CAPITOLUL 1 : G ENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 C onceptul 1.2 P iata r estaurantelor în Franta 1.3 F ormalitatile de creare a… [631367]

Universitatea Bab es-Bolyai M arketing în turism
Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor 2006/ 2007
P LAN DE MARKETING
S tudenta,
M adalina-Simona PO PA
EC TS / 744

CUPRINS
SCURTA INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 : G ENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI
1.1 C onceptul
1.2 P iata r estaurantelor în Franta
1.3 F ormalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente
CAPITOLUL 2 : M EDIUL INTER N DE MARKETING
2.1 A mplasamentul
2.1.1 S ituatia geografica, fac ilitatea accesului
2.1.2 S ituatia cantitativa si calitativa
2.2 R esursele uman e
2.3 A mbianta
2.4 S ervicii anexe
2.5 A naliza SWOT
CAPITOLUL 3 : M EDIUL EX TER N DE MARKETING
3.1 M icromediul de mar keting
3.1.1 Cl ientii
3.1.2 Con sumatorii (utilizatorii)
3.1.3 Con curentii
3.1.4 Fu rnizorii
3.1.5 Fu rnizorii fortei de munca
3.1.6 O rganismele publice : mediile de comunicare în masa, miscarea pentru
protectia consumatorului, personalul propriu al firmei
3.2 M acromediul de mar ketingului
3.2.1 M ediul socio-cultural
3.2.2 M ediul economic
3.2.3 M ediul politic-legislativ
3.2.4 M ediul natural
3.2.5 M ediul demografic
3.2.6 M ediul tehnologic
3.3 A naliza SWOT : op ortunitati si ame nintari

CAPITOLUL 4 : S TABILIREA OBIECTIVELO R PLANULUI DE MARKETING
4.1 O biective generale
4.2 O biective particulare
CAPITOLUL 5 : S EGMENTAREA SI ALEG EREA SEGMENTELO R TINTA DE PIATA
5.1 S egmentarea clientelei pentru mas a de prânz
5.2 S egmentarea clientelei pentru mas a de seara
5.3 P rofilul tip consumator ilor
5.3.1 D ejunul
5.3.2 C ina
CAPITOLUL 6 : F ORMULAREA PLANULUI DE MARKETING
6.1 P lasarea
6.2 P rodusul
6.3 P retul
6.4 P romovar ea
CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL
PLANULUI
7.1 M ijloacele financiare
7.2 C alendarul proiectului

SCURTA INTRODUCERE
Motto : A mânca diferit este întotdeauna c eea ce cautam când î mpingem usa unui restaurant
O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta… A deschide un
restaurant înseamna a da dova da de curaj si de perseverenta… De asemenea de inventivitate…
A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un
simt al marketingului, de notiuni de gestiune si în special de un gust pentru gastronom ie. In
spatele furna lelor (masinilor de gatit), ca si în sala de restaurant rigoarea si calificarea se impun.
Prima dificultate începe a se face simtita : sectorul se confrunt a cu o penurie a mâinii de lucru.
Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu e ra suficient,
concurenta este din ce în ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la
domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu încredere este acela
de a realiza cât mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu înseamna totul,
tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inova tor permite anticiparea efectelor modei
(produs ele bio, de exemplu). Legislatia se dove deste a fi constrângatoare : administratorul
restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de înfiintare a societatii, obtinerea licentei
de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala,
cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norm e de securitate, iar
cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si
o serie de masuri de igiena.
Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii nu
trebuie ignora t. Factori econom ici, precum starea turismului sau indicele de consum nu trebuiesc
ignora ti. In 2000, fra ncezii serveau dejunul în proport ie de 13% în ora s.
Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa : 180.000 euro pentru fonduri le de comert,
300.000 euro pentru amenajarea localului. Cifrele de afaceri previzionate se calculeaza în functie
de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere, profi tul înregistrat, frecventa
clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile angajatilor reprezinta câte 30% din cifra de
afaceri.
Planul de marketing va explica de-a lungul acestor pagini oport unitatea unui astfel de proiect.
Aceasta oport unitate va este livrata ca o cheie în mâna … voua va ramâne sa o sesizati sau nu.

CAPITOLUL 1 : G ENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI
1.1 C onceptul
Proiectul Savoure use Roum anie decurge din decizia de lansare într-o activitate econom ica.
Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific românesc în Borde aux (Franta)
destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu exista la Borde aux (nu numai
în oras ci în întreaga regiune Aquitaine), asadar decizia de a crea un restaurant s-a dove dit a fi
dinamica, atragatoare si inova toare.
Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara în bucatarie propri e mâncaruri si
le desface contra cost, împreuna cu bauturi, în sali de mese special amenajate.
Restaurantul va oferi o gama variata de produs e traditionale românesti si va viza doua tipuri de
clienti : la prânz (pauza de masa în societatea franceza fiind între orele 1130 si 1330) segmentul
tinta îl va constitui angajatii din diferite sectoare de activitate, cu specificarea ca serviciul oferit
va fi rapid si îngrijit, iar seara, segmentul tinta îl va constitui persoanele tinere, într-o ambianta
mult mai festiva (acompaniament muzical, animatii).
Situat în centrul Borde aux-ul ui, restaurantul va avea o capacitate de 100 locuri. La început
numarul angajatilor va fi de 8, si anume : doi bucatari sef, un ajutor de bucatar, patru ospatari, un
spalator vase. Meniul va fi unul variat, iar retetele vor fi adaptate sezonului în scopul fidelizarii
si maximizarii clientelei.
1.2 P iata r estaurantelor în Franta
In ultimii 20 de ani, o serie de evenimente marcheaza modificari în domeniul comertului. Astfel,
orientarea spre alimentele naturale, boom -ul ambalajelor nepoluante, cresterea somajului –
efectul direct al închiderii fabricilor si al cresterii neîncrederii bancilor si organismelor de
împrum ut, marcheaza o bulversare pe piata franceza. In ciuda aceste conjuncturi defavorabile,
francezii ramân fideli meselor luate în oras. In 1980, 12,2% dintre mese erau luate luate în
restaurante, iar astazi ating un procent de 19%. Cresterea timpului liber (ca urmare a legii de 35
ore), rolul femeilor pe piata muncii, ramân indicatori semnificativi pentru cresterea consumului
global.
Conform cercetarilor efectuate de INSEE, astazi, 88.870 de restaurante si restaurante-café, fata
de 56.000 în 1993, înregistreaza o cifra de afaceri de 54,5 miliarde de euro, si un numar de
angajati de 336.892.
Sectorul restauratiei comerciale, cuprinzând restaurantele traditionale, restaurantele etnice,

lanturile de restaurante, dincolo de strategiile comerciale care trebuie sa ia în calcul noile
comportamente alimentare ale consumatorilor, si de dificultatile cu care se confrunt a în ceea ce
priveste recrutarea personalului, gestionarea timpului de lucru, amenajarile interioare, a simtit
într-un mod cât se poate de serios criza vacii nebune . Aceasta criza care a generat o scadere a
încrederii consumatorului a determinat o modificare a cererii, clientela orientându-s e cu
precadere spre o buc atarie mai autentica apreciata ca un ga j al calitatii.
1.3 F ormalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente
Primul demers care trebuie facut atunci când ne deschidem o întreprindere este acela de a ne
adresa centrului de form alitati pentru întreprinderi. Acesta este reprezentat de Chambre de
Com merce et d'Indus trie de Borde aux, institutie competenta în domeniul societatilor comerciale
care nu au ca obiect de activitate artizanatul. Com petenta acesteia se refera la domenii precum
sediul social, cladirea restaurantului. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Com ert, de
exemplu în cazul licentelor pentru bautura, detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei
departamentale de concurenta, consum si antifrauda.
Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele :
•domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului
•alegerea denumirii restaurantului
•editarea statutelor
•definirea unor acte necesare form arii restaurantului : atâta timp cât societatea nu este
înmatriculata la Registrul Com ertului si Societatilor (RCS ), ea nu dispune de
personalitate morala si nu poa te sa-si îndeplineasca angajamentele
•depune rea fondul ui constituient : aporturile în numerar trebuiesc depuse în termen de 8
zile de la receptia lor, fie la banca, fie la casa de depune ri si consemnari. Fonduri le vor fi
deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa înmatriculare la RCS ) si
virate într-un c ont deschis pe num ele societatii
•înregistrarea statutelor în luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc
înregistrate la centrul de impozite
•publicarea avizului de constituire a societatii într-unul din ziarele de anunturi legale : el
trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului, form a, obiectul de activitate,
sediul, durata, capitalul social, natura aporturilor, numele si adresa propri etarului si RCS
la care va fi înmatriculata societatea
•depune rea dosarului complet la centrul de form alitati pentru întreprindere : dosarul va
trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii, ziarul în care s-a facut anuntul

sau o copie a cererii inserarii anuntului în ziar, cazierul propri etarului restaurantului si
copie dupa cartea de identitate a acestuia, atestatul sediului societatii
•realizarea diferitelor demersuri : a face cunos cuta societatea serviciilor postale, aderarea
societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai, cumpararea a o serie de evidente
contabile (registru jurnal, chitantier, registru de vânzari, registru de cumparari, cartea
mare, dispozitii, etc.)
Costurile generate de proc edurile obligatorii de constituire a unui restaurant :
•cheltuieli generate de publ icarea anuntului : 150 e uro
•taxele pentru înmatricularea a RCS (incluzând si depune rea de acte) : 60,29 e uro.

CAPITOLUL 2 : M EDIUL INTER N DE MARKETING
2.1 A mplasamentul
Amplasamentul pentru un restaurant este vital, el este factorul cheie pentru numeroasele
elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. Când restaurantul este
nou, mai curând reclama de la gura la gura, decât comunicarea, va da activitatii o perspectiva pe
termen lung sau scurt. In consecinta, un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca
restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si îi va implementa o ascensiune rapida.
Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii restaurantului. Un restaurant
amplasat lânga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe care o are un restaurant amplasat într-
un centru comercial. Asadar, pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine, tip
de clientela) am ales ca si amplasament cartierul Hôtel de Ville-Quinconces, cartier în centrul
Borde aux-ul ui, în plina zona comerciala. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elisée
Reclus.

2.1.1 S ituatia geografica, fac ilitatea accesului
Inainte de a justifica alegerea noastra asupra locului de amplasare este esential a vorbi despre
facilitatea accesului la restaurantul nostru. Prin facilitatea accesului întelegem mijloacele de
transport aflate la dispozitia clientelei, pos ibilitatile de stationare (din ce în ce mai importante).
Din punc t de vedere al accesului rutier cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este usor de traversat
datorita bulevardelor Victor Hugo s i Georges Clemenceau.
Stationarea este foarte bine asigurata de catre cele 9 parking : Parking Allées de Char tres – 500
locuri, Parking Alsace-Lorraine – rezervat pentru abona ti, Parking Cam ille Jullian – 340 locuri
din care 4 locuri pentru persoane handicapate, Parking Grands Hommes – 458 locuri, Parking
L'Hôte – 101 locuri, Parking Saint-Pierre Les Quais – 487 locuri plus 6 locuri pentru persoane
handicapate, Parking Saint-Chr istoly – 688 locuri plus 18 locuri pentru persoane handicapate si
2 locuri echipate cu priza pentru reîncarcarea vehiculelor electrice, Parking Tourny – 1005
locuri, Parking Victor Hugo – 740 l ocuri.
Din punc t de vedere al transportului în comun, cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este punc tul
de intersectie a doua tramways (linia A care îl traverseaza de la Vest la Est, si linia B care îl
traverseaza de la Nord la Sud) ; mai multe linii de autobuz traverseaza cartierul : 16, 22, 48, 45,
23, 4, 15, 50, 52, 50 E XP, 51.

2.1.2 S ituatia cantitativa si calitativa
Hôtel de Ville-Quinconces este un cartier ritmat de servicii municipale, administrative,
comerciale, port uare, culturale. Aici se gasesc concentrate cele mai multe institutii ale orasului.
In domeniul serviciilor municipale amintim : Arhivele municipale, Ateneul municipal, Directia
de tineret si sport, Directia de urbanistica, Directia educatiei si familiei, Directia de igiena si
sanatate, Directia de achizitii si marfuri, Directia de dezvoltare econom ica, Primaria, Sala
Cons iliului Municipal, Institutul de politie Borde aux, Centrul vamal Borde aux. Alte administratii
ar fi : Agentia de dezvoltare econom ica Borde aux-G ironde , Centrul regional de documentatie
pedagogica Aquitaine, Camera de comert si indus trie Borde aux, Directia departamentala pentru
protectia judiciara a tinerilor, Cons iliul departamental al justitiei, Directia de servicii fiscale,
Portul autonom Borde aux, Rectoratul academiei Borde aux, Servicii departamentale de
arhitectuta si patrimoniu Gironde .
In domeniul cultural amintim : Palatul Sportului, Grand-T héâtre, Teatrul Fémina, Muzeul
Aquitaine, Muzeul Beaux-A rts, Muzeul Arts-Déco, M uzeul de Arte contemporane.
Din punc t de vedere comercial întâlnim centrul comercial Saint-Chri stoly si aproape 1km din
strada comerciala Saint-Catherine.
In ceea ce priveste domeniul restauratie, analiza este foarte bine detaliata în capitolul destinat
concurentei.
2.2 R esursele uman e
Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Desigur ca
o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei
politici va fi o nemultumire din partea clientelei. In plus cea mai mare parte a sarcinilor într-un
restaurant nu pot fi efectuate altfel decât de mâna omului. Asta explica si faptul ca în bucatarie :
« toata lumea la furna le! ». In bucatarie întâlnim bucatarii, dar nu numai. In spatele « furna lelor »
este prezenta o întreaga echipa, adesea denumita brigada, foarte ierahizata. In frunt e, bucatarii
sefi, apoi în ordine descrescatoare, ajutorul de bucatar, servitorii, spalatorii de vesela (plonge ur).
Toata aceasta mica lume traieste ore intense, în caldura si zgomot de vesela. Fiecare are locul sau
în bucatarie si acelasi scop în cap : placerea clientului, care asezat la masa la câtiva metri,
asteapta cu nerabdare farfuria sa.
Directorul restaurantului, care în acelasi timp este si patronul restaurantului, este înainte de
toate un gestionar. El defineste si controleaza buge tul alocat functionarii restaurantului. In
colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile, stabileste meniul si preturile aferente felurilor

de mâncare propus e ; defineste politica comerciala a restaurantului, munceste pentru crearea
imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara, relatii publice. Scopul acestor
demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. O alta fateta a meseriei sale este
aceea de a participa la încadrarea personalului : recrutare, form are, management. Cu toate
acestea el este prezent si în sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei,
buna derulare a serviciilor, sau, din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa
adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma. Directorul restaurantului este un om
polivalent care trebuie sa aiba simultan cunos tinte în gestiune, savoir-faire comercial, si o
temeinica experienta de teren.
Directorul restaurantului trebuie sa înteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a
manipula masini. In consecinta, va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale,
indiferent de organizarea ierarhica a structurii. Nu va trebui subestimata importanta rolului
relatiilor umane în domeniul restauratiei. Trebuie avut în vedere ca meseriile din cadrul
restauratiei presupun serioase cunos tinte în domeniu restauratiei (costuri, buge te, planificari,
etc.), si în dom eniul personalului (drepturi, orga nizarea muncii, relatii umane, etc.).
Bucatarul sef este întotdeauna în spatele furna lelor pentru a pregati mâncarurile complexe. El
este seful în bucatarie. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul, supervizeaza
cumpararea produs elor, pregateste mâncarea, si de asemenea el este cel caruia întreaga brigada
trebuie sa i se supuna . El este cel care, împreuna cu directorul restaurantului, recruteaza si
form eaza ansamblul personalului din bucatarie. Bucatarul sef este si un bun gestionar ; trebuie sa
elaboreze preparate culinare rentabile, în acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze buge tul,
trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produs ele fara sa faca risipa, respectând norm ele de igiena.
El trebuie sa întretina relatiile comerciale cu furni zorii si sa participe la prom ovarea imaginii
restaurantului. Buc atarul sef este totodata si un a rtist ; pe umerii lui sta reputatia restaurantului, el
trebuie sa fie tot timpul inova tor, sa-si impuna marca, sa evidentieze excelenta traditie noastre
culinare si originalitatea lor româneasca, sa îi multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi.
Asadar calitatile de care trebuie sa dea dova da bucatarul sef sunt : manager, gestionar, artist.
Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de învatat de la sefii
sai. Sub ordinele bucatarului sef, atributiunile sale vizeaza : aranjarea provi ziilor, curatarea
legumelor, spalarea salatelor, pregatirea garniturilor, pregatirea aperitivelor reci (entrée froide).
Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant, un bun observator, un fin
ascultator. Trebuie sa dea dova da de motivare, de pasiune pentru meseria pe care o practica, sa
demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din întâmplare. Chiar daca va face erori,

entuziasmul sau va fi apreciat. Trebuie sa dea dova da de spirit de echipa, într-un spatiu mic, si cu
atât mai mult în stress. Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe econom ie sau SMIC în franceza)
si consacra regula « când esti ajutor de bucatar, muncesti mult, înveti mult, dar esti platit putin ».
Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. Sala de restaurant este divizata în careuri, ele
însusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. Ospatarul pregateste
mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit, aseaza vesela, se
asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa, preia comanda de la clientii asezati la « mesele
lui », serveste mâncarea, facând naveta între sala de mese si bucatarie, odata masa terminata,
aduce nota de plata si încaseaza factura, apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou
client. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv, dar trebuie stiut ca interesul meserie sale
rezida în tehnica de servire si în relatia cu clientul. Calitatile de care trebuie sa dea dova da sunt
urmatoarele : agilitate, rapiditate, rezistenta, amabilitate, umor, apropi ere de client. Ospatarul
trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna , pentru a nu uita comanda în drum spre
bucatarie, si de asemenea de « un bun ochi » pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa
sau sa repereze un client a carui comanda înca nu a fost preluata. Un bun ospatar trebuie de
asemenea sa dea dova da de « sange rece » pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima,
în special cele din timpul dejunului, si de spirit de echipa, el fiind cel care într-un fel vinde ceea
ce este pregatit în buc atarie.
Plongeur este persoana care va curata vesela. El va avea un progra m diferit de ceilalti angajati,
în sensul ca va lucra în jur de patru ore pe zi, începând progra mul la o ora dupa luarea dejunului
si terminându-l dupa încheierea cinei.
Calculul efectivelor nu este o afacere complicata, însa trebuie sa dai dova da de prude nta atâta
timp cât calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia, politica
salariala, nivelul frecventei clientelei, etc. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de
angajati necesari, în consecinta volumul salariatilor. Formula dupa care se va calcula efectivul
necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * num arul anual de zile alocate muncii
s tandarde de perform anta * timp de munca efectiv
In cazul nostru de taliile de calcul sunt urmatoarele :
numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza în jur de 60 de servicii
pentru masa de prânz si 40 pe ntru cina, în total o suta de mese pe zi

numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se închida pentru o perioada
de 30 de zile în cursul anului si, cumulat, o zi pe saptamâna (datorita faptului ca sâmbata si
duminica nu va fi deschis decât pentru servirea cinei). Asadar vor fi 1*52 saptamâni + 30 zile =
82 zile de absente, prin urm are vor fi 283 z ile lucratoare.
standar de de performanta sau de produc tie :
•un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane în medie pentru o zi de lucru de 8 ore
(timp de lucru afectat în restauratie = 40 ore pe saptamâna).
•un buc atar sef prepara mâncarea pentru 50 pe rsoane în cursul unei zile de lucru de 8 ore .
•un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 100 de persoane în
timpul unei zile de munca de 8 ore .
•un pl onge ur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi
timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem numarul
de zile absente pentru restaurantul nostru. D etaliile de absente :
•sarbatori contractuare (jours fériés contractuels) : 6 zile
•zile de vacanta anuale : 30 z ile
•concedii saptamânale : 52 z ile
•total : 88 z ile
•timp de munca efectiv : 365 z ile – 88 z ile = 277 z ile
calculul de efective pe post :
•ospatar : (100*283)/ (25*277) = 28.300/ 6.925 = 4,086 pos turi de servitori
•bucatar sef : (100*283)/ (50*277) = 28.300/ 13.850 = 2,04 pos turi bucatar sef
•ajutor de bucatar : (100*283)/ (100*277) = 28.300/ 27.700 = 1,02 pos turi ajutor de bucatar
In concluzie personalul angajat în restaurantul nostru va num ara :
•4 ospatari, cu mentiunea ca ceea ce urmeaza dupa virgula va fi asigurat de directorul de
restaurant
•2 buc atari sef, cu mentiunea ca acesta va fi ajutat de ajutorul sau
•1 ajutor de bucatar, cu mentiunea ca în timpul liber va putea seconda bucatarul sef
•1 plonge ur, care va veni dupa masa de prânz si va termina progra mul la finele cinei
•1 director de restaurant, care nu este supus unei definitii orare a timpului sau de munca
efectiv si care va completa nevoile personalului

Director
Bucatar sef
Plongeur Ajutor de bucatar ospatariProduc tivitatea în restaurant se va calcula dupa form ula urmatoare : cifra de afaceri (în euro)
num arul de ore muncite
O crestere a acestui raport exprima o ameliorare a produc tivitatii, cazul contrar fiind cel al
închiderii restaurantului.
Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta în felul urmator :
Politica salariala va asigura si o motivare a salariatilor. Pe lânga salariul lunar se va acorda si
prime în functie de munca depusa de fiecare angajat. Trebuie de asemenea precizat ca personalul
trebuie sa cunos ca pe lânga limba româna si limba franceza.
2.3 A mbianta
In cele ce urmeaza se va prezenta pe rând ambianta restaurantului (localul, muzica, decorul, etc.),
personalizarea unitatilor de servici (vesela, ospatarii, prezentarea felurilor de mâncare), si în cele
din urm a cartea de meniu (de sign, a sezarea în pagina, etc.).
Ambianta într-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei, dupa mâncarea oferita.
Amenajamentul localului nostru este flexibil ; el este prevazut si cu un spatiu pentru animatii,
însa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara, iar în ceea ce priveste organizarea de
evenimente speciale precum nunti, botezuri, aniversari, se va trece la o reamenajare a spatiilor de
servire, în func tie de necesitate.

Decorul va fi unul cu specific românesc cu mentiunea ca el va îmbina modernul cu traditionalul.
Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale, specifice culturii românesti dar care prin
design-ul lor sunt actuale epocii în care traim, nelasând clientului impresia de mediu taranesc
românesc. Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoa rta, cu sediul în
Rom ânia. Câteva ilustratii sunt prezentate mai jos :

Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale românesti,
ca de exemplu :
Ambianta sonora va fi reprezentata la prânz, printr-o muzica româneasca de funda l, iar seara se
va apela la ansamblul românesc VLIESKOU (trupa folclorica, orchestra si animatii dansuri
traditionale) din Franta atât pentru interpretare cât si pentru coregrafie si dans.
In ceea ce priveste vesela, o parte din ea va fi cu design (model) specific românesc, ca de
exemplu paharutele din ceramica pictata în care se va servi tuica, sau coferele în care se va servi
apa. Vestimentatia personalului va avea ca element specific românesc o centura din material
textil cu imprimeuri românesti, achizitionate tot de la Ethnoa rta.
Meniul va avea un design cu specific românesc, el fiind imprimat în urma unui model standard

elaborat de directorul restaurantului.

2.4 S ervicii anexe
Cartea de fidelitate pusa la dispozitie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un pret
mai mic a clientilor fideli. Pentru început se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru
zece comandate, urm ând ca în viitor sa se întrevada si alte form e de recompensare a clientilor.
De asemenea se va încerca încheierea unui contract cu comitetul parohial în vederea pregatirii
mâncarii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase, încercând a se face chiar reduceri
pentru comenzi în cantitati mai mari.
2.5 A naliza SWOT
Forte Slabiciuni
Conc ept – inova tie-produs traditional
– ambianta-decor-pri mire
– singurul restaurant etnic
românesc în Borde aux- nout atea conceptului, prin
urmare rezultat incert
Resurse umane – echipa pluridisciplinara
– politica salariala motivanta- lipsa experientei în restaurant
Produs – gama de meniuri echilibrate
– produs e de buna calitate
inova tie în meniuri- nout ate, popul aritate de
dove dit
Com unicare – comunicare clara
– dezvoltarea accesului la
internet- canale de comunicare reduse
Com ercial – animatii num eroase si variate
tehnici de fidelizare- nivel de notorietate în
constructie
Amplasare – cartier central, dinamic,
comercial – prezenta concurentilor directi

CAPITOLUL 3 : M EDIUL EX TER N DE MARKETING
Este destul sa facem drum ul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la gramofon la
compact disc ca sa întelegem profunz imea si rapiditatea mutatiilor posibile în mediul de
marketing. In plus, ne mai putem gândi la un cutremur de pamânt, la o seceta prelungita, o greva
incontrolabila, o modificare a legislatiei sau la o cadere de guve rn pentru a întelege ce efecte pot
avea asupra întreprinderii mutatiile produs e în mediul natural, social, econom ic, politic, juridic,
cultural si tehnologic.
3.1 M icromediul de mar keting
Micromediul de marketing al restaurantului Savoure use Roum anie este compus din agenti
externi care actioneaza în strânsa si directa legatura cu societatea : clientii, furni zorii,
concurentii, publ icul.
Marketerul restaurantului supravegheaza si mentine relatii intense cu toti acesti agenti. Axa
centrala a micromediului de marketing este lantul furni zori-restaurant-clienti, iar concurenta si
publicul sunt jaloanele dupa care se orienteaza.
3.1.1 Clientii restaurantului, cei mai importanti sunt :
Com ité de Jumelage de la ville de Pessac, Maison des Associations, 19, avenue Pierre Wiehn,
Pessac (la 6 km de orasul Borde aux). Aceasta asociatie, sub denumirea de Com itetul de înfratire
si de prietenie intenationala, are ca si scop favorizarea schimburilor scolare, universitare,
econom ice, culturale, sociale, sportive, cu orasele înfratite si organizarea de întâlniri, vizite,
sejururi a delegatiilor ora selor înfratite. Alaturi de Burgos (Spania) si Göppingen (Germania), un
alt oras înfratit cu Pessac-ul este orasul Galati, din Rom ânia. Com isia Pessac-Galati din cadrul
Com itetului de înfratire numara 25 de membri, dintre care 3 români, rezidenti la Pessac. Având
în vedere cei 14 ani de înfratire între Pessac si Galati, o buna cunos tere a particularitatilor
românesti si numeroasele sejururi efectuate în Rom ânia, membrii francezi sunt deja obisnuiti cu
specialitatile culinare românesti, manifestând o preferinta deosebita pentru salata de vinete si
sarmalutele cu smântâna.
Association Gironde-Rou manie, 48 rue Odilon Redon, Talence (la 3 km de Borde aux), a carei
presedinta este Irina Dobre-Cos ta, românca rezidenta la Borde aux. Asociatia desfasoara o serie
de activitati culturale si sociale, cu scopul de a face cunos cuta Rom ânia în mediul francez ; de
asemenea, ea dispune si de o publicatie, o revista ce apare lunar, în care sunt prezentate aspecte

culturale, folclorice, econom ice, politice din Rom ânia si care ar putea fi o oport unitate de
publicitate pentru noi , inserându-ne reclama pentru restaurant.
Alliance Française, 126 rue Abbé de l'Epée, Borde aux, este o asociatie cu misiunea de a popa ga
limba si cultura franceza în lume. Ea permite strainilor veniti la Borde aux sa aprofunde ze limba
franceza în cadrul unor cursuri de franceza intensiva, sa se integreze în societatea borde leza, si
sa-si însuseasca valorilor culturale franceze. Numarul românilor înscrisi în asociatie era în 2005
de 20.
Centre de développe ment des echanges franco-roumaines, 8, Place Louis Barthou, Borde aux.
Asociatie care se ocupa cu medierea schimburilor între societatea franceza si cea româna.
Pentru toate aceste asociatii franco-rom âne restaurantul Savoure use Roum anie ar putea pune la
dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii.
Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii române venita la Borde aux, prezentarea
unor proiecte asupra Rom âniei în cadrul unei cine la restaurant, sarbatorirea a X ani de la
existenta asociatiei franco-rom âne, sarbatorirea intrarii Rom âniei în Uniunea Europe ana, etc.
Com itetul Bisericii ortodoxe române, Saint-Joseph, 58-60 rue Paul Louis Lande, Borde aux.
Membrii sunt crestini ortodoc si de origine româna, dar si crestini francezi conve rtiti la ortodoxi e.
Ineditul acestei simbioze culturale îl reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios,
liturghi ile desfasurându-s e în limba franceza, dar cu ruga ciuni si cântari în limba româna.
In acest caz, restaurantul ar putea livra produs ele necesare organizarii de catre Com itetul
parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase, precum Craciunul, Pastele,
hramul bisericii, si orga nizarea de mese pentru saraci.
Produs ele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproxi mativ 24 de ore înainte.
Plata lor se va face în CEC sau numerar la livrare, iar transportul se va realiza cu mijloacele
propri i ale clientului.
Diaspora româna de la Bordeaux, pentru care restaurantul poate asigura pe lânga serviciile
zilnice si organizarea de petreceri, nunti, botezuri, în limita celor 100 locuri disponibile.
Progra marile se vor fa ce cu 24 ore înainte.
Restaurantul încearca sa pastreze si sa consolideze o relatie cât mai buna cu fiecare client în

parte, fapt pentru care va contacta periodic, prin telefon si prin e-mail clientii, fiind întotdeauna
la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si încercând astfel sa satisfaca cât mai
eficient solicitarile. Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei este, astazi,
posibilitatea de a inform a consumatorul asupra prove nientei alimentelor. De fapt francezii vor sa
stie ce li se pune în farfurie, pentru a putea sa-si form eze astfel o parere asupra credibilitatii
restaurantului. Se va încerca ca aceste relatii de parteneriat sa funda menteze drum ul spre care se
« prospera de buna seama împreuna ».
In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta în felul
urmator : produs ele sunt de calitate si renume, cu traditie îndelunga ta, vinurile sunt vechi si de
renume, preturile sunt avantajoase, serviciile sunt remarcabile.
3.1.2 Consumator ii (utilizatorii) sunt persoanele cu vârsta cuprinsa între 18 si 70 ani, atât
femei cât si barbati, familisti sau nefamilisti, cu activitate profe sionala diversa, cu venituri medii
spre mari (produs ele oferite de restaurant sunt într-o gama foarte variata asigurându-s e asadar
posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produs ul dorit). Publicul tinta îl constituie românii
rezidenti la Borde aux, da r sunt vizati si francezii dorni ci de a încerca specialitatile românesti.
3.1.3 Concurentii Conc urenta pe piata gastronom ica este acerba, tinând cont de faptul ca
pe lânga restaurantele consacrate au aparut si o serie de produc atori mici care ofera produs e
iefine si rapide, minimizând timpul de asteptare pentru produs ul comandat (ne referim aici la
snack-bar, fast-food, pizzeria, care de obicei servesc sandwicheries à la françaises, kebab de
traditie orientala, însotiti de cartofi pai si apa gazoasa).
Conc urenta pe piata restauratiei se prezinta în felul urmator :
Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15,4 miliarde euro si peste 3,7 miliarde mese
anuale oferite si 57.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie propri e), ea reprezinta 55%
din numarul iesirilor la restaurant al popul atiei. Segmentarea restauratie colective este
urmatoarea :
•restaurante afectate locurilor de munca (cantine, restaurantele din interiorul
întreprinderilor)
•restaurante scolare si universitare
•restaurante afectate azilurilor de batrâni
•restaurante afectate altor colectivitati (armata, congre gatii religioase, închisori, etc.)
Restauratia comerciala : cu 3,4 m iliarde mese oferite pe an, ea se segmenteaza în felul urmator :
•restaurante independente

•restaurante în lant
Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului, marcând totodata o
dezradacinare culturala, clientul alegând între un restaurant american (exemplu, McDonalds) si
un fa st-food ha mburge r. Segmentarea se prezinta astfel :
•fast-food
•snack-bar
•pizzeria
Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate în foietaje si diverse preparate
din aluat) si charcuterie (specializate în preparate din carne), ce ofera si servicii de servire la fata
locului. Cifra de afaceri este de 3,7 miliarde euro, iar numarul servirilor este de 220 milioane de
mese.
Restauratia livrarile la dom iciliu : în num ar de 2.200 oc upa o pa rte de piata relativ scazuta.
Restauratia automatatica : este în plina crestere, fiind o a devarata nisa pe piata restauratiei
Concurenta directa
In urma analizei desfasurate asupra diferitelor form e de restauratie, care a vizat preturile,
clientela tinta si orele de deschidere, concurenta directa se prezinta în felul urmator :
OrarPret euro
DejunCinaÀ la
carteMeniuLocuriTip de bucatarie
Restaurante gastronomice
L'Entrecôte1200-14001845-22452413,3080Carne si fripturi
Chez les Ploucs
11200-14001900-22002011 – 1560Mancaruri taranesti
Le
Franchouillard1200-14001900-23003010 – 19300Specialitati franceze din
toate regiunile
Hexagonul ui
Muzicieni din toate tarile
inclusiv rom âni
Les Provinces1200-14301900-23002017300Mâncare traditionala
franceza (foie gras)
Chai d'Oc-1900-02003016120Fripturi pregatite în fata
clientului
Le Plat dans
l'assiette1200-14001930-230015-2318,80-24
11,80-
meniul
vegetarian40Mâncaruri traditionale
frantuzesti copioase si
savuroa se, inclusiv
meniuri vegetale
L'assiette du
Vieux Saint
Pierre-1900-2300239,90-
11,5044Bucatarie traditionala

Substituientii
-distribuitorii de mâncare calda
-livrari la domiciliu
-sandwichs (preparate în casa sau achizitionate
din marele areale comercialeOrarPret euro
DejunCinaÀ la
carteMeniuLocuriTip de bucatarie
Restaurante etnice (specialitati straine)
Le Taj M ahal1200-14001900-2300309-11130Bucatarie indiana,
pakistaneza
Peppone1130-14001930-22308,90-
10,90-40Bucatarie italiana, asigura
si livrari la dom iciliu
Le café
japonais1200-14001900-230030-45-40Bucatarie japone za,
servire rapida, livrare la
domiciliu
Amazonia-1930-23001912,50100Bucatarie braziliana,
mexicana
The
Connemara1130-0200-6-11,9050Bucatarie irlandeza
Cartierul Hôtel de Ville – Quinconces gazduieste 12 restaurante. Acestea sunt repartizate într-o
maniera omogena, si din punc t de vedere al numarului lor, sunt reprezentative pentru piata
restauratiei franceze.
Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a
presiunilor care se stabilesc asupra produs elor si restaurantului nostru.
Tabloul intensitatii concurentiale se prezinta în felul urmator : Potentialii concurenti care pot intra pe piata
-alt restaurant cu specific românesc
-lanturile de restaurante
-restaurantele casual
Presiunea concurentiala
prezenta unui numar mare de concurenti
antreneaza cresterea presiunii
concurentiale dar si a dinamicii
cartieruluiFurnizori
sunt numerosi dar greu de gasit
datorita exigentelor noastreClientii
foarte exigenti asupra
diverselor criteriiStarea
norme de productie, igiena,
fiscalitate, timp de lucru

Intensitatea concurentiala
ForteFoarte
slabaSlabaMediePuternicaFoarte
puternica
Furnizorii x
Clientii x
Conc urentii x
Potentialii concurenti x
Starea x
Produs ele substituibile x
Sinteza intensitatii
concurentialex
In concluzie, trebuie sa facem fata unei presiuni concurentiale importante. Aglomeratia de
restaurante în cartier si dinamica imaginii create de acestea pot reprezenta o rampa de lansare
favorabila si deloc de neglijat.
3.1.4 Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovi zionare. Pe de o
parte, este posibila apelarea la produc atorii locali sau non-l ocali în scopul obtinerii produs elor
direct din magazinele de desfacere ale acestora ; pe de alta parte, se poate opta pentru o
aprovi zionare din marile suprafete comerciale precum Metro, Auchan, Atac, Géant-Casino,
Carrefour, Cha mpion, L eclerc, Lidl, etc.
Tabloul furni zorilor este urmatorul :
Denumire furnizorSediul Denumire produs
IKEA Centre Com mercial
Borde aux-L ac
Avenue des 40
journa ux
FRANTA- ustensile de bucatarie (farfurii, furc ulite,
linguri , platouri, pahare, funduri , polonic, etc.)
– accesorii de bucatarie (cafetiera, cuptor mico-
unde , storcator fruc te, masina tocat, tirbuson,
cântar, etc.)
– textile pentru buc atarie (pros oape de
bucatarie, servetele, etc.)
– vesela pentru conservarea alimentelor (cutii
din plastic, sticla, lemn, etc.)
– ustensile pentru ga tit (oale, cratite, capace,
gratar, tava, etc.)
AUCHANCentre commercial
Mériadeck
FRANTA- produs e de curatat (vesela, tesaturile,
suprafetele de sol, etc.)
– echipamente pentru menaj (manusi, serpiere,
aspirator, m atura, etc.)
SAINT-ROMAIN
S.A22, Rue Grignard, Z I
de Montreynaud,
42000 S t-Etienne- chariot plateaux ½
– chariot plateaux 2/2

Denumire furnizorSediul Denumire produs
FRANTA
-chariot stockage
-dérouleur pour hous ses
-chariot à linge
-collecteur à déchets SK130
GASTROPOLIS 24Hettelerstraβe 29
D-59759 A rnsberg
GERMANIA-apar ate pentru spalat în bucatarie
m asina de spalat vase G24ProfiLine
paniere pentru spalat vase

bl oc-chiuveta SPZT 15×6/ 2xBL
j et pentru apa
a ducator apa G24 StarLine
separator gra sime NGT2
-apar ate pentru gatit în bucatarie
a ragaz electric 65/70 PCE
fri teuse 65/70 FRE
pa nier à frites C12 F
gri l 65/70 FTE CR
aparat de fierbere apa 220273
-apar ate pentru racit/congelat
c elula conge lare ultra-rapida 728214
m asina de facut gheata

Denumire furnizorSediul Denumire produs
camera frigorifica si
e tajere pentru
c amera frigorifica

-alte echipamente bucatarie
dul ap pentru ba uturi

hot a aspiranta IWH1100
ve ntilator centrifuga DDRE994
a parat anti-insecte CE
SOFINORZI de la Houssoye
rue Ambroise paré
Bois Grenier
FRANTA m ese de bucatarie

dul ap
MIXIT CREATION 88 rout e d'Auvers
95300 P ontoise
FRANTA-scaune
-mese
-mini-canapele
LAMYRue Nicolas Appert
Châlons en
Champagne
FRANTA-saci pentru lenjerie
-pros oape baie
ANCILIAParc Indus triel, La
rivière de Mansac,
Borde aux
FRANTA -aparate si instalatie de iluminat
COLORCOM1 Rue Jules Isaac, Bât.
A, Marseille
FRANTA-carte meniu
-carte vinuri
-materiale prom otionale
DECO CENTRE16, Rue Emile Zola,
Montluçon
FRANTA-fier de calcat
-masa de calcat
-masina de spalat rufe
-uscator ha ine
HENRI JULIENAvenue Kennedy,
Béthune
FRANTA-fete de masa
-servetele
-perdele

Denumire furnizorSediul Denumire produs
BIOMIDIParc de la Plaine
35 A venue Marcel
Dassault, Toulouse
FRANTA-echipament personal restaurant (camasi,
pantaloni, fuste, bone te, sorturi, tricouri,
pantofi, etc.)
CARREFOURCentre commercial les
4 pavillons, Lormont
FRANTA-materii prime si materiale auxiliare pentru
pregatirea produs elor culinare (faina, orez,
zahar, sare, condimente, etc)
-bauturi nealcoolice (sucuri, ape minerale, etc.)
-echipamente de IT si telefonie
MARCHÉ DES
CAPUCINS Piata din Borde aux-zarzavaturi, legume, fruc te
AU COCHON
GOURMET18, rue Saint-Germain,
Borde aux
FRANTA -carne si preparate din carne
ETH NOARTAStr. Bariera Valcii, nr.
319, Cra iova
ROMANIA-sculpturi din lemn, masti traditionale din
lemn, alte elemente traditionale românesti
pentru de cor
PRODVINALCO
S.AStr. George Cosbuc,
nr. 257, G alati
ROMANIA-vin alb si rosu
-tuica si rachiu
URSUSCluj Napoca-bere
SOCIÉTÉ DU GAZ
DE BO RDEAUX6, Place Ravezies,
Borde aux-gaz natural
ACE2i 1, rue Pierre de Marie
Curie, ZI, Blanque fort-electricitate
LACUBDirection
opérationne lle de l'Eau
et de l'Assainissement,
Tour d' Aquitaine-rue
du Corps Franc-
Pommier, Borde aux-apa potabila
O parte din materiale sunt aduse de catre furni zori cu mijloacele auto propri i, plata facându-s e în
termen de 30 de zile. Aprovi zionarea respecta un progra m ritmic deoarece produc tia si
desfacerea urmeaza un progra m ritmic. In momentul alegerii unui furni zor se are în vedere
calitatea produs elor comercializate de catre acesta, pretul acestora precum si rapiditatea cu care
se poate asigura aprovi zionarea cu produs ele dorite. In scopul cultivarii unor relatii cât mai bune
cu furni zorii, restaurantul nostru va încheia cu unii dintre furni zori contracte de livrare pentru

diferite perioade de timp.
3.1.5 Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe
un loc de munca disponibil în cadrul restaurantului nostru. Personalul de recrutare este foarte
atent în selectionarea viitorilor angajati, conditiile pe care trebuie sa le întruneasca candidatii
fiind foa rte riguroa se : studii de specialitate în dom eniul alimentar, cunoa sterea limbii franceze.
3.1.6 Organismele publice : mediile de comu nicare în masa, miscarea pentru
protectia consumator ului, personalul propriu al firmei
Mediile de comunicare în masa, concretizate în ziarele locale (de exemplu, Borde aux 7, Métro,
20 minutes), precum si publicatiile diferitelor asociatii (de exemplu, revista asociatiei Gironde –
Roum anie) au o influenta mare asupra unui procent mare din consumatorii restaurantului.
Factorii psihologici ai comportamentului consumatorului îl pot face pe client sa fie înclinat sa
creada într-un comentariu editorial mai mult decât materialele publicitare. Media poate influenta
atitudinea de cumparare si decizia clientelei prin publicarea unor materiale favorabile sau
nefavorabile despre restaurant.
Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunos tinta
publicului a unor practici negative. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produs ele
sub aspectul calitatii, modului de comercializare si al sigurantei. De asemenea se pot înregistra
reclamatii sau plângeri din partea clientilor cu privire la produs ele comercializate sau serviciile
prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs.
Restaurantul desfasoara o buna colaborare cu personalul, angajatii fiind motivati si exercitând o
misiune eficienta. Se manifesta o grija deosebita fata de salariatii propri i prin întretinerea unui
climat de echitate si justitie sociala în interiorul restaurantului, crearea unei ambiante de ordine,
curatenie si disciplina autoconsimtita, prom ovarea valorilor si stimularea perform antei, crearea
de conditii de munca rezonabile, oferirea de îmbracaminte si echipamente de protectie adecvate,
de asistenta sociala si îngrijire medicala, sporuri .
3.2 M acromediul de mar ketingului
3.2.1 Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronom iei prin excelenta.
Acest postulat se confirma când constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la

restaurant. Francezii sunt foarte atenti în ceea ce priveste « arta de pe masa ». Mai mult de 20%
din buge tul alocat alimentatiei este cheltuit în restaurante. « Mancarea buna » a devenit un
subiect frecvent întâlnit în discutiile francezilor. Accentul este pus pe calitatea mâncarii oferite si
nu pe cantitate.
Gastronom ia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala. Aceasta
înclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra creatoare. Pentru
majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun într-un restaurant interlocutorilor lor, înainte
de a semna un contract sau a încheia o afacere, un parteneriat, apare ca un fapt natural, menit a
instaura un climat de încredere si convivacitate. Mai mult, dejunul a devenit în Franta una din
cele mai importante mese ale zilei, mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant.
Cina este servita împreuna cu familia, prietenii, colegii se serviciu, fiind moment al relaxarii si
schimbului de opinii pe diferite subiecte.
Iar românii, rezidenti la Borde aux, si-au însusit acest obicei à la française. Asadar, consumatorul
caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta, crescuta si educata într-un
anumit registru moral, o anumita credinta religioasa, anumite traditii culturale si obiceiuri de
consum.
3.2.2 Mediul economic Incepând cu anii '90 s-a observat în rândul salariatilor francezi o
tendinta de crestere a buge telor alocate consumului alimentar. Aceasta ar putea fi si o consecinta
a vointei de a mânca bine în ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de
restaurante cu servire rapida (fast-food, pizzeria, snack-bar) a caror oferta foarte variata de
hamburge r, sandwich, kebab, cartofi pai, nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa mal-
bouffe). O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere
a buge tului alocat petrecerii timpului liber. Aceasta conjunctura este foarte favorabila
restaurantului nostru, în încercarea de a îmbina aspectul festiv cu mancare traditionala.
Un alt aspect important îl constituie scaderea TVA-ului în domeniul restauratiei începând cu
ianuarie 2006, scaderea acestei taxe ducând la o scadere a preturilor în medie cu 4,4%. Scaderea
preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei.
Nivelul somajului în Borde aux este ridicat, atingând 12% în anul 2004, adica în jur de 20.000 de
persoane afectate. Repartizarea popul atiei active este urmatoarea : în sectorul primar 0,3%, în
sectorul secunda r 10,7%, i ar în sectorul tertiar 89%.
Capitala mondiala a vinului, Borde aux-ul numara 14.000 produc atori viticoli, 117.514 ha de vie,

400 negocianti si o cifra de afacere de 14,5 miliarde de euro. Produc tia anuala este de 700
milioane de sticle, vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata.
Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon, Merlot, Cabernet
Franc, Petit Verdot, Malbec, Saint-Émilion, Pauillac, iar printre vinurile albe amintim :
Sauvignon, S émillon, M uscadelle, Sauternes.
Borde aux este totodata si un oras indus trial. Desi în ultimele decenii indus tria borde leza s-a
confrunt at cu o usoara criza, orasul a reusit sa se repozitioneze în special în sectorul tehnologic si
anume în domeniul aeronauticii, atât de aparare cât si spatiale ; în prezent, peste 20.000 de
persoane lucreaza în acest domeniu. Amintim asadar întreprinderile Dassault, Safran si Thales.
Trecând de la construirea primelor avioane Falcon, la cabinele de echipaj Airbus A380, la arma
Ariane servând pentru SNLE si M-51, se ajunge ca în prezent sa se prevada implantarea la
periferia Borde aux-ul ui a laserului Mégajoule, proiect în care Ministerul Apararii este dispus sa
investeasca mai mult de 2 miliarde de euro.
O alta prezenta importanta în sectorul indus trial o reprezinta activitatea desfasurata de indus tria
petrochimica, farmaceutica (Sanofi-Aventis), precum si indus tria agroalimentara (în special
vinurile si baututile spirtoase).
Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii legate
de întreprinderi. Turismul este în plina crestere, Borde aux-ul dispunâ nd de un patrimoniu istoric
care are putea genera o de zvoltare a turismului rural.
Activitatea portuara înregistreaza în fiecare an 1.600 transporturi, manipularea a 9 milioane de
marfa comerciala (din care 4,1 t one de hidrocarburi ).
3.2.3 Mediul politic-legislativ Restaurantul este întreprindere individuala, persoana
juridica având form a de societate comerciala cu raspunde re limitata, cu administrator unic si cu
un capital social inferior sumei de 37.000 euro. Ea îsi va desfasura activitatea în conform itate cu
legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii. Functionarea ei este
nelimitata cu începere de la data înregistrarii în Registrul Com ertului si al Societatilor (RCS ). Alt
aspect care trebuie retinut este acela ca în momentul contractarii unui împrum ut bancar,
institutiile bancare vor solicita gaj din partea administratorului sau personalului societatii.
Datorita faptului ca mijloacele financiare sunt limitate la începutul demararii afacerii, s-a ales ca
restaurantul sa aiba statutul de societate cu raspunde re limitata. S-a ales aceasta form a întrucât nu
se solicita depune rea nici unui capital social minim (capitalul social minim în cazul unei societati

anonime era de 37.000 euro). In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la regimul
impozitului pe beneficii.
Normele ce trebuiesc respectate si licentele obtinute :
Normele de securitate trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului.
Principala norm a în materie de securitate o constituie regulamentul de securitate împotriva
riscurilor de incendii în cladirile în care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990). Acesta se
refera la : aparatele destinate coacerii si încalzirii, iluminatul si instalatiile electrice, aparatele
pentru eliminare a fumului din încaperi. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar
obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei.
Regulile de igiena prevad ca în lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se întocmeasca
o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de servicii veterinare din
cadrul prefecturii sau la Prefecture de la Police.
Dispozitiile de baza sunt :
•le décret n° 71-636 du 21 juillet 1971 , relatif à l'inspection sanitaire et qualitative des
animaux vi vants et des denrées animales ou d' origine animale
•le décret n° 91-409 du 26 avril 1991 , fixant les prescriptions en matière d'hygiène
concernant les denrées, produits ou boissons destinés à l'alimentation humaine, à
l'exclusion de ceux mentionnés aux articles 258, 259 et 262 du code rural, des eaux
destinées à la consommation humaine et des eux minérales naturelles
Alte texte :
•la directive européenne n° 93/43 du 14 juin 1993 , relative à l'hygiène des denrées
alimentaires
•l'arrêté d'application du 9 mai 1995 , reglementant l'hygiene des aliments remis
directement au consommateur (sunt prevazute inclusiv temperaturile de conservare a
alimentelor, precum si asigurarea igienii corpora le si vestimentare a personalului –
localul trebuie echipat cu vestiare si grupuri sanitare alimentate cu apa curenta calda
si rece fara legatura între acestea si încaperile în care se prepara mâncarea ; sunt
prevazute de asemenea si asigurarea de toalete pentru clienti (în cazul în care numarul
de locuri este mai mic de 50, echipamentul sanitar prevazut pentru personal poate fi
utilizat si de catre clienti), amenajate astfel încât ele sa nu pe rmita accesul clientilor în
încaperile de conservare si pregatire a hranei).
Legislatia privind vânzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de
« restaurant », respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc. Restaurantul nostru

va trebui sa obtina licenta « restaurant » (licence restaurant). Aceasta nu permite servirea
bauturilor decât în timpul mesei si ca accesoriu la hrana. In cadrul licentei « restaurant » se
disting :
•la « petite licence restaurant » (mica licenta restaurant) care permite servirea, în
scopul consumului la fata locului, bauturilor din grupa I (bauturi fara alcool) si
bauturilor din grupa II (ba uturi fermentate nedistilate)
•la « grande licence restaurant » (marea licenta restaurant) care permite servirea, în
scopul consumului la fata locului, ansamblul bauturilor din grupa III, grupa IV si
grupa V (a se vedea ane xa nr.6 )
Vom opta asadar pentru « la grande licence restaurant » si pe viitor vom încerca obtinerea si a
unei licente de comercializare a bauturilor, cu precadere dupa intrarea Rom âniei în Uniunea
Europe ana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata de statutul de resortisant fie
francez, fie al unui stat membru din Spatiul Econom ic Europe an, fie al unei tari ce a încheiat
tratate de reciprocitate cu Franta).
Licenta « restaurant » este eliberata în cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. Ea nu
face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale. Declaratia administrativa trebuie
sa fie efectuata cu 15 zile înainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal.
Cont rar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului, eliberarea licentei
« restaurant » nu s olicita nici o conditie legata de nationalitate.
Incepând cu aprilie 2009 toate persoanele propri etare de localuri detinatoare de licente
« restaurant » (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa urmeze
un curs de form are în cadrul unor organisme delegate, aceasta form are dând dreptul la obtinerea
unui permis de utilizare valabil 10 a ni.
Obligatii privind afisajul într-un restaurant permit inform area consumatorului.
Afisarea preturilor – l'arrêté du 27 mars 1987 modifié par l'arrêté du 29 juin 1990 fixe les
règles applicables en matière d'affichage des prix dans les établissements servants des repas,
denrées ou boissons à consommer sur place (decizia executorie 27 martie 1987, modificata prin
decizia executorie din 29 iunie 1990, fixeaza regulile aplicabile în materie de afisare a preturilor
în localuri).
Remarca :
•în localurile în care se presteaza un serviciu prin pretul anuntat se întelege si serviciul
inclus ; documentele afisate sau puse la dispozitia clientului trebuie sa coport e
mentiunea « pret servicii inclus » urmat de indicatiile în paranteza a nivelului de
remuneratie pentru aceste servicii.

•carta de meniu trebuie sa cuprinda, pentru fiecare prestatie, pretul si mentiunea
« bautura inclusa » sau « bautura neinclusa », si în toate cazurile sa se indice pentru
bauturi natura si continutul oferit.
•pentru bauturile servite cu ocazia felurilor principale afisajul pretului se poate face
într-o carte diferita de cea a meniului.
Afisarea în exeteriorul restaurantului
Meniul si o carte cu pre turile pentru cel putin 5 s ortimente de vinuri trebuie afisate în maniera cât
mai vizibila si lizibila în exteriorul restaurantului, fie în timpul orelor de serviciu, fie începând cu
ora 1130 pentru dejun si 1930 pentru cina. In cazul în care anumite mâncaruri nu sunt servite decât
la anumite ore din zi, aceasta particularitate trebuie clar mentionata în doc umentul afisat.
Afisarea în interiorul restaurantului
Meniuri si carti de bauturi identice celor afisate în exteriorul restaurantului trebuie sa se
regaseasca si în interior, pus e la dispozitia clientilor.
Remarca :
•règlement CEE n° 2392-89 du 24 juillet 1989 , art. 40, precizeaza regulile particulare
pentru stabilirea cartii de vinuri care trebuie sa comporte mentiuni obligatorii, precum
si eventuale mentiuni complementare autorizate pentru vinurile asa numite linistite,
adica non-e fervescente. Infra ctiunea la aceasta reglementare se pedepseste cu o
amenda în valoare de 450 euro. Ea poate fi de asemenea sanctionata ca delict de
publicare de minciuni si înselatorie.
Infra ctiunile la dispozitiile privind afisarea preturilor sunt pedepsite cu o amenda
contraventionala în valoare de 1.500 euro (3.000 euro în cazul în care subscrisul se afla la o a
doua abatere).
Afisarea originii carnii – le décret n° 2002-1465 du 17 décembre 2002, impose aux
restaurateurs de porter à conna issance de la clièntele l'origine des morceaux de viandes bovines
ou de la viande hachée (decretul 2002-1465 din 17 decembrie 2002, impune personalului
restaurantului de a aduce la cunos tinta clientelei originea bucatilor de carne de bovine sau carne
tocata).
Inform atia trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : ”originea” – numele tarii (daca nasterea,
cresterea si sacrificarea animalului s-au desfasurat în aceeasi tara) ; ”nascut si crescut”,
”sacrificat”- numele tarii (daca nasterea, cresterea si sacrificarea au avut loc în tari diferite). Ea
trebuie sa fie cât mai vizibila si cât mai lizibila pe cartea de meniu sau pe alte suport uri de afisaj.
In caz contrar, sanctiunea va fi o amenda în valoare de 450 euro (900 euro în cazul în care se afla
la a doua abatere).

Respectarea orelor de deschidere, orele de deschidere sunt stabilite prin decizii prefecturale,
uneori chiar si decizii municipale.
Respectarea legii EVIN, la loi n° 91-32 du 10 janvier 1991, relative à la lutte contre le
tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta împotriva fumatului si alcoolismului), a impus
principiul interdictiei fumatului în locurile colective, cu exceptia amplasamentelor special
amenajate. In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori, aceasta facând
obiectul supune rii norm elor de ventilatie prevazute în décret n° 92-478 du 29 m ai 1992 .
Reguli ce trebuiesc respectate în caz de animati i muzicale, daca se doreste difuzarea de
muzica în cadrul restaurantului, administratorul trebuie sa faca o cerere de autorizatie pe lânga
societatea autorilor, compozitorilor si caselor de discuri (SACEM) si sa plateasca o taxa. In acest
context se impune respectarea décret-ului n° 98-1143 du 15 décembre 1998, care vizeaza
reglementarea nivelului de presiune acustica în cadrul luptei contra zgomotului
3.2.4 Mediul natural Borde aux este situat pe coasta Atlanticului, în partea de sud-ve st a
Frantei, în regiunea Aquitaine, departamentul Gironde . Orasul, cu o suprafata de 49,63 kmp, este
traversat de fluviul Garonne , fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc în aval pe
Gironde ). In centrul orasului, operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata în cartierul
Mériadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea unei dale
pietonale, pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram). Imaginea
climatului face ca Borde aux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. De la dominatia engleza din
Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic, de clasa, de la comerciantii olandezi a adoptat
profe sionalismul si spiritul deschizator spre lume, din perioada domniei lui Louis XIV pastreaza
o arhitectura clasica, regasita în num eroasele castele si imobile din ora s.
Climatul borde lez este de tip oceanic, caracterizat prin diferente scazute între temperaturile de
iarna si cele estivale. Iernile sunt blânde iar verile calduroa se ; precipitatiile sunt frecvente, în
cantitati de 820 mm, cazând în jur de 150 zile pe an. Temperatura medie este de 3,5°C iarna, si
20°C vara, temperatura medie anuala fiind de 14,5°C ; în 2003 temperaturile estivale au atins
chiar si pragul de 41°C.
In ceea ce priveste urbanistica, Borde aux este divizat în 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se
vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului). Unitatile administrative (asa numite
arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stâng al fluviului Garonne , al 7-a este se afla

pe malul drept al fluviului, în cartierul Bastide, iar a 8-a corespunde cartierului Caudéran.
Conform acestei structuri administrative Borde aux-ul este divizat în mai multe axe, fiecare având
caracteristici specifice.
Astfel, axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a boga tiei si a
saraciei. Axa Nord-E st (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului
Garonne , pe chei gasindu-s e numeroase restaurante, hoteluri si bistrouri , precum si renumitele
discoteci (asa numitele boîtes de nuit). Axa Sud-V est (cartierul Victoire) se caracterizeaza prin
prezenta unui numar foarte mare de studenti, aici gasindu-s e una dintre cele patru universitati ale
Borde aux-ul ui, si anume Université Borde aux 2. Acest cartier este de asemenea un loc al
rezidentelor clasei de mijloc. Axa Sud-E st (cartierele Capucins, Saint-Michel, Saint-Croi x) este
locul în care se regasesc patura saraca a Borde aux-ul ui (alcatuita din persoane în vârsta,
muncitori, someri si imigranti).
Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-V est a orasului (reprezentata de cartierele
Quinconces si Hôtel de Ville). Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare de
servicii financiare, precum si societati comerciale de lux. Acest sector a carui form a este
asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau, l'Intendance si aleea
Tourny, fi ind considerata ca vitrina de lux borde leza.
Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (num ita si strada comerciala
datorita faptului ca ea gazduieste un lung l ant de magazine ce se întinde pe o lungime de 1,5 km ;
la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale boga te, iar la est cartierele mai sarace),
care traverseaza orasul de la Nord la Sud, si strada Victor-H ugo, prelungita cu podul Pierre, care
taie orasul de la Vest la Est.
3.2.5 Mediul demogr afic Populatia orasului Borde aux însumeaza 229.900 locuitori
(conform recensamântului din 2004), dintre care 46% barbati si 54% femei. Din punc t de vedere
al starii civile, 54% din popul atie este celibatara, 32% casatorita, 8% divortata, 6% vaduva .
Conform cercetarilor efectuate de INSEE, în 2004 si 2005, numarul de gospoda rii era de
126.046, i ar num arul de locuinte atingea cifra de 139.707.
Distributia popul atiei în cele 8 sectoare se prezinta astfel : sectorul 1 – 24.453 locuitori, sectorul
2 – 23.855 locuitori, sectorul 3 – 31.634 locuitori, sectorul 4 – 30.994 locuitori, sectorul 5 –
25.184 locuitori, sectorul 6 – 27.302 locuitori, sectorul 7 – 12.993 locuitori, sectorul 8 – 38.948
locuitori.
Numarul strainilor în Borde aux este de 24.800 persoane. Diaspora româna la Borde aux
însumeaza în jur de 850 locuitori, rezidenti, la care se mai adauga imigrantii clandestini care

muncesc pe piata la negru, precum si studentii si cercetatorii români veniti la specializare, pe
durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se regaseste în domenii
precum œnologie – vinificatie si anthropol ogie – antropol ogie, doua sectii de învatamânt renumite
la Borde aux).
Un alt segment tinta îl constituie popul atia din Pessac în numar de 56.143 locuitori si popul atia
din Talence în numar de 40.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri,
si anume Com ité de Jumelage de la ville de Pessac, respectiv Association G ironde -Roum anie).

3.2.6 Mediul tehnologic Astazi în domeniul restauratiei se face din ce în ce mai mult apel la
tehnologie, la acest factor important care sa asigure rentabilitatea întreprinderii. Infra structura
practica si perform anta trebuie sa vizeze spatiul functional atât din bucatarie cât si din sala de
mese. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet
prin sistem wifi.
Din punc t de vedere al infrastructurii si logisticii de transport, Borde aux este un nod rutier si
autorutier important, facilitând trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. Orasul
este legat de Paris prin autoruta A10, de Périqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89, de
Toulouse prin autoruta A62, de Spania prin autoruta A63. De asemenea orasul dispune si de o
rocada (N230 si A630) care în timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare
de persoane care pleaca în vacanta.
Din punc t de vedere feroviar, gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase de TGV-
uri. Borde aux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse, Toulouse, Irun, Dax, Hendaye, Pau.
De asemenea, orasul este legat prin trenurile Cora il si prin TER, de Nantes, Périgueux,
Arcachon, Lyon, Clermont-Ferrand si Ventadour. Borde aux poseda si doua gari regionale,
Bénauge si Saint-Louis. Reteaua feroviara bordol eza tinde spre saturatie pregatind aparitia liniei
TGV la Borde aux.
Din punc t de vedere aerian Borde aux este echipat cu un aeroport , Borde aux-M érignac accesibil
la iesirea 11b de pe rocada. Aeroport ul a înregistrat un num ar de 2.928.873 pa sageri în 2004.
Transportul în comun reprezinta activitatea societatii TBC (Tram et Bus de la CUB-communauté
urbaine de Borde aux). Aceasta societate apartine de Conne x Borde aux, societate a grupul ui
Véolia Transport care gestioneaza reteau de transport printr-un contract de delegare a serviciului
public. Reteaua este constituita din 3 linii de tramway (linia A : Mériadeck – Lormont/Cenon ;

linia B : Quinconces – Pessac ; linia C : Quinconces – Gare St Jean), 76 linii de autobuz de zi, 12
linii de autobuz de noapte, o naveta electrica, serviciu Créabus (autobuz la cerere, în special în
weekend, solicitarea facându-s e cu o ora înainte). Aceasta retea deserveste publicul între orele 5
si 1 dimineata.

3.3 A naliza SWOT : op ortunitati si ame nintari
Oportunitati Amenintari
Angajatii din Franta profi tat din ce în ce mai
mult de timpul lor liberClienti foarte versatili
Restaurant etnic cu specific românesc –
segment inexistent (noi suntem singuri i în
Borde aux)Aparitia unor noi distribuitori de hrana
preparata
Intoarcerea catre valorile traditionaleNevoi de securitate
Inclinatia spre nou, e xotismn, inova re din
partea clientilorRaport calitate/pret important
Atingerea pragului de maturitate a unor
segmente concurente (ex. pizzeriile)
Pentru o analiza mult mai aprofunda ta am identificat oport unitatile si amenintarile care apar si la
nivelul compone ntelor macro-m ediului de marketing. Acest lucru ni s-a parut deosebit de
important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu atât mai mult cu cât sunt elemente
asupra carora firma n poa te exercita nici o influenta reala.

Comp onentele
macromediului
de mar ketingOportunitati si ame nintari
relevanteImportanta
pentru
produsImportanta
asupra
produsuluiIndicele
de atentie
acordat
Mediul demografic- imigrarea contingentelor de
popul atie româna din Franta
catre Rom âniamajora- scaderea
consumului10
Mediul econom ic- perspectiva relansarii
econom ice
– somajul în scaderemajora
majora- scaderea
consumului
– pos ibilitatea
cresterii costurilor10
Mediul tehnologic- cresterea cererii de
tehnologie avansata
– îmbuna tatirea calificarii si
disciplinei în munca a
utilizatorilor
– intensificarea concurenteimoderata
moderata
moderata- cerinte de
ridicare a nivelului
perform ant7
Mediul cultural- tendinta de ridicare a moderata- presiuni pentru 8

Comp onentele
macromediului
de mar ketingOportunitati si ame nintari
relevanteImportanta
pentru
produsImportanta
asupra
produsuluiIndicele
de atentie
acordat
standardului de viata oferirea unei game
mai largi de
produs e
Mediul politic-
legislativ- noi reglementari în
domeniul restauratieimajora- masuri pentru
aplicabilitatea
noilor norm e9
Mediul natural- intensificarea preocuparilor
pentru prot ectia mediuluimoderata- cresterea cererii
pentru conditii de
produc tie adecvata7

CAPITOLUL 4 : S TABILIREA OBIECTIVELO R PLANULUI DE MARKETING
4.1 O biective generale
Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta în atingerea pozitie de
lider pe piata din Borde aux în rândul restaurantelor etnice, suplimentarea numarului de locuri (în
prezent 100, pe termen lung 300 locuri), si diversificarea serviciilor oferite, precum si sporirea
efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local, de data aceasta în Pessac (unde îsi
are sediul Com itetul de Infra tire Pessac-Galati), oras în care relatiile franco-rom âne au deja
vechime, popul atia pessacaise este deja obisnuita cu specificul românesc, iar autoritatile sunt
familiarizate cu mesele etnice românesti.
Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului în
rândul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia. Aceasta se va încerca prin
dezvoltarea unor c ampanii publ icitare si suplimentarea buge tului alocat comunicarii.
Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vânzarilor, si atragerea unui numar cât mai mare de
clienti. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important, iar metodele de
fidelizare a clientului devin un a tuu.
4.2 O biective particulare
Restaurantul va avea ca principala preocupare încercarea de eliminare a slabiciunilor prin
prom ovarea produs elor traditionale românesti nu atât de cunos cute în rândul francezilor.
Fructificarea oport unitatilor prin intermediul fortelor depistate vor fi orientate spre client, care
dispunâ nd de timp liber din ce în ce mai mult sunt înclinati sa si-l petreaca în locuri cât mai
exotice, cât mai noi si inova toare, sa încerce mai multe mâncaruri cât mai variate si cât mai
diferite, sa cunoa sca alteritatea, cultura, modul de viata al celorlalti. Prezenti la Borde aux pentru
o perioada de un an de zile am putut constata aceasta atractie spre nou în rândul popul atiei
franceze (exemplu, familii care luau în gazda în fiecare an studenti de nationalitati diferite
putând astfel sa cunoa sca cultura si stilul de viata a tarilor de prove nienta a studentului
respectiv).
Una din amenintarile majore care ar putea periclita activitatea desfasurata de restaurantul nostru
ar fi aparitia în zona a unui alt restaurant etnic românesc, care ar putea practica preturi mai mici
decât noi atragând asadar o pa rte din clientela noastra.

CAPITOLUL 5 : S EGMENTAREA SI ALEG EREA SEGMENTELO R TINTA DE PIATA
Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prânz vin doar pentru a mânca, în schimb
persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere.

5.1 S egmentarea clientelei pentru mas a de prânz
Cadrele, staff-ul întreprinderilor, asociatiilor
•caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier, salariul mare,
vârsta 35-60 a ni
•motiv : masa de afaceri
•prescriptori* : prieteni, colegi, etc.
•asteptari : confort , servicii remarcabile, mâncare de calitate, curatenie
•obstacole : lipsa de confidentialitate, zgomot, local neîngrijit
•comportament : rezervari dinainte, preferinta pentru o a numita masa
•fidelizare : încheierea unor parteneriate cu întreprinderea, carta de fidelitate, rezervarea
celor mai bune mese
Angajatii birouri lor
•caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier, salariul mediu,
vârsta 25-60 a ni
•motiv : pur s i simplu pentru a servi dejunul
•prescriptori : prieteni, colegi, etc.
•asteptari : servicii rapide, mâncare echilibrata, loc calm si simpatic
•obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului
•comportament : spontan
•fidelizare : carte de fidelitate
Muncitorii
•caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier, salariul de
baza, vârsta 25-60 a ni
•motiv : pentru a mânca
•prescriptori : prieteni, colegi, etc.
*Prin prescriptori se întelege aici persoanele, care prin recomandarile sau sfaturile lor, exercita o influenta asupra
alegerii restaurantului, sau comandarii unui anumit tip de mâncare

•asteptari : servicii rapide, mâncare cantitativa si calitativa
•obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului, pretul
•comportament : spontan
•fidelizare : carte de fidelitate
Studentii (în special cei de nationalitate româna) – segment de proba
•caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului
•motiv : pur s i simplu pentru a servi repede dejunul
•prescriptori : prieteni, colegi, familiile, etc.
•asteptari : servicii rapide, mâncare echilibrata, loc calm si simpatic
•obstacole : pretul, orarul scolar
•comportament : spontan
•fidelizare : carte de fidelitate
5.2 S egmentarea clientelei pentru mas a de seara
Familii
•caracteristici : familii care locuiesc în Borde aux, sau în comunele din apropi ere, Pessac
sau Talence, situate la o distanta mica de aproxi mativ 6km , respectiv 3km
•motiv : pur s i simplu pentru a servi cina
•prescriptori : prieteni, colegi, etc.
•asteptari : atmosfera calma si familiala, spatiu nefumator
•obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta, pret
•comportament : rezervari
•fidelizare : carte de fidelitate
Cupl uri
•caracteristici : cupluri din Borde aux, P essac sau Talence
•motiv : a cina linistit
•prescriptori : prieteni, colegi, etc.
•asteptari : loc calm si atragator
•obstacole : zgomot, lipsa de intimitate
•comportament : rezervare
•fidelizare : carte de fidelitate

5.3 P rofilul tip al consumator ilor
Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti, am putea
descrie profi lul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei în care noi ne oferim
serviciile, dupa -amiaza si seara.
5.3.1 D ejunul
Segmentul tinta principal îl va constitui angajatii întreprinderilor si diverselor asociatii. In urma
analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori, motivatii
si obiceiuri, situatia se prezinta în felul urmator :
•Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii,
incluzând aici si conceptul de a mânca bine. Mergând la restaurant, le place sa deguste
mâncarurile traditionale, fara a fi ostili noutatilor culinare, cu conditia ca acestea sa fie
purtatoare a unei traditii. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile.
•Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului, ei considera ca serviciile oferite de
un restaurant sunt un furt, si ca ar putea mânca la fel de bine si la ei acasa, fara a fi
nevoiti sa plateasca atât. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor,
sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar în cadrul unor evenimente, precum nunti,
botezuri, etc., dar si aici, la invitatia orga nizatorilor acestor pe treceri.
•Expl oratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru
indisociabil modului lor de viata. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant, pentru
ei, locul de întâlnire a prietenilor. Sunt cei deschisi la a încerca diverse sortimente de
mâncare, diferite specialitati etnice culinare.
•Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide ; ei manânca ce vor si la orice ora vor.
Categoria lor nu e ste favorabila restaurantului nostru.
Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de
neo-traditionalisti si de exploratori. Ei sunt cei carora le place sa manânce bine si nu ezita în a
încerca nout atile culinare.
5.3.2 C ina
Clientela predispusa a servi cina în restaurant se împarte în trei categorii :
•Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profi ta de perioada vietii lor pentru a
iesi si a se distra împreuna cu prietenii. Restaurantul este locul de distractie a lor, si
asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva, o masa copioasa, totul
pentru un prê t rezonabil.

•Fam ilistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant în scopul petrecerii unor
momente agreabile în sânul familiei lor. Sunt foarte sensibili la primirea care li se face si
la meniul care li se propune . De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit, complet,
iar pretul nu re prezinta un impediment.
•Independentii : persoane reprezentate în special de categoria studentilor care din cauza
buge tului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele universitare, cantinele
scolare). Singura modalitate de ai avea ca si clienti este aceea ca ei sa vina împreuna cu
familia sau în cadrul unei iesiri cu clasa.
Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor c hestionare în rândul clientelei.

CAPITOLUL 6 : F ORMULAREA PLANULUI DE MARKETING
Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru, precum si cercetarea pietei
restaurantelor din Franta, ne-a furni zat inform atiile necesare pune rii în practica a strategiei
noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani). Pentru o mai buna viziune a acestora vom analiza
în continuare mixul de marketing, incluzând aici si specificitatea mixului de marketing în
domeniul serviciilor.
6.1 P lasarea
Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii.
Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti, prin urmare sunt
doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prânz), cealalata pentru familisti (la cina).
Pentru dupa -amiaza orientarea va viza « a mânca bine » si a « servi rapid », iar pentru seara
orientarea va fi una spre divertisment, însotita si de o reducere de pret în raport cu piata
concurentiala.
6.2 P rodusul
Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produs e sub diferite form e de cumparare, à la
carte sau meniu. Meniul va cuprinde apéritif, entrée froide ou chaude, plat principal, dessert et
café.
Apéritif :
✔eau de vie (tuica)
Entrées froides ou chaudes :
✔boulettes de viande (chiftelute)
✔caviar d'aubergine (salata de vinete)
✔caviar d'oeufs de poisson (s alata de icre)
✔gelée de viande (racituri)
✔salade de boeuf (salata boeuf)
✔soupe aigrelette au poul et (ciorba de pui)
✔soupe aigrelette au poi sson (c iorba de peste)
✔soupe de tripes (ciorba de burta)

✔soupe aux boul ettes de viande (ciorba de perisoare)
Plats :
✔choux fa rcis avec polenta (sarmale cu mamaliga)
✔poivrons farcis (ardei umpluti)
✔foies de poul et avec sauce à l'ail (ficatei de pui cu usturoi)
✔poulet panés (pui fript)
✔omlette au from age (omleta cu brâ nza)
✔rôti de porc (friptura de porc )
✔filet de porc farci avec des saucisses fumées, de l'ail et des cornichons (muschi împanat)
✔boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura)
✔pastrama de mouton (pa strama de oaie)
✔saucisses grillées faites maison (m ici)
✔drob d' agneau (drob de miel)
✔stoufate d'agneau (stufat de miel)
✔ostropel de canard (os tropel de rata)
✔purée d'orties (piure de urzici)
✔plat de poisson (s aramura de peste)
✔balmouche (balmos)
✔ragoût pimenté (tocana)
✔ragoût de veau aux légumes et au raisin (ghi veci national)
Desserts :
✔tarte au from age (placinta cu brâ nza)
✔noir et blanc (negresa)
✔gâteaux aux pom mes (placinta de mere)
✔crêpes roum aines (clatite)
✔brioche avec noix, chocolat et raisins secs (cozonac)
✔papanasi
Boissons :
✔apa minerala
✔sucuri naturale si carboga zoase
✔cafea
✔bere româneasca Ursus

✔vinuri albe si rosii :
Muscat Ottonel de OanceaMerlot sec de Oancea
natura
culoare
gust
utilizaredemidulce
galben-verzui
fin, catifelat
vin pt. desert, bine racitnatura
culoare
gust
utilizaresec
rubinie
astringent, buc het fin
carne rosie si brânzeturi
Feteasca alba de SmultiMedaliat feteasca regala
naturasec naturasec
culoarealb-verzui culoaregalben cu reflexe verzui
gustfin, fruc tuos gustfin
utilizarecarne alba si pesteutilizarecarne alba si peste
Medaliat babeasca neagra Rubiniu
naturasec naturademisec
culoarerosie-coacaz culoarerosie-rubi nie
gustfin, pe rsistent gustfin
utilizaremese zilnice utilizarecarne alba si peste, mâncaruri
usoare si brânzeturi
Perla dunarii Pelin
naturademidulce naturademisec
culoaregalben-verzui culoarerosie-purpuri e
gustracoritor gustusor amar
utilizarecarne alba si peste, mâncaruri
usoare si brânzeturi utilizarecarne alba si peste, mâncaruri
usoare si brânzeturi
Puterea ursului Roua Vitis
naturademidulce naturasec
culoaregalben-verzui culoaregalben
gustarmonic gustonctuos
utilizarecarne alba si peste, mâncaruri
usoare si brânzeturi utilizarecarne alba si peste, mâncaruri
usoare si brânzeturi
Alte servicii oferite sunt cele de animatii, organizarea de serate românesti, proba bil si mini-
concursuri de dans. De asemenea se va organiza la cerere petreceri de nunta, botez, zi nastere,
etc.

6.3 P retul
Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective. Primul obiectiv este de
acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profi t, iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea
unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o prom ovam. Vom
determina mai întâi pretul în func tie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti.
Cunos când toate ingredientele ce intra în alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a
lua în calcul impozitul pe societate si Tva-ul, acestea urmând a fi adaugate ulterior, dupa fixarea
nivelului marjei.
Meniul prânz : entrée (choix réduit) + plat chaud (choix réduit) + dessert + café
➢cost entrée : 1,50 e uro
➢cost plat chaude : 2,50 e uro
➢cost desert : 1,69 e uro
➢cost café : 0,10 e uro
➢cost comercial : 1,3 e uro
cost : 7,09 e uro (fara tva si impozit pe societate – is)
Meniu seara : apé ritif + entrée + plat + dessert + café
➢cost apéritif : 0,70 e uro
➢cost entrée : 1,65 e uro
➢cost plat : 3,10 e uro
➢cost dessert : 2,35
➢cost café : 0,10 e uro
➢cost comercial : 1,60 e uro
cost : 9,5 e uro (fara tva si is)
Preturile pentru mâncarurile à la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de oaie va
avea un pret de 20 euro, saramura de peste va costa 14 euro, etc.). Aperitivul va avea un pret de
0,70 e uro, i ar desertul se va situa între 3 si 5 euro.
Bauturile vor avea preturi cuprinse între 18 euro si 24 euro, depinzând de calitatetea si marca
acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa).
In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi medii, cum
mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prânz si cel de seara difera foarte mult cu
toata ca produs ele servite sunt asemanatoare, prin urmare ne vom alinia la aceasta politica de
pret.
La început se va opta pentru un pret psihologic, scopul fiind atragerea clientului, dupa care se va

renunta treptat la aceasta strategie, ea fiind ut ilizata doar în perioade de reduceri.
Determinarea preturilor :
Meniu prâ nz : 10,5 (c ost 7,09 e uro + tva 1,72 + is 0,56) m arja neta 1,13
detalii : tva : 10,5/ 1,196 = 8,78 ; 10,5 – 8,78 = 1,72
i s : 10,5 – 7,09 – 1,72 = 1,69/ 3 = 0,56
m n : 10,5 – 7,09 – 1,72 – 0,56 = 1,13
Meniu seara : 13,5 (c ost 9,5 e uro + tva 2,22 + is 0,6) m arja neta 1,2
de talii : tva : 13,5/ 1,196 = 11,28 ; 13,5 – 11,28 = 2,22
i s : 13,5 – 9,5 – 2,22 = 1,8/ 3 = 0,6
m n : 13,5 – 9,5 – 2,22 – 0,6 = 1,2
Cafea : pret vânzare 1,80, c ost 0,10, m arja neta 0,94
6.4 P romovar e
Conc eptul nostru fiind inova tor este necesar pentru noi de a-l face cunos cut si de a ne putea
sprijini pe o imagine perform anta, clara si argum entata. In consecinta, întocmirea unui plan de
comunicare devine absolut necesar. Vom face appel asadar atât la elementele media cât si cele
non-m edia.
Pentru comunicarea media se apeleaza în general la televiziune, presa cotidiana, reviste, afise,
radio, cinema. Având în vedere ca buge tul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este
de restaurant etnic românesc, vom exclude înca de la început reclama la televizor si în
cinematografe. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi
foarte mari, si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna înainte a spatiului
publicitar.
Radio si presa cotidiana ramân singure le elemente media care vor prom ova mesajul publicitar al
restaurantului nostru. Se va apela la posturile de radio locale, iar preturile pentru spoturile
publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine buge tului nostru alocat politicii de comunicare. In
ceea ce priveste publicitatea în presa cotidiana ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit în
Borde aux (20 minutes, Borde aux 7, Métro), asigurându-ne astfel ca mesajul nostru va fi citit de
cea mai mare parte a popul atiei, inclusiv de români.
Com unicarea prin mijloace non-m edia este deosebit de importanta pentru prom ovarea
restaurantului nostru având în vedere faptul ca buge tul alocat comunicarii este foarte mic. Vom
apela asadar la prom otii, precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prânz si aperitivul
oferit seara), prom otiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea
unor produs e, recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs , scris pe o tabla, etc.).

Se va crea totodata si un site internet al restaurantului, www.savoure useroum anie.fr, unde va fi
prezentat restaurantul, personalul, si produs ele, incluzând chiar retete culinare. Fluturasele
distribuite pe strada vor constitui un alt mod de prom ovare a restaurantului nostru, cu mentiunea
ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului, singure le costuri fiind cele legate de listare
si achizitie hârtie.
De asemenea prom ovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare, eveniment
organizat în fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Borde aux, zi în care se pregatesc si
se degusta mâncaruri din diferite tari.

CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL
PLANULUI
7.1 M ijloacele financiare
Nevoi dura bile de finantare
Cont Denumire Sold €
Active imobilizate 80.500
20Imobilizari necorporale 500
201Cheltuieli de locatie 500
2011Cheltuieli de constituire 500
21Imobilizari corporale 80.000
218Alte imobilizari corpora le 80.000
2181Instalatii generale 50.000
2182Material de transport 15.000
2183Material de birou s i inform atica5.000
2184Mobilier 10.000
Nevoile pentru fondul de rulment
ContDenumireSold €
Datorii 111.850
16Imprumuturi si datorii asimilate30.000
164Institutiile de credit 30.000
40 81.850
401Furnizorii 1.850
4011Furnizorii – cumpararea bunuri lor1.850
404Furnizorii de imobilizari 80.000
4041Furnizorii – cumparari imobilizari80.000
Observând structura datoriilor de mai sus, concluzionam ca societatea apeleaza la o serie de
împrum uturi, pentru care se prevede o rambursare pe termen lung, de 5-10 a ni.
Cifra de afaceri previzionata si alte produs e :

Ipoteza de
bazaIpoteza de
mijlocIpoteza ideala
Nr. de mese pe zi 6080 100
Pretul mediu facturat pentru o
masa la prânz (60%)10,510,5 10,5
Pretul mediu facturat pentru o
masa la cina (40%)13,513,5 13,5
Cifra de afaceri previzionata
zilnic702 €936 €1.170 €
Nr. de zile efective de munca283283 283
Cifra de afaceri previzionata
anula198.666 €264.888 €331.110 €
Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi,
iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de prânz si
masa de seara. Aplicând la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de
afaceri previzionata. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc.
ContDenumire An 1 An 2An 3
70Vanzarea serviciilor pre state264.888 €307.062 €349.238 €
7061Prestari servicii – restaurant264.888 €307.062 €349.238 €
7062Prestari servicii – baut uri11.550 €12.7051 €13.975 €
Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant :
Cont Denumire An 1An 2An 3
60Cheltuieli de exploatare 133.428 € 156.230 €181.891 €
602Cheltuieli cu materii prime 123.028 €131.000 €156.000 €
6021Cheltuieli cu materiale consumabile 111.500 €130.000 €155.000 €
60211Cheltuieli cu materiale auxiliare 110.000 €125.000 €150.000 €
6022Cheltuieli privind obi ecte de inventar 1.500 €5.000 €5.000 €
60222Produs e de menaj 1000 €1.000 €1.000 €
60225Obiecte de birou 500 €500 €500 €
606Cheltuieli privind m aterialele nestocate 8.400 €8.820 €9.261 €
6061Cheltuieli privind obi ecte nestocate 8.400 €8.820 €9.261 €
60611Cheltuieli privind apa 600 €630 €661 €
60612Cheltuieli privind energia 4.200 €4.410 €4.630 €
60613Cheltuieli privind combustibilii 3.600 €3.780 €3.969 €
61Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti 30.800 € 30.890 € 31.500 €
613Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii20.000 €20.000 €20.000 €

Cont Denumire An 1An 2An 3
6132Locatii imobiliare 10.000 €10.000 €10.000 €
615Cheltuieli de întretinere si reparatii 400 €400 €450 €
616Cheltuieli cu primele de asigurare 400 €490 €1050 €
62Cheltuieli cu alte servicii executate de terti550 € 500 € 610 €
626Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii400 €350 €410 €
627Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate150 €150 € 200 €
64Cheltuieli cu personalul 79.000 € 84.083 € 86.031 €
641Cheltuieli cu remuneratiile personalului 52.000 €56.285 €58.031 €
645Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala27.000 €27.800 €28.000 €
66Cheltuieli financiare 3.500 € 3.320 € 3.800 €
6611Cheltuieli privind dobâ nzile 3.000 €2.700 €3.100 €
6615Cheltuieli privind conturile curente 500 €620 €700 €
68Cheltuieli de exploatare privind am ortizarile si
provizioanele 6.250 € 6.250 € 6.000 €
68111Imobilizari necorpora le 250 €250 €0 €
68112Imobilizari corpora le 6.000 €6.000 €6.000 €
Subtotal 253.528 €281.273 €309.832 €
Beneficiu 11.360 €25.789 €39.406 €
TOTAL 264.888 €307.062 €349.238 €
O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurant arata ca necesitatea unor
materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector. De
asemenea, cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate, aceasta datorita faptului ca restaurantul
desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari ;
trebuie notat faptul ca SMIC hotelier este superior SMIC de baza. In ceea ce priveste impozitul
pe beneficii acesta nu este prevazut în tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou
înfiintate pot beneficia de un re port al acestuia dupa primii trei ani.
Pragul de rentabilitate si punc tul mort
Suma%CA
Cifra de afaceri264.888 €100%
Cheltuieli variabile133.428 €50,37%
Marja ch variabile131.460 €49,62%
Cheltuieli fixe120.100 €
Rezultat 11.360 €4,28%

7.2 C alendarul proiectului
Pentru o buna desfasurare a activitatilor de creare si post-crearea a restaurantului a fost necesar
elaborarea unui calendar precis :
Faza conceptuala (ziua J, 18 l uni/12 luni)
•studiul de piata
•analiza nevoilor
•definirea produs ului (num ele restaurantului si conceptul de restaurant si piata a
restauratiei)
•alegerea publ icului tinta
•contact cu arhitectii si financiarii (discutii)
•pre-proi ect
•studiul financiar
•supune rea proiectului catre autoritati
•proiect de executie
•angajamentul directorului
•metodologia de cercetare a unui prêt maxim (pretul de vânzare practicat de concurenti)
•progra m general de vânzari
•autorizatie administrativa
Faza organizationala I (z iua J, luna 12 l uni-6 luni)
•echiparea restaurantului (buc atarie, sala de mese, vestiare, mobilier, etc)
•achizitia uniform elor, lenjeriei, vesela, etc.
•organigrama/calcul efective/caiet de sarcini
•definirea modului de exploatare (zi, luna de deschidere)
•buge tul
•dosarul de asigurari
•recrutarea personalului
•obiective de marketing si alegerea unei strategii de comercializare
Faza organizationala II (z iua J, 6 luni-3luni)
•stabilirea regulamentului intern
•reguli relative la utilizarea spalatoriei
•plan de utilizare a spatiilor fri gorifice

•achizitionarea accesoriilor pe ntru restaurant
•alegerea ambiantei sonore
•controlul si corectia fisei tehnice împreuna cu buc atarul
•imprimarea cartilor de bauturi si a meniurilor
•definirea unei politici de « respect al mediului »
Faza de lansare (ziua J, 3 luni-1 luna)
•negocierea cu furni zorii (alegerea furni zorilor de materiale perisabile si nonpe risabile)
•definirea unei animatii de deschidere
•plan de comercializare pentru urmatoarele 3 luni ce urmeaza deschiderii (publ icitate
intensa, etc.)
•angajarea personalului
•redactarea unor i nvitatii pentru de schiderea
Faza de pre-deschidere (ziua J, 1 luna-10 z ile)
•Cont rolarea echipamentului restaurantului (iluminat, aparate, etc.)
•curatenie generala
•atributii si sarcini specifice pentru pe rsonal
•fixarea preturilor de vânzare definitive
•distribuirea uniform elor
Faza de deschidere
•ziua J – 10 c urs pentru toate cadrele
•ziua J – 9 curs pentru toate cadrele (inform area personalului cu privire la utilizarea
echipamentelor, m asinilor, computerelor)
•ziua J – 8 c urs « securitate » (furt , vandalism, accident, incendiu)
•ziua J – 7 c urs « previziune vânzari »
•ziua J – 6 z i libera
•ziua J – 5 curatenie si asezare pentru fiecare departament în parte, regulament intern,
repetitie utilizate echipament, masini, calculator
•ziua J – 4 instructiuni privind dechiderea oficiala ( pentru bucatarie : ultimele retusuri,
receptia marfurilor perisabile ; pentru sala de mese : serviciu de simulare, primire,
exercitii tehnice, cunoa sterea meniurilor, cartilor de bauturi)
•ziua J – 3 pe ntru buc atarie : pregatirea meniurilor, de gustari, critici
•ziua J – 2 re tusuri

•ziua J – 1 de corare florara, repetitie, ½ z i repaus
•ziua x de schiderea oficiala
•ziua x+1 curatenie generala, analiza punc telor slabe din ziua precedenta, corectari
imediate si necesare, adaptarea ritmului de lucru, pl aning-ul zilei, multumiri directiunii
•ziua x+10 controlul personalului, primul check-up a l restaurantului

Anexa nr. 1
Bordeaux, harta ad ministrativa : s ectoare si cartiere

Anexa nr. 4
Amplasarea concurentei

Anexa nr.6
Categorii de licente
Natura licentei Grup de bauturi
Licenta pentru grupul IBauturi din grupa I
(bauturi nealcoolice)
apa minerala sau gazoasa, suc de fructe sau
legume nefermentat sau cu început de
fermentare dar care sa nu prezinte urme de
alcool mai mare de 1, 2°, limonada, sirop,
infuzii, lapte, cafea, ceai, etc.
Licenta pentru grupul IIBauturi din grupa II
(bauturi fermentate nedistilate)
vin, bere, cidre, poiré, hydrom el, vinuri
dulci naturale, crème de cassis, suc de
fructe si legume fermentate comportând 1,
2, 3 gra de de alcool
Licenta pentru grupa IIIBauturi din grupa III
vinuri dulci naturale, altele decât cela care
apartin grupe i II, vinuri licoroase, aperitive
pe baza de vin, lichioruri de capsuni,
zmeura, afine, cirese, care nu depasesc 18
grade de alcool pur
Licenta pentru grupa IV
numita si grande licence sau licence de
plein exerciceBauturi din grupa IV
rom, alcooluri prove nind de la distilarea
vinurilor, tuica, lichioruri îndulcite cu
glucoza si miere (400g minim/l pentru
licioruri le aromatizate si 200g minim/l
pentru lichioruri le semi-aromatizate)
Bauturi din grupa V
toate celelalte bauturi alcoolice, cu
exceptia celor interzise comercializarii