Capitolul 1 – IDENTIFICAREA DESTINATIEI TURISTICE 1.1 Asezare geografica,accesibilitate 1.2 Resurse turistice naturale 1.3 Resurse turistice… [615541]

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
1

BAILE OLANESTI

– MARKETING TURISTIC –

CIUBOTARU CATALIN -GR.301
CRETU MADALINA -GR.301
BORDEI DIANA -GR.301
GEGEA ANDREEA -GR.302

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
2
CUPRINS:

Capitolul 1 – IDENTIFICAREA DESTINATIEI TURISTICE
1.1 Asezare geografica,accesibilitate
1.2 Resurse turistice naturale
1.3 Resurse turistice antropice
Capitolul 2 – ANALIZA PIETEI TURISTICE
2.1 Baza tehnico -materiala generala
2.2 Cadru socio -economic
2.3 Baza tehnico -materiala a turismului
2.4 Cererea turistica

Capitolul 3 –ANALIZA SWOT

Capitolul 4-DECLARAREA VIZIUN II,TINTEI,MISIUNII,VALORILOR DE
MARKETING

Capitolul 5 – STABILIREA OBIECTIVELOR DE MARKETING
5.1 Analiza SMART
5.2 Obiective tactice
5.3 Obiective strategice

Capitolul 6 – SEGMENTARE SI POZITIONARE

Capitolul 7 – MIXUL DE MARKETING

Capitolul 8 – BUGETUL DE MARKETING

Capitolul 9 – IMPLEMENTARE,CONTROL,EVALUARE

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
3
Capitolul 1 – IDENTIFICAREA DESTINATIEI TURISTICE
1.1 Asezare geografica

Statiu nea balneoclimaterica Baile Felix se afla in judetul Oradea , pe malul raului Olanesti, in
nord-estul Olteniei. Este straba tuta de valea r aului Ol anesti deschis a inspre sud si inchis a
inspre nord si se afla la o altitudine de 450 m.
Distantele statiunii f ata de principalele orase sunt: fata de Ramnicu Valcea 18 km, de la
Bucuresti la Baile Olanesti se parcurge o distanta de 188Km, de la Sibiu la Baile Olanesti o
distanta de 107 km, de la Pitesti la Baile Olanesti o distanta de 65 km.
Din punct de vedere geografic, localitatea este situat a la intersec tia paralelei 45°13' 15"
latitudine nordic a cu meridianul 24°13 '30" longitudine estic a. Aceasta are o suprafata de
16.290 ha si o populatie de 4 700 de locuitori.

Accesibilitate:
Accesibilitatea se poate face pe 2 cai , atat feroviar, cat si rutier.
Traseele rutiere sunt:
– Bucure sti – Ramnicu V alcea pe E 7, Ramnicu V alcea – Baile Ol anesti pe DN 64A
– Sibiu – Ramnicu V alcea pe E 7, Ramnicu V alcea – Baile Ol anesti pe DN 64A
– Drobeta – Turnu Severin – Motru – Targu Jiu – Horezu – Ramnicu V alcea pe DN 67 ,
Ramnicu V alcea – Baile Ol anesti pe DN 64A
– Campulung – Curtea de Arge s – Ramnicu V alcea pe DN 73C, R amnicu V alcea – Baile

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
4
Olanesti pe DN 64A
– Caracal – Dragasani – Ramnicu V alcea pe DN 64, Rm.V alcea – Baile Ol anesti pe DN 64A
– Craiova – Ganeasa pe DN 65, G aneasa – Dragasani – Ramnicu V alcea pe DN 64, R amnicu
Valcea – Baile Ol anesti pe DN 64A

Accesul feroviar se face:
– Din Gara R amnicu V alcea pe linia Piatra Olt si curse auto p ana in statiune (18 km).
– Din Autogara 1 Mai – Rm. V alcea sunt curse de micr obuze ANTARES la fiecare 30
mininute pana in Sta tiunea B aile Ol anesti

1.2 Resurse turistice naturale

2/3 din teritoriu este ocupat de p aduri si 1/3 de teren de cultur a. Pe majoritatea terenului
pentru cultur a se afl a fanete, pasuni si pomicultur a. Cea mai mare parte a teritoriului este
ocupat de zona muntoas a care se intinde p ana la crestele mun tilor C apatanii cu v arfurile cele
mai inalte: Piatra – 1.640 m, Gerea 1.885 m, Stogul – 1.494 m, Culmea Buila V anturari ta cu
inaltimi intre 1.400 – 1.885 m. Te ritoriul este str abatut de p araie care se vars a in valea
Olanesti si Valea Cheii, unindu -se in localitatea Valea Cheii si apoi v arsandu-se in Olt la
Rm.V alcea. Zona are si stanci goale formate din calcar, constituind un mare rezervor de piatr a
de var (Buila si Stogul) .

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
5

CLIMA :
Varia tia de relief de la inaltimi de 300 m la 2.000 m si circula tia mai accentuat a a maselor de
aer cald si uscat dinspre Africa de Nord fac ca iernile s a fie bl ande – cea mai sc azuta
temperatur a de – 16,2 °C in 19.03.19 91, iar verile s a aiba max.32,2 °C in luna iulie.
Precipita tiile cele mai frecvente sunt in septembrie (max.1991/mp), iar cele mai reduse in
martie (21,21/mp). Presiunea atmosferic a 738 mmHg in iulie si 740,2 mmHg in decembrie.
Tot timpul anului climatul atmosferic este favorabil tratamentului balneo – climateric .
Baile Ol anesti este s tatiunea cu cele mai multe izvoare din tara (35 la num ar) si numeroase
sonde cu ap a sulfuroas a pentru bai .
Aceasta sta tiune se afl a intr-o zon a montan a inconjurat a de rezerva tii naturale deschise
vizitatorilor, precum Rezerva tia de Tisa si Rezerva tia Natural a Stogu ( in cadrul Parcului
National Buila -Vanturari ta), precum si rezerva tia Radita – Manzu din Mun tii Capatanii,
rezerva tia Lacul Frumos din Mosoroasa si Rezerva tia de Nuferi Albi si Galbeni din B aile
Olanesti.
VEGETA TIE, FLOR A, FAUN A : Zona este acoperit a de paduri de conifere, fag si stejar.
In zona de munte intalnim ienuperii, jnepenii, plante ca: floarea de col t, bulbucii de munte,
bujorul de munte, crinul de munte, garofi ta de munte etc. Dintre animale amintim: ursul
carpatin, mistre tul, capra neagr a, caprioara, cerbul, r asul, veveri ta, parsul de p adure, viezurele,
lupul etc. Exist a si o mare bog atie de p asari: coco sul de munte, corbul, uliul soricar, mierla
neagr a, mierla de ap a, vrabia, co tofana, pi tigoiul etc. Intalnim si dou a lacuri cu nuferi – albi si
galbeni o adev arata splendoare a naturii . In parcurile ora sului intalnim specii rare precum
Liriodendron tulipi fera (arbrele de lalea), Ginkgo biloba (arborele pagodelor) si Abies
concolor (bradul a rgintiu).

Resurse turistice deosebit e:
1. Rezervatia de Tisa – Taxus baccata, din cheile p araului Cheia, apar tinand Masivului
Buila – Vanturari ta.
2. Rezerva tia natural a Stogul din Masivului Buila – Vanturari ta – se constituie ca o
rezerva tie complex a. Se intalnesc calcare mezozoice in care s -au dezvoltat fenomene exo – si
endocarstice, exist and peste 35 pe steri si avene. In pesteri se intalnesc o faun a de o deosebi ta
valoare stiintifica si numeroase puncte fosilifere de "Ursus Spaeleus" (ursul de pe stera). Flora
este bine reprezentat a prin exemplare de tis a, floarea de col t, ghin tura galben a, bulbucii de
munte, ceren telul de munte, l ana caprelor, ienuperul pitic etc. Fauna este prezent a prin ursul
brun, capra neagr a, rasul, c aprioara, porcul mistre t, coco sul de munte si pastravul.
3. Rezerva tia Radi ta – Manzu, din mun tii Capatanii – rezerva tie natural a complex a de o mare
valoare peisagistic a. Geologic prezint a conglomerate neocene pe care s -a dezvoltat un relief
neuniform: pile, turnuri, babe, cascade. Aici intalnim o flor a bogat a, cu plante rare, declarate
monum ente ale naturii.
4. Rezerva tia Lacul Frumos, din Mosoroasa – este o mla stina mezo -oligotrof a impo rtanta
prin prezen ta mu schiului Sphagnum si planta carnivor a Drosser a rotundifolia (roua cerului).

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
6
5. Pe sterile din zona Ol anesti au fost propuse si cuprinse de c atre speciali stii valceni in lista
obiectivelor geologice ocrotite de lege.
In zona Cheile Cheii se afl a:
– Pesterea Munteanu – Murgoci – unde este prezent a cea mai mare colonie de lilieci;
– Pestera cu lac – se diferen tiaza printr -o bogat a fauna cavernicol a;
– Pestera Pagodelor – detine o mare cantitate de argil a fosila;
– Pestera Caprelor – prezint a diversitate si bog atie de concre tiuni calcaroase ;
– Pestera cu Perle – adaposte ste fosile ale ursului de pe stera;
– Pestera Rac – unde sunt prezente fosile de Ursus Spaeleus;
– Pestera Clopot – adaposte ste cele mai mari stalagmite d intre toate pe sterile v alcene;
– OIanesti se afl a Pestera Arn autilor, unde intalnim o bogat a fauna cavernicol a si puncte
fosilifere , pe care o regasim in Cheile Folea ;
– Pestera Polovragi si Pestera Muierii ;
-"Pestera lui Pahomie" de la Polovragi, un vechi meandru subter an al Oltetului, o pestera
lunga de 900 m.

1.3 Resurse turistice antropice
Centrul turistic, impreun a cu aleea izvoarelor, din Sta tiunea B aile Ol anesti au fost integral
modernizate in 2010 prin fonduri PHARE, totodat a deschiz andu-se 3 obiective majore in
parcul central.
Bisericile din Ol anesti, precum si schiturile si manastirile din imediata apropiere reprezint a o
foarte bun a ocazie pentru turismul monahal.
CENTRU BALNEAR – Parcul Central
 bazin de ap a termal a – 38 grade C, sulfuroas a, sarata
 trateaz a : reumatism, artrite, boli al e sistemului nervos periferic
 sauna

PISCINA MARE interioar a – Parcul Central
 bazin de ap a termal a 38 grade C, sulfuroas a, sarata
 trateaz a : reumatism, artrite, boli ale sistemului nervos periferic

 piscin a in aer liber – Hotel Select
 piscin a interioar a – Hotel Ol anesti
 trasee off -road (ATV -uri, ma sini de te ren)
 inchirieri ATV – se fac la Casa Ol anescu
 paintball – inscrieri la Casa V anatorilor
 vizite la palatul Olanesti (Vila lui Ceau sescu)
 gradina de vara – sala de cinem a – vara
 sala de fitness, sauna, masaj – Hotel Ol anesti
 excursii organizate pentru vizitarea obiectivelor turistic e ale zonei / jude tului V alcea
 drume tii spre rezerva tiile natur ale din jur sau spre m anastiri
 discoteca CLUB H EAVEN (la intrare in Olanesti)
 discot eca CLUB PAR ANG (hotel Par ang)

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
7
 restaurante / terase – pe Aleea Izv oarelor
 resta urant / teras a – Hotel Central
 restaurant / teras a – Hotel Stogu
 club Internet Par ang – in barul de zi Hotel Par ang
 Pub-uri, Cafenele, Cluburi in Rm. V alcea (18 km)

Capitolul 2 – ANALIZA PIETEI TURISTICE
2.1 Baza tehnico -materiala generala

HIDROGEOLOGIE:
Structura geologic a a bazinului Ol anesti avantajeaz a infiltra tiile in sol, cre and o p anza freatic a
permanent a chiar in timp de secet a. Apele provenite din precipita tii si infiltrate prin straturile
de roci se mineralizeaz a si in urma amestecului cu apele mineralizate din ad ancuri ies la
suprafa ta sub form a de izvoare, in num ar de 30, care sunt folosite in tratamentul balnear.

Statiunea B aile Ol anesti ocup a primul loc printre sta tiunile balneoclimaterice din Rom ania in
ceea ce prive ste num arul de izvoare, calit atile terapeutice si debitul total zilnic al acestora, c at
si varietatea compozi tiei si a concentra tiei apelor minerale.

Factorii naturali de cur a, si anume factorul climatic, relieful variat si factorul hidromineral, ce
const a in cele peste 35 surse hidrominerale (30 izvoare si 5 sonde apa sulfuroasa pentru bai ),
dau posibilitatea trat arii la Ol anesti a unei palete largi de afec tiuni.
Olanesti este a limentat cu apa dintr -un rezervor de 750 m3, apa provenita din raul Olanesti si
al afluentului sau Rapuroasa.Aceasta este trecuta printr -o statie de tratare si apoi este
distribuita consumatorilor prin cadere libera. Satele Comanca si Pietrisu au alimentar e cu apa
in sistem local, captand izvoare cu drumuri subterane. Asigurarea energiei termice se face tot
in sistem local, prin sobe care folosesc combustibili solizi. Insa in Livadia exista doua centrale
termice care functioneza cu combustibil lichid, iar hotelurile au central propii de incalzire.
Alimentarea cu energie electrica se face din doua surse: P.A. Ostroveni si Statia de
Transformare 110/kw Valcea Nord , printr -o retea aer iana LEA 20 Kw.

2.2 Cadru socio -economic

Populatie:
Orasul Olanesti are o suprafata de 16834 ha, din care reprezentand 485 ha intravilan si 16349
ha extravilan. Are o populatie de 4661 de locuitori, cu 1391 de gospodarii si 1598 de
locuinte. In oras putem gasi 3 gradinite, 3 scoli si un singur liceu. Baile Olanesti are in
administratie 8 localitat i: Livadia, care este si resedin ta, Olanesti, Cheia, Comanca, Pietris,
Mosoroasa, Tisa si Gurguiata. Primar ul orasului este Ciuca Gheorghe, iar viceprimarul
Vasilache Sorin.

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
8
Economie:
Econimia se bazeaza in special pe potentialul balneo -turistic , intrucat cererea turistica ramane
in permanenta mare, oferta turistica fiind foarte dezvoltata si diversificata. Industria si
agricultura au o pondere mai redusa.

Turismul balnear, dintre toate segmentele ofertei de turism , acestea se bazeaza pe un potential
permanent de mare complexitate, inepuizabil. Baile Olanesti pe langa constructiile moderne,
confortabile si bazele de tratament ajuta la valorificarea factorilor naturali -terapeutici . Pe
langa aceste facilitati se mai adauga si peisajul diversificat unde se afla aceasta statiune.
Industria are o foarte mica pondere aceasta fiind reprezentata prin industria mestesugareasca
si artizanala, specifica zonei de traditie. Activitatile de constructie si depozitare sunt
repreze ntate prin unitati mici.
Agricultura este reprezentata in mare parte de livezi, p asuni, fanete, terenuri arabile detinand
2626 ha. Pasunele si fanetele au cea mai mare pondere datorate defrisarilor masive din ultimii
ani. Acestea detin 2260 de hectare. Sunt urmate de livezile de pomi fructiferi, circa 230 de
hectare, numarul lor scazand in ultima perioada. Terenurile agricole au cea mai mica pondere
si se cultiva porumb, cartofi si legume.
Terenurile cu lacuri, balti, rauri este aproape egala cu cea a terenului arabil.
Crest erea animalelor se bazeaza cel mai mult pe porcine, urmate de ovine si bovine.
2.3 Baza tehnico -materiala a turismului

Baile Olanesti sunt foarte cunoscute atat datorita izvoarelor minerale din zona, cat si
facilitatilor turistice aferente.
Avand in vedere structura turistica de cazare putem mentiona ca statiunea cuprinde
aproximativ 3000 de locuri de parcare si cele mai importante unitati de cazare sunt:
Din categoria hotelurilor :
HOTEL BITU ****, cu o capacitate de 14 camere dub le, 2 garsoniere si 6 apartamente;
HOTE L PRESIDENT ***, cu o capacitate de 14 camere duble, 9 camere cu pat dublu si 2
apartamente;
HOTEL CENTRAL ***, cu o capacitate de 16 camere duble, 8 camere cu pat matrimonial, 1
apartament;
HOTEL OLANESTI ***, cu o c apacitate de 4 camere cu pat matrimonia l, 198 camere cu 2
paturi si 2 apartamente;
HOTEL SUPREM ***, cu o capacitate de 31 camere cu 2 paturi/pat dublu, 4 camere cu 2
paturi si 10 apartamente;
HOTEL PREMIER ***, cu o capacitate de 11 camere duble , 5 camere cu pat matrimonial si 3
apartamente.

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
9
HOTEL TISA ***, cu o capacitate de 29 camere duble;
HOTEL STOGU ***, cu o capacitate de 13 camere duble si 3 apartamente de 2 camere;
HOTEL ALICE ***, cu o capacitate de 14 camere cu pat dublu si 2 apartamente cu 2 locuri;
HOTEL SELECT ***, cu o capacitate de 29 camere duble, 1 camera single si 3 apartamente;
HOTEL NINA ***, cu o capacitate de 14 camere duble si 1 apartament;
HOTEL LIVADIA **, cu o capacitate de 250 de locuri;
HOTEL PARANG **, cu o capacitate de 767 locuri in camere duble si single;
HOTEL PODIUM ***, cu o capacitate de 12 camere cu pat dublu sau pat matrimonial si 4
apartamente.
Din categoria VILE SI PENSIUNI fac parte:
CASA VANATORILOR ****, cu o capacitate de 7 camere duble si 3 apartamente;
PENSIUN EA NOEL ***, cu o capacitate de 8 camere duble, 2 apartamente si 2 apartamente
duplex;
PENSIUNEA RUBIN ***, cu o capacitate de 8 camere duble;
PENSIUNEA EUROPA ***, cu o capacitate de 6 camere duble si 2 apartamente;
VILA IULIA ***, cu o capacitate de 6 ca mere duble si 2 apartamente;
VILA TEL ***, cu o capacitate de 7 camere cu pat matrimonial, 2 camere cu 2 paturi si 2
apartamente;
VILA EMA ***, cu o capacitate de 3 camere cu pat matrimonial, 3 camere cu pat dublu.
Autoritatile locale coordoneaza in perman enta baza de caza re si imbunatatirea serviciilor, mai
exact modernizarea unitatilor de cazare si a popasului turistic, cat si reclasificarea spatiilor de
cazare din pensiunile private.
In ceea ce priveste baza de alimentatie publica , unitatile de alimentat ie publica se deosebesc
foarte putin de:
 Restaurante prin faptul ca sunt mai des intalnite si creste numarul de locuri prin
includerea serviciilor de alimentatie in oferta pensiunilor si vilelor din statiune.
 Bufeturi, care sunt mai putine decat restaurantele si ofera o gama reduse de produse
alimentare preluate din comert.
 Barurile care devin tot mai dese datorita populatiei tinere.
Autoritatile locale sunt de parere ca retele de alimentatie publica ar trebui sa distribuie
si produse mai dietetic e( ceaiuri, rotiserii,etc).

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
10
Agrementul alaturi de cazare si alimentatie reprezinta totodata un element foarte important a
serviciului turistic.
Avand in vedere ca foarte multi turisti din aceasta statiune vin la tratament, serviciile de
agrement se refera la organizarea de locuri cu vederi panoramice, alei cu inclinat ii usoare si
parcuri naturale .
Putem mentiona ca in cadrul statiunii Baile Olanesti avem si alte tipuri de structuri turistice,
cum sunt cele educationale/culturale, anume: spectacole, manifest ari folclorice, muzee,
expozitii, excursii si organizarea de concursuri pe diferite teme.
Alte tipuri de structuri turistice:
 Pensiunea Ana Lacramioara are in structura ei o sala de conferinte ce dipune de un
numar de 70 de locuri pe o suprafata de 100mp , care poate fi pusa la dispozitia celor
cazati in unitate cat si celor ce vor sa tina seminarii de afaceri. Aceasta sala este dotata
cu plasma, microfon, sonorizare, inregistrate audio -video, etc.
 Sala de conferinta Casa Vanatorilor Baile Olanesti cu un numar total de 40 de locuri,
ce dispune de: videoproiector, plasma, ecran de proiectie, aer conditionat, terasa,
flipchart, etc.
2.4 Cererea turistica
CIRCULATIE TURISTICA = CEREREA TURISTICA: OFERTA TURISTICA

Tabel 1-Date privind sosirile si innoptarile
Judetul Valcea Capacitate de cazare Sosiri
(mii)
Innopt ari
(mii)
Utilizare net a a
capacit atii in
functiune (%)
Anii Existent a In func tiune
(mii
locuri/zile)
2001 11289 2654,2 228,2 1466,4 55,2
2002 10014 2393,7 178,9 1271 53,1
2003 10438 2526,2 193 1399 55,4
2004 10301 2483,7 200,1 1346,1 54,2
2005 10691 2500,9 188,4 1348,5 53,9
2006 10058 2555 217,4 1316 51,5
2007 10380 2648 190 1274 48,1
2008 10223 2771 208,9 1272 45,9
2009 10556 2625,5 223,3 1257,7 47,9
2010 10596 2639 233,8 1280 48,5
Sursa: Evidenta primara serviciul statistic hotelier

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
11
Tabel 2 -Numar turisti an 2010
LUNA Hotelul Suprem Hotelul Ol anesti Hotelul Par ing
Rom ani Straini Rom ani Straini Rom ani Straini
Ian – – 526 – 828 –
Feb – – 525 – 821 –
Mar 147 – 630 – 868 1
Apr 97 – 420 – 894 2
Mai 146 6 603 – 982 0
Iun 140 – 605 2 776 0
Iul 174 – 593 5 800 3
Aug 190 – 698 8 930 3
Sep 111 4 507 3 864 5
Oct 82 2 664 2 977 0
Noi 140 3 515 – 760 0
Dec – – 584 1 800 28
Total 1212 15 6870 21 10.300 42
Sursa: Eviden ta primar a serviciul statistic hotelier
Din datele furnizate de tabelul 1, observam o scadere a numarului de innoptari, de la 1466 in
anul 2001, la 1280 in anul 2010. Astfel utilizare a neta a capacitatii in functiune a fost putin
peste 50% in anul 2001 pana in 2006, iar apoi o scadere de procente in 2010.
Din tabelul 2 observam numarul scazut de turisti straini dar numarul turistilor romani au fost
destul de ridicat.
Statiunea este des tinata in special persoanelor de varsta medie si mare, care au nevoie de
tratamente pentru diferite boli( artrita, reumatism etc.).

Capitolul 3 –ANALIZA SWOT

S- puncte tari
Prezenta izvoarelor minerale in cadrul zonei turistice;
Prezenta unor monumente naturale in ace asta zona, cum ar fi rezervatii, dar si pesteri.
Prezenta a 35 de izvoare, din care 5 izvoare sulfuroase;
Apele izvoarelor din Ol anesti pot trata o gam a larga de afec tiuni, de la afec tiuni digestive,
afectiuni renale si ale c ailor urinare, p ana la afectiuni ginecologice cronice.
Tot timpul anului climatul atmosferic este favorabil tratamentului balneo – climateric.

W- puncte slabe
Olanesti este alimentat cu apa dintr -un rezervor de 750 m3, apa provenita din raul Olanesti si
al afluentului sa u Rapuroasa ;
Orasul Olanesti este o localitate mica care se bazeaza exclusiv pe turism;
Prezenta unui numar mic de locuri de parcare (aproximativ 3000);
Lipsa Mall, Teatru, Pub -uri, Cafenele, Cluburi, care su nt prezente tocmai in Rm. Valcea.

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
12
O- oportu nitati
Exista posibilitatea de a trata o gama larga de boli;
Statiunea B aile O lanesti ocup a primul loc printre statiunile balneo -climaterice din Rom ania in
ceea ce prive ste num arul de izvoare, calit atile terapeutice si debitul total zilnic al acestora;
Prezenta unei varietati de hoteluri, de la ** la ****;
Autoritatile locale coordoneaza in permanenta baza de cazare si imbunatatirea serviciilor, mai
exact modernizarea unitatilor de cazare si a popasului turistic ;
Exploatarea traseelor dintre Baile Olanes ti si parcul national Buila -Vanturari ta;
Apele izvoarelor din Sta tiunea B aile Ol anesti au fost medaliate cu aur la Expozi tia
Interna tional a de la Viena, datorit a eficien teilor in tratamentele medicale;
Posibilitatea turismului monahal in aceasta zona, la m anastiri sau schituri, cum ar fi
manastirea Frasinei, Schitul Iez er, Schitul Patrunsa, etc;
Izvorul mineral nr. 24 din B aile Ol anesti, egaleaz a sau dep aseste efectele apelor de la
Contrexville, Karlsbad, Tahanon, pentru tratarea afec tiunilor renale .

T- amenintari
Baile Govora situate la 20 km de RmValcea, pot fi considerate o a menintare pentru Baile
Olanesti;
Prezenta altor statiuni de acest gen in alte state europene, dar cu o imagi ne mai favorabila
decat Romania;
De asemenea posibilii clienti pot fi ne hotarati intre Baile Olanesti si alte bai cu renume cum ar
fi Felix, Herculane, Sovata, etc.

Capitolul 4 -DECLARAREA VIZIUNII,TINTEI,MISIUNII,VALORILOR DE
MARKETING

Ce scop se urmareste?
Din rezultatele statistice reiese ca numarul turistilor a scazut foarte mult in ultima vreme, mai
ales numarul turistilor straini. In urma acestui fapt organizatia noastra considera ca pentru a
atrage mai multi turisti in statiunea Baile Olanesti trebuie sa abordam o noua strategie de
promovare.
Prin aceasta strategie d orim sa realizam un parc destinat rulotelor pentru camping, locatii
special amenajate pentru turistii dornici de a sta la soare, acces gratuit la izvoare pentru turistii
cazati la hoteluri, cursuri de yoga cu antrenori specializati pentru doritori.
Pentru ducerea la bun sfarsit a acestui plan urmarim atragerea de investitori, sponsori .
Daca vom tine cont de valorile de marketing putem spune ca beneficiul perceput unic este ca
pe langa tratamentele si conditiile specifice muntelui, putem adauga si o parte di n serviciile
date de litoral, si anume acele locatii specifice pentru bronzat, recreere la soare. Vom crea un
pachet 3 in 1!
Un alt be neficiu este accesul nelimitat la izvoare , pentru orice tip de tratament, prin simplu
fapt ca sunteti cazat la unele din hotelurile statiunii.
Tinand cont de cr iza, care a ajuns la cote inalte, turistii nu -si mai pot permite un sejur standard
de 5 zile , ci vin doar pentru weekend. Acum pot beneficia de confort la pret redus in parcul de
rulote.

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
13
Eliberarea mintii si a trupul ui de stresul zilnic. Pentru a scapa de aceasta problema puteti apela
la cursurile noastre de yoga.

Capitolul 5 – STABILIREA OBIECTIVELOR DE MARKETING
5.1 Analiza SMART

Noi ne propunem ca in anul 2012 numarul turistilor atat romani , cat si s traini sa creasca cu
10%. Speram ca cel putin 60 % din rulote vor fi ocupate pe timpul veri i si 50% in celelalte
anotimpuri( primavara si toamna). Prin aceste proiecte vom putea oferi un mic ajutor celor
care doresc sa ajunga aici si nu au posibilitatea. Speram sa indeplinim macar 50% din nevoile
clientilor nostrii, iar ca in urmtorii 2 ani numarul turistilor sa creasca cu cel putin 10% pe a n.
In crearea acestui obiectiv am tinut cont de nevoile si consecintele pe care le putem avea
asupra mediului. De ace ea am dorit sa realizam un parc de rulote, pentru ca nu au un impact
negativ foarte mare asupra mediului . Va promitem ca acest proiect va fi terminat pe data de
01.05.2012.
5.2 Obiectivele strategice ale acestei campanii sunt:
 Cresterea numarului de turisti, in termen de 2 ani, cu 10% pe an;
 Investirea in infrastructura;
 Consolidarea unei imagini favorabile in constiinta clientilor potentiali ;
 Dobandirea unei pozitii ferme pe piata interna cat si externa .
5.3 Obiectivele tactice:
 Crearea si distribu irea unor pliante prin intermediul Postei Romane ;
 Crearea si difuzarea atat pe piata interna, cat si pe piata externa a unui spot publicitar ;
 Contracte incheiate cu hotelurile pentru abonamentele gratuite la izvoare ;
 Contracte cu turoperatori pentru distrib uirea informatiilor .
Capitolul 6 –SEGMENTARE, POZITIONARE
Segmentarea geografica : in special ne adresam persoanelor provenite din mediul urban, dar
nu putem uita si persoanele din mediul rural.
Segmentarea economica : in mare, Baile Olanesti este o statiune cu o gama diversificata de
pensiuni s i hoteluri . In acest fel se poate adresa unei game largi de potentiali clienti, atat cu
venituri scazute, medii, cat si celor cu venituri ridicate.
Segmentarea demografica : tinta principal a a statiunii o reprez inta persoanele cu diferite boli
care pot fi tratate cu ajutorul izvoarelor.
Pozitionare
Ne dorim o pozitionare cat mai exacta pe piata, si anume o statiun e de tratarea diferitelor boli.
Aceste ape sulfuroase sunt prielnice tratarii bolilor ca afec tiuni d igestive, afec tiuni renale si
ale cailor urinare, afec tiuni cronice ale ficatului si cailor biliare, afec tiuni respiratorii,

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
14
afectiuni metabolice si de nutri tie, afec tiuni derm atologice si afec tiuni alergice, pana la boli
profesionale, afec tiuni cardiovasc ulare, afec tiuni asociate, afec tiuni endocrine , afec tiuni
ginecologice .
De asemenea statiunea se bazeaza si pe anumite segmente de nisa, cum ar fi turismul
monahal, prezenta rezervatiilor naturale, dar si posibilitatea drumetiilor in traseele din jurul
statiunii.
Astfel pozitionarea acestei statiuni se bazeaza in principal pe turismul balnear, dar are si ca
segmente de nisa turismul monahal si turismul de relaxare datorita rezervatiilor naturale care
infrumuseteaza acest peisaj.
Capitolul 7 -MIXUL DE MARKETING

Pentru o cunoa stere mai buna a sta tiunii pe pia ta turismului intern, dar si interna tional putem
realiza un program bazat pe mixul de market ing si care va avea ca obiective:
 Cresterea numarului de clienti;
 Dobandirea unor pozi tii ferme pe pia ta extern a si pe pia ta intern a;
 Consolidarea unei imagini favorabile in constiinta clientilor potentiali .
Strategia de pia ta, in cazul sta tiunii B aile Ol anești, va tine cont cele patru politici: pr odus,
pret, promova re si distribu tie.
Politica de produs : Produsele noastre sunt realizate pentru a satisface cat mai bine si mai
ieftin nevoile clientilor. Aceasta include cazarea in rulote cu preturi cat mai mici si avand
conditii bune. Cazarea la unul din hotelurile din statiune permit intrarea la izvoare gratuit pe
baza unor bilete primite din cadrul hotelului. Locurile special create pentru doritorii de soare
vor combina atat zona de munte, peisajele , aerul, cu caracteristi cile zonei de litoral , de so are si
bronz natural. Pentru cei care au prbleme cu stresul , cursurile de yoga sunt cele mai indicate,
iar pentru cei care vor distractie , sunt prezente cluburile, barurile, excur siile.

Politica de pret : Am pornit de la criza economica si am creat tarife de inchiriere a rulotelor
cat mai convenabil, tinand cont si de confortul oferit de acestea. Tariful este de 100 u.m. pe zi
a unei rulote. Au fost create pachete pentru cei cazati la hotel, prin care ei beneficiaza de
intrare gratuita la izvoare.

Politic a de distributie : Distributia se realizeaza prin intermediul tu roperatorilor, al Postei
Romane, cat si direct, la locul desfacerii pachetului de cazare.

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
15
Politica de promovare . Promovarea se va face prin intermediul pliantel or trimise prin Posta
Romana in toata tara, bannere amplasate in puncte cheie din marile orase. Spotul publicitar se
va difuza atat pe posturile de audienta generala, cat si online pe youtube si site -urile de
socializare: facebook, twitter, hi5.

Personalul : Personalul care intra in contact direct cu clientii va avea o pregatire in acest
domeniu pentru buna satisfacere a clientilor. De altfel vor fi foarte sociabili, rabdatori si
capabili sa ajute oricand si oriunde turistii. Person alul va fi de asemenea ins truit pentru a
proteja mediul si buna functionare a izvoarelor. Fiecare va avea o vestimentatie specifica
domeniului in care va lucra.

Procesul : Rezervarea se poate face on line pe site -urile operatorilor , pe site -ul zonei turistice,
telefonic, dar si dir ect la unitatea de cazare. Check ing-in si che cking -out va depinde de fiecare
unitate de cazar e in parte si de regulile acestora. Procesul de furnizare al serviciilo r este
eficient si competitiv in comparatie cu celelalte statiuni.
Mediul fizic : Rulotele au conditii foarte bune de cazare, acestea fiind echipate cu pat,
bucatarie, cabina de dus. Majorit atea hotelurilor sunt de *** , dar sunt prezente si cele de * sau
**.

Capitol 8 -Bugetul
Tabel bugetar:
CHELTUIELI SUMA (u. m.)
Papetarie 1500
Imprimare pliante 3000
Bannere 1500
Crearea spotului publicitar 12000
Costuri cu Posta R omana 10000
Abonamente oferite la izvoare 5000
Achizitionarea de rulote 100000
Achizitionarea de umbrelute si sezlonguri 20000
Cheltuieli cu personalul 10000
Cheltuieli cu publicitatea 7000
Cheltuieli cu infrastructura 100000
Contracte cu turoperatorii 30000
TOTAL 300000

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
16
Bugetul total alocat pentru aceasta campanie este de 300000 u. m., din care cea mai mare
parte este folosita pentru imbunatatirea infrastructurii si pentru achzitionarea de rulote. Tot in
cheltuieli bugetare am inclus si sumele folosite pentru promovare, crearea spotului publicitar,
crearea, tiparirea si distribuirea pliantelor.

Responsabili:
Ciubotaru Catalin: crearea si tiparirea pliantelor si bannerelor.
Cretu Madalina: achzitonarea de rulote, umbrelute si sezlonguri.
Gegea Andreea -Georgiana: contractele cu turoperatorii.
Bordei Georgiana -Diana: infrastructura.

Capitolul 9 – IMPLEMENTARE, CONTROL, EVALUARE

Pentru inceput vom cre a un parc de rulote, care le vom inchiria pe timpul no ptii c u un pret de
200 u.m. Este destinat a tat turistilor straini, cat si turistilor romani care doresc sa plateasca
mai putin pentru cazare. Acesta se va deschide in luna A prilie , anul 2012 si vor exis ta 20 de
rulote special amenajate. Pentru inchirierea acestora puteti suna la : 0762278734 sau puteti
veni l a ghiseul din intrarea parcului , deschis in fiecare zi, intre orele 8:00 -22:00.
Vom mai crea si locuri speciale turistilor care vor sa combine aerul curat de munte cu soarele
si plaja specifice zonei de litoral. Acestea vor fi amenajate cu nisip, umbrelute, sezlonguri, si
un mini bar pentru bauturi racor itoare. Se va deschide in luna I unie a anului 2012, iar intrarea
va fi libera.
Vom organiza si curs uri de yoga , cu antrenori specializati. Se va crea un loc special pentru
aceste cursuri si se vor tine indiferent de anotimp. Acestea vor fi disponibile din F ebruarie
2012 , iar tariful va fi de 50 u.m./curs.
Pentru a urmari rezultatele evolutiei acestei campanii am hotarat sa aplicam chestionare
clientilor cazati in unitatiile specifice, chestionare cu privire la sederea lor in aceasta statiune.
Acestea se vor aplica la intervale de 3 luni, iar costurile vor fi suportate de organizatia
noastra.
In acelasi timp vom urmari indeaproape si evolutia tuturor lucrurilor pe care le -am efectuat in
cadrul acestei campanii pentru o buna desfasurare a acestora in continuare.

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI -FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI -SPECIALIZAREA
MARKETING -ANUL III
17

BIBLIOGRAFIE

 Glăvan, V., Geografia turismului , Editura Fundației România de Mâine , 2005,
București.
 Sosiri și înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică ,
Institutul Național de Statistică, 2010
 www.valcea.insse.ro Direcția de statistică Vâlcea
 Google Earth , The Google Software
 www.allseasons.ro /zone_turistice_romania/obiective_turistice_baile_olanesti
 http://www.olanesti -romania.ro/olanesti.php
 http://www.ghidulprimariilor.ro/