CAPITOLUL 1. Considerații generale ………………………….. ………………………….. ………. 4 1.1 Obiectivul proiectului și… [623429]

Șerban Mihai
2 CUPRINS
CAPITOLUL 1. Considerații generale ………………………….. ………………………….. ………. 4
1.1 Obiectivul proiectului și principalele probleme propuse a fi rezolvate …………… 4
1.2.1 Organigrama deposit de materiale ALVVIMAR COMIPLEX ……………… 10
1.2.2 Obiect de activitate ………………………….. ………………………….. ………………… 11
CAPITOLUL 2. Audit de evaluarea confarmării cu legislația ………………………….. …. 20
2.1. Metoda de auditare ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
2.1.1 Scopul metodei ………………………….. ………………………….. ………………………. 21
2.1.2 Structura metodei ………………………….. ………………………….. …………………… 22
2.2 Structura fișelor și modul de utilizare ………………………….. ………………………….. 25
2.2.1 Circulație, riscuri orizontale și verticale ………………………….. ………………… 26
2.2.2 Protecția colectivă și individuală ………………………….. ………………………….. 27
2.2.3 Organizarea primului ajutor ………………………….. ………………………….. …….. 28
2.3 Metodă de evalu are a conformării cu cerințele legale ………………………….. ……. 30
2.3.1 Structura fișelor și modul de utilizare ………………………….. ……………………. 31
CAPITOLUL 3. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 50
3.1 Politica de Mediu ………………………….. ………………………….. …………………………. 51
3.1.1 Politica de Mediu a S.C. ALVVIMAR COMIMPEX S.R.L …………………. 51
3.1.2 Aspecte legislative referitoare la protectia mediului. Cadrul legislativ …… 53
3.2 Cerinte ale sistemului de management de mediu (smm) ………………………….. … 55
3.2.1 Politica de mediu ………………………….. ………………………….. ……………………. 55
3.3 Procedura de mediu ………………………….. ………………………….. ………………………. 58
3.3.1 Scop, domeniu de aplicare ………………………….. ………………………….. ……… 58

Proiect de Dizertație
3 3.3.2 Responsabilitati ………………………….. ………………………….. ……………………… 59
3.4 Descrierea procesului ………………………….. ………………………….. ……………………. 60
3.4.1 Activitatile supuse controlului operational in cadrul SC ALVVIMAR
COMIMPEX SRL PITESTI ………………………….. ………………………….. ……………. 62
3.5 Raport privind conformitateacu ceri ntele legale si alte cerinte de mediu ………. 67
CAPITOLUL 4. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 70
4.1. Descrierea locului de munca pentru care s -a facut evaluarea. …………………….. 70
4.2 Pre zentarea metodei de evaluare. ………………………….. ………………………….. ……. 71
4.3. Evaluarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala pentru
stivuitorist ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 80
4.3.1. Factorii de risc identificati ………………………….. ………………………….. ……… 80
Nivelurile partiale de risc pe factori de risc ………………………….. ……………………….. 86
4.4. Fisa de masuri propuse pentru locul de munca nr.1 ………………………….. ………. 87
4.4.1. Concluzii: ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 89
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 92

Șerban Mihai
4

CAPITOLUL 1. Considerații generale

1.1 Obiectivul proiectului și principalele probleme propuse a fi rezolvate

Scopul proiectului este de a îmbunătăți din punctul de vedere al secur ității și
sanatății în muncă noțiunile de audi t, mediu și sănătate si securitate în muncă la SC
ALVVIMAR COMIMPEX SRL . Astfel am realizat o evaluare de risc pentru unul din
posturile de lucru . După realizarea evaluării de risc, mai exact cunoașterea tuturor
riscurilor aferente procesului de muncă, pentru îmbunătățire am lua t o serie de măsuri
de prevenire și protecție pentru fiecare risc în parte. Evaluarea de risc am realizat -o
prin metoda I.N.C.D.P.M., metodă prezentată în capitolul 4 .
Tema proiectului este „ Auditul securității și sănătății în muncă și evaluarea
riscurilo r la SC ALVVIMAR COMIMPEX SRL ” în condițiile respectării normelor de
securitate și sănătate în muncă”.
Evaluarea de r isc va fi realizată în cadrul depozitului de materiale , locul de munca
„Stivuitorist ”.

Proiect de Dizertație
5

1.2 Prezentarea organizatiei
SC ALVVIMA R COMIMPEX SRL dorește să fie recunoscută ca element de
referință, pentru excelentă în calitate în domeniile în care activează, cu orientare
mereu deschisă spre nevoile reale ale consumatorului. Este convingerea noastră că
succesul și performanța se realiz ează nu doar prin oferirea de servicii de calitate ci,
mai ales, prin construirea unor relații și parteneriate financiare de lungă durată cu
clienții noștri. Fiecare obiect de activitate al firmei se străduiește permanent să ofere
produse și servicii la st andarde înalte, la cel mai bun raport calitate -preț, urmărind în
același timp, fiecare dintre ele, să devină lider de piață în domeniile unde își
desfășoară activitatea.
VIZIUNE:
Să devenim o organizație dinamică și puternică, respectată pe plan local, național și
internațional.
VALORI:
1. Respectul pentru oameni
Oamenii sunt centrul afacerii noastre. Plecând de la principii solide de etică,
întotdeauna dăm dovadă de corectitudine, tact profesional, loialitate, integritate atât
față de partenerii ex terni cât și față de partenerii interni.
2. Pasiunea pentru excelență
Căutăm să fim cei mai buni prin calitate, stimulând permanent inovația și
recompensand performanța.
3. Spirit de echipă
Considerăm că succesul poate fi atins numai prin muncă în echi pă. Angajații
Alvvimar se implică în mod activ și entuziast în crearea unui mediu de lucru dinamic
și plăcut care să ducă la atingerea obiectivelor propuse.
4. Leadership

Șerban Mihai
6 Modul în care ne conducem afacerea este bazat pe abordarea deschisă, pe
mentalita tea de învingător, pe curajul de a face schimbări și pe asumarea de
responsabilitate pentru acțiunile și deciziile noastre.
5. Durabilitate
Este convingerea noastră că succesul este rezultatul construirii unor relații de lungă
durată, atât cu parteneri i externi cât și cu partenerii interni.
SLOGAN:
„Intotdeauna deschiși!"
SC ALVVIMAR COMIMPEX SRL
“ Fara creștere continuă și progres, cuvinte precum îmbunătățirea, atingerea
obiectivelor și succesul nu au sens.” (Franklin)
Viziunea fără acțiune e m ai degrabă un vis.
Acțiunea fără viziune e pierdere de timp.
Viziunea și acțiunea, corelate, pot schimba lumea.
In anii 2009 -2010 , perioada de criză economică a fost gestionată cu prudență și
optimism, fapt care a determinat menținerea pe piață la acela și nivel.
In anul 2008 Cifra de afaceri a fost de peste 40 000 000 Ron, iar investițiile au fost
de aproximativ 22 000 000 Ron.
Principalele investiții realizate au fost:
 Modernizarea depozitului din Bascov (B -dul Nicolae Bălcescu, nr. 15) prin
mărirea zonei de depozitate, prin amenajarea unui magazim modern și
deschiderea unui Showroom de amenajări interioare și exterioare cu o suprafaa
de 130 mp;
 Reamenajarea și modernizarea depozitului de la Stefanesti prin construirea unei
hale cu pod rulant;
 Moder nizarea condițiilor pentru angajați: sală de mese, dușuri, vestiare;
 Achiziție și implementare program informatic nou;
 Înnoire parc stivuitoare și parc auto;
 Construirea și deschiderea unei spălătorii proprii.
Din punct de vedere al resurselor umane, n e-am axat foarte mult pe construirea
echipei și am avut ca linii de acțiune: atragerea de angajați cu potențial, integrarea
rapidă a noilor angajați ș i consolidarea echipei numărul angajaților a ajuns la 180.

Proiect de Dizertație
7 La începutul anului 2007 ne-am extins activita tea prin dezvoltarea departamentului
de amenajări interioare și exterioare, care oferă clienților materialele și manoperă,
precum și prin abordarea pieței din București.
Deoarece avem o politică de îmbunătățire continuă a eficacității proceselor
sistemulu i de management al calității, ALVVIMAR a obținut certificatul pentru
implementarea Sistemului de Management al Calității ISO 9001/2001. Firma a
investit în jur de 400 000 de Euro. O investiție majoră a fost reprezentată de
amenajarea sediului central și a Showroom -ului de Amenajări Interioare în Pitești,
strada Frații Golești, nr.14, unde clienții beneficiază de consultanță tehnică gratuită,
de serviciul de colorare computerizată pentru vopsele lavabile și tencuieli cu o mașină
de colorat performantă.
S-a urmărit, de asemenea, dezvoltarea și eficientizarea structurii firmei prin analiza
posturilor, prin dezvoltarea unei forțe de vânzări puternice, prin crearea de noi
departamente și prin pregătire a permanentă a capitalului uman s -a ajuns la un numar
de 150 de angajați. O altă axă importantă de investiții a fost reprezentată de
modernizarea parcului auto, extinderea și modernizarea depozitelor.
Anul 2006 aduce o crește re a numărul ui parteneriatelor cu marii producători de
materiale de construcții. Am avut un număr de peste 5.000 de clienți, printre care se
numără cele mai mari companii de construcții din Argeș. Numărul angajaților ajunge
la 140, se dezvoltă și se diversifică parcul auto.
In anul 2005 S.C. ALVVIMAR COMIMPEX S.R.L. dezvoltă noul Depozit pent ru
Materiale de Construcții din zona Bascov -Serelor prin construirea unei hale metalice
necesară desfășurării activității de Comerț. Prin diversificarea gamei de materiale de
construcții comercializate, Compania s -a impus pe piața locală și națională ca un a din
cele mai importante firme de profil. Tot în 2005, Compania își mărește spațiile de
depozitare prin achiziționarea unor suprafețe importante de teren. Cifra de afaceri pe
2005 a fost de aproximativ 240 de miliarde lei, iar numărul angajaților la finel e anului
a fost de 102 persoane.
La finele anului 2004 c ompania a înregistrat o cifră de afaceri de 185 miliarde lei și
un număr de 53 de angajați.
In anul 2002 a început investiția pe terenul de la Stefanesti, constând atât în
construirea unei hale meta lice industriale de depozitarea pentru mărfuri cât și a unor
birouri, spații de cazare, vestiare și dușuri pentru angajați. Ca urmare a dezvoltării,
rezultatele financiare au crescut pe măsură, la finele anului 2002 înregistrându -se o
cifră de afaceri de 1 10 miliarde lei. Pe lângă activitatea principală de comercializare a
materialelor de construcții, Compania și -a extins obiectul de activitate, orientându -se
către efectuarea unor lucrări având ca materie prima inoxul cât și montarea de sisteme
de învelitor i pentru construcții.

Șerban Mihai
8 Fiind în plină dezvoltare in anul 2000, acționarii S.C. ALVVIMAR COMIMPEX
S.R.L., decid achiziționarea unei suprafețe de 1.800 mp. teren în zonă Stefanesti,
pentru deschiderea unui nou punct de lucru. Cererea mare de materiale de con strucții
a impus creșterea personalului angajat în anul 2000 la 25 de angajați.
In 1998 infrastructura c ompaniei se dezvoltă prin construirea unor spații pentru
birouri și a unui magazin de desfacere a materialelor de construcții de uz general. Tot
în anu l 1998, Compania achiziționează o suprafață de 7.700 mp în zonă Bascov -str.
Serelor. Ca rezultat financiar la finele anului 1998 s -a obținut o cifră de afaceri
aproximativ 8,5 miliarde lei.
Ca urmare a activității desfășurate și a rezultatelor pozitive ob ținute in 1997 ,
acționariatul a hotărât extinderea suprafeței de depozitare, lucru realizat prin creșterea
spațiului închiriat, astfel încât la finele anului exista o suprafață de aproximativ 1000
mp și un număr de opt angajați.
Anul 1994 este a nul în ca re își începe activitatea în zona Bascov prin închirierea
unei suprafețe de 200 mp. Societatea a avut inițial trei angajați. Pe suprafața închiriată
au fost amenajate primele spații de depozitare și comercializare a materialelor de
construcții.
Ca urmare a intensei activități din ultimii ani, depozitele ALVVIMAR sunt printre
primele alegeri pentru cumpărătorii de materiale de construcții din Argeș. Acoperirea
firmei noastre cuprinde în acest moment 12 județe din România, ce au un mare
potențial economic și unde sectorul construcțiilor este într -o continuă evoluție: Argeș,
Brașov, Prahova, Dâmbovița, Ilfov, București, Giurgiu,Teleorman, Dolj, Gorj, Olt,
Vâlcea.
Facem clienților noștri următoarea promisiune: alegerea d umneavoastră de a
colabora cu S.C. ALVVI MAR COMIMPEX S.R.L. va fi răsplătită printr -o experiență
plăcută și profitabilă.
Cifrele spun totul despre încrederea clienților noștri…

Proiect de Dizertație
9

Fig. 1.1 Cifră de afaceri

Șerban Mihai
10

1.2.1 Organigrama deposit de materiale ALVVIMAR COMIPLEX

Fig 1.2 Organigram ă Alvvimar Comimpex

Proiect de Dizertație
11

1.2.2 Obiect de activitate
Activitatea principală a S.C. ALVVIMAR COMIMPEX S.R.L. este comercializarea
materialelor de construcții și amenajări,precum și prestarea serviciilor de manoperă în
domeniul const rucțiilor: construcții și amenajări, sisteme de aco periș, confecții inox și
fier.
Compania ALVVIMAR COMIMPEX pune la dispoziția clie nților și colaboratorilor
săi:
 peste 7000 de produse necesare construcției și amenajării unei case sau unui
imobil prin 3 depozite pe raza județului Argeș și o rețea extinsă de agenți de
vânzări;
 montarea confecțiilor din inox și fier (balustrade, scări, copertine, mobilier etc.)
produse în hala proprie d e pe str. Serelor, FN, Bascov;
 montarea sistemelor de acoperișuri (înv elitori, ferestre de mansardă, panouri
solare, jgheaburi și burlane) cu echi pe specializate și autorizate;
 realizarea de construcții, amenajări interioare și termoizol ații cu echipele
specializate;
 produse de calitate de la furnizori de top -Holcim, Wiene rberger, Xella, Daw
Benta, Adeplast, Ruukki, Bramac, etc -pentru care su ntem distribuitori
principali;
 transportul și descărcarea materialelor la clienți se realizează cu mașini de 3.5 t,
10 t, 20 t și mașini cu macara;
 consultanți de vânzări mere u la dis poziția dumneavoastră.
Suntem convinși de importanța clientului în derularea activității companiei noastre,
fiind permanent orientați spre satisfacerea nevoilor acestuia și oferindu -i o gamă largă
de servicii suplimentare:
 Asistență și consultant gratuit ă;
 Garanție la materiale și manoperă;
 Transport gratuit;
 Colorare automanta.
ALVVIMAR COMIMPEX înseamnă:
 cele mai mari depozite de materiale de construcții din Argeș;
 o echipă de profesioniști cu experiență;
 cele mai bune oferte de materiale, acoper iș, inox și fier forjat;
 o rețea extinsă de parteneri în 11 județe din România;

Șerban Mihai
12  parteneriate de lungă durată cu cei mai puternici producători de materiale de
construcții din România;
 produse și servicii la prețuri competitive.
Vă oferim:
 servicii d e cea mai bună calitate, atestate de standardele în vigoare;
 asistență și consultanță gratuită -beneficiem de o lungă experiență în domeniul
construcțiilor și de un vast portofoliu de clienți;
 garanție pentru montaj învelitori și lucrări de inox / fier (e chipe autorizate);
 transport gratuit în Argeș -dispunem de o flotă de camioane de toate capacitățile;
 oferte speciale în fiecare lună.
Oferim clienților noștri posibilitatea de a veni la oricare din cele 3 depozite de
materiale de construcții din Argeș, care au o suprafață totală de aproximativ 25.000
mp și sunt situate în:
1. Stefanesti -Șoseaua Națională București -Pitești, nr.100;
2. Pitești -Str. Nicolae Bălcescu, nr. 15;
3. Bascov -Str. Serelor, nr. 35;
În aceste depozite de materiale de constr ucții comercializam aproximativ 7.000 de
produse necesare construirii și amenajării unei case sau unui imobil de la temelie până
la ultimele amenajări exteioare. Deoarece dorim să oferim clienților noștri calitate,
materialele de construcții sunt de la de la cei mai mari producători din România.
Iată câteva dintre aceste produse:
 Materiale pentru amenajări
 Materiale pentru zidărie
 Materiale pentru izolații
 Materiale lemnoase
 Materiale feroase
 Materiale pentru învelitori
 Materiale chimice pentru cons trucții
 Obiecte sanitare -Belform
Alvvimar activează în: Pitești, București, Vâlcea, Slatina, Craiova.
Tablă cutată, tablă tiglata, tablă tip țiglă prin Alvvimar în: Pitești, București, Vâlcea,
Slatina, Craiova. Alvvimar vă oferă atât materialele necesar e pentru un sistem de
acoperiș, cât și montarea acestuia cu echipe specializate, alături de asigurarea unei
garanții extinse.

Proiect de Dizertație
13 Deoarece vă oferim un sistem de acoperiș complet, la noi veți găsi și panouri solare
de la Roto, ferestre de mansardă (Fakro, Rot o, Velux), coșuri de fum (Schiedel),
jgheaburi și burlane, accesorii de prindere și etanșare etc. Garanția de la producător de
la 10 la 50 de ani -în funcție de sistemul de acoperiș pentru care ați optat -se acordă
numai dacă montajul se execută cu o echipă autorizată. Firma noastră vă pune la
dispoziție 7 echipe specializate și autorizate, care au o vastă experiență în montarea
tuturor tipurile de sisteme de acoperiș, și vă oferim 2 ani garanție la montaj.
Standardele noastre de calitate cuprind următoarele servicii:
 consultanță în alegerea sistemului de acoperiș potrivit casei;
 asistență tehnică pentru montaj;
 realizarea montajului sistemului de acoperiș.
 realizarea montajului sistemului de acoperiș.
Pentru alegerea sistemului de acoperiș vă punem la dis poziție câteva informații
despre producătorii pe care îi reprezentăm:
 Ruukki
 Bramac
 Gerard
 Viking
 Tondach
 Tegola
Realizăm confecții din inox și fier în propria hală de producție -situată în Bascov, str.
Serelor nr. 35 și oferim clienților noștri serv iciile următoare: consultanță tehnică
gratuită, design personalizat, transport, montajul și finisajul confecțiilor.
Personalizarea lucrărilor se face în funcție de specificațiile, de dorințele clientului,
de spațiul pe care acesta îl are la dispoziție și de stilul amenajării.
Inoxul este un material ce denotă stil și eleganță, se îmbină ușor cu sticlă, lemnul și
policarbonatul, este ușor de întreținut și durează în timp. Deoartece dorim să vă
oferim cea mai bună calitate, folosim inox alimentar de It alia AISI 304 și oferim
declarații de conformitate pentru lucrare și materiale. Garanția la inox este de 10 ani.
Specialiștii noștri execută din inox: balustrade pentru interior și exterior, scări cu
trepte din lemn, copertine din inox și policarbonat, mob ilier, elemente decorative,
mobilier special pentru firmele din industria alimentară.

Șerban Mihai
14

Fig. 1. 3 Mână curentă din inox
Confecțiile din fier conferă spațiului un farmec deosebit, relaxat și rustic, iar în
cazurile când este asociat cu natură (inprejmuirea curții, elemente de decor în grădină
etc.), aceste elemente se completează reciproc. Dacă vă plac locațiile vechi și vă doriți
ceva asemănător, puteți alege copertina din fier combinată cu elemente de fier forjat și
policarbonat, c are, plasată la intrarea în casă, asigură protecția împotriva intemperiilor
vremii și îi da o notă de elegant clădirii.
Specialiștii noștri execută din fier -oțel laminat (S 235), cu o concentrație de carbon
scăzută -combinat cu elemente de fier forjat: p anouri de gard, porți auto și pietonale,
copertine, balustrade de interior și exterior, mobilier, decorațiuni etc. Fierul este
vopsit în câmp electrostatic și se poate combina cu lemn (treptele, mâna curentă),
policarbonat (diverse culori) și inox satinat.

Fig. 1.4 Poartă din fier forjat

Proiect de Dizertație
15
În vederea întreținerii fierului forjat pe termen lung, tehnologia modernă vine cu o
nouă soluție, care nu numai că protejează produsul, dar îi dă și un aspect estetic
deosebit. Este vorba de o vopsea, ale cărei nuanțe disponibile sunt: patină aur, patină
cupru, patină aur bronz, patină verde și patină argint. Astfel, fierul forjat beneficiază
de o protecție îndelungată în orice condiții atmosferice.
Lucrările noastre se regăsesc în numeroase locații pu blice, iar prin numărul acestora
am reușit să ne impunem pe piața din zonă:
 în Argeș: Piața Smârdan, Piața Primăriei Pitești, Sediul Hidroconstrucția,
Central Plaza, Showroom -uri (Skoda, Audi, Daewoo, Toyota, KIA), Cartierul
rezidențial Brătieni din Stefa nesti, filialele BRD, BCR, CEC.
 în București: Showroom Mercedes, Vitantis Sopping -Center, Complex Miorița .
 în Ploiești: Sho wroom Peugeot.
Avem o politică de îmbunătățire continuă a eficacității proceselor sistemului de
management al calității. De acc ea, în 2007 am obținut certificatul pentru
implementarea Sistemului de Management al Calității ISO 9001/2001, iar în 2009 s -a
obținut certificarea Sistemului de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale,
în conformitate cu standardul ISO 18001 și Sistemului de Management de Mediu, în
conformitate cu standardul ISO 14001.

Fig. 1.5 Certificare ISO
Politica firmei noastre este îmbunătățirea continuă a eficacității proceselor
sistemului de mana gement al calității în scopul d e a dev eni o societate dinamică și
performanță , respectată pe plan loc al, național și internațional.
Satisfacerii cerințelor clienților prin:
 oferirea de produse și servicii la standarde de calitate,
 respectarea termenelor solicitate,
 asigurarea unui ava ntaj concurențial prin red ucerea costurilor serviciilor.

Șerban Mihai
16 Pentru realizarea acestei politici conducerea solicită implicarea totală a fiecărui
salariat din societate, dovedind că suntem: întotdeauna deschiși!
1.2.3 Program pregatire personal nou angajat se prezintă în tabelul 1.1
ORA MATERIAL
8:00 –
8:30 Prezentarea unitatii
Activitatile principale desfasurate in unitate si prezentarea fluxurilor tehnologice
Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii si principalele masuri de
prevenire
Regulamentul de ordine interioara
8:30 –
8:50 Prezentarea generala a sistemului legislativ in domeniul securitatii muncii in ceea ce priveste
continutul si domeniul de aplicare
Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă
Normele me todologice de aplicare a L319/2006(HG 1425/2006)
Instructiuni proprii de securitate a muncii
Codul muncii – 2003, cu referire la prevederile de securitate si sanatate in munca
Cerinte minime de securitate
Primul ajutor
Consecințele posibile ale necunoașt erii și nerespectării legislației de securitate și sănătate în muncă;
Riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specifice unității;
8:50 –
9:50 Organizarea securitatii muncii la nivelul angajatorului(L319/2006; HG 1425/2006)(CCM; RI)
Obligati ile angajatorilor
Obligatiile si drepturile angajatilor
Organizarea compartimentului de securitate a muncii
Organizarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca
Asistenta medicala asigurata personalului angajat prin serviciile medicale de medicina m uncii
Instruirea personalului in domeniul securitatii muncii
Drepturile acordate angajatilor (CCM; RI)

Proiect de Dizertație
17 Tabel 1.1

9:50 –
10:00 PAUZA
10:00
–
10:30 Structura sistemului de munca: executant, mijloace de productie, sarcina de munca, mediul de
munca
10:30
–
10:45 Locu ri de munca cu pericol deosebit si iminent de accidentare
10:45
–
11:00 Semnalizarea de securitate/sanatate
11:00
–
11:50 Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de protectie a muncii
Evenimente, a ccidente de munca si boli profesionale – terminologie, cunoasterea obligatiilor de catre
angajati si angajatori in cazul producerii
Raspunderea juridica a personalului angajat in functie de atributiile pe care le are prin decizii in
domeniul protectiei muncii
11:50
–
12:00 PAUZA
12:00
–
13:00 Masuri tehnico -organizatorice de prevenire, alarmare, interventie, privind acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor.
13:00
–
13:50 Studiu individual al materialelor prezentate si a legislatiei
13:50
–
14:00 PAUZA
14:00
–
15:00 Studiu individual al materialelor prezentate si a legislatiei
15:00
–
15:50 Testare prin completarea testului tip grila

Șerban Mihai
18 1.2.4 Programa anuală de instructaj de securitate și sănătate în muncă pe luni /
meserii / activități se prezintă în tabelul 1.2
Tabel 1.2 Programa anuala de instructaj
Nota : Dupa fiecare instructaj se va proceda la verificarea cunostintelor de SSM,
prin testar ea personalului angajat.
 Tematica lunara de instructaj poate fi completata cu instructiuni adaptate tipului
de activitati realizata in luna respectiva.
 Tematica lunara de instructaj va fi predata santierelor impreuna cu instructiunile
de SSM la care se fa ce referire.
 Instructajul periodic se face de catre conducatorul locului de munca (inginer,
maistru, conducator loc munca).
 – Durata instructajului periodic va fi de minim 2 ore / luna si constituie parte
componenta a programului de munca.
 Calificarea pers onalului. Autorizarea interna si externa a personalului .
 Autorizarea inte rna.
Nr.
Crt Meserie /
Functie /
Activitate Forma de pregatire LUNA
Ian Feb Mar Ap Mai Iun Iul Au Sep Oc No De
Coordonatorii
locurilor de
munca –
TESA Instructaj de pregatire /insruire
semestrial
Pregatirea
celorlalte
categorii de
personal Insructajul lunar pentru
formare/
constientizare
– macaragii –
stivuitoristi –
legator i de
sarcina
– sudori
– conducatori
auto
PROGRAM INSTRUIRE/FORMARE/TESTARE -PRIMUL AJUTOR -SALVATORI
Personal
desemnat instruie/formare/testare test
alte categorii
de personal instruie/
INSTRUIRE EXTERNA
Coordonatorii
locurilor de
munca/resp
onsabili
SSM Cursuri formare SSM

Proiect de Dizertație
19 Categorii profesionale de personal care trebuie sa indeplinesca cerinte de autorizare
si actele normative care le reglementeaza
Tabel 1.3 Categorii profesionale

Nr.
Crt. Profesie Activitate Proceduri standard d e autorizare Autoritatea care emite
regulamentul / data
emiterii
1. Electrician Ramuri ale industriei
altele decat producerea
si distributia de
energie electrica sau
industria miniera NSSM 65 / Legea 319 – Art. 13
Regulament pentru autorizarea
electricien ilor din punct de vedere
al securitatii si sanatatii in munca Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale /
2017
2. Macaragii Toate sectoarele de
activitate Prescriptii tehnice pentru
autorizarea personalului de
deservire a instalatiilor mecanice
sub presiu ne si a instalatiilor de
ridicat
PT R1 / 2016 ISCIR / 2016
3. Legatori de
sarcina Toate sectoarele de
activitate Prescriptii tehnice pentru
proiectarea, instalarea,
exploatarea si verificarea
macaralelor si mecanismelor de
ridicat si a dispozitivelor aux iliare
R1 – PT R1 / 2016 ISCIR 2016
4. Opreatori
autostivuitoare Toate sctoarele de
activitate PT R 3 / 2016 ISCIR 2016

Șerban Mihai
20 CAPITOLUL 2. Audit de evaluarea confarmării cu legislația

2.1. Metoda de auditare
Metod a de auditare a conformității cu prevederile legislației în domeniul securității
și sănătății în muncă are la bază metoda de evaluare a nivelului de securitate elaborată
de I.N.C.D.P.M. București. Din punct de vedere principial, metoda de evaluare a
nivelu lui de securitate corespunde cerințelor unei metode de audit, deoarece permite
aprecierea în mod sistematic a gradului de conformitate cu prevederile legislației în
vigoare.
Metoda de auditare a conformității prezentată în continuare a păstrat, parțial,
conținutul fișelor din metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. București, acestea fiind
actualizate în raport cu modificările apărute în legislație, respectiv actele normative
care transpun aquis -ul comunitar.
Cu toate acestea, metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucu rești prezintă o serie de
aspecte care, fie nu sunt relevante, fie nu corespund cerințelor unei metode de audit.
Astfel, metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. București nu oferă indicații privind
modalitatea prin care se apreciază un anumit indicator. După cum se arată în
standardul SR EN ISO 19011:2003 ale cărui cerințe pot fi extinse și la auditul în
domeniul securității și sănătății în muncă, modalitățile prin care trebuie culese
informațiile în vederea stabilirii constatărilor auditului sunt:
 analiza documen telor;
 interviuri directe cu personalul de la diferite niveluri cu responsabilități în
problematica auditată;
 observarea directă a activităților auditate.
Modul de acordare a punctajelor pentru fiecare indicator și modul de calcul al
punctajului obținut și al punctajului maxim posibil de la metoda elaborată de
I.N.C.D.P.M. București au fost modificate în sensul asigurării unei mai mari
flexibilități în aprecierea indicatorilor, a simplificării modului de calcul și a unei
adaptări mai bune la cerințele unei metode de audit.

Proiect de Dizertație
21 De asemenea, au fost concepute modele pentru raportul de acțiuni
corective/preventive și calculul nivelului de securitate/conformitate general,
documente obligatorii care trebuie să rezulte în urma efectuării unui audit de
securitate și să nătate în muncă.

2.1.1 Scopul metodei
Caracterul de proces documentat al auditului securității și sănătății în muncă
presupune efectuarea acestei activități pe baza unor documente cu rol de referință și
înregistrare a efectuării auditului. Aceste document e pot include:
 liste de verificare a criteriilor auditului;
 formulare pentru înregistrarea informațiilor (constatări ale auditului, înregistrări
ale întâlnirilor cu auditatul etc.);
 formulare pentru înregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de
neconfo rmitate, rapoarte de acțiuni corective/preventive, raportul de audit.
Metoda de audit al securității și sănătății în muncă vizează componenta auditului
securității și sănătății în muncă care se referă la conformitatea cu prevederile
legislației și are ca s cop evaluarea conformității locurilor de muncă și a ansamblului
unității cu aceste prevederi, precum și cu prevederile altor reglementări aplicabile
unității auditate.
Securitatea muncii presupune absența pericolelor de accidentare și îmbolnăvire
profesion ală în procesul de muncă. Această stare este, însă, o stare ipotetică spre care
se tinde în toate acțiunile preventive. În realitate, există niveluri de securitate a
muncii . Prin evaluarea conformității se determină:
 gradul în care criteriile auditului sun t efectiv implementate, exprimat prin
nivelul de securitate/conformitate , indicator convențional ce exprimă global
starea de securitate a muncii într -un sistem de muncă;
 eventualele neconformități față de criteriile auditului și măsurile
corective/preventi ve care trebuie luate pentru eliminarea acestor neconformități.

Șerban Mihai
22 Auditul de conformitate trebuie efectuat în cadrul analizei inițiale care precede
elaborarea și implementarea unui sistem de management al securității și sănătății în
muncă, având rolul de a s tabili situația inițială a unității din punct de vedere al
securității și sănătății în muncă și de a servi ca punct de referință pentru măsurarea și
monitorizarea performanțelor sistemului de management care se vor efectua ulterior.
De asemenea, pe parcurs ul funcționării sistemului de management al securității și
sănătății în muncă, auditul de conformitate oferă, pe lângă evaluarea gradului de
respectare a prevederilor legislației și o apreciere calitativă a eficienței elementelor
sistemului de management a l securității și sănătății în muncă. Nivelul de securitate
trebuie să constituie unul din indicatorii de performanță pe baza cărora se realizează
analiza managementului securității și sănătății în muncă

2.1.2 Structura metodei
Metoda este structurată pe t rei seturi de fișe independente:
 fișe privind riscurile generale;
 fișe privind riscurile specifice;
 fișe privind managementul securității și sănătății la nivelul unității.

Proiect de Dizertație
23
Fișele privind riscurile generale fac referire la prevederile Legii securității și
sănătății în muncă nr. 319/2006, la prevederile Normelor metodologice de aplicare a
legii (H.G. nr. 1425/2006) și la prevederile hotărârilor de Guvern care transpun
directivele europene din domeniul securității și sănătății în muncă. Metoda cuprinde
17 fișe de riscuri generale:
 I – Iluminat;
 II – Zgomot;
 III – Vibrații;
 IV – Ambianța termică;
 V – Agenți chimici;
 VI – Agenți cancerigeni și mutageni;
 VII – Agenți biologici;
 VIII – Ventilare industrială;
 IX – Echipamente de muncă;
 X – Amenajarea locului de muncă;
 XI – Amenajarea spațiilor de lucru;
 XII – Incendii și explozii;
PARTEA I
Legea SSM
nr.319/2006 și NM
Instrucțiuni
proprii
PARTEA II
Fișe privind riscuri
generale
PARTEA III
Fișe privind riscuri
specifice
HG din domeniul
SSM

LOC DE MUNCĂ
PARTEA IV
Mana gementul
securității și sănătății în
muncă
Norme
metodologice
Legea SSM
nr.319/2006

UNITATE
Fig. 2.1 Structura metodei de audit al securității și sănătății în muncă

Șerban Mihai
24  XIII – Electrosecuritate;
 XIV – Sarcinile de muncă;
 XV – Circulație, riscuri orizontale și verticale;
 XVI – Protecția colectivă și individuală;
 XVII – Organizarea primului ajutor
Fișele privind riscurile specifice fac referire la prevederi ale instrucțiunilor proprii
privind securitatea și sănătatea în muncă, precum și la aspecte facultative, cu caracter
de recomandare, rezultate din „buna – practică” în domeniu. Fișele de riscuri genera le
și fișele de riscuri specifice se utilizează ca liste de verificare în cadrul auditurilor de
conformitate efectuate la nivelul locurilor de muncă.
Fișele privind managementul securității și sănătății în muncă au la bază prevederi
ale Legii securității ș i sănătății în muncă nr.319/2006 și ale Normelor metodologice
de aplicare a legii (H.G. nr. 1425/2006) și au ca scop evaluarea gradului în care
angajatorul își îndeplinește obligațiile care -i revin în domeniul managementului
securității și sănătății în mun că, conform legislației în vigoare. Fișele privind
managementul securității și sănătății în muncă se axează pe cinci obiective de bază, și
anume:
 implicarea conducerii (fișa A);
 strategia, planurile și procedurile privind securitatea și sănătatea în muncă (fișa
B);
 consultarea salariaților (fișa C);
 identificarea, evaluarea și prevenirea riscurilor (fișa D);
 instruirea, perfecționarea și formarea personalului și propaganda în domeniul
securității și sănătății în muncă (fișa E).

Proiect de Dizertație
25 2.2 Structur a fișelor și modul de utilizare
Fișele sunt concepute sub formă de check -list-uri (liste de verificare) și sunt formate
dintr -un număr de indicatori (întrebări) care se referă la diferite aspecte ale riscului
analizat sau modul în care sunt respectate prevederile din legislație cu privire la acest
risc. Toate fișele din cadrul metodei au aceeași structură și cuprind următoarele
informații:
 codul indicatorului, format din numărul fișei și numărul de ordine al indicatorului
în cadrul fișei;
 textul indicatorului;
 modalita tea de verificare a indicatorului respectiv;
 punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;
 punctajul acordat.

Șerban Mihai
26 2.2.1 Circulație, riscuri orizontale și verticale
Criterii:
1. Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006
2. Norme meto dologice de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr .
319/2006
3. HG 971/26.07.2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate
și/sau sănătate la locul de muncă
4. HG 1091/16.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănăta te pentru locul
de muncă
5. HG 1146/30.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat
XV.1 Căile de circulație ale persoanelo r și ale produselor sunt
întreținute în mod corespunzător ? O 20 20
XV.2 Starea suprafețelor căilor de circulație este
corespunzătoare ? O 15 15
XV.3 Există o separare netă între zonele destinate circulației
persoanelor și cele destinate circulației mași nilor ? O 20 20
XV.4 Calificarea conducătorilor autovehiculelor destinate
transportului intern este corespunzătoare ? D,I 20 N/A
XV.5 Există informaț ii suficiente pentru persoanele
exterioare întreprinderii privind regulile de circulație
în întreprindere ? D 15 15
XV.6 Există balustrade la pasajele situate la înălțime ? O 20 N/A
XV.7 Persoanele care lucr ează la înălțime sunt dotate cu
echipamente individuale de protecție corespunzătoare
? D,I,O 20 N/A
XV.8 Există sisteme de prevenire a riscurilor de co liziune sau
de deranjare reciprocă a echipamentelor care lucrează
la aceeași înălțime ? I,O 15 N/A
XV.9 Calificarea operatorilor de la instalațiile de ridicat este
corespunzătoare ? D,I 20 N/A
XV.10 Instalațiile pentru transportul pe verticală sunt adapt ate
la numărul de persoane transportat ? D,I 15 N/A
XV.11 Instalațiile pentru transportul pe verticală sunt adaptate
dimensiunilor produselor transportate ? D,I 15 N/A
XV.12 Scările sunt dotate cu mână curentă ? O 15 N/A

Proiect de Dizertație
27 Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat
XV.13 Picioarele scărilor sunt d otate cu dispozitive
antiderapante ? O 15 15
XV.14 Instalațiile pentru transportul pe verticală sunt
certificate ? D,I 20 N/A
XV.15 Există semnalizări corespunzătoare (semafoare,
pictograme) ? O 15 15
XV.16 Sunt delimitate sectoarele periculoase ? O 15 15
XV.17 Există plase pentru a se evita căderea obiectelor ? O 20 N/A
TOTAL 295 120 115
Ns 95,83 % E
Constatări în timpul auditului: nu este cazul

2.2.2 Protecția colectivă și individuală
Criterii:
1. Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr.
319/2006
3. HG 1048/09.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locurile de
muncă.
4. HG 1091/16.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul
de muncă

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat
XVI.1 Există sisteme de separare între zonele cu riscuri și
cele fără riscuri ? O 15 15
XVI.2 Protecția c olectivă face parte integrantă din politica
generală de prevenire din întreprindere ? D,I 15 15
XVI.3 Lucrătorii sunt consultați la alegerea sistemelor de
protecție colectivă ? D,I 15 15
XVI.4 În planul de intervenții al întreprinderii sunt detaliate D 15 15

Șerban Mihai
28 Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat
zonele periculoase ?
XVI.5 Calitatea echipamentelor individuale de protecție este
corespunzătoare ? D,I 15 15
XVI.6 Dotarea cu echipamente individuale se face conform
reglementărilor în vigoare ? D,I 20 20
XVI.7 Mănușile de protecție sunt adaptate condițiilor
specifice de lucru ? D,I 15 15
XVI.8 Dar încălțămintea de protecție ? D,I 15 15
XVI.9 Dar costumul de protecție ? D,I 15 15
XVI.10 Dar ochelarii de protecție ? D,I 15 15
XVI.11 Dar antifoanele pentru protecția auzului ? D,I 15 N/A
XVI.12 Dar casca de protecție ? D,I 15 15
XVI.13 Lucrătorii folosesc în mod corect și curent
echipamentele individuale de protecție ? I,O 15 15
XVI.14 Lucrătorii posedă informații referitoare la
echipamentele individuale de protecție ? I,O 15 15
TOTAL 215 200 200
Ns 100 % E
Constatări în timpul auditului: nu este cazul

2.2.3 O rganizarea primului ajutor
Criterii:

1.Legea securității și sănătății în muncă nr . 319/2006
2.Norme metodologice de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr.
319/2006
3.HG 9 71/26.07.2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate
și/sau sănătate la locul de muncă
4.HG 1091/16.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul
de muncă
5.Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sani tare si a baremului de
materiale ce intra in dotarea posturilor de prim -ajutor fără cadre medicale

Proiect de Dizertație
29 Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat
XVII.1 Echipamentele de prim ajutor existente în
întreprindere sunt adaptate riscurilor specifice ? I,O 15 15
XVII.2 Există truse de prin ajutor corespunzătoare
reglementărilor în vigoare ? O 20 20
XVII.3 Conținutul lor este verificat periodic ? D 15 15
XVII.4 Există indicatoare care să semnalizeze locul de
amplasare a truselor ? O 15 10
XVII.5 Este accesibil locul de amplasare a truselor ? O 15 15
XVII.6 Personalul de la locul de muncă cunoaște modul de
utilizare a truselor de prim ajutor ? I 15 15
XVII.7 Sunt elaborate instrucțiuni pentru acordarea primului
ajutor ? D 20 20
XVII.8 Personalul de la locul d e muncă are cunoștințele
necesare acordării primului ajutor ? I 20 15
TOTAL 135 125 125
Ns 100 % E

Șerban Mihai
30 2.3 Metodă de evaluare a conformării cu cerințele legale

Metoda este formată din următoarele seturi de fișe independente:
 Fișa A – „Obligaț iile angajatorului”;
 Fișa B – „Drepturile și obligațiile lucrătorilor”;
 Fișele C – „Cerințe generale”;
 Fișele D – „Cerințe specifice”.

 Fișa A : cuprinde indicatori formulați pe baza articolelor din Legea securității
și sănătății în muncă nr.319/2006 și din normele metodologice de aplicare a
acestei legi care fac referire la obligații ale angajatorului privind asigurarea
securității și protecția sănătății lucrătorilor.
 Fișa B : cuprinde indicatori privind drepturile și obligațiile lucrătorilor
stabilite prin prevederi ale Legii nr.319/2006 și normelor metodologice de
aplicare a acesteia.
 Fișele C: cuprind 23 de fișe corelate cu prevederi ale unor acte normative în
domeniul securității și sănătății în muncă aplicabile în mod general agenților
economici.
 Fișele D: sunt elaborate în mod particular pentru fiecare organizație și sunt
corelate cu prevederile instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în
muncă și cu alte cerințe specifice organizației.
Fișele A și B sunt destinate evaluării managementului organ izației față de cerințele
legale și se aplică o singură dată, la nivelul întregii organizații.
Fișele relevante din seturile C și D se aplică pentru fiecare compartiment, loc de
muncă sau activitate care face obiectul evaluării.

Legea nr.319/2006
HG nr.1425/2006
FIȘA A
FIȘA B
Drepturile și obligațiile
MANAGEMENT
FIȘELE C
FIȘELE D
Acte normative în
domeniul SSM
Instrucțiuni proprii
SSM și alte cerințe
COMPARTIMENT,
LOC DE MUNCĂ,
Fig. 2.2 Struc tura metodei de evaluare a conformării cu cerințele legale
Legea nr.319/2006
HG nr.1425/2006

Proiect de Dizertație
31 2.3.1 Structura fișelor și modul de utilizare
Pentru fiecare fișă sunt indicate criteriile de audit reprezentate de elementele de
legislație națională precum și directivele europene pe care le transpun aceste acte
normative, acolo unde este cazul.
Fișa conține o listă de verificare formată din indicatori formulați astfel încât să fie în
mod direct corelați cu prevederi ale actelor normative care constituie criteriile de
audit.
Fiecare indicator al fișei este evaluat pe baza informațiilor verificate culese din teren
de către echipa d e evaluare și notat prin acordarea unui punctaj, în funcție de măsura
în care aceste informații arată îndeplinirea cerințelor la care face referire indicatorul.
Sistemul de notare permite aprecierea fiecărui indicator astfel:
 Neaplicabil (N/A) în situația în care cerința la care face referire indicatorul nu
este aplicabilă obiectivului evaluat;
 0 puncte – în cazul în care cerința descrisă de indicator este total
neîndeplinită;
 1 punct – în cazul în care cerința descrisă de indicator este îndeplinită
partiți al, dar în proporție de maxim 50%;
 2 puncte – în cazul în care cerința descrisă de indicator este îndeplinită parțial,
dar în proporție de peste 50%;
 3 puncte – în cazul în care cerința descrisă de indicator este îndeplinită în
totalitate.
Indicatorii au a sociați coeficienți de ponderare, având ca valori posibile 1, 2 sau 3, în
funcție de importanța cerinței la care face referire indicatorul respectiv.
După evaluarea indicatorilor unei fișe se determină nivelul de conformare și/sau
nivelul de securitate.
Nivelul de conformare exprimă măsura în care pentru obiectivul analizat sunt
respectate cerințele care formează criteriile de audit, acordând aceeași importanță
tuturor cerințelor.
Nivelul de conformare ( NC) se obține ca raport între Punctajul obținut ( PO) și
Punctajul maxim ( PM) și se exprimă procentual, conform relației:

[%]100PMPONC
Punctajul obținut ( PO) este calculat cu relația:

cba PO 

Șerban Mihai
32 unde a este totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare
3, b – totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 2,
iar c – totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 1.
Punctajul maxim (PM) este calculat cu relația:

fed PM 3
unde d este numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 3, e –
numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 2 iar f – numărul de
întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 1.
Nivelul de securitate exprimă măs ura în care sunt controlate riscurile de accidentare și
îmbolnăvire profesională pentru obiectivul analizat.
Nivelul de securitate ( NS) se calculează cu relația:

[%]100PMPONS
În care p unctajul obținut ( PO) și Punctajul maxim ( PM) se determină cu relațiile
următoare:

1 2 3  c b a PO

 1 2 33  f e d PM
Aplicarea metodei la nivelul managementului organizației
Metoda este aplicată în mod diferențiat, pe de o parte la nivelul întregii organizații
în vederea evaluării managementului se curității și sănătății în muncă, prin fișele A și
B, iar pe de altă parte la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă sau
activităților, în principal, prin fișele C și D.
Aplicarea metodei la nivelul managementului organizației permite obținerea
următo arelor categorii de informații:
 neconformitățile față de criteriile de audit, constituite din cerințe care nu sunt
îndeplinite în totalitate;
 nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit.

Proiect de Dizertație
33 Fișa A – Obligațiile angajatorului
Criterii de a udit
Legislație națională Legislație UE
Legea securității și sănătății în
muncă nr.319/2006 Directiva 89/391/CEE
Norme metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securității și
sănătății în muncă nr.319/2006
N/A – Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parția l (≤50%)
2 – Parțial (>50%)
3 – Complet
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.1. Angajatorii care au lucrători în același loc
de muncă colaborează pentru asigurarea
măsurilor de SSM.
art.2, 7(5), 16(2), 20(3)
art.82, 175
X 3
A.2. Sunt realizate activitățile d e prevenire și
protecție prin lucrători desemnați sau
servicii de prevenire și protecție
interne/externe.
art.7(1), 8(1), 8(2), 8(3), 8(4), 8(5),
9(2), 9(4)
art.13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24(1),
24(3), 28, 33
X 3
A.3. Personalul care realizează acti vitățile de
prevenire și protecție este competent și
suficient.
art.7(1), 9(1), 9(4)
art.21, 22(1), 23, 26(1), 26(3)
X 3

Șerban Mihai
34 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.4. Sunt evaluate riscurile pentru securitatea
și sănătatea lucrătorilor și sunt stabilite
măsurile de prevenire adecvate, inclusiv
pentru grupurile sensibile la riscuri.
art.7(2), 7(4), 12(1)a, 12(1)b, 35, 36
X 3
A.5. Angajatorul stabilește și implementează
măsurile de securitate și sănătate în
muncă pe baza principiilor generale de
prevenire.
art.7(3)
X 2
A.6. Măsurile privind sec uritatea, sănătatea și
igiena în muncă nu comportă obligații
financiare pentru lucrători.
art.7(6)
X 1
A.7. Atribuțiile lucrătorilor
desemnați/serviciilor interne privesc
numai SSM și aspectele complementare,
iar aceștia au la dispoziție timpul
necesar și mijloacele adecvate pentru
exercitarea acestor atribuții.
art.8(6)
art.22(2), 24(2), 25, 26(2)
X 2
A.8. Lucrătorii desemnați și serviciile
interne/externe colaborează între ei ori
de câte ori este necesar.
art.9(3)
art. 26(4), 30
X 2
A.9. Angajatorul a luat măsurile necesare
pentru acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor și evacuarea
lucrătorilor (inclusiv a altor persoane
prezente în unitate) și a stabilit
legăturile cu serviciile externe de
urgență.
art.10(1)
X 3

Proiect de Dizertație
35 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.10. Angajatorul a desemnat lucrătorii care
aplică măsurile de prim ajutor, de
stingere a incendiilor și de evacuare a
lucrătorilor.
art.10(2)
X 3
A.11. Numărul acestor lucrători, instruirea și
echipamentul pus la dispoziție este
adecvat mărimii și/sau riscurilor
specifice întreprin derii și/sau unității.
art.10(3)
X 2
A.12. Lucrătorii sunt instruiți privind măsurile
care trebuie aplicate în cazul unui
pericol grav și iminent.
art.11(1), 11(3)
art.101, 102, 103, 104
X 3
A.13. Angajatorul ține evidența accidentelor de
muncă, accidente lor ușoare, a bolilor
profesionale și a incidentelor
periculoase.
art.12(1)c, 32(1), 34(5)
art.135, 136, 137, 138, 139, 140, 141,
142, 162, 172, 173, 174
X 2
A.14. Angajatorul comunică și elaborează
pentru autoritățile competente rapoarte
privind accident ele suferite de angajații
săi și evenimentele produse.
art.12(1)d, 27(1), 32(2)
art.108, 109
X 2

Șerban Mihai
36 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.15. În faza de cercetare, proiectare și execuție
a construcțiilor, a echipamentelor de
muncă precum și de elaborare a
tehnologiilor de fabricație sunt adopt ate
soluții conforme prevederilor legale în
vigoare privind securitatea și sănătatea
în muncă.
art.13 a)
X 2
A.16. Există și se aplică un plan de prevenire și
protecție compus din măsuri tehnice,
sanitare, organizatorice și de altă natură,
bazat pe evaluar ea riscurilor.
art.13b)
art.46
X 3
A.17. Unitatea are autorizație de funcționare din
punct de vedere al securității și sănătății
în muncă.
art.13 c)
art.3, 4, 5, 6, 11
X 2
A.18. Angajatorul a stabilit pentru lucrători, prin
fișa postului atribuțiile și r ăspunderile
ce le revin în domeniul securității și
sănătății în muncă, corespunzător
funcțiilor exercitate.
art.13 d)
X 2
A.19. Angajatorul a elaborat instrucțiuni proprii
pentru completarea și/sau aplicarea
reglementărilor de securitate și sănătate
în mun că, ținând seama de
particularitățile activităților și a
locurilor de muncă.
art.13 e)
X 3

Proiect de Dizertație
37 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.20. Angajatorul asigură și controlează
cunoașterea și aplicarea de către toți
lucrătorii a măsurilor prevăzute în
planul de prevenire și protecție și a
prevederilo r legale în domeniul
securității și sănătății în muncă.
art.13 f)
X
X 3
A.21. Angajatorul asigură materialele necesare
informării și instruirii lucrătorilor (afișe,
pliante, filme etc.).
art.13 g)
art.189(1), 189(2)
X 2
A.22. Angajatorul asigură informarea fiecărei
persoane, anterior angajării în muncă,
asupra riscurilor la care aceasta este
expusă la locul de muncă, precum și
asupra măsurilor de prevenire și
protecție necesare.
art.13h)
X
X 3
A.23. Angajatorul a luat măsuri pentru
autorizarea exercitării mese riilor și a
profesiilor prevăzute de legislația
specifică.
art.13 i)
X 3
A.24. Sunt angajate persoane care, în urma
examenului medical și, după caz, a
testării psihologice a aptitudinilor
corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute.
art.13 j) .
X 3
A.25. Angajatorul asigură controlul medical
periodic și, după caz, controlul
psihologic periodic al angajaților
art.13 j), 25(1), 25(2)
art.27
X 3

Șerban Mihai
38 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.26. Angajatorul ține evidența zonelor cu risc
ridicat și specific.
art.13 k)
art.105, 106, 107
X 3
A.27. Angajatorul asigură funcționarea
permanentă și corectă a sistemelor și
dispozitivelor de protecție, a aparaturii
de măsură și control, precum și a
instalațiilor de captare, reținere și
neutralizare a substanțelor nocive
degajate în desfășurarea proces elor
tehnologice.
art.13 l)
X 3
A.28. Angajatorul colaborează corespunzător cu
inspectorul de muncă (prezintă
documentele și dă relațiile solicitate,
desemnează lucrătorii care să participe
la efectuarea controlului sau la
cercetarea evenimentelor).
art.13 m), 13 o)
X 2
A.29. Angajatorul asigură realizarea măsurilor
dispuse de inspectorii de muncă cu
prilejul vizitelor de control și a
cercetării evenimentelor.
art.13 n)
X 3
A.30. Angajatorul cunoaște și respectă obligația
de a nu modifica starea de fapt rez ultată
din producerea unui accident mortal sau
colectiv, în afară de cazurile în care
menținerea acestei stări ar genera alte
accidente ori ar periclita viața
accidentaților și a altor persoane.
art.13 p)
art.111
X 1

Proiect de Dizertație
39 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.31. Angajatorul asigură echipamente de
muncă fără pericol pentru securitatea și
sănătatea lucrătorilor.
art.13 q)
X 3
A.32. Angajatorul asigură echipamente
individuale de protecție și inlocuirea
acestora în cazul degradării sau al
pierderii calităților de protecție.
art.13 r), 13 s)
X 3
A.33. Alimentația de protecție se acordă
obligatoriu și gratuit persoanelor care
lucrează în condiții care impun acest
lucru.
art.14
X 3
A.34. Condițiile de acordare a alimentației de
protecție sunt stabilite prin contractul
colectiv de muncă și/sau contractul
individual.
art.14
X 2
A.35. Angajatorul acordă în mod obligatoriu și
gratuit materiale igienico -sanitare.
art.15(1)
X 2
A.36. Condițiile de acordare a materialelor
igienico -sanitare sunt stabilite prin
cotractul colectiv de muncă și/sau
contractul indivi dual.
art.15(2)
X 2

Șerban Mihai
40 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.37. Lucrătorii și/sau reprezentanții acestora
primesc informațiile necesare privind
riscurile pentru securitate și sănătate în
muncă, măsurile de prevenire și
protecție atât la nivelul
întreprinderii/unității cât și la nivelul
fiecăru i post de lucru și/sau funcții,
măsurile de prim ajutor, stingere a
incendiilor și evacuare a lucrătorilor.
art.16(1), 18(7)
X 3
A.38. Lucrătorii desemnați sau reprezentanții
lucrătorilor au acces la evaluarea
riscurilor și măsurile de protecție,
evidența evenimentelor și rapoartele
privind aceste evenimente, informații
privind măsurile din domeniul SSM și
informații de la instituțiile de control și
autoritățile competente din domeniu.
art.17
X 2
A.39. Angajatorul consultă lucrătorii și/sau
reprezentanții l or și permite participarea
acestora (incusiv cu propuneri) la
discutarea problemelor SSM.
art.18(1), 18(2), 18(3), 18(4), 18(5)
art.29, 56
X 2
A.40. Reprezentanții lucrătorilor dispun de timp
și mijloace adecvate pentru exercitarea
atribuțiilor.
art.18(6 )
X 2
A.41. Reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi
specifice în domeniul SSM au
posibilitatea de a -și prezenta
observațiile inspectorilor de muncă și
inspectorilor sanitari în timpul vizitelor
de control.
art.18(8)
X 2

Proiect de Dizertație
41 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.42. Este înființat și organizat c omitetul de
securitate și sănătate în muncă.
art.19
art.57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64
X 3
A.43. Angajatorul asigură funcționarea
comitetului de securitate și sănătate în
muncă.
art.19
art.65, 66
X 3
A.44. Se exercită atribuțiile comitetului de
securitat e și sănătate în muncă pentru
realizarea informării, consultării și
participării lucrătorilor.
art.67
X 3
A.45. Angajatorul își îndeplinește obligațiile
referitoare la comitetul de securitate și
sănătate în muncă.
art.68, 69, 70, 71, 72, 73
X 2
A.46. Angaj atorul asigură condițiile pentru ca
fiecare lucrător să primească o instruire
suficientă și adecvată în domeniul SSM,
în special sub formă de informații și
instrucțiuni de lucru specifice locului de
muncă și postului său.
art.20(1), 20(2), 20(4)
art.55, 77, 81
X 3

Șerban Mihai
42 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.47. Instruirea în domeniul SSM nu se
realizează pe cheltuiala lucătorilor
și/sau a reprezentanților, are loc în
timpul programului de lucru iar pentru
reprezentanții lucrătorilor se poate
realiza și în exteriorul întreprinderii
și/sau unității.
art.21
art.76(1), 76(2)
X 1
A.48. Angajatorul asigură baza materială
corespunzătoare unei instruiri adecvate.
art.78, 79, 80
X 2
A.49. Angajatorul asigură realizarea instruirii
introductiv -generale.
art.83, 84, 85, 86, 87, 88, 89
X 3
A.50. Angajatorul as igură realizarea instruirii la
locul de muncă.
art.90, 91, 92, 93, 94
X 3
A.51. Angajatorul asigură realizarea instruirii
periodice.
art.95, 96, 97, 98, 99, 100
X 3
A.52. Evenimentele care au produs incapactitate
temporară de muncă sunt cercetate de
către angajator, iar rezultatele
cercetărilor sunt consemnate în procese
verbale.
art.29(1) a), 29(2)
art.114, 115, 118, 119, 120(1), 120(2),
122-134
X 2

Proiect de Dizertație
43 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.53. Contractul colectiv de muncă,
regulamentul intern sau regulamentul de
organizare și funcționare stabi lesc
condițiile de alegere de către lucrători a
reprezentanților lor cu răspunderi
specifice în domeniul SSM.
art.52, 53
X 2
A.54. Angajatorul cunoaște și respectă
obligațiile sale privind comunicarea,
cercetarea și înregistrarea evenimentelor
produse în a fara granițelor României, în
care sunt implicați lucrători ai săi, aflați
în îndeplinirea sarcinilor de stat, de
interes public su a îndatoririlor de
serviciu.
art.143, 144, 145, 146
X 2
A.55. Angajatorul cunoaște și respectă
obligațiile privind comunicare a
evenimentelor produse pe teritoriul
României, în care sunt implicați cetățeni
străini aflați în îndeplinirea atribuțiilor
de serviciu.
art.147(1)
X 2
A.56. Angajatorul este prezent sau este
reprezentat la cercetarea cazurilor de
boală profesională.
art.152, 154, 155, 156, 157
X 1

Total punctaj acordat la întrebările cu
ponderea 3 a = 74
Total punctaj acordat la întrebările cu
ponderea 2 b = 41
Total punctaj acordat la întrebările cu
ponderea 1 c = 4
Număr de întrebări aplicabile, cu
ponderea 3 d = 19
Numă r de întrebări aplicabile, cu e = 25

Șerban Mihai
44 ponderea 2
Număr de întrebări aplicabile, cu
ponderea 1 f = 12
NIVEL DE CONFORMARE
Punctaj obținut:
PO A = a + b + c = 119 Nivel de conformare:

NC A = PO A/ PM A 100 = 70,8333 [%]
Punctaj maxim:
PM A = 3(d + e + f) = 168
NIVEL DE SE CURITATE
Punctaj obținut:
PO A = a3 + b2 + c1 = 308 Nivel de securitate:

NS A = PO A/ PM A 100 = 86,2745 [%] Punctaj maxim:
PM A = 3(d3 + e2 + f1) = 357

Fișa B – Drepturile și obligațiile lucrătorilor
Criterii de audit
Legislație națională Legislație UE
Legea securității și sănătății în
muncă nr.319/2006 Directiva 89/391/CEE
Norme metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securității și
sănătății în muncă nr.319/2006
N/A – Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parțial (≤50%)
2 – Parțial (>50%)
3 – Complet

Proiect de Dizertație
45 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
B.1. Lucrătorii care în cazul unui pericol grav
și iminent părăsesc locul de muncă
și/sau o zonă periculoasă nu sunt
prejudiciați și sunt protejați împotriva
oricăror consecințe negative și
nejustificate pentru aceștia, cu ex cepția
situațiilor în care acționează imprudent
sau dau dovadă de neglijență gravă.
art.11(2), 11(4)
art.101, 102
X 3
B.2. Lucrătorii și/sau reprezentanții lor
formulează propuneri privind prevenirea
accidentelor de muncă și a
îmbolnăvirilor profesionale , precum și
propuneri și cereri pentru îmbunătățirea
condițiilor de muncă.
art.18
art.67g, 67i
X 1
B.3. Lucrătorii își desfășoară activitatea în
conformitate cu pregătirea și instruirea
lor, precum și cu instrucțiunile primite
din partea angajatorului, a stfel încât să
nu expună la pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională atât propria
persoană, cât și alte persoane care pot fi
afectate de acțiunile sau omisiunile sale
în procesul de muncă.
art.22
X 3
B.4. Lucrătorii și ceilalți participanți la
procesul de muncă utilizează corect
mașinile, aparatura, uneltele, substanțele
periculoase, echipamentele de transport
și alte mijloace de producție.
art.23(1)a, 23(2)
X 3

Șerban Mihai
46 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
B.5. Lucrătorii și ceilalți participanți la
procesul de muncă utilizează corect
echipamentul individual de protecție
acordat și, după utilizare, îl înapoiază
sau îl depun în locul destinat pentru
păstrare.
art.23(1)b, 23(2)
X 3
B.6. Lucrătorii și ceilalți participanți la
procesul de muncă nu scot din
funcțiune, nu modifică, nu schimbă ș i
nu înlătură arbitrar dispozitivele de
securitate proprii, în special ale
mașinilor, aparaturii, uneltelor,
instalațiilor tehnice și clădirilor și
utilizează corect aceste dispozitive.
art.23(1)c, 23(2)
X 3
B.7. Lucrătorii și ceilalți participanți la
procesul de muncă comunică imediat
angajatorului și/sau lucrătorilor
desemnați orice situație despre care au
motive întemeiate să o considere un
pericol pentru securitatea și sănătatea
lucrătorilor, precum și orice deficiență a
sistemelor de protecție.
art.23(1)d, 23(2)
X 3
B.8. Lucrătorii și ceilalți participanți la
procesul de muncă aduc la cunoștința
conducătorului locului de muncă și/sau
angajatorului accidentele suferite de
propria persoană.
art.23(1)e, 23(2)
X 2

Proiect de Dizertație
47 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
B.9. Lucrătorii și ceilalți participanți la
procesul de muncă cooperează cu
angajatorul și/sau cu lucrătorii
desemnați, atât timp cât este necesar,
pentru a face posibilă realizarea oricăror
măsuri sau cerințe dispuse de către
inspectorii de muncă și inspectorii
sanitari, pentru protecția sănătă ții și
securității lucrătorilor.
art.23(1)f, 23(2)
X 1
B.10. Lucrătorii și ceilalți participanți la
procesul de muncă cooperează, atât
timp cât este necesar, cu angajatorul
și/sau cu lucrătorii desemnați, pentru a
permite angajatorului să se asigure că
mediul de muncă și condițiile de lucru
sunt sigure și fără riscuri pentru
securitate și sănătate, în domeniul său
de activitate.
art.23(1)g, 23(2)
X 1
B.11. Lucrătorii și ceilalți participanți la
procesul de muncă și -au însușit și
respectă prevederile legisla ției în
domeniul securității și sănătății în
muncă și măsurile de aplicare a
acestora.
art.23(1)h, 23(2)
X 3
B.12. Lucrătorii și ceilalți participanți la
procesul de muncă dau relațiile
solicitate de către inspectorii de muncă
și inspectorii sanitari.
art.23(1)i, 23(2)
X 2
B.13. Evenimentele sunt comunicate de îndată
angajatorului de către conducătorul
locului de muncă sau de orice altă
persoană care are cunoștință despre
producerea acestora.
art.26
X 2

Șerban Mihai
48 Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
B.14. Lucrătorii și -au ales reprezentanții cu
răspunde ri specifice în domeniul
securității și sănătății în muncă.
art.52
X 1
B.15. Lucrătorii au comunicat în scris
angajatorului numărul și numele
reprezentanților lucrătorilor cu
răspunderi specifice în domeniul
securității și sănătății în muncă.
art.54
X 1
B.16. Lucrătorii și -au desemnat reprezentanții în
comitetul de securitate și sănătate în
muncă dintre reprezentanții lucrătorilor
cu răspunderi specifice în domeniul
securității și sănătății în muncă.
art.60(2)
X 1

Total punctaj acordat la întrebările cu
ponderea 3 a = 19
Total punctaj acordat la întrebările cu
ponderea 2 b = 7
Total punctaj acordat la întrebările cu
ponderea 1 c = 8
Număr de întrebări aplicabile, cu
ponderea 3 d = 6
Număr de întrebări aplicabile, cu
ponderea 2 e = 5
Număr de întrebări apli cabile, cu
ponderea 1 f = 4
NIVEL DE CONFORMARE
Punctaj obținut:
PO B = a + b + c = 34 Nivel de conformare:

NC B = PO B/ PM B 100 = 75,555[%]
Punctaj maxim:
PM B = 3(d + e + f) = 45
NIVEL DE SECURITATE

Proiect de Dizertație
49 Punctaj obținut:
PO B = a3 + b2 + c1 = 79 Nivel de securitat e:

NS B = PO B/ PM B 100 = 82,291[%]
Punctaj maxim:
PM B = 3(d3 + e2 + f1) = 96

Șerban Mihai
50 CAPITOLUL 3.
Ocupatia de „Responsabil de mediu” este întâlnita în toate societatile comerciale cu
activitati posibile cu impact asupra mediului. Sectoarele de activitate ale acestor
companii pot fi din domeniile: industrie, agricultura, comert siservicii.
Nivel de calificare 4 – responsabilul de mediu a ctioneaza conform documentatiei
sistemului de management de mediu al organizatiei. Activitatea desfasurata d e
responsabilul de mediu cuprinde stabilirea aspectelor, obiectivelor de mediu,
propunerea de masuri pentru rezolvare a problemelor de mediu pentru protejarea
mediului, îmbunatatirea performantelor de mediu ale organizatiei .
Responsabilul de mediu are de i ndeplinit si realizat nenumarate activitati prin care
sunt protejati factorii de mediu: apa, solul, atmosfera, dar si sanatatea oamenilor
(salariatii proprii si vecinii), precum si modul de gestionare a substantelor chimice si
periculoase, a deseurilor si ambalajelor. El este trebuie sa cunoasca procesul
tehnologic si utilajele si echipamentele din dotare, pentru a identifica sursele de
poluare, si punctele de prelevare probe pentru verificarea încadrarii în limitele impuse
de cerintele legale.
Activitatea lui se desfasoara independent, pentru activitatile proprii, dar si în echipa,
fapt ce implica o colaborare strânsa cu colaboratorii, dar si cu superiorii ierarhici, prin
raportarea catre acestia a sarcinilor rezolvate. Responsabilul de mediu poate repartiz a
sarcini/masuri cuprinse în reglementarile/autorizatiile proprii organizatiei. De
asemenea el actioneaza în coordonarea/verificarea activitatilor/masurilor legate de
mediu, în cadrul compartimentelor organizatiei si în mod deosebit ale acelora cu
impact a supra mediului. Totusi el nu poate avea puteri totale de decizie si de asigurare
a resurselor. El desfasoara munca de birou, dar si activitati de control si monitorizare
în cadrul atelierelor, atât în interiorul cât si în exteriorul cladirilor.
Principalel e functii îndeplinite de responsabilul de mediu sunt urmatoarele:
 gestionarea actelor normative de mediu
 elaborarea programului de management de mediu
 coordonarea procesului de instruire în domeniul mediului
 elaborarea programului de monitorizare a factori lor de mediu
 monitorizarea factorilor de mediu
 realizarea auditului intern
 elaborarea Programului de audit intern
 supravegherea activitatii de pregatire pentru situatiile de urgenta
 întocmirea documentatiei de management de mediu
 raportarea activitatii de mediu

Proiect de Dizertație
51 Complexitatea activitatilor depinde de natura si marimea organizatiei în care îsi
desfasoara munca. El poate desfasura activitati de rutina, dar si activitati mai
complexe de interpretare a rezultatelor din documentatii de mediu, supraveghere a
monit orizarii calitative ale indicatorilor de poluare, precum si propuneri de depoluare
a surselor. Sunt cazuri în care masurile necesare a fi luate (retehnologizare) în cadrul
unei organizatii sunt influentate de resursele financiare (interesele clientilor/pol itica
organizatiei), iar in acest caz puterea de rezolvare a aspectelor de mediu sunt limitate
pentru responsabilul de mediu.

3.1 Politica de Mediu
3.1.1 Politica de Mediu a S.C. ALVVIMAR COMIMPEX S.R.L
Compania S.C. ALVVIMAR COMIMPEX S.R.L este conșt ienta de faptul că, prin
intermediul activității desfășurate în domeniul comercializarea materialelor de
constructii si amenajari, are un impact semnificativ asupra mediului. Pentru a modera
factorii negativi asupra mediului ce apar, în anul 2016 pe lângă sistemul de
management al calității, ce a fost actualizat în conformitate cu noul standard, am
implementat și sistemul de management integrat de mediu, în conformitate cu
standardul ISO 14001:2004.
Pe parcursul activității noastre, avem în vedere și valori le de mediu, din acest motiv
ne străduim să utilizăm tehnologii ecologice, să construim si s ă amenajam sisteme de
acoperis eficiente din punct de vedere energetic. Condiția indispensabilă pentru a ne
menține poziția pe piață și a ne îmbunătății rezultatele viitoare, este ca pe parcursul
funcționării organizației noastre să punem în aplicare o gândire focusată pe mediu.
În acest sens, ne -am luat următoarele angajamente:
Ne străduim să administrăm rațional resursele naturale și să prevenim poluarea
mediului, ne desfășurăm activitățile noastre, având în vedere considerentele de mediu
și cu respectarea deplină a legislației aferente, precum și controlăm și îmbunătățim în
mod constant impactul activităților noastre asupra mediului.
Pentru a atinge ace ste obiectiv e:
Deciziile noastre sunt luate având în vedere considerentele de mediu, sistemul de
management de mediu este implementat și pus în aplicare printr -o dezvoltare
continuă, în scopul de a reduce impactul asupra mediului, stabilim obiective
ecologice, monito rizăm și evaluăm realizarea acestora, reducem nivelul de zgomot și
cantitatea de praf provocată prin activitatea noastră, ne străduim să reducem cantitatea
de deșeuri generate, pe cât posibil să reciclăm deșeurile acordăm o atenție deosebită
pentru elimina rea corespunzătoare a deșeurilor periculoase, informațiile și sarcinile
legate de funcționarea sistemului de management de mediu, punerea în aplicare a

Șerban Mihai
52 politicii de mediu sunt prezentate angajaților noștri prin intermediul unor cur suri de
formare și perfecționare regulate, printr -o creștere continuă a nivelului și calității
acestora, politica de mediu este făcută cunoscută tuturor angajaților, furnizorilor și
subantreprenorilor noștri, respectiv este pusă și la dispoziția publiculu i larg.
Ne străduim să asigurăm ca problema protecției mediului să devină importantă și
pentru personalul nostru, partenerii noștri de afaceri, beneficiarii noștri. Beneficiarilor
noștri le propunem soluții, prin intermediul cărora vor putea economisi chel tuieli
importante pe parcursul exploatării clădirilor ce vor fi executate de către noi. Pe lângă
o funcționare internă focusată pe mediu, așteptăm de asemenea de la partenerii de
afaceri și furnizorii noștri o conduită ecologică, respectiv acordăm priorita te firmelor
care au o asemenea optică.
Valorile noastre sunt:

1. Respectul pentru oameni
Oamenii sunt centrul afacerii noastre. Plecand de la principii solide de etica,
intotdeauna dam dovada de corectitudine, tact profesional, loialitate, integritate ata t
fata de partenerii externi cat si fata de partenerii interni.

2. Pasiunea pentru excelenta
Cautam sa fim cei mai buni prin calitate, stimuland permanent inovatia si
recompensand performanta.

3. Spirit de echipa
Consideram ca succesul poate fi atins num ai prin munca in echipa. Angajatii
Alvvimar se implica in mod activ si entuziast in crearea unui mediu de lucru
dinamic si placut care sa duca la atingerea obiectivelor propuse.

4. Leadership
Modul in care ne conducem afacerea este bazat pe abordarea desc hisa, pe
mentalitatea de invingator, pe curajul de a face schimbari si pe asumarea de
responsabilitate pentru actiunile si deciziile noastre.

5. Durabilitate
Este convingerea noastra ca succesul este rezultatul construirii unor relatii de lunga
durata, at at cu partenerii externi cat si cu partenerii interni.

Proiect de Dizertație
53
3.1.2 Aspecte legislative referitoare la protectia mediului . Cadrul legislativ

• Legea protecției mediului 137/1995, republicată cu modificari și completări
ulterioare;
• Leg ea apelor 107/1996 cu modificări și completari ulterioare;
• OUG 243/2000 privind proteția atmosferei, aprobată cu modificări și completări prin
Legea 655/2001;
• OUG 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin
Legea 426 /2001;
• HG 918/2002 privind stabilirea procedurii -cadru de evaluare a impactului asupra
mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei
proceduri;
• OU 34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al pol uarii aprobată
cu modificări prin Legea 645/2002;
• HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei
cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.
• HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor care abrogă HG 162/2002.
• HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje care abrogă
HG 349/2002 și HG 899/2004.
880/2004 privind privind procedura procedura de raportare raportare a datelor datelor
referitoare referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaj e.
• HG 291/2002 pentru completarea și modificarea HG 173/2000 pentru reglementarea
regimului special privind gestiunea și controlul PCB -urilor și a altor compuși similari.
• HG 2406/2004 privind gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și
electro nice.
• Ordinul comun al ministrului mediului și gospodăririi apelor și ministrului
economiei și comertului nr.751/870/2004 privind gestionarea deșeurilor din industria
dioxidului de titan
• Ordinul Ministrului Apelor și Protecției Mediului nr. 95/2005 p rivind stabilirea
criteriilor de acceptare și procedurile preliminare de acceptare a deșeurilor la
depozitare și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri.
• OG 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localită ților, aprobată prin
Legea 139/2002 cu modificările și completările ulterioare;
• OG 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane și rurale aprobata cu
modificari și completari prin Legea 515/2002;
• HG188/2002 pentru aprobarea aprobarea unor norme privind privind condițiile
condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

Șerban Mihai
54 • Ordin 536/1997 al Ministrului Sănătății, pentru aprobarea Normelor de igienă și a
recomandărilor privind mediul de viată al populației;
• Ordin 219/2002 al Ministrulu i Sănătății și Familiei pentru aprobarea Normelor
tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale și a
Metodologiei de culegere a datelor pentru baza natională de date privind deșeurile
rezultate din activitățile medicale;
• Leg ea 98/1994 privind privind stabilirea stabilirea și sanctionarea sanctionarea
contravețiilor contravețiilor la normele legale de igienă și sănatate publică, cu
modificarile și completările ulterioare;
• HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
• OUG 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industrialereciclabile aprobată cu
modificari prin Legea 465/2001 și modificată prin OUGuvernului 61/2003;
• Ordinul Comun al Ministrului Industriei și Resurselor și Ministrului Administrației
Publice 265/503/2 001 pentru aprobarea Normelor Normelor privind privind procedura
procedura de acordare, acordare, prelungire, prelungire, suspendare suspendare sau
anulare a autorizației de colectare a deșeurilor industrial reciclabile de la persoane
fizice și a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare
a autorizației de valorificare a deșeurilor industriale reciclabile;
• Ordin Comun al Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor și Mediului nr. 2/2004,
al Ministerului Transporturilor, C onstrucțiilor și Turismului nr. 211/2004, al
Ministerului Economiei și Comertului nr. 118/2004 pentru aprobarea Procedurii de
reglementare și control al transportului deșeurilor pe teritoriul Romaniei;
• HG 228/2004 privind controlul introducerii în tară a deșeurilor nepericuloase, în
vederea importului, perfecționarii active și a tranzitului.

Proiect de Dizertație
55 3.2 C erinte ale sistemului de management de mediu (smm)
3.2.1 Politica de mediu
Conducerea la cel mai inalt nivel trebuie sa defineasca politica de mediu s i sa se
asigure ca aceasta :
 Corespunde naturii, dimensiunilor si impactului asupra mediului al activitatilor,
produselor sau serviciilor organizatiei ;
 Include un angajament de imbunatatire continua si de prevenire a poluarii ;
 Include un angajament de co nformitate cu legislatia si cu reglementarile de
mediu aplicabile, precum si cu alte cerinte pe care organizatia le -a adoptat ;
 Ofera cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor generale si a obiectivelor
specifice de mediu ;
 Este documentata, impl ementata, mentinuta si comunicata intregului personal ;
 Este disponibila pentru public.
Planificare
 Aspecte de mediu – organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de
identificare a aspectelor de mediu ale activitatii sale pe care le poate con trola si
asupra carora se presupune ca are o influenta, pentru a le determina pe cele care
au impact semnificativ asupra mediului. Organizatia trebuie sa se asigure ca
aspectele cu un impact semnificativ sunt luate in considerare la stabilirea
obiectivelor sale de mediu.
 Prevederi legale si alte cerinte – organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina o
procedura care sa identifice sis a permita accesul la prevederile legale si la alte
cerinte pe care organizatia le -a adoptat si care sunt aplicabile aspect elor de mediu
ale activitatilor. Produselor si serviciilor.
 Obiective generale si obiective specifice – acestea trebuie sa fie coerente cu
politica de mediu, inclusiv cu angajamentul de prevenire a poluarii.
 Programe de management de mediu – acestea trebui e sa includa :
 Desemnare de responsabilitati la fiecare functie si nivel relevant al organizatiei
pentru atingerea obiectivelor de mediu ;
 Mijloace si term ene privind realizarea acestora ;
Structura si responsabilitate – conducerea organizatiei trebuie sa f urnizeze resurse
umane si calificari specializate, resurse tehnologice si financiare pentru
implementarea si functionarea SMM. Conducerea organizatiei trebuie sa numeasca
reprezentanti cu atrbutii, responsabilitati si autoritate pentru :
 asigurarea ca sist emul este stabil, este implementat si mentinut conform
prezentului Standard International ;

Șerban Mihai
56  raportarea periodica a performantei SMM, analizarea si ajutor de baza pentru
imbunatatirea SMM.
Instruire, constientizare si competenta – necesitatile de instruire vizeaza :
 Importanta conformitatii cu politica de mediu ;
 Impacturile semnificative asupra mediului ;
 Atributiile si responsabilitatile in realizarea politicii de mediu, inclusiv a
situatiilor de urgenta si a capacitatii de raspuns ;
 Consecintele posibile ale abaterilor de la procedurile operationale specifice.
Comunicare – organizatia trebuie sa aiba in vedere procesul de comunicare externa si
interna privind aspectele semnificative de mediu si sa pastreze deciziile sale pentru :
 Comunicare interna pentru diferite niveluri si functii ;
 Primirea, documentarea si transmiterea raspunsurilor la solicitariel pertinente ale
partilor interesate din exterior.
Documentatia sistemului de management de mediu – organizatia trebuie sa
stabileasca si sa mentina informati ile informatiile pe support de hartie sau electronic
pentru :
 Descrierea elementelor esentiale ale SMM si interactiunea lor ;
 Acces la documentatia conexa.
Controlul documentelor – organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri
pentru controlul tuturor documentelor cerute prin prezentul standard si pentru a se
asigura ca aceste documente :
 Sunt localizate ;
 Sunt analizate periodic, revizuite si aprobate de persoane autorizate ;
 Versiunile actializate ale documentelor sunt disponibile ;
 Documente le depasite sunt retrase si sunt protejate pentru a evita utilizarea
neintentionata ;
 Orice document depasit, pastrat in scop juridic si/sau pentru informare, este
corect identificat.
Control operational – organizatia trebuie sa identifice si sa planifice operatiile si
activitatile cu aspecte de mediu semnificative, corespunzator politicii, obiectivelor
generale si obiectivelor sale specifice.
Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns – organizatia trebuie sa
stabileasca si sa mentina pr oceduri pentru a identifica posibilele accidente si situatii
de urgenta si pentru a raspunde unor astfel de situatii, pentru a preveni si a reduce
impactul asupra mediului care poate fi asociat acestora.

Proiect de Dizertație
57 Monitorizare si masurare – organizatia trebuie sa st abileasca si sa mentina proceduri
documentate pentru a monitoriza caracteristicile principale ale operatiilor si
activitatilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, inclusiv sa
pastreze documentele de lucru. Organizatia trebuie sa stab ileasca si sa mentina o
procedura documentata pentru evaluarea periodica a conformitatii cu reglementarile si
legislatia de mediu in vigoare.
Neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva – orice actiune corectiva sau
preventiva intreprinsa pentr u eliminarea cauzelor neconformitatilor existente sau
posibile trebuie adaptata importantei problemelor si trebuie sa fie proportionata cu
impactul produs asupra mediului.
Inregistrari – aceste inregistrari trebuie sa includa evidentele privind instruirea
personalului, rezultatele auditurilor, ale monitoringului si ale analizelor de mediu.
Inregistrarile trebuie sa fie lizibile, identificabile si sa permita regasirea informatiilor
privind activitatea, produsul sau serviciul implicat. Durata lor de pastrare se stabileste
de catre organizatie si se inregistreaza.
Auditul sistemului de management de mediu – organizatia trebuie sa stabileasca si sa
mentina unul sau mai multe programme si proceduri pentru realizarea periodica a
auditurilor SMM pentru
 Auditul determina daca SMM :
 este implementat si mentinut corespunzator ;
 este conform dispozitiilor convenite pentru managementul de mediu, incluzand
cerintele prezentului standard ;
 Programul de audit al organizatiei, inclusiv termenele, trebuie sa se bazeze pe
impo rtanta privind mediul a activitatii implicate si pe rezultatele auditurilor
precedente.
Analiza efectuata de conducere – se face documentat de catre conducerea la cel mai
inalt nivel si abordeaza eventualele necesitati de schimbare a politicii de mediu, a
obiectivelor si a altor elemente ale SMM ca urmare a rezultatelor auditurilor
sistemului, a modificarilor circumstantelor si in cadrul angajamentului de
imbunatatire continua a performantelor de mediu.

Șerban Mihai
58
3.3 Procedura de mediu

3.3.1 Scop, domeniu de aplicare
Procedura descrie procesul prin care SC ALVVIMAR COMIMPEX SRL asigura
tinerea sub control a aspectelor de mediu semnificative identificate si a impacturilor
asupra mediului in vederea atingerii performantei de mediu.
Scopul procesului este acela de a contribui la limitar ea/evitarea/prevenirea poluarii
indirecte a mediului cat si la reducerea riscului de aparitie a unor situatii nedorite.
Pentru realizarea acestui scop, prin realizarea fazelor procesului, sunt controlate
modalitatile prin care sun t asigurate:
 Stabilirea actiunilor corective sau preventive;
 Urmarirea actiunilor si raportarea acestora;
 Imbunatatirea continua.
Indicatorul de performanta este scaderea numarului de aspecte de mediu
semnificative care nu pot fi tinute sub control.
Admini stratorul procesului este Reprezentantul Managementului pentru Calitate si
Mediu.
Referinte normative
 SR EN ISO – 14001:2005 Sistemele de Management de Mediu.Specificatii si
ghid de utilizare ;
 SR ISO –14004 :2005 Sisteme de Management de Mediu –Linii dir ectoare
referitoare la principii,sisteme si tehnici de aplicare;
 SR ISO – 14050 :1999 Sisteme de Management de Mediu.Vocabular;
 Manualul Calitatii si Mediului,cod MCM 01 si documentele asociate;
 Legislatia de mediu in vigoare

Termeni, definitii si abrevieri
Pentru scopurile acestei proceduri se aplica urmatoarele definitii:
 Conformare cu legislatia de mediu : incadrarea concentratiilor substantelor
evacuate in mediu,in limitele legale;

Proiect de Dizertație
59  Aspect de mediu: element al activitatilor,produselor sau serv iciilor unei
organizatii care pot interactiona cu mediul;
 Impact asupra mediului: orice modificare a mediului,daunatoare sau
benefica,care rezulta total sau partial din aspectele de mediu ale organizatiei.
*Nota:Un aspect semnificativ de mediu: aspectul ca re are sau poate avea un impact
semnificativ asupra mediului;

Abrevierile utilizate in textul procedurii sunt:
 ADM – Administrator;
 RMCM – Reprezentantul Managementului pentru Calitate si Mediu ;
 SMM – Sistemul de Management al Mediului;
 RCM – Responsabil Calitate si Mediu;

3.3.2 Responsabilitati
ADM
 Asigură aplicarea și actualizarea procedurilor/instrucțiunilor de control
operațional;
 Aprobă raportul de evaluare a conformării cu mediul;
 Decide asupra acțiunilor de îmbunătățire a procesului de control operațional;
 Definește dispozițiile privind acțiunile corective sau preventive, referitoare la
neconformitățile înregistrate în procesul de control operațional. RCM
 Stabileste frecventa de analiza a efi cacitatii si a eficientei procesului de control
operational;
 Întocmește raportul de evaluarea conformării aspectelor de mediu semnificative
cu prevederile legale și alte cerințe;
 Instruiește personalul asupra procedurilor de control operațional;
 Verifică aplicarea acțiunii (acțiunilor) corective/preventive;
 Analizează și propune acțiuni corective și preventive, rezultate în urma derulării
controlului operațional;

Sef sectie productie si furnizare servicii
 Avizează și asigură controlul operațional al aspectelor semnificative de mediu;
 Stabilește măsurile de control operațional;
 Asigură actualizarea procedurilor de control operațional;

Șerban Mihai
60  Investighează operațiile/zonele în care au fost identificate neconformități, în
vederea stabilirii cauzelor care le -au generat, precum și a măsurilor ce se impun
pentru eliminarea acestora și prevenirea repetării lor;
 Urmărește rezolvarea acțiunilor corective/preventive necesare eliminării
cauzelor generatoare de neconformități în procesul de control operațional;
 Stabilește principalele subprocese ale procesului și responsabilitățile
intercompartimentale;
 Asigură aplicarea procedurii de către personalul subordonat;
 Analizează eficiența măsurilor corective/ preventive propuse a fi îndeplinite în
procesul de control pr eventiv;
 Asigură îmbunătățirea continuă a controlului operațional ;
 Dispune aducerea la cunoștință periodic, a modului de rezolvare a acțiunilor
corective/ preventive pentru prevenirea repetabilității unor neconformități.
 Raportează conducerii organizaț iei acțiunile preventive ce se impun și
informează sistematic conducerea asupra situațiilor existente;
 Depistează neconformitățile proceselor/SMM și transmite informațiile legate de
acestea prin raportare.
Personalul organizatiei
 Aduce la cunoștință coordonatorului de activit ate toate neconformităț ile
depistate;
 Respecta reglementarile de mediu si procedurile de control operational;
 Aplica actiunile corective stabilite;
 Propune masuri de imbunatatire si modificare a procedurilor de control
operational .

3.4 D escrierea procesului

Date de intrare si iesire
DATE DE INTRARE DATE DE IESIRE
Aspecte de mediu semnificative
Obiective , ținte, programe de mediu
Cerinte legale si alte cerinte de mediu
Lista situatii de urgenta si capacitate de
raspuns. Proceduri operationale de control
pentru fiecare activitate si
înregistră rile asociate.
Actiuni corective si preventive
Proceduri suport ale procesului

Proiect de Dizertație
61 In vederea tinerii sub control a procesului de control operational in cadrul SC
ALVVIMAR COMIMPEX SRL sunt apli cabile procedurile si instructiunile de lucru
ale SMCM:
 PM 4.5.1 Monitorizare si masurare;
 PM 4.3.1 Aspecte de mediu;
 PM 4.3.2 Cerinte legale si alte cerinte;
 PM 4.4.7 Situatii de urgenta si capacitate de raspuns;
 P-7.1 Planificarea realizarii produsului;
 P-7.2 Relatia cu clientul;
 P-7.4 Aprovizionarea;
 P-7.5 Productie si furnizare servicii;
 PO-7.5.1 -01 Mentenanta utilajelor;
 P-7.6 Controlul DMM;
 P-8.2.1 Satisfactia clientului;
 P-8.2.3 Monitorizare si masurare proces;
 P-8.2.4 Monitorizare si masurare pr odus
 P-8.4 Analiza datelor;
 P-8.5.1 Imbunatatire continua;
 IL-7.5-01 Instructiune tehnologica de alimentare cu GPL a autovehiculelor;
 IL-7.5-02 Instructiune tehnologica –Dragare
 IL-7.5-03 Flux incarcare -descarcare autocisterna GPL;
 IL-7.5-04 Flux tehnologi c al statiei de imbuteliere;
 IL-7.5-05 Instructiune tehnologica privind fluxul statiei PECO
Desfasurarea procesului
Procesul de control operational are rolul de a asigura managementul aspectelor
semnificative de mediu pentru conformitatea activitatilor:
 cu politica de mediu a organizatiei;
 cu obiectivele de mediu si cu tintele de mediu propuse;
 cu cerintele legale si alte cerinte.
Principiul de baza in planificarea procesului este evitarea tratarii ulterioare a
efectelor in beneficiul actiunilor preventive .
Activitatile /produsele /serviciile care produc impacturi semnificative de mediu sunt
supuse controlului operational,in vederea tinerii lor sub control si nu toate activitatile
organizatiei SC ALVVIMAR COMIMPEX SRL .
Pentru realizarea controlului operat ional se parcurg urmatoarele etape:
 se identifica de catre organizatie activitatile principale si procesele pe care le
executa aceasta;

Șerban Mihai
62  se identifica aspectele de mediu conform PM 4.3.1 Aspecte de mediu;
 se evalueaza impacturile asupra mediului si se ident ifica aspectele semnificative
de mediu;
 se are in vedere ca o activitate poate avea mai multe aspecte semnificative de
mediu;
 se stabilesc obiectivele si tintele propri i organizatiei conform PM -4.3.

Elaborarea programel or de management de mediu:

 obiecti vele si tintele de mediu sunt in directa corelatie cu aspectele semnificative
de mediu;
 se elaboreaza procedurile operationale pentru controlul aspectelor semnificative
de mediu pentru fiecare activitate controlata;
 se verifica conformitatea activitatilor si proceselor cu prevederile legale si
cerintele SMM ;
 se compara inregistrarile obtinute cu cerintele politicii de mediu,cu prevederile
legale si cu obiectivele generale ,respectiv obiectivele specifice de mediu.

3.4.1 Activitatile supuse controlului op erational in cadrul SC ALVVIMAR
COMIMPEX SRL PITESTI
 activitatea de incarcare – descarcare cu GPL,combustibili in cadrul statiei PECO;
 activitatea statiei de imbuteliere cu GPL ;
 activitatea de dragare;
 aprovizionare,transport,manipulare si depozitare mate rii prime si produse;
 depozitarea deseurilor;
 depozitarea substantelor toxice,periculoase si a combustibililor;
 tratarea apelor uzate;
 transportul materialelor,produselor si a deseurilor;
 intretinere si reparatii auto;
 achizitia,construirea sau modificarea patrimoniului si dotarilor;
 prevenirea incidentelor;
 mentenanta utilajelor;
 amplasarea /marcarea/depozitarea/starea de functionare a mijloacelor tehnice;
Cauzele care pot genera neconformitati in procesul de planificare a controlului
operational
Cauzele c are stau la baza aparitiei neconformitatilor in procesul de control
operational, se clasifica astfel:
Dupa modul de aparitie a aceluiasi tip de neconformitate:

Proiect de Dizertație
63  cauze sporadice/ accidentale;
 cauze cronice/ sistematice.
Dupa momentul/ locul in care se genere aza neconformitati:
 ofertare, contractare;
 etapele activitatii specifice;
 in SMM.
Dupa elementele care genereaza neconformitatea:
 documentatii necorespunzatoare;
 neatentie, necunoastere, oboseala a persoanelor angrenate in realizarea
produsului, in diverse faze.
Neconformitati depistate la monitorizarile in cursul desfasurarii activitatii sau dupa.
Documentele si inregistrarile in care se consemneaza modul de aplicare a
prevederilor lega le:
 Rapoarte de neconformitate si actiuni corective/preventive;
 Rapoa rte de inspectie ale partilor interesate;
 Rapoarte de audit;
 Inregistrarile privind controlul proceselor;
 Observatii privind monitorizarile ;
 Reclamatii ale clientului;
 Documente contractuale;
 Bilant /rapoarte de evaluare a conformarii cu prevederile legal e.
Pentru realizarea controlului operational organizatia planifica activitatile care sunt
asociate aspectelor semnificative de mediu,inclusiv activitatea de intretinere,pentru a
se asigura ca acestea se realizeaza in conditii specificate pentru situatiile in care
absenta unor proceduri ar putea conduce la abateri de la politica de mediu,obiectivele
generale si de la obiectivele specifice de mediu;
Atunci cand rezultatele planificate prin controlul operational nu sunt
obtinute,organizatia intreprinde corect ii si actiuni carective,dupa caz,pentru a se
asigura de conformarea cu politica de mediu,obiectivele si tintele sale de mediu.
Actiunile corective intreprinse de catre factorii implicati, sunt analizate in detaliu in
timpul auditurilor interne de mediu si in analizele facute de management ale SC
ALVVIMAR COMIMPEX SRL PITESTI.
Actiunile preventive sunt masurile de imbunatatire care sunt luate in lipsa
neconformitatilor.

Șerban Mihai
64 Ele pot fi propuse de toti cei implicati in procesele care se desfasoara in cadrul
organizatiei si sunt analizate de RMC. Daca este cazul, RMC programeaza etapele de
aplicare si le propune ADM.
Actiunile preventive sunt evaluate cu ocazia auditurilor interne de mediu.
Urmare a analizelor efectuate de managementul SC ALVVIMAR COMIMPEX
SRL PI TESTI , sunt aprobate si planificate unele actiuni preventive care au ca obiectiv
conformarea cu prevederile legale si alte cerinte.
Inregistrari
Inregistrarile care rezulta din desfasurarea acestui proces sunt tratate si tinute sub
control conform prevede rilor procedurii P -4.2.4 -Controlul inregistrarilor .
Anexe
Anexa A Schema logica a procesului de control operational
Raport privind conformitatea cu cerintele legale cod P -4.4.6/F -01/ed.1,rev.0
Anexa A Schema logica a procesului de contro l operational

Proiect de Dizertație
65

Șerban Mihai
66

Proiect de Dizertație
67 3.5 Raport privind conformitateacu cerintele legale si alte cerinte de mediu

Nr.
crt Cerinta legala Inregistrare,buletin
de analiza Conformitate cu
cerintele legale
DA NU
1 Emisii in atmosfera de:
-gaze toxice;
-subst ante volatile organice;
-pulberi;
-gaze cu efect de sera
2 Evacuari in apa de:
-suspensii solide;
-metale grele;
-produse petroliere si compusi
organici;
-alte substante toxice.
3 Depozitare deseuri:
-cantitati de deseuri evacuate;
-tipuri de deseu ri depozitate;
-impact asupra mediului;
-mod de gestionare si valorificare.
4 Substante toxice si periculoase:
-cantitati de substanse toxice
depozitate;
-impact asupra mediului.
5 Zgomot si vibratii
-la limita vecinatatilor S,N,E,V

Șerban Mihai
68

Proiect de Dizertație
69

Șerban Mihai
70 CAPI TOLUL 4.

4.1. Descrierea locului de munca pentru care s -a facut evaluarea .
Din cele 15 locuri de munca identificate, in prezenta lucrare s -a facut evaluarea
factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala pentru postul de :
 mecanic utila je: motostivuitorist.
Procesul de munca .
Incarca, descarca si transporta diferite materii prime, produse finite si piese cu
ajutorul motostivuitorului.
Elementele componente ale sistemului de munca evaluat
MIJLOACELE DE PRODUCȚ IE:
 motostivuitor Lin de;
 piese metalice;
 materii prime: feldspat, argila, nisip, caolin, samot, apa, oxid de zinc,
wollastonit, etc.
 produse finite;
 materiale diverse: paleti lemn, cutii carton, carton pentru ambalare, etc.
 piese de schimb;
 trusa de scule;
 carburant = motorina ;
 lubrifianti (ulei motor, ulei transmisie, ulei hihraulic, unsori);
 antigel;
 lichid de frână ;
 electrolit baterii acumulator (solutie de acid sulfuric);
 dispozitive de suspendare;
 elemente de legare in sarcina;
 dispozitive de agatare.
SARCINA DE MUNCĂ :
 receptionarea cheilor si a documentatiei de la seful ierarhic;
 verificarea starii tehnice a motostivuitorului inainte de inceperea programului de
lucru;
 executa urmatoarele lucrari:
 incarcare materii prime, produse finite si piese;
 descarcare materii prime, produse finite si piese;
 transport si depozitare produs finit;
 verifica din nou starea tehnica a motostivuitorului;

Proiect de Dizertație
71  raporteaza toate neregulile intampinate pe parcurs sau referitoare la starea
tehnica;
 participa la reparatii si revizii tehnice executand l ucrari de co mplexitate mica,
medie si mare, aceste lucrari fiind stabilite de catre seful ierarhic.
MEDIUL DE MUNCĂ
Executantul isi desfasoara activitatea atat in aer liber cat si in incinta inchisa (hala).
Mediul de munca se caracterizeaza prin:
 temperatu ri ridicate pe timp de vara si scazute pe timp de iarna;
 curenti de aer;
 iluminat natural si artificial;
 pulberi pneumoconiogene (praf, pulberi metalice).

4.2 Prezentarea metodei de evaluare.
Metoda INCDPM de evaluare a riscurilor (metoda Pece). Aplic area metodei
presupune parcurgerea următoarelor etape:
 Definirea sistemului de analizat (loc de muncă/post de lucru);
 Identificarea factorilor de risc din sistem;
 Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
 Ierarhizarea riscurilor, sta bilirea priorităților de prevenire și propunerea
măsurilor de prevenire.
Definirea sistemului de analizat. În această etapă se efectuează analiza detaliată a
locului de muncă, urmărindu -se, în principal:
 identificarea și descrierea componentelor sistemul ui de muncă și modului său
de funcționare;
 scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operațiilor de muncă,
mașinile și utilajele folosite – parametri și caracter istici funcționale, unelte etc.
 precizarea sarcinii de muncă ce revine executantul ui;
Informațiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele puse la
dispoziție de unitatea evaluată (fișa tehnologică, cărțile tehnice ale echipamentelor de
muncă, fișa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de determinare a
noxelor, instrucțiuni proprii de securitate a muncii). O sursă complementară de
informații pentru definirea sistemului o constituie discuțiile cu lucrătorii de la locul de
muncă analizat.

Șerban Mihai
72

Fig. 4.1 Relația risc – securitate

Fig. 4.2 Curba de acceptab ilitate a riscului

Proiect de Dizertație
73 Identificarea factorilor de risc din sistem. În această etapă, pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă, se identifică disfuncțiile care pot apare, în toate
situațiile previzibile și probabile de funcționare. Această identif icare se face pe baza
Listei de identificare a factorilor de risc (tabelul 4.1)
Factorii de risc identificați se înscriu în Fișa de evaluare a locului de muncă (tabelul
4.2).
Tabelul 4.1. Lista de identificare a factorilor de risc
A. EXECUTANT
1. ACȚIUNI GREȘITE
1.1. Executare defectuoasă de operații
comenzi,manevre, poziționări, fixări, asamblări, reglaje, utilizare greșită a
mijloacelor de protecție
1.2. Nesincronizări de operații – întârzieri, devansări
1.3. Efectuarea de operații neprevăzute de sarcina de muncă
pornirea echipamentelor de muncă
întreruperea funcționării echipamentelor de muncă
alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide
energetice etc.);
deplasări, staționări în zone periculoase
deplasări cu pericol de cădere:
de la același nivel: prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare;
de la înălțime: prin pășire în gol, prin dezechilibrare, prin alunecare.
1.4. Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1. Omiterea unor operații
2.2. Neutilizarea mijloacelor d e protecție
B. SARCINA DE MUNCĂ
1. Conținut necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerințele de
securitate
1.1. Operații, reguli, procedee greșite
1.2. Absența unor operații

Șerban Mihai
74 1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greșită a o perațiilor)
2. Sarcina sub/supradimensionată în raport cu capacitatea executantului
2.1. Solicitare fizică – efort static, poziții de lucru forțate sau vicioase, efort
dinamic
2.2. Solicitare psihică – ritm de muncă alert, decizii dificile în timp scu rt,
operații repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex, monotonia muncii
C. MIJLOACE DE PRODUCȚIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1. Mișcări periculoase
1.1.1.Mișcări funcționale ale echipamentelor tehnice (organe de mașini în
mișcare, curgeri d e fluide, deplasări ale mijloacelor de transport)
1.1.2.Autodeclanșări sau autoblocări contraindicate ale mișcărilor
funcționale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitației: alunecare, rostogolire, r ulare pe roți,
răsturnare, cădere liberă, scurgere liberă, deversare, surpare etc.
1.1.4.Deplasări sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule,
deviere de la traiectoria normală, balans, recul, șocuri excesive, jet, erupție
1.2. Suprafețe sau contururi periculoase: înțepătoare, tăioase, alunecoase,
abrazive, adezive etc.
1.3. Recipiente sub presiune
1.4. Vibrații excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau supraf ețelor
2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafețelor
2.3. Flăcări, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1. Curentul electric: atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1. Substanțe toxice
4.2. S ubstanțe caustice
4.3. Substanțe inflamabile
4.4. Substanțe explozive
4.5. Substanțe cancerigene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme (bacterii, virusuri, richeți,
spirochete, ciuperci, protozoare etc.)
5.2. Plante periculoase (ex. ciuperci otrăvitoare)

Proiect de Dizertație
75 5.3. Animale periculoase (ex. șerpi veninoși)
D. MEDIU DE MUNCĂ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1. Temperatura aerului – ridicată, scăzută
1.2. Umiditatea aerului – ridicată, scăzută
1.3. Curenți de ae r
1.4. Presiunea aerului – ridicată, scăzută
1.5. Aeroionizarea aerului
1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7. Zgomot
1.8. Ultrasunete
1.9. Vibrații
1.10. Iluminat – nivel de iluminare scăzut, strălucire, pâlpâire
1.11. Radiați i
1.11.1. Electromagnetice – infraroșii, ultraviolete, microunde, de frecvență
înaltă/medie/joasă, laser
1.11.2. Ionizante – alfa, beta, gamma
1.12. Potențial electrostatic
1.13. Calamități naturale – trăsnet, inundații, vânt puternic, grindină, viscol,
alunecări, surpări, prăbușiri de teren sau copaci, avalanșe, seisme etc.)
1.14. Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori i nflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1. Microorganisme în suspensie în aer (bacterii, virusuri, richeți, spirochete,
ciuperci, protozoare etc.)
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI: subteran, acvatic, subacvatic,
mlăștinos, aerian, cosmi c etc.

Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională. Pentru fiecare
factor de risc identificat trebuie determinată forma concretă de manifestare care se
înregistrează în Fișa de evaluare a locului de muncă . De asemenea, trebuie st abilite
consecințele maxime previzibile și probabilitatea de producere a unui eveniment ca
urmare a acțiunii unui factor de risc.
În acest scop se utilizează toate informațiile relevante, cum ar fi statistica
accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesi onale, înregistrări privind incidentele

Șerban Mihai
76 și accidentele ușoare, bu letinele de determinări de noxe etc. Consecința maximă
previzibilă pentru un factor de risc se încadrează în una din cele 7 clase de gravitate
stabilite de metodă (tabelul 4.3).
Probabili tatea de producere a unui eveniment se determină pe baza informațiilor
menționate și se încadrează în una din cele 6 clase de probabilitate stabilite prin
metodă (tabelul 4.4).
Pentru fiecare factor de risc se determină cuplul gravitate – probabilitate (g,p) din
Grila de evaluare a riscurilor (tabelul 4.5). Pe baza acestei perechi de valori, se
determină nivelul parțial de risc, cu ajutorul Scalei de încadrare a nivelelor de
risc/securitate (tabelul 4.6).
Nivelul de risc global ( Nr) pe locul de munc ă/postul de lucru se calculează ca medie
ponderată a nivelelor parțiale de risc, corespunzătoare factorilor de risc identificați.
Pentru ca rezultatul obținut să reflecte cât mai exact realitatea, se utilizează ca element
de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc parțial.
Tabelul 4.2.
Unitatea:
FIȘA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ Număr d e
persoane expuse:
Secția: Durata expunerii
(h/zi):
Locul de
muncă: Nivel de risc
global:
Componenta
sistemului de
muncă Factor i de
risc
identificați Forma concretă
de manifestare a
factorilor de risc Consecința
maximă
previzibilă Probabilitate
de producere Clasa de
gravitate Clasa de
proba –
bilitate Nivelul
de
risc
EXECUTANT

SARCINA DE
MUNCĂ

MIJLOACE DE
MUNCĂ

MEDIU DE
MUNCĂ

Proiect de Dizertație
77
Tabelul 4.3. Scala de cotare a gravității consecințelor acțiunii factorilor de risc asupra
organismului uman
Clasa de
gravitate Consecințe Gravitate a consecințelor
1 NEGLIJABILE – consecințe minore reversibile cu incapacitate de muncă
previzibilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără
tratament)
2 MICI – consecințe reversibile cu o incapacitate de muncă
previzibilă de 3 -45 zile care necesită tratament medical
3 MEDII – consecințe reversibile cu o incapacitate de muncă
previzibilă de 45 -180 zile care necesită tratament medical
și prin spitalizare
4 MARI – consecințe ireversibile cu o diminuare a capacității de
muncă de maxim 50% (invaliditate gr.III)
5 GRAVE – consecințe ireversibile cu pierdere între 50 -100% a
capacității de muncă, dar cu posibilitatea de autoservire
(invaliditate gr.II)
6 FOARTE
GRAVE – consecințe ireversibile cu pierderea totală a capacității
de muncă și a capacității de autoservire (invaliditate de
gr.I)
7 MAXIME – deces

Tabelul 4.4. Scala de cotare a probabilității de produ cere a unui eveniment ca urmare
a acțiunii factorilor de risc

Clasa de
probabilitate Evenimente Probabilitate de producere
1 EXTREM DE RARE 1 eve niment la peste 10 ani
2 FOARTE RARE 1 eveniment la 5 – 10 ani
3 RARE 1 eveniment la 2 – 5 ani
4 PUȚIN
FRECVENTE 1 eveniment la 1 – 2 ani
5 FRECVENTE 1 eveniment la 1 lună – 1 an
6 FOARTE
FRECVENTE 1 eveniment la mai puțin de 1 lună

Șerban Mihai
78 Tabelul 4.5. Grila de evaluare a riscurilor
CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6

Extrem de
rar
Foarte rar
Rar
Puțin
frecvent
Frecvent
Foarte
frecvent
CLASE DE
GRAVITATE Consecințe
>10 ani
5-10 ani
2-5 ani
1-2 ani
1 lună –
1 an
<1 lună
7 Maxime Deces (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)
6 Foarte grave Invaliditate gr.I (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
5 Grave Invaliditate gr.II (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)
4 Mari Invaliditate
gr.III (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)
3 Medii IM 45 -180 zi le (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
2 Mici IM 3 -45 zile (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
1 Neglijabile IM<3 zile (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

Tabelul 4.6. Scala de încadrare a nivelelor de risc/securitate
NIVEL DE RISC CUPLUL GRAVITATE –
PRO BABILITATE NIVEL DE
SECURITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) MAXIM 7
2 FOARTE
MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) FOARTE
MARE 6
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1)
(7,1) MARE 5
4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) ( 5,3) (6,2)
(7,2) MEDIU 4
5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) MIC 3
6 FOARTE
MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) FOARTE MIC 2
7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) MINIM 1

Proiect de Dizertație
79 Nivelul de risc global se calculează cu relația:


n
iin
ii i
r
rRr
N
11

unde:
Nr este nivelu l de risc global pe loc de muncă;
ri – rangul factorului de risc i;
Ri – nivelul de risc pentru factorul de risc i;
n – numărul factorilor de risc identificați la locul de muncă/postul de lucru.

Șerban Mihai
80 4.3. Evaluarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala
pentru stivuitorist
4.3.1. Factorii de risc identificati
Mijloace de productie:
Factori de risc mecanic :
 Organe de masini in miscare:
 prindere, antrenare mana sau articole vestimentatie de catre transmisii le prin
curele (ventilator, pompa de apa, compresor);
 lovire de catre cabluri in cazul ruperii acestora in sarcina;
 Lovire de catre mijloacele de transport auto la deplasarea in incinta organizatiei
si la punctele de lucru;
 Autoblocarea functionarii mecanismului de directie sau a sistemului de franare,
in mers;
 Rostogoliri de piese, materiale de forma cilindrica sau a rotilor in atelierul
mecanic, in timpul reparatiilor;
 Rasturnare produse finite, materiale neasigurate impotriva deplasarilor
necontrol ate;
 Cadere libera de scule, piese, materiale: la lucrul sub utilaj in cazul reparatiilor;
 Scurgere libera de uleiuri, carburanti, lichid de frana, la lucrul sub utilaj;
 Deviere de la traiectoria normala a sarcinilor in cazul functionarii incorecte a
sistemelorde comanda;
 Strivire de catre mase aflate in faza de balans;
 Jet, eruptie ulei la fisurarea accidentala a elementelor instalatiilor hidraulice;
 Taiere, intepare, la contactul cu suprafete periculoase, in special la operatiile de
reviziilegare sarcina, pozitionare;
 Vibratii in regim continuu la conducerea stivuitorului, provocate de functionarea
motorului, neregularitatile cailor de rulare si inexistenta sistemului de
amortizare.
Factori de risc termic:
 Temperatura ridicata a unor suprafete, atinse acci dental la inspectii si reparatii
(galerii, sistem de evacuare, bloc motor, compresor, circuite de racire apa/ulei);
 Temperatura coborata a suprafetelor atinse la lucrul in aer liber in
anotimpulrece.
Factori de risc electric:
 Electrocutare prin atinge re indirecta:
 patrundere a unor portiuni de utilaj in zona de influenta,
 atingerea unor suprafete metalice aflate accidental sub tensiune,

Proiect de Dizertație
81  deteriorarea circuitelor de legare la instalatia de impamantare, inclusiv in zone
in care exista tensiune de pas.
Factori de risc chimic :
 Lucrul cu substante toxice: antigel, lichid de frana;
 Lucrul cu substante caustice: electrolitul bateriilor de acumulatori -arsura
chimica
 Lucrul cu substante inflamabile (uleiuri, motorina, unsori).

Mediul de munca :
Factori de risc fi zic:
 Temperatura coborata iarna si ridicata vara la lucrul in aer liber;
 Curenti de aer – la lucrul in aer liber sau din cauza unor neetanseitati;
 Pulberi pneumoconoigene in atmosfera mediului de munca;
 Zgomot cauzat de functionarea motorului;
 Calamitati naturale: trasnet, inundatie, alunecari de teren, prabusiri de copaci,
seisme.

Sarcina de munca:
Suprasolicitare fizica:
 Efort dinamic ridicat la manipularea manuala a unor piese, subansanbluri grele.
Suprasolicitare psihica:
 Solicitare permanenta a aten tiei in timpul deplasarii sau lucrului la stationari,
decizii dificile in timp scurt, operatii repetitive de ciclu scurt si mediu.

Executant:
Actiuni gresite:
 Circulatia sub influenta bauturilor alcoolice, intr -un stadiu avansat de oboseala
sau dupa admin istrarea unor medicamnete;
 Executarea de manevre nepermise de legislatia care reglementeaza circulatia pe
drumurile publice sau de prevederile tehnologice in timpul lucrului la stationare;

Șerban Mihai
82  Circulatia cu defectiuni la mecanismul de directie, instalat ia elec trica, instalatia
de franare;
 Neadaptarea vitezei de deplasare la conditiile de trafic si meteorologice;
 Coborarea pantelor cu maneta de viteze in pozitia neutru;
 Blocarea limitatorului de sarcina;
 Ridicarea de sarcini peste limita maxima admisa;
 Umflarea anvelopelor fara utilizarea dispozitivului de protectie impotriva
desprinderii accidentale a sigurantei rotilor (inel);
 Deplasari, stationari in zone periculoase:
 in raza de actiune a mijloacelor de ridicat,
 pe caile de acces auto;
 Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, dezechilibrare;
 Cadere de la inaltime prin pasire in gol, alunecare, dezechilibrare;
 Pornirea motorului cu cutia de viteze cuplata intr -o treapta de viteza si fara
actionarea ambreiajului.

Omisiuni:
 Omiterea utilizarii echipam entului individual de protectie si a celorlalte mijloace
de protectie din dotare.

Proiect de Dizertație
83 Unitatea: SC. ALVVIMAR
COMIMPEX
S.R.L
FIȘA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ Numar de persoane
expuse: 3
Sectia: Departament
lucrari inox si fier Durata expunerii (h/zi): 8
Locul de
munca: STIVUITORIST Nivel de risc global: 3,33
Componenta
sistemului de
muncă Factori de risc
identificați Forma concretă de manifestare a factorilor
de risc
Consecința
maximă
previzibilă
Probabilitate
de producere
Clasa de
gravi tate
Clasa de
probabilitate
Nivelul de
risc
0 1 2 3 4 5 6 7
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE FACTORI DE
RISC
MECANIC
F1. Organe de masini in miscare:
– prindere, antrenare man a sau articole
vestimentatie de catre transmisiile prin
curel e(ventilator,po mpa de apa, compresor);
– lovire de catre cablu ri in cazul ruperii acestora
in sarcina; Deces > 10 ani 7 1 3
F2. Lovire de catre mijloacel e de transport auto la
deplasa rea in incinta organizatiei si la punctele de
lucru; Deces 2 – 5 ani 7 3 5
F3. Autoblocarea functionarii mecanismului de
directie sau a sistemului de franare, in mers; Deces > 10 ani 7 1 3
F4. Rostogoliri de piese, mater iale de forma
cilindrica sau a rotilor in atelierul mecanic, in timpul
reparatiilor; Deces > 10 ani 7 1 3
F5. Rasturnare produs e finite, materiale neasigurate
impotriva deplasarilor necontrolate; Deces 5 – 10
ani 7 2 4
F6. Cadere libera de scule, piese, materiale: la lucrul
sub utilaj in cazul reparatiilor; Deces > 10 ani 7 1 3
F7. Scurger e libera de uleiuri, carb uranti, lichid de
frana, la lucrul sub utilaj; ITM 3 –
45
zile 1 luna –
1 an 2 5 3
F8. Deviere de la traiectoria no rmala a sarcinilor in
cazul functionarii incorecte a sistemelor de comanda; Deces > 10 a ni 7 1 3
F9. Strivire de catre mase aflate in faza de balans; Deces > 10 ani 7 1 3
F10. Jet, eruptie ulei la fisurarea accidentala a
eleme ntelor instalatiilor hidraulice; INV
gr.III 1 luna –
1 an 4 5 5
F11. Taiere, intepare, la cont actul cu supr afete
periculoase, in special la operat iile de revizii,legare
sarcina, pozitionare; ITM 3 –
45
zile < 1 luna 2 6 3
F12. Vibratii in regim contin uu la conducerea
stivuitorului, provocate de functiona rea motorului,
neregularitatile cailor de rulare si inexi stenta
sistemului de amortizare. ITM 45 –
180zile 2 – 5 ani 3 3 3

Șerban Mihai
84 FACTORI DE
RISC
TERMIC
F13. Temperatura ridicata a un or suprafete, atinse
accidental la inspectii si reparatii (ga lerii, sistem de
evacuare, bloc motor, compresor, circuite de racire
apa/u lei); ITM 3 –
45
zile 1 luna –
1 an 2 5 3
F14. Temperatura coborata a s uprafetelor atinse la
lucrul in aer liber in anotimpul rece. ITM 3 –
45
zile 1 luna –
1 an 2 5 3
FACTORI DE
RISC
ELECTRIC
F15. Electrocutare prin atingere in directa:
– patrundere a uno r portiuni de utilaj in zona de
influenta,
– atingerea unor supra fete metalice aflate
accidental sub tensiune,
– deteriorarea circuit elor de legare la instalatia de
impamantare, inclusiv in zone in care ex ista tensiune
de pas. Deces 5 – 10
ani 7 2 4
FACTORI DE
RISC
CHIMIC
F16. Lucrul cu substante toxice: antigel, lichid de
frana; Deces > 10 ani 7 1 3
F17. Lucrul cu substante caust ice: electrolitul
bateriilor de acumulatori – arsura chimica; ITM 45 –
180 zile 5 – 10
ani 3 2 2
F18. Lucrul cu substante inflamabile ( uleiuri, unsori,
motorina ). ITM 45 –
180 zile 5 – 10
ani 3 2 2

MEDIUL
DE
MUNCA FACTORI DE
RISC
FIZIC F19. Temperatura coborata iarna si ridicata vara la
lucrul in aer liber; ITM 3 –
45
zile 1 luna –
1 an 2 5 3
F20. Curenti de aer – la lucrul in aer liber sau din
cauza unor neetanseitati; ITM 3 –
45
zile 1 luna –
1 an 2 5 3
F21. Pulberi pneumocon oigene in atmosfera mediului
de munca; ITM 3 –
45
zile 1 luna –
1 an 2 5 3
F22. Zgomot cauzat de functionarea motorului; ITM 45 –
180 zile 1 – 2 ani 3 4 3
F23. Calamitati naturale: tr asnet, inundatie, alunecari
de, teren, prabusiri de copaci, seisme.
Deces > 10 ani 7 1 3
SARCINA
DE
MUNCA SUPRASOLI –
CITARE
FIZICA F24. Efort dinamic ridica t la manipularea manuala a
unor piese, subansambluri grele. ITM 45 –
180 zile 1 – 2 ani 3 4 3
SUPRASOLI –
CITARE F25. Solicitare permanenta a at entiei in timpul
deplasarii sau lucrul la stationare, decizii dificile in
timp scurt, operatii repetitive de ciclu scurt si mediu. ITM 45 –
180 zile < 1 luna 3 6 4

Proiect de Dizertație
85

PSIHICA
EXECU –
TANT ACTIUNI
GRESITE F26. Circulatia sub influent a bauturilor alcoolice, intr –
un stadiu avansat de oboseala sau dupa a dministrarea
unor medicamnete; Deces > 10 ani 7 1 3
F27. E xecutarea de manev re nepermise de legislatia
care reglementeaza circula tia pe drumurile publice sau
de prevederile tehnologice in timpul lucrului la
stationare; Deces > 10 ani 7 1 3
F28. Circulatia cu defectiu ni la mecanismul de
directie, instalatia el ectrica, instalatia de franare; Deces > 10 ani 7 1 3
F29. Neadaptarea vitezei de de plasare la conditiile de
trafic si meteorologice Deces > 10 ani 7 1 3
F30. Coborarea pantelor cu maneta de viteze in pozitia
neutru; Deces > 10 ani 7 1 3
F31. Bloc area limitatorului de sarcina;
Deces > 10 ani 7 1 3
F32. Ridicarea de sarcini peste limita maxima admisa;
Deces > 10 ani 7 1 3
F33. Umflarea anvelopelor fa ra utilizarea
dispozitivului de protectie impotriva despri nderii
accidentale a sigurantei rotilor (inel); Deces > 10 ani 7 1 3
F34. Deplasari, stationari in zone periculoase:
– in raza de actiune a mijloacelor de ridicat,
– pe caile de acces auto; Deces 2 – 5 ani 7 3 5
F35. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare,
alunecare , dezechilibrare; ITM 3 –
45
zile 1 – 2 ani 2 4 2
F36. Cadere de la inaltime prin pasire in gol,
alunecare, dezechilibrare; Deces > 10 ani 7 1 3
F37. Pornirea motorului cu cutia de viteze cuplata intr –
o treapta de viteza si fara actionarea ambreiajului . Deces > 10 ani 7 1 3
OMISIUNI F38. Omiterea utilizarii echipamentului individual de
protectie si a celorlalte mijloace de protectie din
dotare. Deces 5 – 10
ani 7 2 4

Șerban Mihai
86 Nivelurile partiale de risc pe factori de risc
Locul de munca nr. 1
Nivelul global de risc = 3,33

Fig. 4.3. Niveluri parțiale de risc

Proiect de Dizertație
87 4.4. Fisa de masuri propuse pentru locul de munca nr.1

Unitatea: SC. ALVVIMAR
COMIMPEX
S.R.L
FIȘA DE MASURI PROPUSE
PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Numar de
persoane
expuse: 3
Secția: Departam ent
lucrari inox si
fier Durata
expunerii
(h/zi):
8

Locul de
munca: STIVUITORIST
Nivel de
risc global: 3,33
Nr.
Crt FACTORUL DE RISC
(forma concreta de manifestare)
RISCUL
NIVELUL
DE
RISC
MASURI PROPUSE
1. Lovire de catre mijloacele de transpo rt
auto la deplasarea in incinta
organizatiei si la punctele de lucru.
F2 5 Masuri tehnice:
 Interzicerea, stationarii sau deplasarii pe
caile de acces auto de pe drumurile
publice, precum si instruirea lucratorilor
in acest sens;
 Marcarea zonelor de lucru , in conformitate
cu prevederile
legale si instructiunile proprii SSM;
 Respectarea stricta a vitezelor de deplasare
in incinta organizatiei;
Masuri organizatorice:
 Instruirea lucratorlor privind importanta
respectarii Codului de circulatie rutiera;
 Accentu are in cadrul instruirii de
protective a muncii a aspectelor privind
importanta respectarii Codului de
circulatie rutiera.
2. Jet, eruptie ulei la fisurarea accidentala
a elementelor
instalatiilor hidraulice; F10 5 Masuri tehnice:
 Asigurarea realizarii c ontrolului starii
fizice a elementelor circuitelor hidraulice
la inceperea programului.
3. Deplasari, stationari in zone
periculoase:
 in raza de actiune a mijloacelor
de ridicat,
 pe caile de acces auto.
F34 5 Masuri tehnice:
 Interzicerea, stationarii sau deplasarii pe
caile de acces auto, precum si instruirea
lucratorilor in acest sens;
 Marcarea zonelor de lucru, in conformitate
cu prevederile legale si instructiunile
proprii SSM;
Masuri organizatorice:
 Instruirea lucratorilor privind importanta
respectar ii codului de cir – culatie rutiera;
 Instruirea lucratorilor privind consecintele
nerespectarii disciplinei tehnologice si a
restrictiilor de securitate – neatentie fata
de operatiile executate, intrarea, chiar si
numai cu portiuni ale corpul;ui, in
interio rul zonelor de pericol, etc.
4. Rasturnarea produse lor
finite/materialelor neasigurate
impotriva deplasarilor necontrolate;
F5 4 Masuri tehnice:
 Ancorarea produsului finit si a pieselor
conform normelor specific de securitate a
muncii;
Masuri organiza torice:
 Instruirea lucratorilor privind consecintele
nerespectarii tehnologiei de lucru si a
restrictiilor de securitate.
5. Electrocutare prin atingere indirecta:
 patrundere a unor portiuni de F15 4 Masuri tehnice:
 Verificarea vizuala a integritatii legarii la

Șerban Mihai
88 utilaj in zona de influenta,
 atingerea unor suprafete
metalic e aflate accidental sub
tensiune,
 deteriorarea circuitelor de legare
la instalatia de impamantare,
inclusiv in zone in care exista
tensiune de pas. pamant a carcaselor aparatajelor din zon a
de lucru;
Masuri organizatorice:
 Urmarirea graficului de verificare a
mijloacelor de protectie din dotare (atat
echipamente tehnice cat si echipamentul
individual de protective);
 Control periodic cu tematica vizand
respectarea masurilor de electrosecurit ate.
Nr.
Crt FACTORUL DE RISC
(forma concreta de manifestare)
RISC
UL
NIVE
LUL
DE
RISC
MASURI PROPUSE
6. Solicitare permanenta a atentiei in
timpul deplasarii sau
lucrul la stationare, decizii dificile in
timp scurt,
operatii repetitive de ciclu scurt si
mediu. F25 4 Masuri organizatorice:
 Control medical periodic;
 Alcatuirea traseelor cu o respectare
judicioasa a alternantei conducere/odihna.
7. Omiterea utilizar ii echipamentului
individual de protectie si a celorlalte
mijloace de protectie din dotare.
F38 4 Masuri tehnice:
 Dotarea lucratorilor cu echipament
individual de protective corespunzator
activitatii ce urmeaza a fi desfasurata;
Masuri organizatorice:
 Instruirea lucratorilor privind consecintele
nerespectarii restrictiilor de securitate –
neutiliza rea sau utilizarea incomplete a
mijloacelor de protective, etc.
 Verificarea prin control permanent, din
partea sefului ierarhic superior.

Proiect de Dizertație
89 4.4.1. Concluzii: interpretarea rezultatelor evaluarii pentru locul de munca nr.1
Nivelul de risc gl obal calculat pentru locul de munca nr.1 este egal cu 3,33, valoare
ce il incadreaza in categoria locurilor demunca cu risc acceptabil .
Rezultatul este sustinut de “ Fisa de evaluare ”, din care se observa ca, din totalul
de 38 de factori de risc iden tificati numai 7 depasesc, ca nivel partial de risc, valoarea
3, zero factori incadrandu -se in categoria factorilor de risc maxim, 0 incadrandu -se in
categoria factorilor de risc foarte mare, 3 incadrandu -se in categoria factorilor de risc
mare, iar c eilalti 4 incadrandu -se in categoria factorilor de risc mediu.
Cei sapte factori de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabil sunt:
F2 Lovire de catre mijloacele de transport auto la deplasarea in incinta organizatiei si
la punctele de lucru ;
F10 Jet, eruptie ulei la fisurarea accidentala a elementelor instalatiilor hidraulice ;
F34 Deplasari, stationari in zone periculoase:
 in raza de a ctiune a mijlo acelor de ridicat ;
 pe caile de acces auto;
F5 Rasturnarea produselor finite/materialelor neasigurate impotriva deplas arilor
necontrolate;
F15 Electrocutare prin atingere indirecta:
 patrundere a uno r portiuni de utilaj in zona de influenta,
 atingerea unor suprafete metalice aflate accidental sub tensiune,
 deter iorarea circuit elor de legare la instalatia de impamantare, inc lusiv in zone in
care exista tensiune de pas;
F25 Solicitare permanenta a atentiei in timpul de plasarii sau lucrul la stationare,
decizii dificile in timp scurt, operatii rep etitive de ciclu scurt si mediu;
F38 Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace
de protectie din dotare .
Pentru diminuarea sau eliminarea celor sapte factori de risc (care se situeaza in
domeniul inacceptabil), sunt necesare masurile generic prezentate in „Fisa de masuri
propuse ” pentru locul d e munca nr.1
În ceea ce privește repartiția factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se
prezinta dupa cum urmeaza:

Șerban Mihai
90
47,37 % factori proprii mijloacelor de productie ;
13,16 % factori proprii mediului de munca ;
5,26 % factori proprii sarcinii de munca ;
34,21 % factori proprii executantului .

Din analiza „ Fisei de evaluare ” se constata ca, 60,53 % dintre factorii de risc
identificati pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau
INVALIDITATE).

Nivelul de risc gl obal al locului de munca este: 3,33
Nivelul de risc global al locului de munca se calculează ca medie ponderată a
nivelelor parțiale de risc, corespunzătoare factorilor de risc identificați. Ca element de
ponderare s -a utilizat rangul factorului de ri sc, care este egal cu nivelul de risc parțial:

38
Riri
Nrg1=
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

3,33.
ri
i=1
Nr – este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri – rangul factorului de risc i;
Ri – nivelul de risc pentru factorul de risc i;
n – numărul factor ilor de risc identific ați la locul de muncă/postul de
lucru.

Proiect de Dizertație
91

Fig. 4.4 Ponderea factorilor de risc identificați

Șerban Mihai
92 BIBLIOGRAFIE

 Managementul securității și sănătății în muncă . Ghid de evaluare a
conformării cu cerinț ele legale – Doru Darabont, Ed itura: A.G.I.R.
 Darabonț Al. – Securitate și sănătate în muncă, ICSPM, 1997 7.
 Darabonț Al, Pece Șt. – Protectia muncii, Editura Didactică și
Pedagogică, București 1996
 Funar,St., Proiectarea si Implementarea unui sistem Management de
mediu conform cerint elor SR ISO 14001 :2005, Editura Bren 2007.
 Gheorghe, M.,Morar,D.,Funar,St.,Managementul securitatii si sanatatii
ocupationale,Editura Bren 2015.
 Elemente de medicina muncii – Oana Chivu
 Bardac D.I, Stoia M, Elemente de medicina muncii și boli
profesional e, Sibiu 2008
 Legislația muncii – Oana Chivu
 *Note de curs la disciplinele de specialitate din planul de învățămant
 * Standarde de fonte și oțeluri, metale și aliaje neferoase
 * Standarte scule așchietoare
 * Legea securității și sănătății în muncă nr. 3 19/2006
 * H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006
 * H.G. nr. 1048/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate
pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de
protecție la locul de muncă
 * Norme generale de protecția muncii, 2002
 HG specifice domeniul securității și sănătății în industrie
 ISO 14001 / 2004
 OHSAS 18001 / 2008
Site-uri Web