CAPITOLUL 1. Definiții, statistici și generalități……………………… ………………. ……3 1.1.Motivația temei………………………… ………………………………………….. ……..3 1.2.Imaginea României… [619284]

1
Copertă

2
Cuprins
CAPITOLUL 1. Definiții, statistici și generalități……………………… ………………. ……3
1.1.Motivația temei………………………… ………………………………………….. ……..3
1.2.Imaginea României în viziunea Uniunii Europene………… ……… ……………………..4
1.3.Instituții ale statului Roman implicate în combaterea infracționalității fiscale și faptelor de
corupție……………………… …………………………………………………………….. ….5
1.3.1. Direcția Generală Anticorupție… ……………………… ………………………………5
1.3.2. Agenția Națională de Integritate………………… ………………………… ……………6
1.3.3. Direcția Națională Anticorupție…… ……………………………….. ………………….6
1.3.4. Poliția Română……………… ………………………………………………… ………..7
1.3.5. Ministerul Justiției ……………………………………………………….. ……………..7
1.3.6. ONG -uri și cetățeni……… ………………………………………. …………………….8

CAPITOLUL 2. Economia subterană la nivel internațional………… …………… …………..9
2.1. Crima organizată………………………………… …………………………………… ….9
2.2. Traficul de droguri……………… ……………………………………………………. ……..9
2.3. Prostituția……………………… ……………………………………………… ………….9
2.4. Traficul cu alcool și tutun……… …………………………………… ………………….10

CAPITOLUL 3. Infracțiuni fiscale și Infracțiuni de corupție……… …………………….. …12
3.1. Infracțiuni fiscale (Legea 241/2005)………… …………………………. ………………1 2
3.2. Fapte de corupție (C.Pen. art. 289 -293)… ………………………………. ………………13
Capitolul 4. Studiu de caz. Activitatea D.G.A. în conformitate cu prevederile O.M.A.I.
174/2012 privind Strategia națională anti -corupție pe perioada 2012 -2015 …………………15
4.1. Introducere ……………………………… ……………………………………….. ……..15
4.2.Activitatea D.G.A. în cursul anului 2012…… ………………… …………………………15
4.2.1.Activități Preventive………………………………… …………………………… …….15
4.2.2. Activitatea de testare a integrității lucrătorilor M.A.I… ………………… ……………16
4.2.3.Activități de Cercetare penală………………………… ……………………………. …18
4.2.4.Buget și finanțare………………………… ………… ……………………………… ….21
4.3.Activita tea D.G.A. în cursul anului 2013 ……………………………… ………………… 22
4.3.1.Activități Preventive……………………………………… …………………………… .22
4.3.2. Activitatea de testare a integrității lucrătorilor M.A.I……………… ………………… 24
4.3.3.Activități de Cercetare penală…………………………… ……………………………. 25
4.3.4.Buget și finanțare……………………………………… ……………………………… 27
4.4.Activita tea D.G.A. în cursul anului 2014 ……………………………… ………………… 28
4.4.1.Activități Preventive……………………………………… …………………………… 28
4.4.2. Activitatea de testare a inte grității lucrătorilor M.A.I……………… ………………… 29
4.4.3.Activități de Cercetare penală…………………………… ……………………………… 30
4.4.4.Buget și finanțare…………………………………… ……………………………… ….31
4.5.Activita tea D.G.A. în cursul anului 2015 ……………… ………………… ……………… 32
4.5.1.Activități Pre ventive………………………………… …………………………… ……. 32
4.5.2. Activitatea de testare a integrității lucrătorilor M.A.I……… ………………… ……… 34
4.5.3.Activități de Cercetare penală………………………… ……………………………. …35
4.5.4.Buget și finanțare…………………………………… ……………………………… ….37
4.6. Concluzii……………… ……………………………………………………………. …..38
BIBLEOGRAFIE…… ……………………………………………………… ………………39

3
Evaziunea fiscală, economia subterană, corupția – fenomene
complexe cu implicații majore în dezvoltarea economica a statelor

CAPITOLUL 1. Definiții, statistici și generalități
1.1.Motivația temei
Cele mai importante argumente referitoare la motivul pentru care am ales să studiez
această temă sunt cele două segmente ale economiei subterane și anume evaziunea fiscală și
corupția care au un impact major asupra dezvolt ării durabile și asupra funcționării
democratice ale unei țări deoarece ele influențează în sens negativ atragerea investitorilor și
creează sentimente anti -sociale în rândul populației.
Termenul de corupție provine din cuvântul latin corruptio care se traduce prin
substantivul putreziciune. De-a lungul timpului corupția a cunoscut mai multe forme și
definiții dar toate fac referire la același lucru și anume la funcționarii publici care în urma
activității prestate urmăresc să obțină bani, bunuri sau fol oase necuvenite pentru a face sau nu
o anumita acțiune sau lucru.
Evaziunea fiscală este de asemenea un flagel foarte întâlnit atât la nivelul IMM -urilor
cât și la nivelul companiilor multinaționale care în general practică acest lucru prin offshore –
uri. Această formă de furt indirect din bugetul statului afectează grav dezvoltarea economica
a fiecărei țări deoarece limitează resursele financiare cauzând un management deficitar la
nivelul cheltuielilor făcute din bani publici.
Motoarele economiei unui sta t sunt puternic frânate de aceste derapaje care de
asemenea au un impact social foarte mare mai ales în zonele sărace. Oamenii care trăiesc într –
un mediu în care legile democratice, cultura și educația își fac cu greu loc devin foarte
vulnerabili. Dacă pri vim Koreea de Nord și Danemarca sau Noua Zeelandă care din punct de
vedere al graficului Corruption Perceptions Index (CPI) se află la cei doi poli ai
clasamentului făcut în ultimii 4 ani putem trage cu foarte multă ușurință concluzii asupra
felului în car e corupția afectează viața fiecărui cetățean.
În Romania anilor noștri, cele expuse mai sus reflectă o realitate destul de des întâlnită
fie ca vorbim despre corupție, evaziune fiscală sau economie subterană. Lupta împotriva
corupției în țara noastră are ca simbol al percepției publice Direcția Națională Anticoruptie
prescurtat DNA, care este compus din procurori specializați în combaterea faptelor de
corupție care sunt conduși de către procurorul șef Laura Codruța Kӧvesi. Evaziunea fiscală

4
în Romania est e un fenomen pe cât de des întâlnit pe atât de greu de demonstrat întrucât
firmele care realizează profituri se sustrag de la plata către bugetul de stat a anumitor taxe
prin inginerii economice, documente fictive dar și prin munca la negru. Economia subte rană
este dezvoltată la un nivel foarte înalt în țara noastră în zonele mai puțin dezvoltate din punct
de vedere economic și mai ales în zonele de frontieră cu state care nu sunt membre ale
Uniunii Europene. Aici putem vedea ca exemplu granița cu Serbia, U craina și Republica
Moldova unde traficul cu alcool si tutun este practicat chiar și de copii de 12 ani.
Rezultatul acestor practici și lipsa de predictibilitate din punct de vedere politic ne
plasează printre cele mai evitate țări ale Uniunii Europene de către investitori iar pe termen
lung ne îndepărtează de o stabilitate economică eficientă.

1.2.Imaginea României în viziunea Uniunii Europene
Coru pția din România se regăsește in special în politică, armată , sistemul public de
sănătate dar și în afaceri private iar acest lucru reprezintă un factor îngrijorător pentru
investitorii străini. Deși au existat îmbunătățiri totuși corupția rămâne o problemă în
România, deoarece se regăsește în mod special la toate nivele le de fu ncții publice, dar și în
poliție sau chiar în sistemul judiciar. Conform indicelui anual al Transparency International
privind Percepția Corupției, România este din 2017 cea de -a treia țară cu cei mai mulți
corupții din Uniunea Europeană după Bulgaria, Ungaria și la același niv el cu Grecia. Același
indice clasează țara noastră pe locul 59 din 180 de țări din punct de vedere al corupției . Din
anul 2014, însă, sa intensificat cercetarea și urmărirea penală a funcționarilor publici de nivel
mediu și înalt de către Direcția Naționa lă Anticorupție.
După căderea comunismului în 1989, România sa confruntat și se confruntă încă, cu
tranziția către democrație și stabilitatea unui sistem judiciar funcțional. Când a fost semnat
tratatul cu Uniunea Europeană, fostul președinte Traian Băse scu a menționat că "România nu
a fost încă pregătită să îndeplinească standardele Uniunii Europene". După intrarea în UE,
România a îmbunătățit într -o oarecare măsură transparența și răspunderea în ceea ce
presupune sectorul public dar Comisia Europeană co nsideră că această reformă este încă
lentă. Implementarea slabă a legilor privind transparența proceselor de informare și de luare a
deciziilor la nivel guvernamental, coroborată cu mita și conflictele de interese în practicile de
achiziții publice, face c a sistemul judiciar să fie ineficient în lupta împotriva corupției. Acest
lucru a avut consecințe și în utilizarea eficientă a fondurilor Uniunii Europene în vederea
dezvoltării țării. Deși joacă un rol crucial în calea țării spre progres, corupția nu este sigura

5
problemă a României. Alți factori precum capacitatea administrativă redusă, lipsa stabilității,
fragmentarea cadrului juridic, calitatea concurenței în domeniul achizițiilor publice fac ca
Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu să nu fie unul favorabil României.

Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite publicat în mai 2015
demonstrează că guvernul României continuă să participe la activitățile corupte, cum ar fi
ocolirea procedurilor legislative standard. Lipsa voinței politice demonstrată de criza politică
din 2012, precum și de subfinanțarea Direcției Naționale Anticorupție reprezintă o provocare
majoră în investigarea și aplicarea sancțiunilor la corupția birocratică. Deși Direcția Națională
Anticorupție a luat măsuri în investigarea cazurilor corupte, aplicarea sancțiunilor rămâne
slabă, iar personalul și procedurile de inspecție nu dispun de suficiente resurse.

În anul 2014, Direcția Națională Anticorupție a acuzat 1.138 de suspecți. Printre
aceștia au fost polit icieni, judecători, procurori și oameni de afaceri. În 2015, numărul
dosarelor depuse împotriva politicienilor de rang înalt și a oamenilor de afaceri care au comis
fapte de corupție a crescut cu încă 1 250 de persoane și a avut un impact social substanțial.
Din acești oameni se află premierul Victor Ponta, 5 miniștri și 21 de parlamentari. Au fost
înregistrate 970 de condamnări definitive pe tot parcursul anului, iar valoarea despăgubirilor
recuperate a crescut la 194,37 milioane de euro. În 2016 , au fost trimiși în judecată 1 270 de
persoane, inclusiv 3 miniștri, 17 parlamentari, 47 de primari, 16 magistrați și 21 de directori
executivi. Cuantumul despăgubirilor recuperate a crescut la 226 de milioane Euro. Anul 2017
a marcat anul în care au fost acuzați și găsiți vinovați de către Direcția Națională
Anticorupție, inclusiv fostul președinte al Camerei Deputaților, 699 de parlamentari, 3
miniștri, 49 de primari, 6 magistrați și 11 directori executivi. Cuantumul despăgubirilor
recuperate a scăzut la 159,5 milioane euro.

1.3. Instituții ale statului Roman implicate în combaterea
infracționalității fiscale și faptelor de corupție
1.3.1. Direcția Generală Anticorupție
Această funcționează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne sub forma unei
structuri specializate în combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de către funcționarii
încadrați în cadrul MAI.

6
Totodată această structură desfășoară activități în sfera combaterii faptelor de corupție
în tandem cu alte instituții precum Agenția N ațională de Integritate, Direcția Națională
Anticorupție, Poliția, Parchetele de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și alte
organizații Care au ca scop combaterea corupției.
Această instituție a fost înființată în baza legii nr. 161/2005 și funcț ionează sub
conducerea unui comitet central care are sediul în Municipiul București si este condus de un
Director General iar la nivelul fiecărui județ al țării funcționează câte o structură teritorială.
Începând cu data de 16.01.2018, DGA îl are în calita te de Director General pe Comisarul -șef
de poliție Valentin -Claudiu Constantin.

1.3.2. Agenția Națională de Integritate
Agenția Națională de Integritate (A.N.I.) este o instituție independentă operațional
din România , ce exercită un control administrativ, specializată în verificarea averilor
dobândite în timpul exercitării unei funcții publice, conflictelor de interese și a
incompatibilităților. Agenția a fost înființată în anul 2007 prin adoptarea Legii nr.144/2007
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate . (conf. www.
wikipedia.org)
Începând cu luna decembrie a anului 2015 Funcția de Președinte al Agenției
Naționale de Integritate este deținută de Stan Bogdan iar cea de Secretar General de
către Silviu Popa începând cu 07.01.2016 .
Această instituție are ca obiect principal al activității controlul și verificarea
declarațiilor de avere și de interese și sesizarea organelor competente în cazul în care sunt
descoperite neconcordanțe între veniturile obținute de un funcționar public și bunurile pe care
le-a dobândit în perioada în care a deținut o anumită funcție publică.

1.3.3. Direcția Națională Anticorupție
Direcția Națio nală Anticorupție este o structură de parchet specializată în combaterea
corupției mari și medii. Este creată ca un instrument necesar în descoperirea, investigarea și
aducerea în fața instanței a cazurilor de corupție medie și mare. Prin activitatea sa, contribuie
la reducerea corupției, în sprijinul unei societăți democratice apropiate de valorile europene.
(conf. ww w. pna.ro)
Conform unui studiu realizat de Centru de Sociologie Urbană și Regională în perioada
27.04.2018 -08.05.2018 pe un eșantion național de 1067 persoane și având o eroare statistică

7
estimată de +/ – 3%. Direcția Națio nală Anticorupție în ciuda notorietății foarte mari de care
se bucură a înregistrat o cotă de popularitate de 25%.
La nivel central DNA își are sediul în Municipiul București iar instituția este condusă
de către un Procuror șef care începând cu anul 2006 este ocupat de cătr e Laura Codruța
Kovesi. La nivel teritorial DNA are 14 servicii teritoriale.

1.3.4. Poliția Română
Poliția Română este principala instituție pentru aplicare a legii din România , aceasta
este instituția specializată a statului care exercită atribuții privind prevenirea, descoperirea și
cercetarea în condițiile legii a tuturor infracțiunilor.
Poliția Română are următoarea structura organizatorică :
a) Inspectoratul General al Politiei Romane;
b) unităț i teritoriale aflate in subordinea Inspectoratului Ge neral al Politiei Romane, Direcț ia
generala d e politie a municipiului București si inspectoratele județ ene de politie;
c) instituții de învățământ pentru formarea si pregă tirea continua a personalului;
d) alte unități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice politiei, înființ ate potrivit
legii. (art. 5 din Legea 218/2002)
Din punct de vedere managerial Poliția reprezentată la nivel central de către
Inspectoratul General al Poliției Române care este condus în calitate de Inspector General de
Chestorul principal de poliție Ioniță Alexandru Cătălin.
La fel ca în cazul celorlalte instituții menționate anterior unul dintre obiectele de
activitate al poliției este acela de a preveni și combate faptele de corupție. Dar din punct de
vedere al birourilor și serviciilor care activează în cadrul poliției, această instituție desfășoară
activități și în cadrul combaterii evaziunii fiscale și a altor infracțiuni de natură econom ică
prin Serviciul de Investigare a Criminalității Economice dar în alte domenii care vizează
combaterea faptelor care contravin legii prin diferite Servicii și Birouri.

1.3.5. Ministerul Justiției
Ministerul Justiției este organul de specialitate al administrației publice centrale, în
subordinea Guvernului, care contribuie la buna funcționare a sistemului judiciar și la
asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a
drepturilor și l ibertăților cetățeneș ti (conf. art. 2 din H.G. nr. 652/2009)

8
În concordanță cu prevederile legale și atribuțiile care îi revin Ministerul Justiției are
cel mai important rol în ceea ce privește respectarea legislației deoarece reprezintă un filtru
pentru societate.
Ministeru l Justiției este condus de către un Ministru ajutat de patru Secretari de stat,
un Secretar general și un adjunct al acestuia. Funcția de Ministru este deținută de către
Tudorel Toader începând cu 23.02.2017.

1.3.6. ONG -uri ș i cetățeni
Fiecare instituție publică pentru o mai bună funcționare are nevoie și de un sprijin
substanțial din partea cetățenilor. Un rol de asemenea important îl au Organizațiile Non –
Guvernamentale care au ca obiect de activitate prevenția faptelor de corupție și r espectarea
legii.
O dată cu trecerea de la o formă de guvernare dictatorială la una democratică în care
primează separarea puterilor în stat și aplicarea principiilor statului de drept, o mare parte a
populației a avut și are o mare problemă în ceea ce pr ivește caracterul de integritate a
funcționarilor publici la cel mai înalt nivel. Sondajele de opinie realizate de cele mai
importante societăți arată faptul că cea mai mare parte a populației are o lipsa de încredere
când vine vorba de aplicarea legii. Ce tățenii României ar trebui să formuleze mai des plângeri
și denunțuri prin care sa ajute la epurarea societății în care trăiesc.
În următoarele rânduri aș dori să menționez câteva ONG -uri implicate foarte activ în
lupta anticorupție și menținerea unui clim at de independență a justiției față de partidele
politice: Freedom House Româ nia, Grupul pentru Dialog Social ( GDS), Expert Forum,
Centrul Româ n pentru Politici Europene (CRPE) ș i Societatea Timisoara.

9
CAPITOLUL 2. Economia subterană la nivel internațional
2.1. Crima organizată
Criminalitatea organizată reprezintă o categorie de grupări transnaționale, naționale
sau locale ale unor întreprinderi puternic centralizate conduse de infractori care intenționează
să se angajeze în activităț i ilegale, cel mai frecvent pentru bani sau influență .
Unele organizații, cum ar fi grupurile teroriste, sunt motivate să desfășoare politic.
Uneori organizațiile criminale îi forțează pe oameni să facă afaceri cu ei, cum ar fi atunci
când o bandă solici tă bani de la comercianți pentru așa zisa "protecție". Bandele pot deveni
suficient de disciplinate pentru a fi considerate organizații. Aceste grupuri sunt în mod tipic
insulare și își protejează activitățile prin corupție, violență, comerț internațional, mecanisme
complexe de comunicare și o structură organizatorică care exploatează granițele naționale.
Infracțiuni precum traficul de droguri, traficul de persoane, traficul de persoane,
spălarea banilor, traficul de arme, jocurile de noroc ilegale, extorcarea, contrafacerile,
exploatarea faunei și a bunurilor culturale și criminalitatea cibernetică reprezintă elemente
cheie în cadrul grupurilor transnaționale ale criminalității organizate . Sumele mari de bani
implicate pot compromite economiile legit ime și pot avea un impact direct asupra guvernelor
prin corupția funcționarilor publici.

2.2. Traficul de droguri
Traficul de droguri este o piață neagră globală dedicată cultivării, fabricării,
distribuției și vânzării de substanțe care fac obiectul legilor privind interzicerea consumului
de droguri. Majoritatea țărilor interzic comerțul, cu excepția câtorva care acceptă
comercializarea sub forma unei licențe, a mai multor tipuri de. Biroul Națiunilor Unite pentru
Droguri și Criminalitate Raportul Mon dial privind Drogurile 2005 estimează dimensiunea
pieței globale de droguri ilicite la 321,6 miliarde de dolari doar în 2003. Cu un PIB mondial
de 36 de miliarde de dolari în același an, traficul cu droguri poate fi estimat ca aproape 1%
din totalul comerț ului global. Consumul de droguri ilegale este foarte răspândit la nivel
mondial și rămâne o ramură foarte dificil de destructurat pentru autoritățile locale.

2.3. Prostituția
Prostituția reprezintă practica de activității sexuale în schimbul plății. Prostituția
este uneori descrisă ca servicii sexuale, sex comercial sau colocvial. Prostituția are loc într -o

10
varietate foarte mare de forme. Bordelurile sunt unități special dedica te prostituției. În
prostituția de escortă, actul poate avea loc la reședința clientului, la camera de hotel sau la
reședința de escorta sau la o cameră de hotel închiriată cu ocazia escortei. O altă formă o
reprezintă prostituția stradală care este practi cată in general în locuri ferite sau chiar în
mașină. Deși majoritatea prostituatelor sunt femei și au clienți de sex masculin, o există și
persoane de același sex care apelează la serviciile sexuale a persoanelor care practică
prostituția.
Statutul jurid ic al prostituției variază de la o țară la alta variind de la a fi permis, dar
nereglementat, la o infracțiune impusă sau neexecutată sau o profesie reglementată. O
persoană care lucrează în acest domeniu este numită prostituată și este un tip de lucrător
sexual. Prostituția reprezintă o ramură a industriei sexuale, împreună cu pornografia,
dezbrăcarea și dansul erotic. Ea este uneori menționată eufemistic ca "cea mai veche profesie
din lume". Estimările plasează veniturile anuale generate de prostituția în întreaga lume la
peste 100 de miliarde de dolari.
Studiile statistice arată că există aproximativ 42 de milioane de prostituate care trăiesc în
întreaga lume, deși cea mai mare parte a lor locuiesc în Asia Centrală, Orientul Mijlociu și
Africa.
Turismul sexual se referă la practica călătoriei de a se angaja în relații sexuale cu
prostituate din alte țări. Există unii clienți bogați care plătesc prostituate pentru a oferii
servicii pe termen lung, care pot dura ani de zile.
Unii consideră prostituția ca o formă de exploatare sau violență împotriva femeilor
și a copiilor, care creează o forma de vulnerabilitate în ceea ce reprezintă traficul de carne
vie. Unii critici ai prostituției ca instituție sunt susținători ai abordării suedeze, care
incriminează a ctul de vânzare a sexului, dar face ca achiziția de sex să fie ilegală. Această
abordare a fost, de asemenea, adoptată de Canada, Islanda, Republica Irlanda, Irlanda de
Nord, Norvegia și Franța.

2.4. Traficul cu alcool și tutun
Contrabanda cu țigări și p roduse spirtoase este foarte des întâlnită la granița de est a
Uniunii Europene, ea face ca acest fenomen să devină foarte rentabil pentru cei care au ca
obiect al activității asemenea practici datorită în primul rând al variațiilor de prețui dintre
piața neagră și cele pe care sunt forțați să le aibă comercianții legali datorită suprataxări
costurilor de producție.

11
Scara globală a comerțului cu țigări a atins un nivel maxim, deoarece guvernele
estimează că pierd în fiecare an peste 50 miliarde de dolari din venituri. Un raport
Euromonitor din anul 2011 estimează că există 360 de miliarde de țigări consumate anual din
această estimare a fost exclusă China, care reprezintă 10% din piața mondială. Același
Euromonitor în anul 2013 raportează că vânzările de ț igări pe piața neagră au crescut pentru
al șaselea an consecutiv, deși consumul de țigări în UE a scăzut cu 5,7% în 2012 rezultând
pierderi de peste 12 miliarde de euro din veniturile provenite din taxele fiscale. Comerțul
ilegal de țigări nu numai că pri vează guvernul de o sursă esențială de venituri, dar creează, de
asemenea, un dezechilibru pe piață pentru jucătorii legitimi din industrie care funcționează în
cadrul unor reglementări stricte. (conf. www.wikipedia.org)
În zona Asia -Pacific dar și la niv el global, Malaezia se situează ca țara cu cea mai
mare pondere (45%) de țigări ilicite pe piața totală, urmată de Hong Kong (35%) și Pakistan
(26,7%) pe continentul asiatic. Deși țigările ilegale au fost asociate cu mediile sociale
defavorizate cu venitur i reduse, prețul lor scăzut și accesibilitatea le face atractive pentru
toate categoriile sociale de fumători. Brunei ilustrează un caz unic la nivel global, unde
89,8% sau mai bine spus 315,2 milioane de țigări consumate sunt provenite din contrabandă.
Acest fapt s -a datorat creșterii de către guvern a accizelor la 339% față de anul 2010.
Prețurile țigărilor au ajuns la 6,1 dolari pe pachet, una dintre cele mai mari taxe din zona Asia
Pacific după Singapore și Australia. Acest lucru a dus la retragerea mar ilor firme
internaționale de tutun și la o pierdere fiscală de 63 milioane de dolari datorată proliferării
pieței ilicite. (conf. www.wikipedia.org)
Atlas Tobacco estimează că, dacă s -ar elimina comerțul ilicit, s -ar obține venituri
fiscale de 31,3 miliar de de dolari și 164 000 premature decesele ar fi evitate în fiecare an din
cauza prețurilor medii mai mari ale țigărilor. Raportul privind comerțul ilicit al Organizației
Mondiale a Sănătății din 2012 recomandă introducerea unei mai mari importanțe în ceea ce
privește colectarea și schimbul de informații la nivel național și internațional pentru a elabora
strategii comune care să răspundă acestei amenințări.

12
CAPITOLUL 3. Infracțiuni fiscale și Infracțiuni de corupț ie
3.1. In fracțiuni f iscale (Legea 241/2005)
În România legea care reglementează prevenirea și combaterea evaziunii fiscale este
Legea nr. 241/2005. De la promulgarea ei această lege a cunoscut o serie de modificări iar
astăzi avem din punctul meu de vedere avem o lege cvasi completă dar nu suficient de
complexă încât să poată incrimina toate faptele ilegale care contribuie la realizarea evaziunii
fiscale.
Infracțiunile și pedepsele de natură economică ne sunt descrise în această lege în
cadrul capitolului 2 între articolele 3 și 9 și ele au următoarea formă:
„ART. 3 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani
fapta contribuabilului care nu reface, cu intenție sau din culpă, documentele de evidență
contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control.
ART. 4 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani
refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale
și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financia re, fiscale sau vamale,
în termen de cel mult 15 zile de la somație.
ART. 5 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani
împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condițiile prevăzute de
lege, în sed ii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau
vamale.
ART. 6 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani
reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor
reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă.
ART. 7 (1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și
interzicerea unor drepturi deținerea sau punerea în circulație, fără drept, a timbrelor,
banderole lor ori formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special.
(2) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor
drepturi tipărirea, folosirea, deținerea sau punerea în circulație, cu știință, d e timbre,
banderole ori formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.
ART. 8 (1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 10 ani și
interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea -credință de cătr e contribuabil a impozitelor, taxelor
sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de

13
rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului
general consolidat.
(2) Constitu ie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și
interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1).
(3) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește.
ART. 9 (1) Constituie infra cțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de
la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii
de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabil e;
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente
legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor car e nu au la
baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori
de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidente contabile duble, folosindu -se înscrisuri sau alte mijloace de stocare
a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea,
declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire l a sediile principale sau secundare ale
persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a
bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale
Codului de p rocedură penală.
(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s -a produs un prejudiciu mai mare de 100 000
euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita
maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.
(3) Dacă pri n faptele prevăzute la alin. (1) s -a produs un prejudiciu mai mare de 500 000
euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita
maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.” (conf. Legea 241/2005, art.3 -9)

3.2. Fapte de corupție (C.Pen. art. 289 -293)
În ceea ce privește faptele de corupție acestea sunt incriminate de către Codul Penal
cum este de fapt cunoscută în sens larg Legea nr. 286/2009. Faptele de corupție și pedepsele

14
sunt descrise în cadrul acestei legi în Partea Specială, Titlul V, Capitolul I între articolele 289
și 294.
Faptele și pedepsele care constituie infracțiuni de corupție sunt descrise după cum
urmează în rândurile de mai jos:
“Art. 289 – Luarea de mită (1) Fapta funcționarului public care, direct sau indirect,
pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase c are nu i se cuvin ori
acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori
întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu
îndeplinirea unui act contrar acestor îndatorir i, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și
interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia sau
activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.
Art. 290 – Darea de mită (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în
condițiile arătate în art. 289, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Art. 291 – Traficul de influență (1) Pretinderea, primirea ori accep tarea promisiunii de
bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o
persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public
și care promite că îl va determina pe acest a să îndeplinească, să nu îndeplinească, să
urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să
îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Art. 292 – Cumpărarea de influență (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani sau
alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are
influență asupra unui funcționar public, pentru a -l determina pe acesta să îndeplinească, să nu
îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră î n îndatoririle sale de
serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de
la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Art. 293 – Fapte săvârșite de către membrii instanțelor de arbitraj sau în legătură cu
aceștia . Dispozițiile art. 289 și art. 290 se aplică în mod corespunzător și persoanelor care, pe
baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunțe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le
este dat sp re soluționare de către părțile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se
desfășoară în baza legii române ori în baza unei alte legi.” (conf. C.P. art. 289 -293)

15
CAPITOLUL 4. Studiu de caz. Activitatea D.G.A. în conformitate cu
prevederile O.M.A.I. 174/2012 privind Strategia națională anti -corupție pe
perioada 2012 -2015
4.1. Introducere
Din punct de vedere al managementului operațional anul 2012 reprezintă un punct de
cotitură pentru această instituție intrucât este anul în care Strategia Națională Anticorupție
2012 -2015 primește o nouă direcție prin OMAI 174/2012, DGA fiind pricipalul responsabil
privind implementarea Planului sectorial de acțiune, cuatribuții de coordonare și monitor izare
datelor către secretariatul tehnic. Astfel, pentru asigurarea unei monitorizări eficiente a
măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat apariția incidentelor de
integritate (trimitere în judecată, decizie definitivă a A.N.I. sau hotărâre definitivă de
condamnare), D.G.A.a inițiat demersurile necesare pentru constituirea unor grupuri de lucru
la nivelul instituțiilorsaustructurilorunde s -au înregistrat incidente și pentru întocmirea unui
inventar privind incidentele de integritate înregistrate la nivelul structurilor M.A.I.în anul
2012 (H.G.nr. 215/2012).Totodată, la solicitarea Ministerului Justiției, un ofițer pe linie de
prevenire a fost delegat la Ministerul Justiției și desemnat ca expert în cadrul Secretariatului
tehnic al S. N. A. Între activitățile de amploare organizate pe linie preventivă se evidențiază
continuarea acțiunilor organizate la nivel național, cu personalul M.A.I. încadrat în anumite
domenii de activitate, care au fost inițiate cu un an inainte.

4.2.Activitatea D.G.A. în cursul anului 2012
4.2.1. Activități Preventive
Conform cu prevederilor planului comun de măsuri privind prevenirea faptelor de
corupție în rândul personalului din cadrul formațiunilor de ordine publică , încheiat între
D.G.A. și I.G.P.R., prin Direcția de Ordine Publică, în perioada 26.03 -01.11.2012 s-au
organizat și desfășurat activități de instruire în domeniul prevenirii corupției , al respectării
eticii și deontologiei profesionale, respectiv al formă rii unui comportament integru, cu
personalulcare își desfășoară activitatea în cadrul formațiunilor de ordine publică. La această
activitateau participat 94,9% din totalul polițiștilor încadrați în acest domeniu.
Între acțiunilesemnificativedesfășurate în domeniu, menționăm și faptul că,în perioada
10.09 -21.12.2012 , s-au organizat și desfășurat activități de informare în domeniul prevenirii
corupției cu personalul de conducere din cadrul M.A.I. Astfel, au participat aprox. 90% din
totalul managerilor.

16
Având în vedere colaborarea anterioară dintre D.G.A . și Academia de Poliție
„Alexandru Ioan Cuza” au fost continuate, în anii universitari 2011 –2012 și 2012 –2013,
activitățile specifice de instruire anticorupție cu studenții au fost organizate în total un num ăr
de 107 activități cu scop preventiv .

În aceeași ordine de idei au fost inițiat e colaborări în acest domeniu cu Școala de
Agenți de Poliție „ Vasile Lascăr ” din Câmpina și Școala de Pregătire a Agenților Poliției de
Frontieră „ Avram Iancu ”din Oradea.
Mai exact în anul 2012 au fost organizat e 3 608 activități de instruire anticorupție cu
caracter pr eventiv în rândul lucrătorilor M inisterului Afacerilor Interne . Iar la aceste întâlniri
au participat un număr de 74 086 lucrători M.A.I. , dintre care 14 752 manageri .
2010 2011 2012
Întâlniri 2211 2761 3608
Persoane care au participat 42460 71510 74086

În urma acțiunilor cu caracter preventiv derulate au fost consemnate 181 situații în
care lucrători ai M.A.I. au sesizat D.G.A. atunci când li s -a oferit mită sau alte foloase în
schimbul unor servicii, sau au denunțat cazuri în care colegii lor au fost implicați în comiterea
unor fapte de corupție .

4.2.2. Activitatea de testare a integrității lucrătorilor M.A.I.
Ca urmare a întâlnirilor regionale organizate cu reprezentanții P.Î.C.C.J., modalitatea
de reglementare a testării integrității profesionale a lucrătorilor M.A.I. a fost modificată p rin 0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000
2010 2011 2012 Întâlniri
participanti

17
apariția Legii nr. 38/2011. Anterior acestei legi activitatea a fost reglementată pr in ordin cu
caracter clasificat . Astfel, D.G.A. a elaborat și promovat, iar conducerea ministerului a emis
O.M.A.I. nr. 256/ 2011 privind procedura de testare a integrității profesional e a personalului
ministerului .
În baza actului normativ mai sus menționat , în anul 2012, luc rătorii D.G.A. au
efectuat 102 teste de integritate profesională dintre care 86 au avut rezultat pozitiv adică, în
sensul că lucrătorii M.A.I. testați au dat dovadă de integritate iar 16 au avut rezultat negative,
mai bine spus atunci când cadrele ministerului au acceptat sumele de bani sau foloasele
pentru a nu -și îndeplini atribuțiile de serviciu . Aceste teste au vizat un număr de 124 lucrători
ai ministerului iar în cazul testelor de integritate în care rezultat ul a fost negativ au fost
sesizate structurile de parchet teritorial competente, în vederea înregistrării cauzelor conform
cadrului normativ în vigoare, precum și pentru a dispune cu privire la oportunitatea folosirii
investigatorilor sub acoperire, respectiv pentru continuarea efectuării d e acte procedurale în
scopul soluționării acestora.
Testele efectuate au vizat lucrători ai ministerului care își desfășurau activitatea în
zone vulnerabile la corupție. Premergător organizării și desfășurării testelor de integritate, s –
au efectuat 127 ac tivități de documentare .

0 20 40 60 80 100 120 140
teste in total teste pozitive teste negative lucrători testați Teste de integritate 2012

18
4.2.3. Activități de Cercetare penală
Prin activitățile derulate în domeniu cercetării penale, poliția judiciară din cadrul
D.G.A. a urmărit în principal instrumentarea unor dosare complexe și utilizarea unor mijloace
moderne de probare a f aptelor de corupție în strânsă colaborare și coordonare cu Direcția
Națională Anticorupție , Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , Direcțieide
Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism sau structurilor te ritoriale ale
acestora.
Din această perspectivă, evidențiez colaborarea deosebită der ulată cu procurorii
acestor structuri de parchet și ascendența indicatorilor de cercetare penală, aspecte reflectate
și de Raportul M.C.V., dat publicității în luna iulie 2012, în care se precizează:
„În ultimii 5 ani, D.G.A. a demonstrat creșteri în detectarea și urmărirea faptelor de
corupție din cadrul M.A.I., cu un număr crescător de investigații și rechizitorii ale
procurorilor, rezultate din sesizare proprie.” (conf. Raport M.C.V.)
Concret, în perioada analizată, s -au efectuat cercetări și au fost înaintate spre parchet
3020 lucrări și dosare penale, dintre acestea un număr de 1 365 dosare au fost prin sesizare
proprie, iar 1 655 primite de la structurile de Parchet. În baza probatoriilor administrate s -a
dispus începerea urmăririi penale în 576 dosare penale, dintre care 77 la Direcția Națională
Anticorupție și 499 la structuri teritoriale ale P.Î.C.C.J. Procurorii de caz au emis rechizitorii
în 384 dosare și au dispu s sancțiuni administrative în 87 dosare .
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total dosare
Dosare IUP
Rechizitorii

19
Comparativ cu anul 2011, s -a consemnat o creștere cu 22% a numărului de
rechizitorii. Cu ocazia activităților procedurale derulate, au fost efectuate cercetări cu privire
la 5 433 persoane , dintre care 2 247 lucrători M.A.I.
În ceea ce privește numărul persoanelor inculpate pe parcursul anului 2012, un
număr de 1 726 persoane au fost inculpați iar dintre aceștia 347 fiind cadre ale M.A.I. Din
personalul M.A.I. care au fost inculpați un număr de 31 de persoane a reprezentat personal
angajat in funcții de management iar restul de 316 având funcții de execuție.
În anul 2012, au fost inculpate 908 persoane , dintre care 225 lucrători ai M.A.I. , 19 cu
funcții de conducere iar 206 de execuție. Totodată, se consemnează și o scădere a numărului
de persoane arestate preventiv , respectiv a personalului din cadrul M.A.I. arestat .
Precizez faptul că, scăderile înregistrate la numărul de persoane învinuite, inculpate și
arestate în cursul anului 2012, prin comparație cu anul precedent, au fost datorită cifrelor
mari înregistrate la acești indicatori ca urmare a activităților derulate de D.G.A. la frontiera
non-UE, în lunile ianuarie -februarie 2011 , în dosarele instrument ate în Nadă ș, Foeni Albița și
Siret, ocazie cu care s -au înregistrat 237 inculpați, dintre care 168 au ajuns în arest .
La nivelul D.G.A a fost efectuat un studiu axat pe datele statistice referitoare la
persoanele învinuite și inculpate din cadrul M.A.I. în anul 2012. Astf el, din această analiză a
rezultat faptul că, pentru fapte de corupție , din totalul angajaților M.A.I., 0,25% au fost
învinuiți, iar 0,16% au fost inculpați. Astfel de studii sunt aplicate și de instituțiile comunitare
angrenate în prevenirea și combaterea corupție i, respectiv organizațiile internaționale cu
activitate în domeniu. Prin intermediul acestora se relevă cât mai real dinamica prin care
evoluează, eforturile care se fac în materie de către instituțiile de aplicare a legii, prin uzitarea
unor indicatori de referință care pe rmit dimensionare a infracționalității.
Pentru derularea corespunzătoare a cercetărilor, structurile de parchet au dispus 3 811
delegări ale poliției judiciare din cadrul D.G.A. în vederea efectuării de acte de cercetare
penală, dintre ac estea 735 au fost făcute către Di recția Națională Anticorupție iar 3 076 către
structuri ale P.Î.C.C.J. În perioada analizată, observăm ascendența numărului delegărilor
primite de către poliția judiciară a D.G.A. de la D.I.I.C.O.T. făcând referire la struc tura
centrală și structurile teritoriale. În această ordine de idei în cursul anului 2012, D.G.A. a
primit 98 delegări de la aceste s tructuri de parchet, iar dintre acestea 72 au fost soluționate ,
iar celelalte fiind în lucru.
D.G.A. a jucat un rol import ant de activități le întreprins e în vederea instrumentării
dosarelor penale în care au fost cercetate persoane pentru infracțiuni de evaziune fiscală ,

20
contrabandă , și fapte de corupție aceste acțiuni vin î n aplicarea sarcinilor conform Hotărârii
C.S.A.T. nr. 69/2010.
În perioada la care facem referință au fost cercetate 1 935 de persoane pent ru diferite
fapte de corupție dintre aceștia a u fost învinuiți 790 de inculpați , în ce privește categoriile
profesionale din care aceste persoane provin, se evidențiază:
18 primari;
29 consilieri sau alți funcționari din carul primăr ilor;
10 angajați ai poliție i locale ;
19 funcționari care au activat administrația publică locală;
21 lucrători care provin din domeniul financiar -bancar;
8 au fos t funcționari vamali;
49 provin din inspecția sanitară și sectorul de sănătate publică ;
47 din cercetare sau învățământ ;
16 s-au ocupat de păduri și agricultură ;
16 din sectorul lucrărilor publice și din domeniul transporturilor

Referitor la tipologia faptelor de corupție în funcție de numărul de persoane învinuite
în anul 2012, prezentăm următoarea situație grafică:

32%
25% 16% 27% Infracțiuni
Luare de mită
Dare de mită
Trafic de influență
Legea nr. 78/2000

21
4.2.4. Buget și finanțare
În anul 2012, Direcției Generale Antico rupție i -a fost atribuită în cadrul bugetului o
sumă de 48 152 000 lei , din care s -a cheltuit 46 866 000 lei după cum urmează :
– Cheltuieli de personal au reprezentat 42 373 000 lei;
– Cheltuieli cu bunuri și servicii au reprezentat 2 549 000 lei;
– Cheltuieli aferente programelor cu finanțare nerambursabilă post -aderare au reprezentat
450 000 lei;
– Cheltuieli în cadrul proiectelor cu finanțare din fonduri exter ne nerambursabile post -aderare
conform programul ui de cooperare elvețiano – român au reprezentat 723 000 lei;
– Cheltuieli d e capital, active nefinanciare au reprezentat 771 000 lei.

22
4.3.Activitatea D.G.A. în cursul anului 2013
4.3.1. Activități de prevenire
Segmentul preventiv în ceea ce înseamnă faptele de corupției a reprezentat o prioritate
pentru D.G.A. și în cursul anului 2013. În conformitate cu obiectivul Strategiei Naționale
Anticorupție pe perioada 2012 -2015 rândul lucrătorilor din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne au fost puse în aplicare de către Direcția Generală Anticorupție o serie de acțiu ni și
activități care au rol de măsurile preventive.
Cadrul legislativ intern care prevede domeniul prevenției faptelor de corupției a fost
completat prin adopta rea O.M.A.I. nr. 86/ 2013, acest document conține referințe cu privire la
modalitățile prin care ar trebui să se desfășoare prevenirea corupției la nivelul acestui
minister , totodată există precizări cu privire la managementul riscului faptelor de corupție,
atribuțiile pe care le are consilierul pentru integritate și re sponsabilitățile personalul ui din
cadrul conducerii acest ui domeniu.
Rolul principal al acțiunilor desfasurate de către D.G.A. în acest domeniu a fost
reprezentat de activitățile de informare și instruire anticorupție . La nivelul întregii țări ,
D.G.A. a organizat un număr de 3 080 astfel de activități , la care au participat 65 034 de
persoane angajate in cadrul M.A.I. dintre aceste a un număr de 6 648 angajați au deținut
funcții de management iar 58 386 cu funcții de execuție . După cum putem vedea în graficul
de mai jos a fost înregi strată o ușoară scadere față de ceea ce a însemnat același gen de
activități desfașurate pe parcursul anului 2012.

0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000
2012 2013 Participanți
Fcț. De exec.
Manageri

23

O serie importantă dintre aceste acțiuni
au fost desfășurate prin programe de
informare în domeniul prevenției faptelor
corupție i și cu personalul încadrat în
instituțiile de învățământ ale M.A.I. Din
cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan
Cuza” la acest gen de activități au participat
un număr de 323 de persoane , din tre care 39
de persoane având funcții de management iar
din cadrul Școlii de aplicație pentru ofițeri
„Mihai Viteazu” a Jandarmeriei Române au
participat 50 de persoane iar dintre aceștia 5
au deținut funcții de conducere .
Tot în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, s -au desfășurat astfel de
activități cu privire la prevenție și cu studenții instituției . Astfel s -a consemnat un număr de
75 activități la care au participat 2057 studenți .
Activitățile desfășurate în ceea ce privește de prevenția au urmărit atât consolidarea
cât și p ropagarea unui nivel cât mai înalt în perspectiva integrității în cadrul M.A.I. , cât și
implementarea obiectivelor strategice conform prevederile O.M.A.I. 174/2012 privind
Strategia națională anti -corupție pe perioada 2012 -2015 . D.G.A. este instituția re sponsabilă în
ceea ce privește de monitorizarea, coordonarea și colectare a datelor aferente acestui
document de la nivelul subunităților din cadrul M.A.I. Totodată D.G.A. -ului îi revine și
raportarea lor către secretariatul tehnic din cadrul Ministerului Justiției. Astfel pentru o mai
bună funcționare și pentru o mai buna conlucrare inter instituțională, la solicitarea acestei
instituții, semestrial, câte un specialist din cadrul D.G.A care are ca specificul activității
prevenția a fost delegat în cadrul Ministerului Justiției.
În cadrul acestor activități a fost distribui către participanți ca material de propagandă
un număr de 1 000 de exemplare ale broșurii „Strategia Națională Anticorupție 20 12-2015”.
Ca urmare a activități preventive desfășurate, s-au consemnat un număr de 212 cazuri în care
angajați ai ministerului au sesizat lucrătorii D.G.A. cu privire la aspectele că li s-au oferit
sume de bani sau alte foloase în schimbul unor servicii lor pe care le -au prestat, totodată au
denunțat e cazuri în care colegi de -ai lor au fost implicați în com iterea unor fapte de corupție . 0 50 100 150 200 250 300
Cadre A.P.
"A.I. Cuza" Șc. "M.V."
Jand. Manageri
Cadre didact.

24
Un număr de sesizări exponențial mai mare față de anul 2012 în care au fost făcute 181
asemenea demersuri.

4.3.2. Activitatea de testare a integrității lucrătorilor M.A.I.
Conform O.M.A.I. nr. 256/2012 privind procedura de testare a integrității profesionale
a personalului ministerului, pe parcursul anului 2013, lucrătorii D.G.A. au efectuat un număr
de 113 teste de integritate profesională dintre care 103 au avut rezultat pozitiv adică lucrătorii
M.A.I. testați au refuzat ofertele investigatorilor sub acoperire dând dovadă de integritate
profesională iar în 10 cazuri cu rezultatul a fost negativ, atunci când angajații ministerului au
acceptat sumele de bani sau foloasele necuvenite pentru a nu -și îndeplini atribuțiile de
serviciu. În cadrul acestor teste au fost vizați 126 funcționari ai ministerului . În situația
testelor de integritate cu rezultat negativ au fost sesizate structurile de Parchet
competente teritorial pentru a dispune cu privire la oportunitatea efectuării de acte
procedurale .

Testările efectuat e au vizat în principal lucrători ai ministerului care își desfășurau
activitatea în domeniile care au prezentat vulnerabilități în ceea ce privește comiterea unor
fapte de corupție.
Ținând cont de eficiența acestui instrument preventiv, experții Comisiei Europene au
dat recomandări în vederea implementării și la nivelul altor instituții care activează ân
domeniul public.

0 100 200
2012 2013 Sesizări
Sesizări
Total teste Teste pozitive Teste negative Funcționari testați
2012 102 86 (84,3%) 16 (15,7%) 124
2013 113 103 (91,2%) 10 (8,8%) 126

25
4.3.3. Activități de Cercetare penală
Anchetele în care au fost utilizați investigatori sub acoperire au fost desfășurat e în
conformita te cu respectarea st rictă a cadrului legislativ aferent, respectiv Codul de Procedură
Penală și respectiv Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea
faptelo r de corupție .
În anul calendaristic 2013 , investigatorii sub acoperire din cadrul D.G.A. au efectuat
activități pentru obținerea de probe în elaborarea unui număr de 69 dosare penale , iar cu
această ocazie au fost folosite un număr de 158 identități . În urma acestor acțiuni a fost
asigurat probatoriul față de un număr de 156 su specți , aceste activități au fost desfășurate sub
îndrumarea directă, controlul și autorizarea procurorilor de caz.
Printre cazurile cele mai semnificative , finalizate , în care au fost utilați investigatori
sub acoperire doresc să le menționez pe cele instrumentate la nivelul structurilor de parchet
din județele Constanța, Arad, Iași , Timiș, și din Municipiul București.
Totodată trebuie subliniat faptul că, investigatorii sub acoperire și au desfășurat
activitatea în cadrul unor dosare penale de mare anvergură instrumentate în strânsă colaborare
cu Direcția Națională Anticorupție și de asemenea în cazul celor cu un grad mare de
complexitate la nivelul Parchetelor de pe lângă Tribunale sau ale Curți de Apel.
Prin acțiunile derulate în acest sen s, poliția judiciară din cadrul D.G.A. a fost parte
integrată, în instrumentarea unor dosare grad foarte ridicat de complexe și a fost necesară
utilizarea unor mijloace moderne de probare a faptelor de corupție aceste lucruri s -au realizat
sub directa coo rdonare a D.N.A. , D.I.I.O.T. și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție , sau structurilor teritoriale ale acestora.
În sens statistic în cursul anului 2013, au fost efectuate cercetări și s -au înaintat spre
parchete un număr de 3 534 dosare penale , dintre acestea, 1 586 de dosare au fost prin
sesizare proprie iar celelalte 1 948 dosare au fost primite de la structurile de parchete.
În baza mijloacelor de probațiune administrate s -a dispus începerea urmăririi penale
pentru un număr total de 636 dosare penale iar dintre acestea, 16 au fost înaintate spre
D.I.I.C.O.T. , 123 au fost înaintate spre D.N.A. , iar un număr de 497 spre structuri teritoriale
ale P.Î.C.C.J.
Procurorii de caz au emis rechizitorii în 450 de dosare și au dispus sancțiuni
administrative în 123 de dosare . Dacă comparăm activitatea din anul 2013 cu cea din anul
2012, observam că există o creștere cu 17% a numărului de rechizitorii și cu 41% a
sancțiunilor administrative . Din totalul rechizitoriilor, un număr de 270 au fost emise în

26
dosare în care au fost implicați lucrători ai ministerului. Cu ocazia acțiunilor procedurale
derulate, în anul 2013, au fost învinuite un număr de 1 911 persoane , dintre care 453 provin
din cadrul M.A.I.
În ceea ce priveștec tipologia faptelor de corupție în funcție de numărul de persoane
învinuite în anul 2013, doresc să prezint următoarea situație grafică:

În ceea ce privește numărul persoanelor inculpate pe parcursul anului 2013, un
număr de 1 185 persoane au fost inculp ați iar dintre aceștia 259 fiind cadre ale M.A.I. Din
personalul M.A.I. care au fost inculpați un număr de 51 de persoane a reprezentat personal
angajat in funcții de management iar restul de 208 având funcții de execuție.
Aceste r ezultatele pozitive înreg istrate în acest sector pe linia combaterii corupție, se
datorează, în principal, colaborări dintre procurori și poliția judiciară din cadrul D.G.A. În
cadrul dosarelor penale, au fost cercetate un număr de 2 367 de persoane pentru diferite fapte
de corupț ie, ca urmare a ordonanțelor de delegare dispuse de procurorii de caz, fiind învinuite
un număr de 768 persoane .
Pentru o mai bună eficientizare a activității de anchetă, în perioadă s -au desfășurat
patru sesiuni regionale de convocare profesională între l ucrătorii P.Î.C.C.J. și cei din cadrul
D.G.A. la Oradea, Bacău, Brașov realizată în două etape. Activitățile au fost derulate în
continuarea celor realizate în anii 2010 -2012, datorită îmbunătățirii colaborării dintre
procurori și poliția judiciară a D.G.A .

25%
21%
18% 36% Infracțiuni
Luare de mită
Dare de mită
Trafic de influență
Legea nr.78

27
4.3.4. Buget și finanțare
În anul 2013, Direcției Generale Anticorupție i -a fost atribuită în cadrul bugetului o
sumă de 59 027 000 lei ,din care s -a cheltuit 58 973 758,3 lei după cum urmează :

– Cheltuieli de personal au reprezentat 53 200 000 lei;
– Cheltuieli cu bunu ri și servicii au reprezentat 3 290 000 lei;
– Cheltuieli aferente programelor cu finanțare nerambursabilă p ost-aderare au reprezentat
560 000 lei;
– Cheltuieli în cadrul proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambur sabile post -aderare
conform programului de cooperare elvețiano – român au reprezentat 722 000 lei;
– Cheltuieli de capital au reprezentat 1 190 000 lei.
La finele anului 2013, a rămas necheltuită, la diverse capitole bugetare, suma totală de
53 241,7 lei .

28
4.4.Activita tea D.G.A. în cursul anului 2014
4.4.1. Activități de prevenire
Segmentul preventiv în ceea ce înseamnă faptele de corupției a reprezentat o prioritate
pentru D.G.A. și în cursul anului 2014. În conformitate cu obiectivul Strategiei Naționale
Anticorupție pe perioada 2012 -2015 rândul lucrătorilor din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne au fost puse în aplicare de către Direcția Generală Anticorupție o serie de acțiuni și
activități care au rol de măsurile preventive.
Cadrul legislativ intern care prevede domeniul prevenției faptelor de corupției a fost
completat prin adoptar ea O.M.A.I. nr. 86/ 2013, acest document conține referințe cu privire la
modalitățile prin care ar trebui să se desfășoare prevenirea corupției la nivelul acestui
minister , totodată există precizări cu privire la managementul riscului faptelor de corupție,
atribuțiile pe care le are consilierul pentru integritate și re sponsabilitățile personalului din
cadrul conducerii acest ui domeniu.
Rolul princi pal al acțiunilor desfasurate de către D.G.A. în acest domeniu a fost
reprezentat de activitățile de informare și instruire anticorupție . La nivelul întregii țări ,
D.G.A. a organizat un număr de 4 990 astfel de activități , la care au participat 106 371 de
persoane angajate in cadrul M.A.I. dintre aceste a un număr de 9 418 angajați au deținut
funcții de management iar 96 953 cu funcții de execuție . După cum putem vedea în graficul
de mai jos a fost înregistrată o creștere substanțială față de ceea ce a însem nat același gen de
activități desfașurate atât pe parcursul anului 2013, dar și pe parcursul anului 2012.

0 20000 40000 60000 80000 100000 120000
2012 2013 2014 Participanți
Fcț. De exec.
Manageri

29
În cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, s -au desfășurat astfel de
activități cu privire la prevenție cu studenții instituției consemnându -se un număr de 10 7
activități la care au participat în total un număr de 2143 studenți .
Ca urmare a activități preventive desfășurate, s -au consemnat un număr de 210 cazuri
în care angajați ai ministerului au sesizat lucrătorii D.G.A. cu pri vire la aspectele că li s -au
oferit sume de bani sau alte foloase în schimbul unor serviciilor pe care le -au prestat, totodată
au denunțate cazuri în care colegi de -ai lor au fost implicați în comiterea unor fapte de
corupție . Față de anul 2013 putem sesiz a o ușoară fluctuație, dar ținând cont de faptul că
numărul celor care au participat la asemenea activități a fost unul exponențial mai mare față
de anii precedenți putem nota acest fapt ca fiind un aspect pozitiv.
Total participanți Fcț. de manag. Fcț. de exec. Sesizări
2012 74 086 14 752 59 534 181
2013 65 043 6 648 58 386 212
2014 106 371 9 418 96 953 210

4.3.2. Activitatea de testare a integrității lucrătorilor M.A.I.
Conform O.M.A.I. nr. 256/2012 privind procedura de testare a integrității profesionale
a personalului minist erului, pe parcursul anului 2014 , lucrătorii D.G.A. au efectuat un număr
de 137 teste de integritate profesională dintre care 133 au avut rezultat pozitiv adică lucrătorii
M.A.I. testați au refuzat ofertele investigatorilor sub acoperire dând dovadă de integritate
profesională iar în 4 cazuri cu rezultatul a fost negativ, atunci când angajații ministerului au
acceptat sumele de bani sau foloasele necuvenite pentru a nu -și îndeplini atribuțiile de
serviciu. În cadrul acestor teste au fost vizați 148 funcționari ai ministerului . Totodată în
cazul testelor de integritate cu rezultat negativ au fost sesizate s tructurile parchetelor.
Testările efectuate au vizat în principal lucrători ai ministerului care își desfășurau activitatea
în domeniile care au prezentat vulnerabilități în ceea ce prive ște comiterea unor fapte de
corupție.

Total teste Teste pozitive Teste negative Funcționari testați
2012 102 86 (84,3%) 16 (15,7%) 124
2013 113 103 (91,2%) 10 (8,8%) 126
2014 137 133 (97,1%) 4 (2,9%) 148

30
4.4.3. Activități de Cercetare penală
Cel mai important lucru pe care îl putem aminti in legătură cu activitatea de cercetate
penală a lucrătorilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție pe parcursul anului 2014 este
faptul că s -a reușit o creștere semnificativă în ceea ce privește calitat ea demersurilor care s -au
făcut în legătură cu cercetarea penală.
În ceea ce privește numărul persoanelor inculpate pe parcursul anului 2014, un
număr de 1 603 persoane au fost inculpați iar dintre aceștia 236 fiind cadre ale M.A.I. Din
personalul M.A.I. care au fost inculpați un număr de 31 de persoane a reprezentat personal
angajat in funcții de management iar restul având funcții de execuție.
De asemenea trebuie subliniat faptul că, investigatorii sub acoperire , care și au
desfășurat activitatea în cadr ul unor dosare penale de mare anvergură instrumentate în strânsă
colaborare cu Direcția Națională Anticorupție și de asemenea în cazul celor cu un grad mare
de complexitate la nivelul Parchetelor de pe lângă Tribunale sau ale Curți de Apel.
Prin acțiunile derulate în acest sens, poliția judiciară din cadrul D.G.A. a fost parte
integrată, în instrumentarea unor dosare grad foarte ridicat de complexe și a fost necesară
utilizarea unor mijloace moderne de probare a faptelor de corupție aceste lucruri s -au rea lizat
sub directa coordonare a D.N.A. , D.I.I.O.T. și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție , sau structurilor teritoriale ale acestora.
Din punct de vedere statistic în cursul anului 2014 , au fost efectuate cercetări penale și
s-au înaintat spre parchete un număr de 2 414 dosare penale , dintre acestea, 1 181 de dosare
au fost prin sesizare din oficiu iar celelalte 1 233 dosare au fost atribuite pentru efectuarea de
cercetări de la structurile parchete lor.

Total Dosare Penale Dos. pr in sesiz. proprie Dos. prin sesiz. parc.
2012 3 020 1 365 1 655
2013 3 534 1 586 1 948
2014 2 414 1 181 1 233

În baza probelor obținute în cazul a 1 023 dosare a fost dispusă începerea urmăririi
penale de către procurori. Cele mai multe dosare au fost înregistrate de către parchetele
teritoriale, în număr de 805 dosare penale, în cadrul Direcției Naționale Anticor upție a fost
dispusă începerea urmăririi penale fată de 183 de dosare iar restul de 35 s -au aflat în
cadrul D.I.I.C.O.T.

31

Total dos. Î.U.P. D.N.A. D.I.I.C.O.T. Parc. terit.
2012 576 77 77
2013 636 123 16 497
2014 1 023 185 35 805

În urma rechizitoriilor emise de către procurori în cadrul dosarelor penale pe
care aceștia le -au avut în lucru, în cazul a 59 de dosare s -au realizat acorduri de
recunoaștere a vinovăției de către inculpați din totalul de 331 de dosare penale.
În concluzie pe parcursul anului 2014 a fost atribuită o atenție mai mare în ceea
ce privește creșterea calitativă a actelor și demersurilor legale care au stat la baza
realizării creșterii calității în ceea ce privește cercetarea penală realizată de lucrători i
din cadrul Direcției Generale Anticorupție.

4.4.4. Buget și finanțare
În anul 2014 , Direcției Generale Anticorupție i -a fost atribuită în cadrul bugetului o
sumă de 62 168 000 lei, din care s -a cheltuit 62 136 916 lei după cum urmează :

– Cheltuieli de personal au reprezentat 54 200 000 lei;
– Cheltuieli cu bun uri și servicii au reprezentat 4 180 000 lei;
– Cheltuieli aferente programelor cu finanțare nerambursabilă post-aderare au reprezentat
620 000 lei;
– Cheltuieli în cadrul proiectelor cu fina nțare din fonduri nerambursabile 1 580 000 lei;
– Cheltuieli de capital au reprezentat 1 550 000 lei.
La finele anului 2014 , a rămas necheltuită, la diverse capitole bugetare, suma totală de
31 084 lei. În ceea ce privește acest sector al cheltuirea banu lui public au fost realizate in
colaborare cu diverse O.N.G. -uri un număr mult mai mare de proiecte ținând cont de
implicarea realizată în anii precedenți.

32
4.5.Activita tea D.G.A. în cursul anului 2015
4.5.1. Activități de prevenire
Anul 2015 reprezintă un an al bilanțului din punct de al acțiunilor derulate de către
lucrătorii D.G.A. în ceea ce privește activitățile cu rol preventiv deoarece este anul se încheie
obiectul prevederilor O.M.A.I. 174/2012. Conform prevederilor acestui a ct normativ care a
reglementat direcția în care s -au îndreptat toate acțiunile cu caracter preventiv în perioada
2012 -2015 a fost întocmit un raport de către Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de
Control și Verificare. Direcția Generală Anticorupție în calitate de coordonator și principal
responsabil al acestui demers în ceea ce privește Strategia Națională Anticorupție pentru anii
2012 -2015 a fost menționat în cadrul acestui raport prezentat în luna ianuarie a anului 2016
după cum urmează:
“În 2015, Direcția Generală Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne a fost activă în ceea ce privește promovarea măsurilor de prevenire, prin activități
anticorupție, sesiuni de informare și pregătire, ghiduri pentru cetățeni și studii de cerce tare”
(conf. Raport M.C.V.)
În conformitate cu același act normativ , Direcția Generală Anticorupție a raportat
periodic activitățile cu caracter preventiv derulate și rezultatele obținute către Ministerul
Justiției.
Pe parcursul anului 2015 la nivelul într egii țări , D.G.A. a organizat un număr de 3 532
astfel de activități , la care au participat 62 753 de persoane angajate in cadrul M.A.I. dintre
aceste a un număr de 8 281 angajați au deținut funcții de management iar 54 472 cu funcții de
execuție . În cadrul acestor acțiuni au participat cadre ale M.A.I. dar și angajați ale instituții
publice, precum cei din cadrul Instituțiilor prefecților, Centre medicale, Consilii județene dar
și primarii.
0 20000 40000 60000 80000 100000 120000
2012 2013 2014 2015 Participanți
Fcț. De exec.
Manageri

33

Deși în cursul anului 2015 nu au fost nici pe depart e un număr atât de mare de
participanți față de anul 2014 este de consemnat un aspect foarte important în ceea ce privește
statistica acestui an, deoarece lucrătorii D.G.A. au fost sesizați în urma activităților cu
caracter preventiv 231 de situații în car e au fost implicați angajați ai ministerului, situații în
care a fost vorba de primirea unor sume de bani sau foloase necuvenite pentru a desfășura sau
nu anumite lucruri care făceau natura obiectului de serviciu.

După cum se poate observa cu mare ușurință trendul ascendent al sesizărilor venite în
urma acțiunilor cu caracter preventiv putem considera că în urma strategiei desfășurate în
perioada 2012 -2015 s -a realizat un progres important în ceea ce presupune depistarea și
combaterea faptelor de co rupție.
În aceeași ordine de idei una dintre principalele piste pe care D.G.A. și -a desfășurat
activitatea în cursul anului 2015 au fost lucrătorii din cadrul Direcției Rutiere din I.G.P.R. dar
totodată și studenții din cadrul Academiei de Poliție „Ale xandru Ioan Cuza” .
În demersul D.G.A. de reuși o propagandă cât mai reușită și cu o amploare cât mai
mare în anul 2015 a fost realizat ghidul de informare pentru cetățeni în relația cu structurile
MAI în colaborare cu ONG -ul CENTRAS. Acest ghid având un ti raj de 6000 de exemplare
care au fost distribuite către structurile teritoriale ale D.G.A. dar și direct către cetățeni. Acest
181 212 210 231
0 50 100 150 200 250
2012 2013 2014 2015
Sesizări

34
ghid a fost de asemenea promovat cu ajutorul unor afișe, atât în limba română cât și în limba
engleză.
În anul 2015 D.G.A. a avut calitatea de partener în cadrul unui concurs pentru filme
de scurt metraj intitulat Anti-corruption Film Festival 2015 . Finanțatorul principal al acestui
proiect a fost fundația Hanns Seidel iar ca organizator regăsim Asociația Pro Democrația.
Ziua de 9 decembrie este considerată ziua internațională anticorupție iar în acest sens
lucrătorii din cadrul D.G.A. au fost implicați într -o serie de acțiuni informative și
educaționale atât la nivelul municipiului București cât și la nivelul filialelor teri toriale,
propunându -și să se apropie cât mai mult de cetățeni cu scopul de a -i conștientiza în legătură
cu rolul și importanța luptei anticorupție și ce impact major are un asemenea demers asupra
vieții fiecăruia dintre noi.

4.5.2. Activitatea de testare a integrității lucrătorilor M.A.I.
Conform O.M.A.I. nr. 256/2012 privind procedura de testare a integrității profesionale
a personalului minist erului, pe parcursul anului 2015 , lucrătorii D.G.A. au efectuat un număr
de 87 teste de i ntegritate profesională dintre care 75 au avut rezultat pozitiv adică lucrătorii
M.A.I. testați au refuzat ofertele investigatorilor sub acoperire dând dovadă de integritate
profesională iar în 12 cazuri cu rezultatul a fost negativ, atunci când angajații ministerului au
acceptat sumele de bani sau foloasele necuvenite pentru a nu -și îndeplini atribuțiile de
serviciu. În cadrul acestor teste au fost vizați 94 funcționari ai ministerului . Totodată în cazul
testelor de integritate cu rezultat negativ au fost sesizate s tructurile parchetelor. Testările
efectuate au vizat în principal lucrători ai ministerului care își desfășurau activitatea în
domeniile care au prezentat vulnerabilități în ceea ce privește comiterea unor fapte de
corupție.

Total teste Teste pozitive Teste negative Funcționari testați
2012 102 86 (84,3%) 16 (15,7%) 124
2013 113 103 (91,2%) 10 (8,8%) 126
2014 137 133 (97,1%) 4 (2,9%) 148
2015 87 75 (86,2%) 12 (13,8%) 94

După cum putem observa din cadrul tabelului de mai sus deși nu s -a făcut un progres
în ceea ce presupune volumul testelor efectuate, este foarte evident rezultatul testărilor

35
negative care se apropie de 14% în condițiile în care pe parcursul anilor precede nți la acest
capitol s -a putut observa un progres considerabil ca urmare a eforturilor depuse în cadrul
acțiunilor cu caracter preventiv.

4.5.3. Activități de Cercetare penală
Prin acțiunile derulate în acest sens, poliția judiciară din cadrul D.G.A. a fo st parte
integrată, în instrumentarea unor dosare grad foarte ridicat de complexe și a fost necesară
utilizarea unor mijloace moderne de probare a faptelor de corupție aceste lucruri s -au realizat
sub directa coordonare a D.N.A. , D.I.I.O.T. și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție , sau structurilor teritoriale ale acestora.
În Raportul Comisiei Europene în cadrul MCV, sunt menționate progresele făcute de
polițiștii din cadrul D.G.A. care în ultimii ani au arătat un real pro gres în ceea ce presupune
munca de cercetare penală după cum urmează în rândurile de mai jos :
„Progresele constatate în raportul din 2015 în ceea ce privește instrumentarea și
urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel inferior au continuat, în spe cial în ceea ce
privește activitatea procurorului general și a Direcției Generale Anticorupție din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne.” (conf. Raport M.C.V.)
Din punct de vedere statistic în cursul anului 2015 , au fost efectuate cercetări penale și
s-au înaintat spre parchete un număr de 3 003 dosare penale , dintre acestea, 1 467 de dosare
au fost prin sesizare din oficiu iar celelalte 1 536 dosare au fost atribuite pentru efectuarea de
cercetări de la structurile parchete lor.

Total Dosare Penale Dos. prin sesiz. proprie Dos. prin sesiz. parc.
2012 3 020 1 365 1 655
2013 3 534 1 586 1 948
2014 2 414 1 181 1 233
2015 3 003 1 467 1 536

Pe parcursul anului 2015 în baza probelor obținute în cazul a 2 471 dosare a fost
dispusă începerea urmăririi penale de către procurori. Cele mai multe dosare au fost
înregistrate de către parchetele teritoriale, în număr de 1 926 dosare penale, în cadrul
Direcției Naționale Anticorupție a fost dispusă începerea urmăririi penale fată de 477
de dosare iar restul de 68 s -au aflat în cadrul D.I.I.C.O.T. În tabelul de mai jos am

36
ilustrat cifrele pe care Polițiștii din cadrul D.G.A. le -au avut pe parcursul ultim ilor 4
ani, iar progresul menționat și de Raportul M.C.V. este unul foarte evident în ceea ce
privește efortul depus în munca de cercetare penală.
Anul Total dos. Î.U.P. D.N.A. D.I.I.C.O.T. Parc. terit.
2012 576 77 499
2013 636 123 16 497
2014 1 023 185 35 805
2015 2 471 477 68 1926

În urma rechizitoriilor emise de către procurori în cadrul dosarelor penale pe
care aceștia le -au avut în lucru, în cazul a 41 de dosare s -au realizat acorduri de
recunoaștere a vinovăției de către inculpați din totalul de 403 de dosare penale.
În ceea ce privește numărul persoanelor inculpate pe parcursul anului 2015, un
număr de 1 526 persoane au fost inculpați iar dintre aceștia 249 fiind cadre ale M.A.I. Din
personalul M.A.I. care au fost inculpați un număr de 32 de persoane a reprezentat personal
angajat in funcții de management iar restul de 217 având funcții de execuție.
Anul Total inculpați cadre M.A.I. inculpate
Fcț. de cond. Fcț. de execuție
2012 1 726 31 316
2013 1 185 51 208
2014 1 603 31 205
2015 1 526 32 249

În această ordine de idei un studiu statistic realizat de lucrătorii din cadrul D.G.A. în
care s -a prezentat ponderea personalului M.A.I. în raport cu personalul inculpat are
următoarele valori după cum sunt ilustrate grafic în tabelul de mai jos :

0,16 0,19 0,17 0,18
0 0,1 0,2
2012 2013 2014 2015 Personal MAI inculpat
Personal MAI inculpat

37
4.5.4. Buget și finanțare
În anul 2015 , Direcției Generale Anticorupție i -a fost atribuită în cadrul bugetului o
sumă de 61 850 000 lei, care a cheltuit în întregime după cum urmează :

– Cheltuieli de personal au reprezentat 53 100 000 lei;
– Cheltuieli cu bun uri și servicii au reprezentat 4 200 000 lei;
– Cheltuieli aferente programelor cu finanțare nerambursabilă post-aderare au reprezentat
750 000 lei;
– Cheltuieli în cadrul proiectelor cu fina nțare din fonduri nerambursabile 1 950 000 lei;
– Cheltuieli de capital au reprezentat 1 850 000 lei.
În anul 2015 D.G.A. a fost parte a unor proiecte care au primit finanțare din afara
bugetului de stat care s -au desfășurat în colaborare cu o serie de O.N.G. -uri care militează
împotriva corupției și pentru integritate în deontologia profesională.
În această ordine de idei Direcția Generală Anticorupție a fost implicată în 4 proiecte
în cursul anului 2015 care au însumat în total aproximativ 1 400 000 de euro. D.G.A. în 2
dintre aceste proiecte a a vut calitatea de coordonator. Unul dintre aceste proiecte are rol de
cercetare și se numește: „Dezvoltarea de noi metode procedurale pentru utilizarea și protecția
avertizorilor de integritate, informatorilor și colaborator ilor în investigarea corupției”
finanțarea în cadrul acestui proiect a fost făcută de către Comisia Europeană prin Programul
ISEC, iar bugetul care a fost atribuit acestui proiect a fost de aproximativ 250 000 euro.
În cadrul celui de -al doilea proiect derulat de către a această instituție pe parcursul
anului 2015 au fost cheltuiți aproximativ 90 000 de euro și a avut ca scop dezvoltarea
profesională a cadrelor D.G.A. Proiectul „Instruire pentru ofițerii D.G.A. în uti lizarea tehnicii
speciale audio – video”, a fost finanțat cu ajutorul programului OLAF Hercule II .
În cadrul celorlalte 2 proiecte în care aceasta instituție a fost implicată în cursul anului
2015, D.G.A. a avut statutul de partener. Cele 2 proiecte însume ază împreună o finanțare de
aproximativ 1000 000 de euro și au ca scop omogenizarea relațiilor dintre această instituție și
cetățeni, dar totodată își propun să conștientizeze cât mai multe persoane de importanța
colaborării între ei și instituțiile statul ui.
În altă ordine de idei la Comisia Europeană se află în așteptare alte 2 proiecte care
vizează exercițiul bugetar 2014 -2020 și care însumează în total aproximativ 370 000 de euro.

38
4.6. Concluzii
Doresc să concluzionez amintind de managerii care au av ut un rol foarte important în
implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012 -2015 care au ocupat funcția de
Director general în această perioadă de referință. La conducerea Direcției Generale
Anticorupție începând cu anul 2010 sa aflat Domnul Chestor Principal de Poliție, Dr. Arion –
Țigănașu Jănică care și -a încetat activitatea în anul 2016, iar pe o scurta perioadă de 3 luni,
între 03.12.2013 și 03.02.2014 funcția a fost preluată sub formă de interimat de către
Comisarul șef de Poliție Dănilă Dan.
În continuare doresc să faptul că la baza rezultatelor pozitive înregistrate la sfârșitul
implementării strategiei naționale în ceea ce privește combaterea corupției un rol decisiv a
fost cel al bugetelor atribuite din fondurile statului către Direcția Ge nerală Anticorupție.
Bani alocați bugetului D.G.A. din fondurile de stat
În anul 2012 s -au alocat 48 152 000 lei
În anul 2013 s -au alocat 59 027 000 lei
În anul 2014 s -au alocat 62 168 000 lei
În anul 2015 s -au alocat 61 850 000 lei În continuare doresc să prezint prin
intermediul a unui grafic pentru a
înțelege mai bine ce reprezintă acești
bani care au fost cheltuiți în vederea
combaterii faptelor de corupție și în
interesul cetățenilor.

În acest grafic avem ilustrat un raport între sumele bugetate de către stat către D.G.A.
și totodată numărul dosarelor penale înaintate spre soluționare de către instanță, în care au
fost făcute acte de cercetare penală de polițiști din cadrul D.G.A. în perioada 2012 -2015.
Deci pentru a crește calitatea unor servicii din domeniul public este necesară în primul
rând o finanțare corectă, coerență managerială, cheltuire responsabilă a banului public și nu
în ultimul rând o viziune de succes. 0 500 1000 1500 2000 2500 3000
2012 2013 2014 2015 Total dos. Î.U.P.
Buget

39
BIBLEOGRAFIE
1) Emilian Baciu, Corupția Românească un pericol național , Editura Universității din
Pitești, 2003, ISBN: 978-973-690-139-3

2) Neculai Cârlescu, Evaziunea fiscală: comentarii și exemple practice, Editura CH
Beck, 2015 ISBN: 978 -606-180-476-4

3) Cristina Covaci Voicu, Economia subterana din Romania. Contextualizare și analiza
Bucuresti : Editura ASE , 2015. ISBN: 978-606-505-883-5

4) Elena Alina Tariceanu , Prostitutia: politici si practici. În cine d ăm cu piatra?, 2014,
Editura Polirom , Iasi ISBN: 978 -973-464-191-8

5) Pitulescu Ion, Al treilea război mondial : Crima organizată, Editura National, 1996,
București, ISBN: 973-977-683-3

6) Adrian Majuru, Prostituția între cuceritori și plătitori, Editura Paralela 45, 2007,
ISBN: 978 -973-470-098-1

7) Georgiana Tudor , Infracțiunea de contrabandă, Editura Hamangiu , 2011, ISBN: 978-
606-522-664-7

8) Legea nr. 218/2002 , privind organizarea și funcț ionarea Poliției Româ ne

9) Legea nr. 241/ 2005 , pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

10) Legea nr. 286 /2009, Titlul V, Capitolul I, art. 289 -295, Infracțiuni de corupție

11) H.G. nr. 652/2009 , privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției

12) O.M.A.I. nr. 86/ 2013 privind organizarea și desfășurarea activităților de prevenire a
corupției în cadrul Ministerului Afacerilor Interne

13) O.M.A.I. nr. 256/2012 privind procedura de testare a integrității profesionale a
personalului ministerului

14) www. wikipedia.org
15) www. politiaromana.ro
16) www. mai -dga.ro
17) www. pna.ro
18) www. just.ro
19) www. integritate.eu
20) www. ziare.com
21) www. anpc.gov.ro
22) www. decalex