Planul N ațional de Dezvolt are 2014-2020 , Români a a stabilit pl anificarea
strategică și progr amarea financiară multi anuală cu scopul diminuării d ecalajelor d e
dezvolt are economică și soci ală față de UE.
Pentru c adrul fin anciar 2014 -2020, Români a are alocare de aproximativ 33 mili arde
euro, d etaliată pe progr ame operaționale (PO) astfel:

Tabel 2.1. Pl anificarea alocării fondurilor aferente Români ei în p erioada 2014 -2020
Planul N ațional de Dezvolt are 2014 -2020
Obiectiv Politic a de Coeziune Politic a Agricolă
comună Politic a de Pescuit
Comună
Fonduri implic ate FEDR și FC FSE FEADR FEP
Sum a totală alocată
(mld euro) 19,3 mld 4,7 mld 8,127 mld euro
pilonul II
12,259 mld euro
pilon I 0,17 mld euro
Surse: http://www .fonduri -ue.ro/im ages/files/comunic ate/2015/15.12/ Alocari.progr ame.2014.2020.pdf

Cea mai mare sumă din alocăril e aferente perioadei 2014 -2020 a revenit
Progr amului Op erațional Infrastructur a mare (POIM ), de 9.418,53 mil.euro, urm at de
(Progr amul N ațional de Dezvolt are Regională) cu 8.127,99 mil. euro, așa cum r eiese din
tabelul 2.2:

19
Tabel 2.2. Sum a alocată progr amelor op eraționale în perioada 2014 -2020

Nr. crt.
Progr am de Finanțare
Buget alocat UE (mil. euro)
1 POCU (PO C apital Um an) 4.326,84
2 POC (PO Comp etitivit ate) 1.329,78
3 POIM (PO Infr astructur a Mare) 9.418,53
4 POAT (PO Asistență T ehnică) 212,76
5 POR (PO R egional) 6.700,00
6 POC A (PO C apacitate Administr ativă) 553,19
7 POAD (PO Ajutor area Persoanelor
Defavoriz ate) 440,00
8 PNDR (PN Dezvolt are Rurală) 8.127,99
9 Coop erare Transfront aliera 452,70
10 POP AM 168,42
Surse: http://www.fonduri -ue.ro/im ages/files/comunic ate/2015/15.12/ Alocari.progr ame.2014.2020.pdf

Comp arativ cu p erioada de progr amare anterioară, Fondul p entru ajutorul
europ ean pentru c ei mai defavoriz ați care era gestion at în c adrul politicii agricol e, este
introdus în c adrul politicii d e coeziune, având c a scop spr ijinir ea acțiunilor st atelor
membre ale UE de a oferi asistență m aterială celor m ai defavoriz ați, precum alimente,
îmbrăcămint e și alte obiecte de uz personal.
Asistența materială acordată trebuie să fie dublată de măsuri d e incluziun e socială.
Autorităț ile naționale pot să acorde și sprijin non -material pentru astfel de persoane, pentru
a le ajuta să se integreze mai bine în soci etate.
Noile progr ame operaționale continuă eforturil e demarate în p erioada de
progr amare anterioară, fiind ori entate spre obiective simil are.
Cel mai import ant progr am este Progr amul Op erațional Infr astructur a Mare
(POIM), cărui a îi sunt alocate peste 40% din tot alul fondurilor structur ale (9,4 mld. euro),
urmat de Progr amul Op erațional Regional (POR) cu 29% din sumă (6,7 mld. euro) și
Progr amul Op erațional Capital Um an (POCU), cu o alocare de 19%, adică 4,3 mld. euro
(Figur a 2.1).
Progr amul Op erațional Comp etitivit ate (POC) prim ește 6% din sumă (1,3 mld.
euro). C ele mai mici progr ame ca volum al sum elor primit e sunt:
– Progr amul Op erațional Capacitate Administr ativă (POC A – 553,2 mil. euro),
– Progr amul Op erațional Ajutor area Persoanelor D efavoriz ate (POAD – 440 mil. euro)

20
– Progr amul Op erațional Asistență T ehnică (POAT -212,8 mil. euro).

Figur a 2.1. Distribuți a fondurilor alocate pe progr ame operaționale

Sursa: Minist erul Fondurilor Europene
Noua perioadă de progr amare, care a debutat în anul 2014, a început cu o absorbți e
scăzut ă a fondurilor europene (Tabel 2.3), l a jumăt atea anului 2017 Români a reușind să
atragă num ai 1,4 mld. euro.
Din 2015 au înc eput plățil e din Fonduril e pentru d ezvolt are rurală și p escuit și din
2016 din Fondul Europ ean pentru G arantare Agricolă , astfel încât sum a atrasă la 30 iunie
2017 s e apropi a de 6 mld. euro.

Tabel 2.3. Fonduri primit e de la UE în perioada 2014 -2017, mil. euro
2014 2015 2016 30.06.2017 Total 2014 –
2017
Fonduri structur ale
și de coeziune (FSC) 48,51 666,25 660,15 3,58 1 378,49
Fonduri p entru
dezvolt are rurală și
pescuit
(FEADR+F EPAM) 0 248,59 610,05 572,08 1 430,72
Fondul Europ ean
pentru G arantare
Agricolă (F EGA) 0 0 1 240,59 1 450,46 2 691,05
Altele (post –
aderare) 0 30,27 309,96 82,84 423,07
Total 48,51 945,11 2 820,74 2 108,95 5 923,32
Sursa: Minist erul Fin anțelor Public e – www.mfin anțe.ro

40%
29% 19% 6% 2% 2% 1%
POIM
POR
POCU
POC
POCA
POAD
POAT

21
Români a este un beneficiar net de fonduri europene, volumul fondurilor atrase de la
bugetul U E fiind în fi ecare din anii analizați mai mare decât contribuțiil e la bugetul
comunit ar (Figur a 2.2.).

Figur a 2.2. Evoluți a sumelor primit e și plătit e la bugetul U E în perioada 2007 -2016

Sursă – Minist erul Fin anțelor Public e – www.mfin anțe.ro

Finanțăril e totale primit e de Români a în perioada 2007 -2016 s e ridică l a 40,87 mld.
euro, comp arativ cu o contribuți e de 13,78 mld. euro (form ată din c ei 1% din PIB cu c are
fiecare stat membru contribui e la bugetul U E și alte contribuții, în princip al din t axe
vamale).
Prin urm are, în cei zece ani de la aderare, Români a a atras 27,1 mld. euro. Aceasta
înseamnă că, l a o pop ulație medie de 20,2 milio ane locuitori, conform d atelor ofici ale,
fiecărui român îi r evin 1 338,2 euro d e fonduri europene atrase în cei zece ani.
La nivelul Uniunii Europene, balanța oscil ează într e 11-12 st ate net contribuito are
și 16 -17 net beneficiare de fonduri din bug etul U E.
Cei mai mari contribuitori l a Bugetul U E sunt G ermania, Marea Britanie și Franța,
iar Poloni a, Spania și Gr ecia se află printr e princip alii beneficiari.
Datorită cr eșterii absorbți ei fondurilor europene, Români a și-a îmbună tățit poziți a
în rândul st atelor b eneficiare, urcând d e la locul 10 în anul 2007 în cl asamentul țărilor cu
cele mai mari sum e primit e de la bugetul U E la locul 3 în 2015, după Poloni a și Cehia
(anexa 2).
În perioada 2007 -2015 am primit fonduri în v aloare de 22,4 mld. euro, având, în
clasamentul fin al, a șasea cea mai mare sumă. Poloni a se distanțează cl ar, cu 82,8 mld.
euro atrase, urm ată de Grecia (43 mld. euro) și Ung aria (31,2 mld. euro).

22
Dacă raportăm sum a totală obținută în p erioada 2007 -2015 l a populația medie din
această p erioadă, Români a se plasează abia pe locul al 13-lea, cu 1 .107,5 euro r evenind
fiecărui locuitor. Gr ecia a reușit să atragă cele mai mult e fonduri p e locuitor, d e 3 909,4
euro, urm ată de Lituania, cu 3 587,7 euro, Estoni a (3257,3 euro) și Ung aria 3 129,9 euro).
Mai slab decât Români a stau num ai Cipru (ultim a clasată – cu 113,2 euro), Cro ația (249,3
euro), Spania (592, 4 euro) și Irl anda (813,3 euro).
De reținut, însă, că aceste clasamente depind totuși d e nivelul fondurilor alocate
fiecărei țări în funcți e de nevoile de dezvolt are cu care se confruntă.

2.3. B ENEFICII ALE FONDURILOR EUROP ENE PENTRU ROMÂNI A

Influ ența fondurilor europene la îmbunătățir ea indic atorilor m acroeconomici este
însă vizibilă. Comisi a Națională de Prognoz ă (CNP) evaluează imp actul fondurilor
structur ale asupra economi ei român ești.
Premisele de la care pornește studiul viz ează trei mecanism e prin c are se resimt în
economi e fonduril e atrase:

Princip alele rezultate indică f aptul că (Anghel, 2017):
 PIB-ul este cu 13,6% m ai mare în anul 2016 d ecât în 2009.
 Consumul priv at a depășit cu 22,2% niv elul estimat în c azul sc enariului fără fonduri,
iar investițiil e au crescut cu 29,5%.
 Numărul d e locuri d e muncă nou cr eate a fost cu p este 41.500 m ai mare decât în cazul
în care nu am fi utiliz at fonduril e europene; de asemenea, rata șomajului a fost cu 3,7%
mai mică.
 Exporturil e sunt cu 3,6% m ai mari datorită absorbți ei fondurilor europene, iar
importuril e au depășit cu 17,2% niv elul estimate.
 Remunerația medie pe salariat este mai mare cu aproape o treime decât în c azul lips ei
fondurilor europene, iar productivit atea cumul ată a muncii este mai mare cu 4%.
În plus, fonduril e europene reprezintă o sursă bună p entru r ecapitalizarea firmelor,
(Neagu, 2016) dezvoltarea
infrastructurii fizice, dezvoltarea capitalului
uman asistență financiară
pentru firme.

23
CAPITOLUL 3. STUDIU D E CAZ PRIVIND IMPACTUL ADERĂRII
LA UNIUNEA EUROPEANĂ ASUPRA ROMÂNIEI

3.1. EVOLUȚI A PRINCIP ALILOR INDIC ATORI M ACRO ECONOMICI
De la aderarea la UE, PIB -ul Români ei la valoare nomin ală a crescut d e la 98 mld
euro în 200 6 la 160 mld euro în 201 5, ceea ce reprezintă un plus d e 63%.
În 2008, acesta ajunsese deja la 142 mld euro, în ainte de a se prăbuși în 2009 l a 120
mld euro și d e a-și relua lent cr eșterea, pentru a reveni de abia în 2013 l a 144 mld euro,
confirmând f aptul că economi a Români ei și-a revenit din cr iză cu gr eutate după cinci ani.
O asemenea creștere este remarcabilă atunci când o comp arăm cu p arcursul Uniunii
Europene și al unor țări din r egiune (figura 3.1).

Tabel 3.1. Evoluți a PIB-ului în v aloare nomin ală în Români a comp arativ cu U E (mld.l ei)
Țară 2006 2015 Evoluți e
UE 12,255 14.702 +20%
Zona euro 8.750 10.230 +17%
Poloni a 274 429 +57%
Austria 266 339 +27%
Finlanda 172 209 +22%
Grecia 217 175 -19%
Cehia 123 166 +35%
Români a 98 160 +63%
Ungaria 91 109 +20%
Bulg aria 27 45 +67%
Sursă – www. ec.europa.eu

Așa cum r ezultă din t abelul 3.1., PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 20% într e
2007 și 2018 .
În 201 5, PIB -ul Români ei a ajuns aproape de cel al Cehiei, al Portug aliei și al
Greciei, pe care se preconiz e că îl po ate depăși în anii următori, și cu circ a 47% m ai mare
decât cel al Ung ariei, pe care a lăsat-o mult în urmă.
Cu o cr eștere anuală de 5% în p erioada următo are, PIB -ul Români ei poate trece
pragul simbolic d e 200 mld euro, ceea ce va crește greutatea economică a țării în r egiune.
La rândul său, PIB/c apita raportat la puterea de cumpăr are a crescut d e la 41% din
media UE la 57% într e 2006 și 201 5. Îmbunătățir ea de 39% f ace din Români a cel mai bun

24
perform er dintr e țările care au aderat la UE după 2007, chi ar dacă încă n e situăm în urm a
Portug aliei (77%) și a Ungariei (68% din m edia UE).
În ciud a progr esului înr egistrat în cr eșterea PIB/c apita, Români a are cea mai
ridicată valoare a indic elui de inegalitate a veniturilor di ntre noile țări m embre.
Rata inflației a scăzut d e la 6,5% în 2006 l a 1-2% în 2016 ( excluzând efectul
reducerilor d e TVA). Dobând a la care statul se împrumută acum este în jur d e 3% d e la
10% în 2006, lucru d e neimaginat în urmă cu zece ani.
În același timp, am asistat însă și l a deteriorarea unor indic atori. Astfel, pond erea
datoriei public e în PIB s -a triplat (de la 12% în 2006 l a 39% în 2016), i ar volumul d atoriei
totale a crescut put ernic d e la 41 mld euro în 2006 l a 92 mld euro în 2016 (după c e a atins
99 mld euro în 2012).
De asemenea, în ultim ele două d ecenii, popul ația activă a scăzut cu p este 7%. P este
3 milio ane de români, d ezamăgiți d e ritmul l ent și ezitant al transformărilor economic e și
sociale, și d e lipsa de oportunități, au părăsit ț ara și au ales să s e integreze în Europa în altă
parte, majoritatea fiind l a o vârstă activă și contributori l a sistemul d e asigurări soci ale.

3.2. EVOLUȚI A SCHIMBURILOR COM ERCIALE
Princip alul argum ent economic p entru extind erea UE este lărgir ea zonei de comerț
liber și, astfel, crearea unei piețe unice mai mari, în c are producți a națională să po ate
valorific a economiil e de scară. C a efect, vor fi r eduse costuril e unitare de producți e, va
crește productivit atea, iar cetățenii vor avea acces la o gamă m ai largă de produs e.
Cerințele premergăto are intrării în U niunea Europeană au viz at, printr e altele:

Taxele vamale la import au fost r eduse treptat pentru produs ele industri ale din U E,
asemănător r estricțiilor c antitative impus e mărfurilor import ate spre a fi prelucrate, și au
eliminarea barierelor comerciale,
aplicarea aceluiași tarif extern comun de către noii membri ca și statele
deja membre ale UE
armonizarea politicilor interne în domeniul comercial.

25
fost elimin ate compl et la începutul anului 2002, c eea ce a condus l a crearea unei zon e de
comerț lib er într e Români a și UE mai întâi p entru pentru produs ele agricol e.
Liberalizarea comerțului dintr e UE și Români a și Bulg aria a fost i mplementată
treptat în c adrul acordurilor europene, iar peste 95% din com erțul dintr e acestea se
desfășur a liber înainte de aderarea efectivă, cu excepția unor produs e agricol e. (Drits akis,
2004)
Com erțul cu acestea din urmă a fost guv ernat de o serie de conv enții r eciproc e
legate de reducerea și scutir ea de taxe vamale, elimin area subv ențiilor l a export și
conting ente tarifare până l a mom entul aderării. (Albu, 2013 )
Români a continuă să s e mențină în situ ația de import ator n et în p erioada 2007 –
2017, confo rm figurii 3 .1.
Cu to ate acestea, atât volumul exporturilor, cât și c el al importurilor, cr esc
semnific ativ în această p erioadă: exporturil e totale ale Români ei se majorează de 2,2 ori,
de la 25,85 mld. euro în 2007 l a 57,4 mld. euro în 2017 , iar importur ile cresc cu 65%, d e la
40,75 mld. euro la 67,3 mld. euro în aceeași perioadă.
O creștere mai accentuată este înregistrată în privinț a comerțului cu U E: exporturil e
cresc de 2,5 ori în p erioada celor 10 ani de stat membru al UE (2007 -2017 ), ajungând l a
43,8 mld. euro în 2017 , iar importuril e se majorează de două ori, până l a 51,95 mld. euro.
Se observă o cr eștere mai accentuată a schimburilor co merciale intracomunit are în
2017 comp arativ cu anul 2007 . De altfel, pond erea importurilor prov enite din U E în total
importuri s -a majorat semnific ativ, d e la 62,6% în 2007 l a 77,1% în anul 2017 , cu cr eșteri
aproape anuale, cu excepția anului 2008, c a urmare a crizei economic e.
Exporturil e către UE reprezintă 75,1% din tot alul exporturilor român ești, în creștere
de la 67,7% în 2007.
Abia în ultimii p atru ani, pond erea exporturilor cătr e UE a început să cr ească, după
o scăd ere înregistrată în urm a creșterii semnific ative ulterioare crizei în anul 2009 .
Tendinț a de intensific are a schimburilor com erciale cu U E este clară în p erioada
analizată.

26
Figur a 3.1. Evoluți a volumului tot al de exporturi și importuri ale Români ei
și pond erea către UE

Sursă – www. ec.europa.eu
Ritmul anual de creștere a exporturilor l -a depășit pe cel al importurilor în p erioada
2006 -2016 (Figur a 3.2), având un imp act pozitiv asupra redresării Români ei în urm a crizei
economic e.

Figur a 3.2. Ritmul anual de creștere a exporturilor și importurilor tot ale ale Români ei

Sursă – www. ec.europa.eu

Din anul 2014 însă, situ ația s-a inversat, iar din amica importurilor a început să
depășească ușor din amica exporturilor. Situ ația dinamicii com erțului exterior cu U E este
relativ simil ară celei prezentate în figura 6.1 p entru schimburil e comerciale totale. Rata
anuală de creștere a importurilor a fost sup erioară celei exporturilor în primii ani de după

27
aderare, politicil e de liberalizare ale comerțului exterior f avorizând n et importuril e de
mărfuri ( Albu, 2013).
Ulterior, o d ată cu criz a economică, st atele din U E în princip al s-au ori entat spre a
import a mărfuri din Români a, ca urmare a modificării t endinț elor d e consum și a unui
raport pr eț-calitate favorabil.
Indic ele de facilitare a comerțului ( Enabling Tr ade Index), realizat de World
Economic Forum, pl asează Români a pe locul 48 din 136 d e țări analizate în anul 2016 și
pe locul 26 în U E-28, în ainte de Grecia (locul 52) și Bulg aria (locul 53).
Indic ele evaluează ușurinț a de a desfășur a operațiuni d e comerț din perspectiva a
șapte piloni:

Probl emele Români ei sunt g enerate, în primul rând, d e calitatea scăzută a
sistemelor de transport , atât la nivel de infrastructură d e transport, cât și l a nivel de servicii,
urmată de disponibilit atea utilizării instrum entelor TIC (dificult atea interacționării onlin e
cu administr ația publică, utiliz area scăzută a internetului p entru tr anzacții busin ess-to-
busin ess și busin ess-to-consum er).
Români a trebuie să valorific e avantajele date de acorduril e comerciale încheiate de
UE la nivel mondi al. Recent, a fost înch eiat acordul com ercial cu C anada, iar ulterior U E a
ajuns l a un acord politic cu J aponia.
În septembri e 2017, pr eședintele Comisi ei Europene, Jean-Claude Junck er, a
anunțat deschid erea negocierilor com erciale cu Australia și cu Nou a Zeelandă.

3.3. EVOLUȚI A AGRICULTURII

Agricultur a a reprezentat un s ector import ant p entru economi a Români ei în
perioada de tranziție, cu o pond ere relativ ridic ată a contribuți ei la form area PIB.
accesul la piața
internă,
accesul la piața
externă,
eficiența și
transparența
administrării
frontierelor,
disponibilitatea și
calitatea
infrastructurii de
transport,
disponibilitatea și
calitatea serviciilor
de transport,
disponibilitatea și
utilizarea TIC,
calitatea mediului în
care operatorii își
desfășoară
activitatea.

28
Tendinț a de scădere continuă d e la începutul anilor 1990 până în pr ezent este
cauzată, în bună măsură, d e dezvolt area puternică a sectorului s erviciilor și d e relansarea
industri ală. Prin urm are, contribuți a agriculturii l a PIB s -a înjumătățit în d eceniul 1995 –
2005 ( de la o valoarea adăug ată brută d e 18,1% din PIB l a 8,4% din PIB în anul 2005) și a
avut o evoluți e simil ară, de scădere ulterior aderării l a UE, astfel încât pond erea VAB din
agricultură în PIB este, în anul 2018 , aproape jumăt ate din niv elul înr egistrat în anul 2005 :

Figur a 3.3. Evoluția VAB în agricultură (%)

Sursă –prelucrare propri e a datelor d e pe www. ec.europa.eu

Cu to ate acestea, VAB a agriculturii c a pond ere din PIB este de trei ori m ai mare
decât m edia UE în anul 2017, cu o valoare de 3,9% din PIB, c eea ce plasează Români a pe
primul loc în U E, urm ată de Ungaria și Bulg aria, ambele cu 3,8% din PIB.
De altfel, Români a s-a menținut p e primul loc în c eea ce privește valoarea VAB din
agricultură, c a procent din PIB, d e-a lungul întregii perioade 2009 -2016.

3.4. EVOLUȚI A INDUSTRI EI ȘI CONSTRUCȚIILOR

Pond erea industri ei în PIB a ajuns l a 28,8% în anul 2016, d acă luăm în consid erare
și sectorul construcțiilor, după o evoluți e în scăd ere începând cu anul 2010 (Figur a 4.10).
Dacă nu se iau în consid erare construcțiil e, VAB în industri e reprezintă 23% din PIB, cu o
evoluți e în scăd ere mai accentuată în ultimii ani. Industri a are un aport m ai mare la PIB-ul
0123456789
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
România UE

29
Români ei decât v aloarea medie a UE, care reprezintă 22% în PIB în același an și 17,3%
din PIB d acă nu țin em cont d e evoluți a construcțiilor.
Spre deosebire de Români a, valorile se păstr ează relativ const ante pe întreaga
perioadă a analizei. Sectorul construcțiilor r eușește să cr ească s emnific ativ în Români a
după p erioada de criză, i nfluențând evoluți a de ansamblu a industri ei.

Figur a 3.4. Evoluți a VAB în industri e și construcții (%)

Sursă –prelucrare propri e a datelor d e pe www. ec.europa.eu

Forța de muncă din industri e cuno aște un d eclin aproape anual, cu anumit e
încercări d e redresare, în c eea ce privește situația din industri e atât d acă luăm în c alcul
construcțiil e, cât și în situ ația fără construcții. În schimb, l a nivelul U E, situ ația ocupării
este pe un trend descrescător, d ar ușor, f ără scăd eri abrupt e.(figur a 3.5)
Forța de muncă în industri e și construcții r eprezintă 29,1% în 2016 comp arativ cu
32,3% în 2006, cu o scăd ere de 3,2%.
Declinul a fost însă t emperat de rata de angajare mai ridic ată în construcții, astfel
că, d acă privim n umai la forța de muncă în construcții, dif erența față de situația înregistrat
în urmă cu zece ani este de 3,6%.
La nivel european, declinul este mai accentuat în construcții: r ata de ocup are este
cu 3,2 % mai mică în 2016 d ecât în 2006, f ață de o diferență de 2% în industri e.

32.6 31 31.8 34.9 38.2 37.5
33.1 32.7 32.3 30 28.8
18 23.1 22.5 23.7 28
28.5 25.1 25.2 25.3 23.8 23 23.7 23.6 23.4
22.3 22.7 22.6 22.4 22.1 21.9 22.1 22 24.7
17.9 17.7 16.6 17.2 17.4 17.3 17.2 17.1 17.3 17.3
051015202530354045
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
RO (inclusiv construcții) RO (exclusiv construcții)
UE (inclusiv construcții) UE (exclusiv construcții)

30
Figur a 3.5. . Evoluți a pond erii popul ației ocup ate în industri e și construcții în
Români a și UE (%)

Sursă –prelucrare propri e a datelor d e pe www. ec.europa.eu

Indic ele producți ei industri ale a crescut însă m ai put ernic d ecât m edia UE în
perioada 2006 -2016 și păstr ează un tr end ascendent. Mom entul criz ei (anul 2008) a
reprezentat oportunit atea ca industri a Români ei să d epășească producți a medie a statelor
din U E .
În concluzi e, valoarea adăugată brută a industri ei (excluzând construcțiil e) a crescut
de la 18% din PIB în 2006 l a 23% din PIB în 2016.
Pond erea popul ației ocup ate în industri e a fost p e un tr end descendent până în anul
2012, d ar a început să își r evină ușor după această perioadă.

3.5. EVOLUȚI A SERVICIILOR

Sectorul s erviciilor r eprezintă 70% din PIB -ul U E și din forț a de muncă tot ală
(Comisi a Europeană (2017c). Fin anțele, cont abilitatea, serviciil e de transport, comunic ații,
cele juridic e și com erciale reprezintă f actori ch eie pentru cr eșterea economică din
economiil e avansate, mai ales că g enerează propriil e rezultate economic e și furniz ează
resurse pentru d ezvolt area altor s ectoare economic e (World B ank, 2016).
În pofid a liberei circul ații a bunurilor l a nivel european, o s erie de bariere continuă
să st ea în calea serviciilor, în bună măsură și c a urmare a caracteristicilor sp eciale ale
acestora. Raportul Băncii Mondi ale identifică o s erie de schimbări structur ale pe care le 32.3 31.5 31.5 29.8 28.8 29.1 27.8 28 28.6 27.7 29.1
25 24 23.7
21.9 21.1 21.6 20.5 20.7 21.3 20.6 21.4 24.8 24.7 24.5 23.6 22.9 22.7 22.3 22.1 21.9 21.7
21.6
17.3 17 16.9 16.2 15.8 15.8 15.7 15.6 15.5 15.4 15.3
05101520253035
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
RO (inclusiv construcții) RO (exclusiv construcții)
UE (inclusiv construcții) UE (exclusiv construcții)

31
întâmpină firm ele care doresc să livr eze serviciil e în alte state: necesitatea de a-și schimb a
rezidența sau naționalitatea, de a adopta o altă structură d e propri etate, de a găsi muncitori
cu dif erite calificări, d e a deveni m embri a diferite asociații prof esionale sau să suport e o
serie de restricții d e publicitate mai puțin f amiliare (World B ank, 2016).
Conform c alculelor Băncii Mondi ale, reform a în sectorul s erviciilor po ate contribui
la o creștere medie cu 5% a productivității în U E, la crearea de locuri d e muncă, stimul area
investițiilor și o m ai puternică integrare. (World B ank, 2016)
Astfel, reducerea restricțiilor din s ectorul s erviciilor l a nivelul c elor tr ei cel mai
puțin r eglementate state din U E (Marea Britanie, Danemarca și Su edia) ar conduc e la
creșterea cu până l a 5,3% a productivității firm elor din s ectorul s erviciilor și al industri ei în
numai doi ani de la implementare, un imp act semnific ativ, a cărui p erform anță nu po ate fi
egalată într -un timp atât de scurt d e alt gen de reform e.
La nivel european, sectorul s erviciilor s e contur ează a fi o su rsă princip ală de
creștere în viitor, având în v edere stagnarea schimburilor com erciale internaționale și un
declin continuu în cr eșterea productivității glob ale.
Servicii pr ecum turismul, tr ansportul, educația, serviciil e medicale și serviciil e
oferite întreprind erilor au o contribuți e potențială ridic ată în cr eșterea productivității, d ar
care este încă bloc ată de o serie de bariere de reglementare. (World B ank, 2016).

Figur a 3.6. Evoluți a VAB în s ervicii (%)

Sursă –prelucrare propri e a datelor d e pe www. ec.europa.eu
56 60.4 60.7 60.8
55.8 52.9 58 57.3 58.4 59.9 62.8
48.1 51.1 49.5 50.6 46.8 44.9 50.5 50.3 52.2 54.1 56.8 70 70 70.5 72.1 71.1 70.7 70.8 70.9 70.9 70.5
70.7
64.3 17 64.8 66.6 65.9 65.6
65.9 66.1 66.1 65.8 65.9
01020304050607080
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
RO (inclusiv construcții) RO (exclusiv construcții)
UE (inclusiv construcții) UE (exclusiv construcții)

32
Serviciilor l e revine cea mai mare VAB în PIB, atât în Români a, cât și l a nivelul
UE. Serviciil e reprezintă 62,8% din PIB în anul 2016, d acă luăm în c alcul și evoluți a din
domeniul construcțiilor, cu 16,8 punct e procentuale mai mult d ecât în 2006. Fără
construcții, s erviciil e au depășit totuși 50% din PIB înc epând din anul 2011, și s e situează
la 56,8% din PIB.
Scăd erea serviciilor c a procent din PIB în anii 2010 -2011 este cauzată de creșterea
puternică a industri ei și, în anul 2011, a agriculturii .
Evoluți a în sensul cr eșterii a fost accentuată în ultimii ani, dar Români a continuă să
aibă o structură încă dif erită d e a UE, und e sectorul s erviciilor s e situează la 70,7% din PIB
în 2016 cu construcți i, și l a 66% din PIB fără acestea.
Structur a economic ă a UE este oarecum st abilă, evoluți a pond erii serviciilor în PIB
oscilând d estul d e puțin în int ervalul analizat, spr e deosebire de fluctu ațiile înregistrate în
Români a. O evoluți e simil ară în s ensul s tabilității și a oscil ațiilor r eduse a putut fi
const atată și p entru evoluți a pond erii VAB din industri e și în agricultură.
Pentru Români a, o import anță m ai ridic ată în form area VAB în s ervicii o au
comerțul, inform ațiile și comunic ațiile și artele, div ertismentul și r ecreerea decât în U E
(pond erea acestora fiind m ai ridic ată), în timp c e pond erea administr ației, educației și
sănătății, a activităților imobili are, a celor prof esionale, științific e și tehnice și a
activităților fin anciare este mai ridic ată decât în Români a.

Figur a 3.7. Pond erea subsectoarelor la form area VAB tot al în s ervicii (%)

Sursă – www. ec.europa.eu

Sectorul s erviciilor și al construcți ei angajează peste jumăt ate din popul ația ocup ată
a Români ei, comp arativ cu p este 80% l a nivelul U E.

33
În funcți e de tipul s erviciilor în c are își d esfășo ară activit atea, 6% dintr e cei
angajați în s ervicii în Români a lucrează în dom enii high -tech int ensive în cuno aștere,
comp arativ cu 7% în U E-28 (figura 3.8).

Figura 3.8. Ocup area forței de muncă în s ervicii, după tipuril e de servicii

Sursă – www. ec.europa.eu

Cea mai mare parte a angajaților au ca domeniu d e activit ate alte servicii int ensive
în cuno aștere (68% în Români a și 70% dintr e angajații din s ervicii în U E), adică activități
de public are, veterinare, administr ația publică și apărare, educație, sănă tate umană și
asistență soci ală, arte, divertism ent și r ecreere.
Comp arativ cu structur a celor c are lucrează în indus trie, pond erea salariaților din
servicii p e domenii de activit ate este mult m ai apropi ată de structur a înregistrată la nivelul
UE.

3.6. EFECTELE INTEGRĂRII ASUPR A FLUXURILOR D E INVESTIȚII
STRĂIN E
O ch estiun e import antă a țărilor în curs d e dezvoltare, care urmează să își
consolid eze poziți a pe piață, o constitui e atragerea de investiții str aine directe.
În acest cont ext, în ultim ele două d ecenii, în Români a, ritmul d e particip are a
capitalului străin l a investițiil e directe a avut evoluții pozitiv e. Acest aspect a fost
determin at de existența unor condiții p er ansamblu atractive pentru inv estitorii străini, l a
nivelul țării no astre, de restructur are a industri ei, precum și d e dezvolt area producți ei de
multipl e servicii. Este adevărat că în comp arație cu alte state membre UE, situ ația

34
Români ei în privinț a atragerii de ISD nu este la un niv el atât de avansat, fapt care poate fi
remarcat din r eprezentarea dinamicii fluxurilor d e investiții l a nivel european.
Princip ala cauză c are a determin at ritmul scăzut d e atragere a capitalurilor străin e în
Români a, după p erioada de boom economic, m arcată de 2008, a fost în princip al
instabilitatea economică inst aurată după d eclanșarea crizei-economic e.
Fluxuril e anuale în perioada 2010 -2015 . Atât la nivel european cât și l a nivelul
țării no astre, perioada de instabilitate financiară s-a reflectat în v aloarea fluxurilor d e
intrări și d e ieșiri ale ISD.
Declinul ISD în p erioada de criză s -a datorat unei combin ații de factori l a nivel
micro economic; m acroeconomic și instituțion al. Printr e aceștia se numără:
– încetinirea creșterii economic e;
– declinul pi ețelor bursi ere;
– reducerea profit abilității corpor atiste;
– încheierea privatizărilor; r educerea cererii;
– scăderea capacităților fin anciare ale comp aniilor c a urmare a scumpirii cr editului c eea
ce împiedică fin anțarea comp aniilor prin utiliz area acțiunilor;
– prosp ecte pesimist e asupra dezvoltării economi ei ceea ce infuenșează c apacitatea
firmelor de a se extind e;
– existența riscurilor ridic ate și nesigur anței care diminu ează încr ederea investitorilor și
încur ajează amânarea proiectelor. În anul 2015 s e poate observa o ușo ară revenire;
datorată înc eperii restabilirii economi ei glob ale și a unor prosp ecte optimist e ale
evoluți ei acesteia.

Figur a 3.9. Evoluți a fluxurilor ISD, 2010 -2015

Sursă – BNR (2015), p.20
2010 2011 2012 2013 2014 20151832 1505
830 2427 2846 3595 431
195 1659 285
-425 -134 aport la capitaluri proprii credite

35

Fluxul n et de ISD în anul 2015 a înregistrat niv elul d e 3.461 milio ane euro,
structur at astfel:
1. Aportul l a capitalurile proprii ale investitorilor străini dir ecți în într eprind erile
investiție străină dir ectă din Români a a ajuns l a valoarea de valoare de 3.595 milio ane euro
fiind form at din p articip ațiile la capitalul într eprind erilor ISD, în v aloare de 3.085 milio ane
euro, l a care s-a adăug at profitul r einvestit, în sumă d e 510 milio an euro. Profitul r einvestit
a rezultat prin scăd erea din profitul r ealizat în anul 2015 d e către întreprind erile ISD
profit abile, în v aloare de 6 038 milio ane euro, a divid endelor repartizate în anul 201 5 de
către întreprind erile ISD, în v aloare de 2 399 milio ane euro, după c are această v aloare a
fost diminu ată cu pi erderile înregistrate de întreprind erile ISD c are au înch eiat anul 2015
cu pi erderi, în v aloare de 3.129 milio ane euro.
2. Cr editul n et al într eprind erilor inv estiție străină dir ectă în r elația cu inv estitorii
străini dir ecți și comp aniile din c adrul grupului acestora, având v aloarea negativă d e 134
milio ane euro (v aloarea negativă a creditului n et mamă-fiică a fost urm are a faptului că
rambursăril e de credite primit e de la investitori s au din grupul acestora împr eună cu
acordăril e de credite noi d e către întreprind erile ISD inv estitorilor străini și comp aniilor
nerezidente din grupul acestora au fost m ai mari în anul 2015 d ecât int rările de credite
primit e de la investitorii străini dir ecți sau din grup împr eună cu r ambursăril e de credite
acordate investitorilor străini, inclusiv e comp aniilor din grup). Cr editul n et includ e atât
creditele pe termen mediu și lung, cât și c ele pe termen scurt.
Anul 2015 a fost c el de-al doil ea an cons ecutiv în c are contribuți a creditului n et al
întreprind erilor inv estiție directă în r elația cu inv estitorii străini dir ecți și comp aniile din
cadrul grupului acestora a înregistrat valoare negativă, d ar decalajul dintr e tragerile și
rambursăril e de credite s-au diminu at de la -425 milio ane euro la -134 milio ane euro.
Potrivit d atelor din r apoartele BNR, num ai două s ectoare de activit ate au beneficiat
de finanțări p e calea creditului net mamă-fiică m ai mari de 100 milio ane euro, r espectiv
mijlo ace de transport (320 milio ane euro) din c adrul industri ei prelucrăto are și com erțul
(257 milio ane euro). În c elelalte sectoare de activit ate, valoarea creditelor primit e de la
investitorii st răini dir ecți și d e la comp aniile din grup a fost r edusă s au depășită d e
rambursăril e de credite aflate în sold.
Evoluți a stocurilor d e ISD în p erioada 2010 -2015
Așa cum r eiese din figur a 3.2, soldul fin al al ISD l a data de 31 decembrie 2015 a
înregistrat niv elul d e 64.433 milio ane euro. Acest rezultat a fost obținut prin adăug area la

36
soldul iniți al a fluxului n et de ISD, pr ecum și a celorlalte compon ente care conduc l a
variația soldului, r espective a diferențelor v alorice positiv e sau negative provenite din
reevaluăril e activelor exprim ate în v alută d atorate modificării cursului v alutar și a
prețurilor unor imobilizări corpor ale, din r etratări cont abile ale valorii dif eritelor
compon ente ale soldurilor iniți ale și din cor ecții ale datelor din r aportăril e statistic e
anterioare.
Aportul l a capitalurile proprii (inclusiv profitul r einvestit) al într eprind erilor
investiție străină dir ectă avea la sfârșitul anului 2015 v aloarea de 45.098 milio ane euro
adică aproxim ativ 70% din valoarea soldului fin al al ISD, i ar creditul n et primit d e către
acestea de la investitorii străini dir ecți, inclusiv din c adrul grupului, a înregistrat nivelul de
19.335 milio ane euro, r eprezentând 30% l a sută din soldul fin al al ISD.

Figur a 3.10. Evoluția stocurilor ISD, 2010 -2015

milioane euro
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 51.414 53.723 57.851 59.958 60.168 64.433
Aport l a
capitalurile proprii
(incl. profituri r einvestite) 35.580 337.081 39,.393 40.700 43.243 45.098
Credite 15.384 16.64 2 18.458 19.258 16.955 19.335
Sursă – BNR (2015), p.20

0100002000030000400005000060000700008000090000
2010 2011 2012 2013 2014 201551414 53723 57851 59958 60168 64433 15384 16642 18458 19258 16955 19335
aport la capitaluri proprii credite

37
3.3. Structur a soldului d e ISD
În structur a soldului d e investiții dir ecte în perioada 2010 -2015 au fost lu ate în
calcul d atele referitoare la repartizarea pe sectoare și regiuni l a nivelul țării, d ar și c ele
referitoare la proveniența acestora.

Tabel. 3.2. Repartizarea pe princip alele activități economic e a soldului ISD, 2015
Valoare –
milio ane euro Pond ere în tot al
ISD %
Total din c are: 64,433 100
Industri e, din c are: 28,746 44,0
– Industri a extractivă 1,952 3
– Industri a prelucrăto are 20,477 31,8
Energie electrică, g aze , apă 6,317 9,8
Activități prof esionale, științific e, tehnice,
administr ative și servicii suport 4,056 6,3
Agricultură, silvicultură, p escuit 1,662 2,6
Com erț 7,861 12,2
Construcții și tr anzacții imobili are 7,877 12,2
Hoteluri și r estaurante 504 0,8
Intermedieri fin anciare și asigurări 8,428 13,1
Tehnologi a inform ației și comunic ații 3,690 5,7
Transporturi 1,191 1,8
Alte activități 418 0,7
Sursă – BNR (2015)

Din punct d e vedere al orientării p e activități economic e (conform C AEN Rev.2),
investițiil e străin e directe s-au loc alizat cu pr ecădere în industri a prelucrăto are unde au
însum at 20.477 milio ane euro adică aproxim ativ 31,8 % din soldul tot al al ISD.
Pe lângă industri e, activități c are au atras import ante ISD în anul 2015 sunt:
– intermedierile financiare și asigurăril e a căror v aloare a fost d e 8.428 milio ane euro,
reprezentând 13,1 % din soldul ISD;
– comerțul (7861 milio ane euro) și construcțiil e și tr anzacțiile imobili are, ambele
reprezentând cât e 12,2 % din soldul ISD și însumând 7.877 milio ane euro;
– activitățil e profesionale, științific e, tehnice și administr ative și servicii suport – 6,3 %
din soldul ISD adică 4.056 milio ane euro.

38
Din punct d e vedere teritori al, se observă din figur a 3.4, ori entarea ISD cu
precădere spre regiunea de dezvolt are Bucur ești-Ilfov în v aloare de 38.243 milio ane euro
ceea ce înseamna aproxim ativ 59,3% din tot alul inv estițiilo r străin e directe.
Alte regiuni d e dezvolt are care au atras un volum import ant de ISD sunt:
– regiunea Centru, cu un tot al al ISD d e 5.831 milio ane euro adică 9,0 % din tot alul ISD
– regiunea Vest, cu un tot al de 5.237 milio ane de euro r eprezentând 8,1 % din tot alul ISD
– regiunea Sud-Munt enia, cu un tot al de 4.626 milio ane euro adică 7,2 % din tot al ISD
etc.
Tabel 3.3. Repartizarea soldului ISD p e regiuni d e dezvolt are
Regiun e Valoare (milio ane euro) Pond ere în tot al ISD (%)
TOT AL, din c are: 64.433 100
Bucur ești-Ilfov 38.243 59,3
Centru 5.831 9,0
Vest 5.237 8,1
Sud-Munt enia 4.626 7,2
Nord -Vest 3.793 5,9
Sud-Est 2.869 4,5
Sud-Vest-Oltenia 2.172 3,4
Nord -Est 1.662 2,6

Sursă – BNR (2015)

Investițiil e străin e directe au fost localizate teritori al după s ediul soci al al
întreprind erilor inv estiție directă, c eea ce nu cor espund e întotd eauna cu locul d e
desfășur are a activității economic e.

59.3
9 8.1 7.2 5.9 4.5 3.4 2.6 Toaal ISD e64.433 milioane euro)
București – Ilfov
Centru
Vest
Sud-Muntenia
Nord-Vest
Sud-Est
Sud-Vest-Oltenia
Nord-Est

39
Repartizarea soldului d e investiții a fost r ealizată în funcți e de țara de rezidență a
deținătorului n emijlocit al cel puțin 10% din c apitalul soci al al într eprind erilor inv estiție
directă din Români a (pe baza principiului immediate investing country b asis).

Figur a 3.11. Repartizarea soldului inv estițiilor străin e directe pe țări d e origin e

Sursă – BNR (2015)

Prim ele cinci țări cl asate după pond erea deținută în soldul inv estițiilor străin e
directe la 31 decembri e 2015 sunt:
– Olanda cu o pond ere de 25,0 % din tot al însumând 16.100 milio ane euro,
– Austria – 14,2 % din tot al ISD ceea ce înseamnă o v aloare de 9.131 mil. euro,
– Germania care deține 12,4 % din tot al ISD adică 7.991 milio ane euro,
– Cipru, cu o pond ere de 6,9 % și o v aloare de 4.421 milio ane euro
– Franța cu o pond ere de 6,7 % echivalentul a 4.308 milio ane euro.
Ordin ea prim elor cinci țări cu c ele mai mari inv estiții dir ecte nu s-a modific at față
de anul pr ecedent.
Imobilizăril e corpor ale și necorpor ale , 2010 -2015
Având în v edere rolul import ant pe care îl joacă imobilizăril e corpor ale și cele
necorpor ale în cr eșterea economică, pr ecum și c aracterul d e durată pe care acestea îl
imprimă inv estițiilor străin e directe, cercetarea statistică și -a propus să d etermin e pond erea
acestor c ategorii de destinații fin ale ale investițiilor în sol dul ISD l a sfârșitul anului 2015 și
repartizarea lor pe princip alele activități economic e.
27%
15%
13% 7% 7% 6% 4% 4% 3% 3% 2% 2% 2% 1% 1% 2% Toaal ISD e64.433 milioane euro)
Olanda
Austria
Germania
Cipru
Franța
Italia
Luxemburg
Elveția
Grecia
SUA
Belgia
Spania
Marea Britanie
Ungaria
Republica Cehă
Alte țări

40
Se const ată că imobilizăril e corpor ale și necorpor ale, cu un sold l a finele anului
2015 în valoare de 30.970 milio ane euro, r eprezintă 48,1 % din soldul total al ISD, c eea ce
conduc e la un gr ad semnific ativ de stabilitate al investiției străin e.

Figur a 3.12. Repartizarea imobilizărilor p e princip alele activități , d ecembri e 2015

Sursă – BNR (2015)

Activitățil e economic e în c are investițiil e străin e se regăsesc în imobilizări
corpor ale și necorpor ale la un niv el semnific ativ sunt:
– industri a – 26,6 % din tot al ISD. În c adrul acesteia industri a prelucrăto are deține 18,7
% din tot al ISD, construcțiil e și tranzacțiile imobili are 6,1 %, pr ecum ș i com erțul 6%.
Fuziuni în p erioada 2010 -2015. Fluxul d e particip ații la capital în într eprind erile
ISD, în v aloare de 3 085 milio ane euro, p arte compon entă a aportului l a capitalurile
proprii, este diferențiat în greenfield, fuziuni și achiziți i, dezvolt are de întreprind eri,
precum și r estructur are de întreprind eri.
În anul 2015, inv estițiil e greenfield și cele din c ategoria fuziuni și achiziții (M& A)
au urm at tendinț a din ultimii ani, înr egistrând un niv el foarte redus. Astfel, inv estițiil e
greenfield au contribuit cu num ai 96 milio ane euro l a fluxul inv estițion al în p articip ații la
capitalul soci al al într eprind erilor ISD, în timp c e fuziunil e și achizițiil e au condus l a o
reducere marginală a acestui flux inv estițion al (-5 milio ane euro).
38.9
12.6 12.4 9.9 6.5 4.6 4.7 3.5 3.3 2.1 0.9 0.6 Toaal econemie (30.970 milioane euro)
industria prelucrătoare
construcții și tranzacții imobiliare
comerț
energie electrică, gaze, apă
industria extractivă
activități profesionale, științifice,
tehnice și administrative
tehnologia informației și
telecomunicații
intermedieri financiare și asigurări
agricultură, silvicultură, pescuit
transporturi
hoteluri și restaurante
alte activități

41
Pond erea predomin antă în fluxul p articip ațiilor l a capital în 2015 a fost asigur ată de
dezvoltăril e de întreprind eri cu o v aloare de 1.742 milio ane euro, r eprezentând 56 % din
particip ații, și d e restructurăril e de întreprind eri cu 1.25 2 milio ane euro, r espectiv 41% din
particip ații.
Investiții gr eenfield, 2010-2015. Pentru a aprecia impactul d e durată al investițiilor
greenfield asupra economi ei, au fost evidențiate și acumulăril e de investiții străin e directe
(solduri) în î ntreprind erile înființ ate prin inv estiții greenfield, denumit e întreprind eri
greenfield.
Soldul inv estițiilor străin e directe în într eprind erile greenfield, în v aloare de 36.484
milio ane euro r eprezintă 56,6 % din soldul ISD.

Figur a 3.13. Investiții străin e directe în într eprind eri greenfield (solduri)

Sursă – BNR (2015)

Din punct d e vedere al repartizării p e princip alele activități economic e, investițiil e
străin e directe în într eprind eri greenfield s-au ori entat cu p recădere spre industri a
prelucrăto are (30,3 % din soldul ISD în într eprind eri greenfield).
Alte ramuri în c are aceste investiții au o pond ere semnific ativă sunt: com erț (16,6
%), construcții și tr anzacții imobili are (15,7%) și activități prof esionale, științific e, tehnice
și administr ative și servicii suport (9,8 %).
30.3%
15.7%
16.6% 5.8% 0.4% 9.8% 6.0% 8.5% 3.5%
6.0% 0.5% 0.6% Toaal econemie (36.484 milioane euro)
industria prelucrătoare
construcții și tranzacții imobiliare
comerț
energie electrică, gaze, apă
industria extractivă
activități profesionale, științifice,
tehnice și administrative
tehnologia informației și
telecomunicații
intermedieri financiare și asigurări
agricultură, silvicultură, pescuit
transporturi
hoteluri și restaurante
alte activități

42
Din figur a 3.5 put em concluzion a că cea mai mare parte a investițiilor străin e
directe în într eprind eri greenfield se conc entrează, c a și ansamblul ISD, în r egiunea
București-Ilfov cu un proc ent de 56,0% din soldul ISD în într eprind eri greenfield. Pe
următo arele trei poziții s e clasează regiunea Centru cu 11,9%, r egiunea Vest cu o pond ere
de 10,7 % și Sud -Munt enia cu 6,2%.

Figur a 3.14. Pond erea ISD în într eprind eri greenfield pe regiuni

Sursă – BNR (2015)

Consid erată după mărim ea investițiilor străin e directe în într eprind eri greenfield,
ordin ea țărilor d e proveniență a acestora diferă parțial de ordin ea stabilită în funcți e de
origin ea soldulu i total al ISD.

Figur a 3.15. Pond erea ISD în într eprind eri greenfield pe țări d e origin e
Sursă – BNR (2015)
59.3%
9.0% 8.1% 7.2% 5.9% 4.5% 3.4% 2.6% Toaal econemie (36.484 milioane euro)
București-Ilfov
Centru
Vest
Sud-Muntenia
Nord-Vest
22%
11%
17%
6%
5% 8% 5% 3% 1% 2% 3% 2% 3% 2% 1%
9% Toaal ISD e36.484 milioane euro)
Olanda
Austria
Germania
Cipru
Franța
Italia
Luxemburg
Elveția
Grecia
SUA
Belgia
Spania
Marea Britanie
Ungaria
Republica Cehă
Alte țări

43
Astfel, cele mai mari inv estiții în într eprind eri greenfield provin din Ol anda
(21,5%), urm ate de cele din G ermania (16,9%), Austria (11,2%) și It alia cu 7,6 % din
soldul ISD în într eprind eri greenfield.
Venituril e nete obținut e de către investitorii străini dir ecți în anul 2015 au
înregistrat sum a de 3 746 milio ane euro. V enituril e nete sunt constituit e din v enituril e nete
din p articip ații la capital și din v enituril e nete din dobânzi. V enituril e nete din p articip ații
la capital reprezintă profituril e obținut e de întreprind erile ISD, în v aloare de 6 038
milio ane euro, diminu ate cu pi erderile înregistrate de întreprind erile ISD în v aloare de 3
129 milio ane euro și s e situează pentru anul 2015 l a nivelul d e 2 909 milio ane euro. Prin
diminu area veniturilor n ete din p articip ații la capital cu v aloarea divid endelor repartizate în
anul 2015 inv estitorilor străini dir ecți (în sumă de 2 399 milio ane euro) s e obțin e valoarea
profitului r einvestit p e ansamblul într eprind erilor ISD, în sumă d e 510 milio ane euro,
calculată conform m etodologi ei internaționale de determin are a profitului r einvestit.
Venituril e nete din dobânz i primit e de către investitorii străini dir ecți p entru
creditele acordate întreprind erilor lor din Români a, atât dir ect, cât și prin alte comp anii
nerezidente din c adrul grupului, au înregistrat un niv el de 837 milio ane euro.

44
BIBLI OGRAFIE

1) Raportul d e Țară al Români ei pentru 2016 , Comisia Europeană, Brux elles, 26.02.2016
2) Caiete de studii Nr. 42, B anca Națională a Români ei, Autori: Fl orian Neagu, Fl orin
Dragu, Adrian Costeiu, ianuarie 2016
3) Dobrinsky, R. , Convergence in Per Capita Income Levels, Pr oductivity Dyn amics and
Real Exchange Rates in th e Candidate Countri es on the Way to EU Accession, IIASA
Interim R eport, 2001
4) Marinaș, M.C., Convergența structur alã a economiei românești. Analiză c omparativă,
Economie teoretică și aplicată, 1(496): 26-33, 2006
5) Postoiu, C., Bus ega, I., Romania's Agricultur e and its R ole in th e Convergence
Process, Global Economic Observer, 1(3): 34 -43., 2015
6) Văduva, S., From C orrupti on to Modernity, Th e Evolution of Romania's
Entrepreneurship Cultur e, Spring erBriefs in Economics, 2016
7) Zăman, G. , Repere strategice ale eficienței procesului d e integrare a Români ei în
Uniun ea Europeană, în „ Integrarea Români ei în Uniun ea Europeană. Pr ovocări și
soluții” – Suplim ent al Revistei de Economie teoretică și aplicată, 2007 .
8) Rapoarte asupra Stabilității Fin anciare, Banca Națională a Români ei, 2007 -2016
9) www.mfin ante.ro
10) www.bnr.r o
11) www. economistul.r o
12) www. ec.europa.eu
13) www.inss e.ro
14) www.m adr.ro
15) www.i er.ro
16) www.guv.r o