CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE 1.1. Obiectul proiectului și principalele probleme propuse a fi rezolvate Obiectul acestui proiect îl reprezintă… [617558]

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE
1.1. Obiectul proiectului și principalele probleme propuse a fi rezolvate
Obiectul acestui proiect îl reprezintă procesul tehnologic de realizare a reperului
„piuliță specială” în condițiile respectării normelor de securitate și sănătate în muncă.
Pentru o meserie din cadrul procesului tehnologic, termist -tratamentist, se alege o metodă
de evaluare a riscurilor, se analizează riscurile specifice, bolile profesionale rezultate în
urma desfășurării activi tăților, elementele de ergonomie aferente și se întocmește fișa de
evaluare risc și planul de măsuri de prevenire și protecție.

1.2. Prezentarea reperului/ produsului

1.2.1. Descrierea reperului/produsului
Reperul „ piuliță specială” este un element care face parte dintr -un dispozitiv telescopic
cu cursă scurtă, dispozitiv folosit pentru prelucrări prin așchiere.
Desenul de execuție este prezentat în figura 1.2., iar figurile următoare ilustrează piesa
tridimensional.

Figura 1.1. Piuliță specială

Figura 1.2 . Desenul de execuție al piesei

În funcție de structura piesei și dimensiunile de gabarit ale acesteia s -a stabilit clasa
de pie se din care face parte și anume : tije rotunde. Ținând cont de dimensiunea de gabarit
L= 230 mm și masa piesei m=2,38 kg, piulița studiată se încadrează în clasa: piese mici.
Acesta se va realiza într -un număr de 2500 bucăți pe an.
O caracteristică complexă a proiectării procesului tehn ologic de realizare a piesei
care arată în ce măsură soluția constructivă îndeplinește condițiile de fabricare și daca se
permite fabricarea la cost redus cu tehnica avansată este tehnologicitatea construcției
piesei, reflectându -se în toate etapele proces ului de fabricație.

Aprecierea tehnlogicității se face cu ajutorul unor indici tehnico -economici, analizându -se
următoarele elemente:
– grosimea pereților;
– razele de racordare a pereților;
– construcția cavităților interioare și exterioare;
– concentrația de m aterial;
– modul de solidificare;
Gradul de unificare al diferitelor elemente constructive ale piesei se determină cu relația:
Λe= 𝐷𝑡−𝐷𝑢
𝐷𝑡∙100[%] (1.1)
Du=numărul de tipodimensiuni unificate ale unui anumit element constructiv;
Dt=numărul total de elemente constructive de tipul respective

Λet= 6−2
6∙100=0,66 [%], Λ et = gradul de unificare al teșiturilor;

Λeg=6−4
6∙100=0,33 [%], Λ eg= gradul de unificare al găurilor, crestăturilor;

1.2.2. Rolul funcțional

Deoarece nu se cunoaște ansamblul din care face parte, pentru a stabili rolul funcțional
al piesei se folosește metoda de analiză morfo -funcțională a suprafețelor. Această metodă
presupun e parcurgereaurmătoarelor etape :

– descompunerea piesei în suprafețe s imple (Figura 1.3.)
– numerotarea tuturor suprafețelor ce delimitează piesa în spațiu (Figura 1.3.)
– analiza fiecărei suprafețe ;
– întocmirea tabelului suprafețe -caracteristici care cuprinde toate condițiile tehnice de
generare a suprafețelor (tabelul 1.1)
– stabilirea tipului și rolului funcțional posibil al fiecărei suprafețe, în funcție de
proprietățile și abaterile acesteia: funcționale, tehnologice, de asamblare și auxiliare;

Figura 1.2. Împărțirea piesei în suprafețe simple

Tabel 1.1. Suprafețe caracteristici
Nr.
crt Suprafața
nr. Forma
geometrică a
suprafeței Dimensiunile
de gabarit Caracterisctici Tipul
suprafeței și
rolul funcțional Procedee
tehn. de
obținere Observații
Precizia
dimensională Precizia de
formă Precizia de
poziție Rugozitatea Duritatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 S1 SEMITOROIDALĂ R5 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Deformare
Așchiere
2 S2 CILINDRICĂ ∅55×40 +0,018
+0,007  0,001
 0,001 B
0,8 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Deformare
Așchiere
3 S3 PLANĂ ∅55-∅45 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material AUXILIARĂ Deformare
Așchiere
4 S4 CILINDRICĂ ∅45×35 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Deformare
Așchiere
5 S5 CILINDRICĂ ∅55×55 m6 +0,018
+0,007  0,001
 0,001 B
0,8 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Deformare
Așchiere
6 S6 ELICOIDALĂ M5 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material FUNCTIONALĂ Așchiere
7 S7 SEMITOROIDALĂ R5 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Deformare
Așchiere
8 S8 PLANĂ ∅65-∅55 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material AUXILIARĂ Deformare
Așchiere
9 S9 CILINDRICĂ ∅65×25 f7 ( -0,016
-0,034 )  0,015
 0,015 B
0,8 Functie
de
material TEHNOLOGICĂ Deformare
Așchiere
10 S10 TRONCONICĂ 5x45o COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Așchiere
11 S11 CILINDRICĂ ∅58×10 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de TEHNOLOGICĂ Deformare
Așchiere

material
12 S12 PLANĂ ∅66-∅58 COTAĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material AUXILIARĂ Deformare
Așchiere
13 S13 TRONCONICĂ 20x60O COTĂ
LIBERĂ  0,015
 0,015 B
0,8 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Așchiere
14 S14 PLANĂ ∅55-∅54 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material AUXILIARĂ Deformare
Așchiere
15 S15 CILINDRICĂ ∅53×15 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Deformare
Așchiere
16 S16 TRONCONICĂ 0,5×450 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Așchiere
17 S17 ELICOIDALĂ M54 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material FUNCTIONALĂ Așchiere
18 S18 TRONCONICĂ 0,5×450 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Așchiere
19 S19 PLANĂ ∅53-∅32 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material AUXILIARĂ Așchiere
20 S20 TRONCONICĂ 2×450 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Așchiere
21 S21 ELICOIDALĂ M32 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material FUNCTIONALĂ Așchiere
22 S22 PLANĂ ∅53-∅30 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Așchiere
23 S23 TRONCONIC Ă 2×450 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Așchiere
24 S24 CILINDRICĂ
∅45×45 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Deformare
Așchiere

25 S25 SEMITOROIDALĂ R1 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Așchiere
26 S26 PLANĂ ∅45-∅4 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHOLOGICĂ Așchiere
27 S27 CILINDRICĂ ∅30×136 H7 +0,014
– 0,007 – –
0,8 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Deformare
Așchiere
28 S28 TRONCONICĂ 2×450 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Așchiere
29 S29 PLANĂ ∅55-∅20 COTĂ
LIBERĂ – –
3,2 Funcție
de
material TEHNOLOGICĂ Deformare
Așchiere

1.2.3. Material.Caracteristici

Alegerea materialulul este o etapa foartă importantă și complexă deoarece trebuie
ales un material care îndeplinește cerințele minime de rezistență și durabilitate ale piesei în
raport cu un cost minim și o fiabilitate extinsă.
Materialul este caracterizat de anumite proprietăți, importante pentru a evidenția
comportamentul acestuia la prelucrările mecanice și pentru aprecierea posibilității de
realizare a preciziei dimensionale și a calității suprafețelor.
Materialul din care s e va realiza reperul “piuliță specială” este un oțel carbon de
calitate cu 0,45 % Carbon, C45.

Caracteristicile mecanice și compoziția chimică ale acestui oțel sunt reglementate prin STAS
880-88, prezentate în următoarele tabele:

Tabel 1.2. Caracteris tici mecanice și tehnologice
Marca
oțelului Tratament
termic Limita de
curgere R p0,2
[N/mm2] Limita la
rupere R m
[N/mm2] Alungirea la
rupere
A [%] Reziliența
KCU
[J/cm2]
C45 Călire și
revenire 410 700-840 14 39

Tabel 1.3. Compoziția chimică
Marca oțelului Compoziția chimică [%]
C Mn P S
C45 0.42…0.50 0.50…0.80 Max. 0.045 Max. 0.040

CAPITOLUL 2. LEGISLAȚIA DIN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII ȘI SECURITĂȚII ÎN
MUNCĂ SPECIFICĂ REALIZĂRII PRODUSULUI „ PIULIȚĂ SPECIALĂ”

2.1. Aspecte generale

Conform cerințelor standardelor de management, termenul “legislație” reprezintă
totalitatea actelor normative aplicabile într -o organizație. Organizația trebuie să asigure în
permanență conformitatea cu cerințele legale în vigoare și cu toate cerințele specifice
referitoare la SSM.
Legislația de sănătate și securitate în muncă este o componentă a sistemului național de
reglementări care stabilește responsabilitățile instituțiilor implicate, cadrul de înființare și
organizare a activităților în domeniu.
Caracteristicile principale ale legislației în domeniul securității și sănătății î n muncă sunt :
– obligația angajatorului pentru asigurarea sănătății și securității angajaților;
– accentul asupra politicii de prevenire în funcție de elementele componente ale
sistemului de muncă;
– instruirea și implicarea angajaților;
– prioritatea măsurilor d e protecție;
– dezvoltarea mijloacelor eficiente: juridice, tehnice, financiare ale unor organisme de
control și de îndrumare a activității de prevenire ale statului;
Legislația în domeniul securității și sănătății în muncă implică o bună organizare în
cadru l unei intreprinderi a activităților legate de securitatea și sănătatea în muncă, indiferent
de domeniu. Scopul legislatiei este garantarea, la nivel european, a unui cadru omogen
pentru prevenirea accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale rezul tate în urma
desfășurării activităților de orice tip de către lucrători și asigură respectarea acestor principii
de prevenire.
2.2. Legislația națională privind securitatea și sănătatea în muncă aplicabilă
domeniului de realizare a reperului/produsului
Sistemul legislativ este structurat pe mai multe categorii în funcție de:
a) organul abilitat pentru emiterea actelor juridice:

– acte emise de Parlament : Legea 319/2006;
– acte emise de Guvern : Hotărâri ale Guvernului, H.G.;
– ordine și instrucțiuni emise de ministere;

b) obligativitate și natura reglementării

– acte obligatorii pentru toate sectoarele de activitate și pentru toate unitățile cu
personal : Legea 319/2006 și toate Hotărârile de Guvern.
– acte obligatorii pentru un anumit sector: ordine și instrucțiuni emise de ministere;

Ținându -se cont de prioritate, aceste acte se pot clasifica în:
 legislație primară ce stabilește cadrul general și baza în domeniul SSM;
– Legea 319/2006, Hotărârile de Guvern și ordine ale Ministerului Muncii ;
 legislație secundară
– Norme tehnice, metodologice și standarde de securitate în muncă;
 legislație terțiară

– instrucțiuni specifice de securitate a muncii;
Cele mai importante acte normative pentru reglementarea securității și sănătății în muncă
sunt :
– Constituția Româ niei; afirmă dreptul la protecție socială și este referitoare la
măsurile de securitate și igiena muncii;
– Codul Muncii (Legea 53/2003); conține prevederi juridice și contribuie prin
aplicarea acestor prevederi la apărarea vieții și sănătatea salariaților;
– Legea securității și sănătății în muncă 319/2006; are la bază instituirea de măsuri
pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății în muncă a lucrătorilor;
– norme metodologice;
– normative -cadru;
– Hotărâri de Guvern ;
– standarde de securitate a muncii;
2.4. Legislația națională și europeană privind Securitatea și Sănătatea în Muncă
aplicabilă domeniului de realizare a reperului „PIULIȚĂ SPECIALĂ”
Tabelul 2.1 . Legislația națională și europeană privind Securitatea și Sănătatea în
Muncă aplicabilă domeniului de realizare a reperului „PIULIȚĂ SPECIALĂ”
Nr. crt. ACT NORMATIV NAȚIONAL REGLEMENTARE COMUNITARĂ –
DIRECTIVA TRANSPUSĂ
1. Legea nr. 319/2006 = Legea securității și
sănătății în muncă nr. 319 din 14.07.2006 89/391/CEE
2. HG nr. 1425/ 2006 = Hotărârea Guvernului
nr. 1425 din 26.07.2006 modificată cu
Hotărârea Guvernului nr. 955/2010
pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii securității
și sănătății în muncă nr. 319/2006 –
3. HG nr. 1091/2006 = Hotărârea Guvernului
nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerințele
minime de securitate și sănătate pentru
locul de muncă 89/654/CEE, modificată de
2007/30/CE
4. HG nr. 1876/2005 = Hotărârea Guvernului
nr.1876/2005 privind cerințele minime de
securitate și sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate
de vibrații . 2002/44/CE, modificată de
2007/30/CE și R 1137/2008
5. HG nr. 493/2006 = Hotărârea Guvernului
nr.493/2006 privind cerințele minime de
securitate și sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate
de zgomot. 2003/10/CE, modificată de
2007/30/CE și R 1137/2008
6. HG nr. 971/2006 = Hotărârea Guvernului
nr.97 1/2006 privind cerințele minime
pentru semnalizarea de securitate și/sau
de sănătate la locul de muncă . 92/58/CEE, modificată de
2007/30/CE
7. HG nr. 1146/2006 = Hotărârea Guvernului
nr. 1146 din 30.08.2006 privind cerințele
minime de securitate și sănătate pentru
utilizare în muncă de către lucrători a
echipamentelor de muncă . 89/655/CEE modificată de
2001/45/EC, 2001/45/CE,
2007/30/CE
8. HG nr. 1048/2006 = Hotărârea Guvernului 89/656/CEE, modificată de

nr. 1048 din 09/08/20 privind cerințele
minime de securitate și sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecție la
locul de muncă 2007/30/CE
9. HG nr.1051/2006 = Hot ărârea Guvernului
nr. 1051 din 09/08/2006 privind cerințele
minime de securitate și sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care
prezintă riscuri pentru lucrători, în special
de afecțiuni dorsolombare . 90/269/CEE, modificată de
2007/30/CE
10. HG nr. 355/2007 = Ho tărârea Guvernului
nr. 355/2007 modificată cu Hotărârea de
Guvern nr. 37/2008 privind
supravegherea sănătății lucrătorilor . –
11. Legea nr.346/2002 = Legea nr. 346/2002
privind asigurarea pentru accidente de
muncă și boli profesionale, republicata . –
12. ORDIN nr. 450/2006 = Ordinul ministrului
muncii nr. 450/2006 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 346/2002 privind asigurarea pentru
accidente de muncă și boli profesionale,
cu modificările și completările ulterioare
13. ORDIN Nr. 71 /1995 privind ap robarea
Normelor specifice de securitate a muncii
pentru prelucrarea metalelor prin aschiere,
a Normelor specifice de securitate a
muncii; 2001/95 CE

14. Legea nr. 186/16 mai 2006 privind
aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.171/2005 pentru modificarea
si competarea Legii nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de muncă si
boli profesionale; 94/33/CE
15. HG nr. 1218/2006 = Hotărârea Guvernului
nr.1218/2006 privind cerințele minime de
securitate și sănătate pentru asigurarea
protecției lucrătorilor împotriva riscurilor
legate de expunerea la agenți
chimici ,biologici și fizici în muncă . 98/24/CE;
2000/39/CE;
91/322/CEE;
2006/15/CE
LEGISLAȚIE ÎN SITUAȚII DE URGENȚ Ă
16. Legea nr. 307/2006 – privind apărarea
împotriva incendiilor . –
17. ORDIN 163/2007 – Norma generală de
aparăre î mpotriva incendiilor . –
STANDARDE CONEXE DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
18. SR EN 292 -1:1996 – Securitatea mașinilor.
Concepte de bază, principii generale de
proiectare. Partea 1: Terminologie de
bază, metodologie EN 292 -1:1991
19. SR EN 292 -2+A1:1998 – Securitatea
mașinilor. Concepte de bază, principii
generale de proiectare. Partea 2: Principii EN 292 -2:1991
EN 292/2:1992/A1:1995

și condiții tehnice
20. SR EN 294:1997 – Securitatea mașinilor.
Distanțe de securitate pentru prevenirea
pătrunderii membrelor superioare în
zonele periculoase . EN 294:1992
21. SR EN 349:1996 – Securitatea mașinilor.
Distanțe minime pentru prevenirea strivirii
părților corpului uman EN 349:1993
22. SR EN 547 -2:2001 – Securitatea mașinilor.
Dimensiuni ale corpului uman. Partea 2:
Principii de determinare a dimensiunilor
necesare pentru deschiderile de acces EN 547 -2:1996
23. SR EN 547 -3:2001 – Securitatea mașinilor.
Dimensiuni ale corpului uman. Partea 3:
Date antropometrice EN 547 -3:1996
24. SR EN 563+AC:2001 – Securitatea
mașinilor. Temperaturi ale suprafețelor
care pot fi atinse. Date ergonomice pentru
stabilirea valorilor limită ale temperaturii
suprafețelor fierbinți EN 563:1994
25. SR EN 693:2003 – Mașini unelte.
Securitate. Prese hidraulice EN 693:2001
26. SR EN 746 -1:2003 – Echipamente pentru
procese termice industriale. Partea 1:
Cerințe generale de securitate a
echipamentelor pentru procese termice
industriale EN 746 -1:1997
27. SR EN 746 -8:2003 – Echipamente pentru
procese termice industriale. Partea 8:
Cerinț e speciale de securitate pentru
echipamente de călire EN 746 -8:2000
28. SR EN 1050:2000 – Securitatea mașinilor.
Principii pentru aprecierea riscului EN 1050:1996

CAPITOLUL 3. ANALIZA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE REALIZARE A
REPERULUI „ PIULIȚĂ SPECIALĂ”
3.1. Prezentarea procesului tehnologic de realizare a reperului “piuliț ă specială”
3.1.1. Alegerea procedeului de semifabricare
Tinându -se cont de dimensiunile de gabarit ale piesei Ø66×230 și numărul de bucăți
pe an 2500, p entru realiz area semifabricatului “PIULIȚĂ SPECIALĂ” s -a ales un procedeu
de deformare plastică la cald, forjarea în matriță (matrițare).
Matrițarea este un procedeu tehnologic de deformare plastică ce constă în
deformarea întregului volum al materialului, deformarea semifabricatului are loc între două
semimatrițe: semimatrița inferioară și semimatrița superioară, formând matrița. Curgerea
materialului este orientată și condiționată de forma locașurilor matriței.
În matriță se execută cavitatea corespunzătoare formei semifabricatului. Materialul
se așază în cavitatea semimatriței inferioare și se apasă cu semimatrița superioară. Acesta
se deformează și ia forma, profilul cavității matriței.
Mașini unelte folosite la matrițare: prese mecanice.

3.1.2. Întocmirea desenului semifabricatului
Pentru întocmirea desenului semifabricatului matrițat se pleacă de la desenul de
execuție al piesei finite adaugându -se adaosuri de prelucrare și adaosuri tehnologice: raze
de racordare pentru eliminarea muchiilor ascuțite și pentru curgerea materialului în cavitățile
matriței.
Pentru semifabricatul reperului „PIULIȚĂ SPECIALĂ” adaosurile de prelucrare au fost alese
conform STAS 2171/1 -84, funcție de masa piesei = 2,38 kg.

Tabel 3.1. Adaosuri de prelucrare

Tabel 3.2. Abateri limită

În Anexa 3 este prezentat desenul semifabricatului cu adaosurile de prelucrare și abaterile
limită.

3.1.3. Etapele procesului tehnologic de realizare a reperului “Piuliță specială”.

Proiectarea procesului tehnologic se face în raport cu datele de bază: desenul de
execuție al piesei, condițiile tehnice și planul de producție.
După întocmirea desenului semifabricatului se realizează fișa -film (Anexa 1 ), ce
cuprinde toate elementele defi nitorii ale procesului tehnologic.
Astfel că, în continuare se va prezenta calculul regimului de lucru și normei de timp pentru o
operație din cadrul procesului. Masa piesei
[kg] Dimensiunea
[mm]
1,6<2,38<2,5 <=50 >50<120 >120<180 >180<260 >260<360
1,1 1,2 1,3 1,4 1,5
Masa piesei
[kg] Dimensiunea
[mm]
1,6<2,38<2,5 <=50 >50<120 >120<180 >180<260 >260< 360
+0,8 +0,9 1 1,1 1,2
-0,4 -0,4 -0,4 0,5 -0,6

A. STABILIREA PARAMETRILOR REGIMULUI DE LUCRU

OPERAȚIA 1. STRUNJIRE DE DEGROȘARE
FAZA 1. STRUNJIRE PLANĂ -FRONTALĂ LA COTA L=54 MM

a) Alegerea sculei așchietoare

Cuțit drept pentru degroșare armat cu plăcuț e din carburi metalice ;
Cuțit 32×32 STAS 6377 -80/P20 cu următoarele caracteristici: K f=45o, bxh=20×20, c=10,
ɣf=12o, αf=5o;

b) Stabilirea durabilității sculei

S-a ales durabilitatea sculei T=120 min și mărimea uzurii KB=1…1,4 [mm]

c) Stabilirea adâncimii de așchiere a p [mm]

ap= 1,2 mm, conform calculului analitic al a p

d) Avansul de așchiere f [mm/rot]

f=C SR·Raes·reec [mm/rot] (3.1)
CSR=0,0909 ( coefficient ce depinde de unghiul de atac principal)
Ra= rugozitatea suprafetei prelucrate= 12,5µm
re= raza la varful sculei =1,5 mm
es=0,509
ec=0,463
f= 0,0909· 12,50,509·1,50,463=0,72 [mm/rot]

e) Calculul forțelor de așchiere

Determinarea forțelor de așchiere se face cu relația :

Fc=CFc· apxFc · fyFc·Kc [daN], unde : (3.2)

Kc= K C1· KC2 · KC3 ·KC4 ·KC5 ·KC6 ·KC7 ·KC8 ·KC9

KC1…K C9 sunt coeficienți ce țin seama de grupa și starea materialului K C1=1, proprietățile
materialului KC2=1,1, unghiul de atac principal K C3=1,08, unghiul de degajare ɣ , K C4=1,
ɣ=12o, uzura sculei KC5=0,95, lichidul de așchiere KC6=0,9, raza la vârf a cuțitului r=1 mm ,
KC7=0,93, influența vitezei de așchiere K C8=1,24, tipul cuțitului K C9=0,9

CFc=105 , x Fc=1, y Fc=0,75

Fc=105·1,21·0,720,75·(1·1,1·1,08·1·0,95·0,9·0,93·1,24·0,9)=103,82 daN

f) Calculul momentului de așchiere Maș [daN ·m]

Maș=𝐹𝑐·𝐷
2000 [daN ·m] (3.3)

Fc=componenta principală a forței de așchiere
D=diametrul piesei de prelucrat =54 mm

Maș=103,82·54
2000=2,8 [daN ·m]

a) Calculul vitezei de așchiere v ec,aș [m/min]

v=C v/[(Tm*ax*fy)*(HB/200)n]* K 1*K2*…K 9 [m/min] (3.4)
K1,K2..K9= coeficienti ce depind de sectiunea corpului cutitului, unghiul de atac principal,
secundar, uzura la varful sculei,materialul partii aschietoare,materialul prelucrat, modul de
obtinere al semifabricatelor, starea stratului superficial si forma fetei de degajare.
Cv=257
xv=0,18
yv=0,2
m=0,125
ap=1,2 mm
f=0,72 mm/rot
Duritatea materialului prelucrat HB=229, iar exponentul n al durității are valoarea n=1,75 (la
prelucrarea oțelurilor cu HB>130)
K1=1,043; K 2=0,917; K 3=0,939; K 4=0,944; K 5=0,85; K 6=1; K 7=1; K 8=0,8; K 9=1
re=1 mm (raza la vârful sculei)
µ=coeficient ce depinde de tipul prelucrarii
Se obț ine viteza economică de așchiere :
vec,aș=257/[900,125·1,650,18·0,720,2· (229/200)1,75] · 1,043· 0,917·0,939·0,944·0,85· 0,8 = 113,8
[m/min]
b) Stabilirea turației economice de așchiere n ec,aș [rot/min]
nec,aș=1000 ·𝑉𝑒𝑐,𝑎ș
𝜋·𝐷 (3.5)

nec,aș=1000 ·113,8
𝜋·54=670,8 rot/min
c) Stabilirea turației reale și a vitezei de așchiere
Din diagrama structurală a strungului rezultă că se poate alege o turație reală n r=765 rot/min
vr,aș=𝜋·𝐷·𝑛
1000=𝜋·54·765
1000=129,77 m/min
d) Calculul pierderii de viteză Δ ʋ

Δʋ=𝑉𝑒𝑐,𝑎ș−𝑉𝑟𝑒𝑎𝑙,𝑎ș
𝑉𝑒𝑐,𝑎ș·100 [%] (3.6)

Δʋ=129,77−113,8
113,8·100 =14,03 %

e) Verificarea puterii de așchiere
Paș=𝐹𝑐−𝑉𝑟𝑒𝑎𝑙,𝑎ș
6000 ·𝜂 [kW] (3.7)
𝜂=randamentul mașinii unelte ( 𝜂=0,8)
Paș=103,82·129,77
6000 ·0,8=2,8 [kW]
Paș<PME , ceea ce înseamn ă ca regimul este ales corect.

Acest calcul se efectuează pentru fiecare operație, funcție de dimensiunea de prelucrare și
scula așchietoare.

B. NORMA TEHNICĂ DE TIMP

Operația 1 . STRUNJIRE DE DEGROȘARE , cu următoarele faze :
 Prinderea semifabricatului
Faza 1. Strunjire plană frontală de degroșare la cota L=54 mm
Faza 2. Strunjire cilindrică exterioară de degroșare la cota Ø35
Faza 3. Strunjire cilindrică exterioară de degroșare la cota Ø40
Faza 4. Strunjire conică exterioară la cota L=20x30o
Faza 5. Centruire 1 gaura la cota Ø2
Faza 6 . Gaurire 1 gaura la cota Ø26
Faza 7. Teșire 2x45o
Faza 8. Teșire 0.5x45o
 Desprindere piesă

Ta= Ta1 ·Ta2 ·Ta3 ·Ta4 ·Ta5 [min] (3.8)
Ta1=timpul ajutător pentru prinderea și desprinderea piesei; Ta1=0,26 min
Ta2=timpul ajutător pentru comanda m așinii la prelucrarea pe strung
Ta2=0,03+0,03+0,02+0,02+0,02+0,08+1=1,2 min

Ta3= timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strung
Ta3=0,05+0,08+0,12+0,03=0,28 min

Ta4=timpul ajutător pentru măsurători la luarea așchiei de probă la prelucrarea pe strung
Ta4=0,15+0,2=0,35 min

Ta5=timpul ajutător pentru măsurători de control la prelucrarea pe strung
Ta5=0,18+0,21=0,39 min

Tpi=timpul de pregătire -încheiere=10 min

Tdt=𝐾1
100, K1=2;
Tdo=𝐾2
100, K2=1;
Ton=𝐾3
100, K3=3,5;

Tb=𝑙𝑐
𝑣𝑓·i=𝑙1+𝑙𝑝+𝑙2
𝑛·𝑓·I, unde :

Tb=timpul de bază;
l1=lungimea de intrare a sculei;

lp=lungimea de prelucrare;
l2=lungimea de ieșire a sculei; l 2= (0,5…2) mm

Tabel 3.3 . Timpul de bază
Faza Timpul de bază [min]
Faza 1 1+57+0,5
765·0,72=0,1
Faza 2 1+35+0
765·0,72=0,065
Faza 3 40
765·0,72=0,0726
Faza 4 20
765·0,72=0,0363
Faza 5 30
0,1·1180=0,005
Faza 6 232
0,1·1180=1,3
Faza 7 0,01
Faza 8 0,01

Ta=timpul auxiliar, T a=2,2 min
Tprindere =0,6·Tpi=0,6·0,26=0,156 min
Tdesprindere =0,4·Tpi=0,4·0,26=0,104 min
Te=Tb+Ta=1,58+(0,26+8·2,2)=19,44 min
Tdt=𝐾1
100·Tb=2
100·1,58=0,0316 min
Tdo=𝐾2
100·Te=1
100·19,44=0,1944 min
Ton=𝐾3
100·Te=3,5
100·19,44=0,68 min

Norma tehnică pentru operația 1 este egală cu :

NT1=19,44+0,0316+0,1944+0,68+10
100=20,44 min

Astfel, norma tehnică de timp se calculează pentru fiecare operație în parte.

3.2. Lista locurilor de muncă și a zonelor de evaluare într -un plan de situație, aferent
procesului tehnologic analizat

Locurile de muncă din producție sunt prezentate în tabelul următor :

Tabelul 3.4. Locurile de muncă aferente procesului tehnologic analizat

Amplasarea echipamentelor tehnice aferente procesului tehnologic este reprezentată
în planul de situație figura 3.1. ZONĂ DE LUCRU LOC DE MUNCĂ
DEPOZITARE SEMIFABRICATE Gestionar depozit
Manipulant piese
PRELUCRĂRI PRIMARE -MATRIȚARE Matrițer
TRATAMENT -TERMIC Termist -tratamentist
PRELUCRĂRI MECANICE Strungar
Frezor
Rectificator
Operator mașină de găurit

Figura 3.1. Plan de situație

3.3. Identificarea elementelor sistemului de muncă pentru un loc de muncă aferent
procesului tehnologic analizat

Tabelul 3.6. Elementele sistemului de muncă
Nr.
crt. ELEMENTELE SISTEMULUI
DE MUNCĂ DESCRIERE
1 EXECUTANT Procesul de muncă constă în efectuarea
tratamentelor termice (călire, revenire) și pregătirea
probelor pentru analizele metalo -grafice de laborator
și încercări de duritate.
2 SARCINĂ DE MUNCĂ – Aprovizionează locul de muncă cu materiale,
semifabricate, piese, S.D.V -uri de la
magazia unității și efectuează recepția
calitativă și dimensională a acestora ;
– Efectuează operațiile de pregătire a pieselor
ce urmează a fi tratate termic ;
– Execută tratarea termică : așază piesele în
coșul de tratament termic în conformitate cu
regulile și specificațiile de tratament termic,
asigură existența numarului de piese
necesar, regle ază si supraveghează
cuptoarele, manipulează piesele ;
– Efectuează finisarea și controlul final al
produselor tratate termic ;
– Exploatează și întreține utilajele folosite la
tratament termic, cat și locul de muncă ;
– Respectă normele de protecția muncii,
mediului și PSI ;
– Răspunde de calitatea procesului de pe
utilajele folosite ;

3 ECHIPAMENTE DE MUNCĂ – Cuptoare pentru călire și revenire
– Cuptoare electrice
– Mașini de sablat
– Mașini de spălat
– Mașină de lustruit
– Aparate de măsură și control: termocuple,
înregistratoare, aparate pent ru măsurarea
durităț ii
– Cărucioare pentru transport
– Cameră pentru încălzire la executarea
tratamentelor termice de călire și revenire

Figura 3.4. Cuptor pentru tratament termic

Figura 3.5. Instalație pentru sablare

Figura 3.6. Linie cuptoare pentru tratament
termic
4 MEDIU DE MUNCĂ Activitatea este desfășurată de către executant în
secția de Tratamente Termice, din cadrul societății.
Această secție prezintă următoarele caracteristici :
– temperatură ridicată în zona cuptoarelor;
– iluminatul este natural și artificial ;
– ventilație naturală și artificială ;
– gaze toxice (arderea gazelor: CO x,SO x) ;
– zgomot;
– vibrații;

Figura 3.7. Cuptor pentru tratament -termic

3.6. Identificarea echipamentelor individuale de protecție pentru locul de muncă
termist -tratamentist

Tabelul 3.7. Echipament Individual de Protecție pentru termist -tratamentist
Risc evaluat Protecție Echipament Individual de Protec ție
Protecție în zona
cuptoarelor de tratament –
termic;

Protecție la manipularea
obiectelor tăioase,
înțepătoare și care pot
penetra;
MEMBRE
SUPERIOARE

Figura 3.8. Mănuși rezistente la uzură și
penetrație

Figura 3.9. Mănuși antitermice
MEMBRE
INFERIOARE

Figura 3.10 . Bocanci cu talpă de cauciuc cu
inserție antiperforație;

CORP

Figura 3.11 . Salopetă
Sablarea pieselor;

Lucrul în zona
cuptoarelor, condens; OCHI
Figura 3.12 . Ochelari de protecție

Figura 3.13. Ochelari de protecție cu lentilă
fumurie
Lucrul cu substanțe
toxice ;

Răcirea pieselor în baia
de ulei (noxe la băi de
ulei, săruri, băi de răcire);
RESPIRATORIE

Figura 3. 14. Semimască de protecție

CAPITOLUL 4. PROBLEME ECOTEHNOLOGICE LA REALIZAREA REPERULUI
„PIULIȚĂ SPECIALĂ”

4.1. Diagrama flux a procesului tehnologic

Pentru proiectarea procesului ecotehnologic trebuie cunoscut, în primul rând, traseul
tehnologic corespunzător. Astfel, pentru întocmirea acestui traseu, pentru calculul
coeficienților de poluare, pentru determinarea gradului optim de reducere a poluării trebuie
ientificate etapele și momentele în care se produce impactul de mediu. Ele sunt marcate cu
un (*) în următoarea schemă de principiu a diagramei -flux (Anexa 2) a procesului tehnologic
de realizare al produsului.

4.2. Stabilirea surselor de poluare

a) POLUAREA AERULUI
Poluanții p rincipali în atmosferă sunt: CO(monoxid de carbon), NO(oxid de azot),
NO 2(dioxid de azot), oxidanți, hidrocarburi, SO 2(dioxid de sulf), fluoruri, H2S(acid sulfhidric),
Pb (plumb).
Autoturismul este una din sursele principale de poluare a atmosferei. Poluanții emiși în
gazele de eșapament sunt: CO(monoxid de carbon), NO x(oxizi de azot), SO 2(dioxid de sulf).
Substanțele rezultate în urma arderii unui kilogram de carburant (motorină și benzină) sunt:
Tabel 4.1. Substanțe poluante rezultate prin arderea 1kg carburant
Poluant Emisia din benzină (g) Emisia din motorină
CO 465 21
NO x 23 27
SO 2 0,8 7,8

a) POLUAREA APEI
Principalele surse de poluare a apei în România sunt: CBO5( consum biochimic de
oxigen la 5 zile), suspensii, CCO -Mn (consum chimic de oxigen și mangan ), reziduu fix,
H2S+sulfuri (hidrogen sulfurat+sulfuri), extractabile, fenoli, P tot. (fosfor total), azotați, azotiți,
NH4( amoniu), cianuri.
b) POLUAREA SOLULUI
Substanțele care poluează solul sunt: arseniu, cadmiu, crom, mercur, plumb, selenium,
stibiu, fluor, cianuri, benzen, toluene, fenoli, naftalen, flouranten, piren, clorbenzen,
clorfenoli, compuși aromatici, reziduuri petroliere.

4.3. Calculul coeficienților de poluare

Pentru produsul „ piuliță specială” s -a stabilit numarul tota l de piese : n=2500buc/an și s-a
calculat masa piesei M piesă=2,38 kg, masa semifabricatului Msemifabricat =4,2 kg și masa tuturor
pieselor M piese total =2,38*2500=5,950 tone.

a) Aprovizionare materii prime

AER

Pentru efectuarea produsului, aprovizionarea cu materii prime se face terestru cu
vehicule de mare tonaj. Poluarea aerului se face la arderea compușilor chimici ai motorinei.
Emisii :gaze eșapament, pulberi metalice, praf;

Compușii chimici ai motorinei care produc poluarea aerului sunt :

Tabel 4.2. Compușii chimici ai motorinei care produc poluarea aerului
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Cd (cadmiu) 0,0001 kg/t
2 NH3(amoniac) 0,0005 kg/t
3 NH4(amoniu ) 0,0004 kg/t
4 CH3(CH2)5 -CH3(heptan) 0,0005 lg/t
5 CH4(metan) 0,005 kg/t
6 CO(oxid de carbon) 0,043 kg/t
7 CO2(monoxid de carbon) 1,5kg/t
8 N2O(protoxid de azot) 0,092kg/t
9 NMVOC (compusi organici volatili ) 0,015kg/t
10 NOx(oxizi de azot) 0,047kg/t
11 SO2(dioxid de sulf) 0,232 kg/t
Total 1.9355 kg/t

SOL

Emisii : produse pet roliere (ulei, combustibili, gră simi)

În sol ajung următoarele substanțe :

Tabel 4.3. Substanțe poluante în sol
Nr. Crt. Substanț e poluante Cantitatea Kg/t
1 Uleiuri 0,0008
2 Materiale refractare 0,002
3 Alte depuneri 0,004
Total 0,0068 Kg/ t

Coeficientul de poluare la aprovizionare cu materii prime ( transport) este:

cpa =Q t∙Mu=(Q ta+Q tl+Q ts) ∙M u unde, (4.1)

Qt – cantitatea totală de substanță poluantă ce apare în timpul transportului,
Qta – cantitatea de substanță poluantă a apei ce apare în timpul transportului ,
Qtl- cantitatea de substanță poluantă a aerului ce apare în timpul transportului,
Qts – canti tatea de substanță poluantă a solului ce apare în timpul transportului ,
Mu=masa piesei finite

cpa=(1.9355+0.0068) ∙2.38=4.622 kg/t emisii poluante

b) Recepții materii prime
Pentru întocmirea documentelor de recepție materii prime este necesară hârtie și
cerneală.
Pentru celuloza din lemn se produce poluarea atmosferei și solului. Fabricarea unei tone
de hârtie presupune aproximativ 3,5 tone de lemn, 20 de copaci tăiați.
Imprimarea unei hartii de dimensiuni 210×297 mm presupune utilizarea a 300.000
picături de cerneală .
Astfel, emisiile poluante în sol sunt aproximativ 4 kg.
Qt=4 kg
cpr= Qt∙Mu (4.2)
cpr =4∙2.38=9.52 kg/t emisii
c) Elaborare materiale
Materialul folosit pentru realizarea piesei “Piuliță specială ” este otel carbon de calitate
C45, elaborate în cuptoare electrice. În următorul tabel sunt prezentate emisiile poluante
rezultate în urma elaborării unei tone de oțel.
Pentru aer :
Tabel 4.4. Substanțe poluante în aer la elaborare oțel
Substanțe poluante Cantitatea kg/t
Praf în aer 0,0015232
CO (monoxid de carbon) 0,06664
SO 2(dioxid de sulf) 0,0043554
NO x(oxid de azot) 0,003213
Gaze arse 54,74
Total 54,81 kg/t =0,05461 kg/kg

Pentru apă :

Tabel 4.5. Substanțe poluante în a pă la elaborare oțel
Substanțe poluante Cantitatea l/t
Uleiuri 0,001904
Apă uzată 0,0476
Total 0,049504 kg/t=0,0000495 kg/kg

Pentru sol :
Tabel 4.6. Substanțe poluante în sol la elaborare oțel
Substanțe poluante Cantitatea kg/t
Zgură 1,0829
Nămol 0,13804
Total 1,22094 kg/t= 0,00122094 kg/kg

cpe=(0,05461+0,000049504+0,00122094) ∙2.38=0,1329 kg/t emisii poluante

d) Execuție semifabricat
Procedeul de realizare al semifabricatului piuliță specială este deformare plastică,
matrițare.

Msemifabricat =4,2 kg
Mpiesă=2,38kg
Msemifabricat -Mpiesă=4,2-2,38=1,82 kg (adaos pierdut după prelucrarea care poluează)
Pentru aer : praf și pulberi metalice( Mn, Si, P)
Tabel 4.7. Substanțe poluante pentru aer la deformare plastică
Nr. Crt. Substanțe poluante Cantitatea Kg/t
1 Praf 0,64
Total 0,64 Kg/t emisii poluante

Qta=0,64 ∙1,82=1,164 kg/t emisii

Pentru apă :
Tabel 4.8. Substanțe poluante pentru a pă la deformare plastică
Nr. Crt. Substanțe poluante Cantitatea l /t
1 Apă uzată 7
Total 7 l/t emisii poluante

Qtl=7∙1,82=12,74 l/t emisii
Pentru sol :
Tabel 4.9. Substanțe poluante pentru sol la deformare plastică
Nr. Crt. Substanțe poluante Cantitatea Kg/t
2 Mn(mangan) 0,0001
3 Si(siliciu) 0,0007
4 Nichel 0,0002
Total 0,001 Kg/t emisii poluante

Qts=0,001 ∙1,82=0,00182 kg/t emisii
cpes=1,164+12,74 +0,00182= 13,90 kg/t emisii poluante
e) Curățire semifabricat
Curățire, decaparea și degresarea sunt principalele etape importante în proiectarea și
execuția produselor deoarece înainte operațiilor tehnologice trebuie îndepartate toți oxizii și
toate impuritățile de pe suprafețele metalice. Aceste procedee se fac prin diferite metode :
– clasice manuale (ciocaniri, șpacluiri);
– mecanizate (pick -hammer, perii de sârmă, sablare – alice);
– speciale (curățirea chimică, alectrochimică, termică, cu jet de apă, etc.)

Pentru piesa “piuliță specială” s -a ales ca procedeu de curățire, curățirea chim ică, cu
următorii compuși chimici :

Pentru aer :

Tabel 4.10 Poluanți chimici pentru aer
Nr. Crt. Poluanț i Cantitate
1 NMVOC (compuși
organici volatili) 0,2 kg/t
2 SO 4(sulfat de 0,0004 kg

sodiu)
3 SO(sulfat) 0,00001 kg
4 CH 4(metan) 0,3 kg
5 CO 2(dioxid de
carbon) 0,274 kg
Total 0,77441 kg/t

Pentru apă :
Tabel 4.11 Poluanți chimici pentru a pă
Nr. Crt. Poluanț i Cantitate
1 Cl 0,000002 kg
2 CH 3-CH 2-OH (etanol) 0,0005 kg
3 Toluen 0,44 kg/t
4 Dicloretan 0,66 kg/t
TOTAL 1,100502 kg

Pentru sol :
Tabel 4.12. Poluanți chimici pentru sol
Nr.Crt Poluanț i Cantitate
1 compuși sintetici anioni activi biodegradabili 0,00003 kg/t

cpcd=(0,77441+1,100502+0,00003) ∙2,38=4,46 kg/t emisii poluante
f) Recepție semifabricat
Substanțele poluante sunt aceleaș i ca la etapa de recepți e materii prime.
Astfel, emisiile poluante sunt aproximativ 4 kg.
Qt=4 kg
cpr= Qt∙Mu (4.3)
cprs =4∙2.38=9.52 kg/t emisii
g) Prelucrări mecanice
Pentru obținerea dimensiunilor finale, rugozității specificate și preciziei geometrice cerute
de rolul funcțional sunt necesare prelucrările mecanice .
Prelucrările mecanice realizate pentru piesa “piuliță specială” sunt: strunjire, găurire,
frezare, filetare și rectificare.
Ele se execută cu echipamente tehnologice și S.D.V -uri specifice în secț ii
corespunzătoare. În procesul de prelucrări mecanice apar substanțe și o serie de compuși
organici volatili care pot avea efecte asupra sănătății și asupra mediului. Sunt prezenți și
vapori și picături datorită emulsiilor folosite.

Pentru aer :
-pulber i metalice;
-gaze reziduale;
-fum

Tabel 4.13. Substanțe poluante aer
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Praf 0,35 kg/t
2 Materii in suspensie 0,0001 kg/t
3 Fenoli(stare gazoasa) 0,00001 kg/t
Total 0.35011 kg/t

Pentru apă :
-soluție de răcire;
Tabel 4.14. Substanțe poluante a pă
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Materii in suspensie 0,0001 kg
2 Fenoli(lichid) 0,00001 kg
3 Cl 0,000001 kg
Total 0,000111 kg/t

Pentru sol :
-ulei de transmisie;
Tabel 4.15. Substan țe poluante sol
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Fe2O3 (oxid de fier) 0,000001 kg/t
2 Șpan 1,82 kg/t
Total 1,820001

cppm =(0,35011+0,000111+1,82) ∙2,38=3,37 kg/t emisii
h) Controlul produsului neconform
Această etapă presupune determinarea prin testarea unor caracteristici a produsului în
comparație cu anumite specificații tehnice și tehnologice, prescrise pentru acel produs.
Piesa “piuliță specială” este controlată prin metoda de control nedistructiv cu lichide
penetrante. Prin această metodă se pune în evidență discontinuitățile deschise la suprafața
pieselor examinate și se bazează pe penetrarea capilară a lichidelor indicatoare (penetrante)
în defectele de suprafață.
Examinarea se face cu: penetrant fluorescent, degresant și developant.
Tabel 4.16 Penetrant fluorescent in emulsie
Denumire Prezentare Emulgator Developant Norme
KD-Check FNP -1
fluorescent -10 l, canistra
-200 l, butoi KD-Check HE -1
Sau apă KD-Check SD -1
Sau
KD-Check DD -1 DIN 54.152

9905
Compoziție chimică : halogen (F+Cl)<20 ppm (părți pe milion) și sulf<10 ppm

Tabel 4.17. Degresant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check PR -2

Pe baza de solvent
(alcool sau acetona) -500 ml spray
– 10 l canistră

-200 l butoi Curățare prealabilă și
îndepă rtare
penetrant EN ISO 3452

DIN 54.152
9907
Compoziție chimică : halogen (F+Cl)<8 ppm (părți pe milion) și sulf<9 ppm

Tabel 4.18. Developant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check DD -1
Developant uscat -1 kg, doz ă
-20 l, butoi Pentru toate lichidele
penetrante DIN 54.152
9908
Compoziție chimică : halogen (F+Cl)<8 ppm (părți pe milion) și sulf<9 ppm
Emisii poluante

Pentru aer:

Tabel 4.19. Substanțe poluante aer la examinarea cu lichide penetrante
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 K2Cr2O7(bicromat de potasiu) 0,000064 kg/t

Pentru apă :

Tabel 4.20. Substanțe poluante a pă la examinarea cu lichide penetrante
Nr.Crt. Poluant Cantitatea l/t
1 Penetrant fluorescent 0,35
2 Solvent 0,7
3 S 0,1608
4 F 0.000055
Cl 0.000055
Total 1.21 kg/t

Pentru sol:

Tabel 4.21. Substanțe poluante sol la examinarea cu lichide penetrante
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 F (Fluor) 0,000055 kg/t
2 Cl 0.000055
3 S 0,1608
Total 0.16091 kg/t
cpc =(0.000064+1.21+0.1.6091) ∙2,38=2.88 kg/t emisii

i) Controlul fabricației
Poluarea în această etapă se face din consumul de hârtie și cerneală utilizate pentru
realizarea documentației aferentă buletinelor de analiză.
Tabelul 4.22. Materiale și energie pentru realizarea documentației
Nr crt Consum materiale și energie pentru realizarea documentației
1 Număr coli 20 coli
2 Apă 3 l
3 Energie electrică 80Wh
4 Lemn 250g

Tabelul 4.23. Emisii poluante la elaborarea unui kg de hârtie:
Nr crt Substanțe poluante Cantitatea kg
1 CO 2 (dioxid de carbon) 0.9

2 CO(monoxid de carbon) 0.027
3 Acetonă 0.027
4 Metanol 0.027
5 HCl (acid clorhidric) 0.027
6 NMVOC 0.027
7 NO x 0.027
8 SO x 0.027
9 Apă uzată 0.027
Total 33.087 kg

Se utilizează aproximativ 20 de coli, ceea ce rezultă emisii poluante egale cu
(5/1000 )∙20∙33,087 =3,28 kg
Tabelul 4.24. Compoziție chimică cerneală serigrafică
Nr crt Compoziție Interval (de la –
până la) [%] Valoare [%]
1 Apă 45-75 60
2 Pigment de colorare 10-20 15
3 Rășini 10-15 15
4 Aditivi 1-7 5
5 Solvenți 0-10 5

Pentru un litru de cerneală :
– apă =0,6 l
– pigmenți de colorare=0,15 l
– aditivi=0,05 l
– solvenți=0,05 kg l
Pentru 100 ml cerneală utilizată: 0.1 ∙(0,6+0,15+0,15+0.05+0,05)=0.01 (concentrație)
cpcf=1,65+0,1=1,75 kg emisii
j) Recondiționare
S-a ales pentru procedeul de recondiționare sudarea cu arc electric cu electrozi înveliți,
utilizându -se 4 electrozi de Ø2,3 și masa de 16,5 g .
Pentru aer :
Tabelul 4.25. Substanțe poluante pentru aer
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 CO 2 0,00119 kg
2 SO 2 0,0003 kg
3 NO x 0.000366kg
4 Pulbere metalică 0,1
5 Cr 1,39
6 Ni 1,71
Total 2,1856 kg

Pentru sol :
Tabelul 4.2 5. Substanțe poluante pentru sol
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Zgură 0,3
2 Pulbere metalică 0,1
Total 0,4 kg

Pentru recondiționarea suprafețelor de lucru ale piuliței speciale se va realiza 200g
de cusătură sudată.
cpr =0.0002 ∙(0,9+0,4) ∙ 1000+4 ∙2,18∙16,5∙0.0001 =1,7452 kg emisii
k) Rebut nerecuperabil/ Deșeu
Pentru sol :
Tabel 4.26. Substanțe poluante pentru sol
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Fe2O3(oxid de fier) 0,35 kg/t

cpr=0,35 ∙2,38=0,833 kg/t emisii

l) Inspecție și încercări

Pentru aer :

Tabel 4.27. Substanțe poluante aer
Nr. Crt. Substanțe poluante Cantitatea Kg/t
1 Fe2O3 (oxid de fier) 0,35
Total 0,35 Kg/t emisii poluante

Pentru apă :

Tabel 4.28. Substan țe poluante apă
Nr. Crt. Substanțe poluante Cantitatea Kg/t
1 K2Cr2O7 0,000064
2 F 0,000055
3 Cl 0,000055
4 S 0,1608
Total 0,160974 Kg/t emisii poluante

Pentru sol :

Tabel 4.29. Substan țe poluante sol
Nr. Crt. Substanțe poluante Cantitatea Kg/t
1 F 0,000055
2 Cl 0,000055
3 S 0,1608
Total 0,16091 Kg/t emisii poluante

cpi=(0.35+0.160947+0.16091) ∙2,38=0,671 kg/t emisii

m) Manipulare, depozitare, ambalare, livrare

Pentru efectuarea produsului, aprovizionarea cu materii prime se face terestru cu
vehicule de mare tonaj. Poluarea aerului se face la arderea compușilor chimici ai motorinei.
Pentru livrare :

Compușii chimici ai motorinei care produc poluarea aerului sunt :

Tabel 4.30. Compușii chimici ai motorinei care produc poluarea aerului
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Cd (cadmiu) 0,0001 kg/t
2 NH3(amoniac) 0,0005 kg/t
3 NH4(amoniu ) 0,0004 kg/t
4 CH3(CH2)5 -CH3(heptan) 0,0005 lg/t
5 CH4(metan) 0,005 kg/t
6 CO(oxid de carbon) 0,043 kg/t
7 CO2(monoxid de carbon) 1,5kg/t
8 N2O(protoxid de azot) 0,092kg/t
9 NMVOC (compusi organici volatili ) 0,015kg/t
10 NOx(oxizi de azot) 0,047kg/t
11 SO2(dioxid de sulf) 0,232 kg/t
Total 1.9355 kg/t

Pentru sol :

Tabel 4.31. Substanțe poluante pentru sol
Nr. Crt Poluant Cantitatea kg/t
1 Uleiuri 0.001
2 Materiale refractare 0.003
3 Alte depuneri 0.005
Total 0.009 kg /t

Pentru ambalare se folosesc cutii de carton :

Pentru aer:

Tabel 4.32. Substanțe poluante pentru aer

La depozitare :

Pentru aer :

Tabel 4.33. Substan țe poluante pentru aer
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Pulbere de praf 0,01kg/t Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 CO 0,00005kg/t
2 CO2 0,5kg/t
3 NOx 0,00025kg/t
Total 0.5 kg/t

cpmad=(1.9355+0.009+0.5+0.01) ∙2,38=5.76 kg/t emisii

n) Punere în funcțiune

În această etapă se întocmește doar documentația necesară.

Tabelul 4.34. Materiale și energie pentru realizarea documentației
Nr crt Consum materiale și energie pentru realizarea
documentației
1 Număr coli 20 coli
2 Apă 3 l
3 Energie electrică 80Wh
4 Lemn 250g

o) Tratament termic

Pentru aer

Tabel 4.35. Substanțe poluante pentru aer

Pentru apă

Apă uzată = 0,0476 l
Uleiuri pentru răcire = 1,7 l

cptt=(0,525+1,7476) ∙2,38=4,362 kg/t emisii

p) Scoatere din uz

Poluarea aerului este dată de distrugerea produsului.

Tabel 4.36. Substan țe poluante pentru aer
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Praf 0,35 kg/t

cps=0,35 ∙2,38=0,833 kg/t emisii

4.4. Calculul coeficientului total de poluare [C pt]

Cpt=C p aprovizionare +Cp recepție materiale +Cp elaborare material +Cp execuție semifabricat +C p curățire + Cp recepție
semifabricat +Cp prelucrări mecanice + Cp control fabricație +C p recondiționare +Cp control produs neconform +Cp
insepcții +Cp manipulare depozitare ambalare livrare + Cp punere în functiune + Ctratament termic + Cp scoatere din uz

(4.4)
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 CO 0,005kg/t
2 CO2 0,32kg/t
3 NOx 0,000 25kg/t
4 SO 2 0.2kg/t
Total 0.525 kg/t

Cpt=4,622+9,52+0,1329+ 13,9+ 4,46+9,52+ 3,37+2,88+ 1,75+1,74+0,833 +0,671 +5,76+4,362+
0,833 =45,8 [kg emisii]

Cpt=45,8 kg emisii raportate la 2,38 kg oțel

În funcție de mă rimea coeficien tului de poluare trebuie luate și mă surile de prevenire
sau de reducere a impactului asupra mediului, astfel:
– dacă Cpt ≥35G u, poluarea este foarte gravă și trebuie luate măsuri urgente de
prevenire și reducere a poluă rii;
– dacă 20G n≤Cpt<35G u, poluarea este gravă, măsurile de prevenire ș i reducere
fiind absolut necesare;
– dacă 10G n≤Cpt<20G u, poluarea este mare și se impun măsuri d e prevenire ș i
reducere;
– daca 5G u≤Cpt<10G u, poluarea este medie, fiind necesare planuri de prevenire
și reducere a poluă rii;
– daca 1G u≤Cpt<5G u, poluarea este in limita de alertă, fiind necesare mă suri de
reducere a poluarii ;
– dacă Cpt<G u, poluarea este acceptabilă ;

S-a notat cu G u – greutatea de material util, ce compune produsul final.
Gu=2,38 kg
Cpt=45,8 kg emisii =0,0458 tone emisii

1*2,38= 2,38
5*2,38 =11,9
10*2,38=23,8
20*2,38=47,6
30*2,38=71,4
35*2,38=83,3
10*G u<Cpt<20*G u => poluarea este mare si se impun măsuri de prevenire ș i reducere;

4.5. Calculul indicatorului de calitate al mediului

Indicatorul de calitate al mediului se calculează pentru fiecare poluant i, cu relația:

Icmi=𝐶𝑀𝐴𝑖−𝐶𝑒𝑓
𝐶𝑚𝑎𝑥𝑖−𝐶𝑀𝐴𝑖[%] (4.5)

Icmi=indicatorul de calitate al mediului datorat poluantului i;
CMA i=concentrația maximă admisibilă în poluantul i;
Cef=concentrația efectivă, la momentul calculării, în poluantul i;
Cmax=concentrația maximă în poluantul i ce conduce la degradarea inevitabilă a mediului;

Indicatorul are valori cuprinse între 0 (când poluarea este maximă) și 1 (când mediul este
curat)

Pentru calculul i ndicatorilor de calitate se va ț ine cont de valorile limită ale
substanțelor poluante precum și de valorile poluării introduse de uti lizarea hârtiei și a
cernelii.

Cef se va exprima în kg/m3 pentru a se raporta cantitatea de substanțe poluante la volumul
piesei „piuliță specială ”.

(4.6)

][ 000027,08,738,23m V

ρoțel=7,85 kg/dm3 (densitatea oțelului)

Tabel 4.37. Valorile substanțelor poluante și ale indicatorului de calitate pentru aer
Poluant Limita admisă
[mg/m3] Limita de
intervenție
[mg/m3] Valoarea
efectivă
calculată
[mg/m3] Indicator de
calitate a
mediului
[%}
CO(monoxid de
carbon) 100 200 57,45 0.42
CO 2(dioxid de
carbon) 50 110 40,9519 0.15
SO 2(dioxid de
sulf) 300 600 66,8 0.77
NMVOC(compuși
organici volatili) 100 220 23 0.64
NO x(oxid de
sodiu) 500 810 298 0.65
NH 3(amoniac) 50 100 15 0.7
Praf în aer 50100 110100 134 0.83

Icm CO=100−57,45
200−100=0,42 %

Icm CO2=50−40,6519
110−50=0,15%

Icm SO2=300−66,8
600−300=0,77 %

Icm NMVOC=100−23
220−100=0,64 %

Icm NOX=500−298
810−500=0,65%

Icm NH3=50−15
100−50=0,7 %

Icm praf în aer =50100−134
110100−50100=0,83 %

Tabel 4.38. Valorile substanțelor poluante și ale indicatorului de calitate pentru apă
Poluant Limita admisă
[mg/m3] Limita de
intervenție
[mg/m3] Valoarea
efectivă
calculată
[mg/m3] Indicator de
calitate a
mediului
[%}
Cl (Clor) 240 400 113 0,79
][3mmV

F(Fluor) 200 750 55 0,26
K2Cr2O7(bicromat
de potasiu) 3 6 0,64 0,78
S (sulf) 0,350 0,517 0,142 0,36
As (Arsen) 0,05 2 0,0015 0,2
Fenoli (lichid) 0,2 0,5 0.0001 0.66
Apă uzată 100 300 12,22 0,43

Icm Cl=240−113
400−240=0,79 %

Icm Fl=200−55
750−200=0,26 %

Icm K2Cr3O7 =3−0,64
6−3=0,78 %

Icm S=0,350−0,142
0,517−0,50=0,36 %

Icm As=0,05−0,0015
2−0,05=0,2 %

Icm fenoli=0,2−0.0001
0.5−0.2=0.66 %

Icm apă uzată =100−12,22
300−100=0,43%

Tabel 4.38. Valorile substanțelor poluante și ale indicatorului de calitate pentru sol
Poluant Limita
admisă
[mg/m3] Limita de
intervenție
[mg/m3] Valoarea efectivă
calculată [mg/m3] Indicator de
calitate a
mediului
[%}
Mn(mangan) 5 23 0,0001 0,27
Si(siliciu) 10 230 0,07 0,42
P(fosfor) 1,3 15 0,002 0,049
Compuși sintetici
anioni
biodegradabili 10 1000 0,0003 0,1
Pb (plumb) 1 100 0,0001 0,01

Icm Mn=5−0,0001
23−5=0,27 %

Icm Si=10−0,07
230−10=0,42 %

Icm p=1,3−0,002
15−1,3=0,049 %

Icm compuși =10−0,0003
1000−10=0,1 %

Icm Pb=1−0,001
100−1==0,01 %

CAPITOLUL 5. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCĂ
TERMIST -TRATAMENTIST

5.1. Obiectivul evaluării riscurilor profesionale
Evaluarea riscurilor profesionale este o analiză coerentă a tuturor aspectelor muncii
pentru a se putea stabili consecințele unor eventuale vătămări sau răniri, posibilitățile de
reducere a riscurilor și de men ținere sub control a acestora. Printr -o evaluare corectă a
riscurilor se poate diminua posibilitatea de vătămare a persoanelor care îsi desfășoară
activitatea.
Protejarea sănătății și securității forței de muncă reprezintă principalul scop al
evaluării ris curilor profesionale.
Pe parcursul procesului de evaluare a riscurilor trebuie să se țină cont de
următoarele etape:

– identificarea pericolelor de la locul de muncă și persoanelor expuse;
– evaluarea riscurilor identificate privind gravitatea, consecința max imă și
probabilitatea acestora ;
– identificarea și adoptarea măsurilor de prevenire și protecție pentru reducerea și
ținerea sub control a riscurilor;

O evaluare a riscurilor trebuie structurată astfel încât angajatorii, persoanele
responsabile cu Sănătatea și Securitatea în Muncă și lucrătorii să poată :

– identifica factorii de risc și pericolele existente;
– evalua riscurile pentru a adopta corect echipamentele de lucru și de protecție,
substanțele utilizate și constituirea locului de muncă;
– îmbunătăț i și reevalua măsurile de prevenire exitente
– lua în considerare și factorii de risc externi, ascunși ce pot genera afecțiuni legate de
locul de muncă;
– contribui direct la îmbunătățirea stării de sănătate și securitate în muncă;

LOCUL DE MUNCĂ
TERMIST -TRATAMENTIST
COMPONENTA
SISTEMULUI DE
MUNCĂ
FACTORI DE RISC IDENTIFICAȚI FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE
EXECUTANT Acțiuni greșite Neverificarea nivelului de ulei la băile de călire în ulei ; Instalația funcționează defectuos și poate
produce accidente ;
Alegerea unei scule necorespunzătoare necesare
pentru introducerea și scoaterea din cuptor a pieselor; Poate provoca arsuri sau piesele pot
cădea pe membrele inferioare;
Deschiderea ușilor la o linie de cuptoare fără
asigurarea securității procedurii de lucru; Incendiu, arsuri
Deplasări, staționări în zone periculoase: în fața ușii
cuptorului, pe căile de acces auto; Cuptorul degajă o temperatură ridicată și
poate provoca arsuri executantului.
Utilajele de pe căile de acces pot lovi
lucratorul.
Cădere de la același nivel prin împiedicare, alunecare
la scurgeri de ulei pe pardoselă, dezechilibrare – la
parcurgerea pedestră a traseelor ; Loviri în momentul căderii .
Lucrul sub influența băuturilor alcoolice sau a
medicamentelor (sedative, halucinogene și narcotice)
cât și în stare de oboseală avansată; Neatenție – prinderea membrelor în
organele mobile ale utilajelor (mașină de
lustruit), căderi în zone periculoase,
arsuri: la lucrul în zona cuptoarelor
Omisiuni Omiterea operațiilor care -i asigura securitatea la locul
de muncă;
Nepurtarea echipamentului individual de
protecție și neutilizarea dispozitivelor de
protecție.
Neutilizarea echipamentului de protec ție (mănuși,
ochelari de protecție, bocanci, șorț) și a altor mijloace
de protecție din dotare;
Prinderea membrelor superioare în
organel e mobile ale echipamentelor
tehnice , praf în ochi, răniri la nivelul
membrelor inferioare .
Necomunicarea în timp util, celorlalți utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defecțiunilor apărute în
timpul lucrului ; Lucrul celorlalți utilizatori cu echipamentul
tehnic defect poate duce la accidente
grave de muncă.
MIJLOACE DE
PRODUCȚIE Factori de risc
mecanic Organe de mașini în mișcare;
Prinderea sau antrenarea membrelor
superioare în organele mobile ale mașinii
de lustruit utilizat pentru curățarea Tabelul 5.1 . Identificarea factorilor de risc specifici locului de muncă termist -tratamentist

suprafețelor pieselor.
Proiectare de corpuri sau particule; Spargerea accidentală a pietrei de polizor;
Rotogolirea pieselor cilindrice în timpul poziționării
acestora în vederea prelucrării; Rănire, lovire membre superioare sau
inferioare .
Contactul cu piesele ale caror suprafețe pot fi
nedebavurate, tăioase, înțepătoare; Tăiere, înțepare.
Recip iente sub presiune :compresoare, butelii CO 2; Explozii, incendii .
Rețea c onducte gaz metan (zonă cuptoare); Explozie
Lovire de către mijloacele de transport auto și
cărucioare, în incinta unității; Lovire de către mijloacele de transport
auto la deplasarea pe traseul spre/de la
serviciu și cărucioare, în incinta unității .
Factori de risc
termic Contact accidental cu suprafețe cu temperatură ridicată
la introducerea/scoaterea pieselor în/din cuptoare; Arsuri;
Flăcări, flame produse la cuptorul de prelucrare termică
a semifabricatelor; Incendiu, arsuri.
Factori de risc
electric Cabluri neizolate, borne sau altor piese conductoare
care în mod normal se afla sub tensiune, din interiorul
secției unde iși desfășoară activitatea executantul; Electrocutare prin atingere directă,
indirectă sau tensiune de pas a unor
cabluri neizolate ale mașinii de lustruit, ale
cuptoarelor electrice ;
Factori de risc
chimic Lucrul cu substanțe toxice; Acid azotic ( HNO 3) folosit în timpul
efectuării probelor de laborator este
deosebit de toxic, foarte coroziv și poate
provoca arsuri;
Lucrul cu substanțe inflamabile;

La lucrul cu substanțe inflamabile :
combustibili, uleiuri, alcool, este necesară
o deosebită atenție deoarece dacă sunt
poziționate în zone cu temperatură
ridicată aceste se aprind imediat si pot
produce un incendiu.
MEDIUL DE
MUNCĂ Factori de risc fizic Temperatura este foarte ridicată în timpul verii, în zona
cuptoarelor; Supraexpunere la căldură, stres termic;
Curenți de aer favorizați de deschiderea ușilor,
geamurilor sau din cauza unor neetanșeități; Curenții de aer înrăutățesc starea de
sănătate a lucrătorului.
Calamități naturale – seisme ; Traumatisme
Factori de risc Gaze toxice ; Intoxicații prin inhalare gaze toxice –

chimic CO x,SO x.

SARCINA DE
MUNCĂ Conținut
necorespunzător Lucrul în condiții de neconformitate cu reglementări
specifice; Lipsă instrucțiuni de securitate la cuptor.
Necunoașterea acestor instrucțiuni pot
provoca accidente grave de muncă.
Succesiunea greșită a operațiilor/operații, reguli,
procedee greșite / absența unor operații;
Se omit etape în procesul de muncă sau
se execută greșit anumite operații pentru
scurtarea timpului de lucru. Acest lucru
poate duce la accidentare în zona
cuptoarelor sau pe căile de acces.
Suprasolicitare
fizică Manipularea manuală a unor piese cu greutate mare; Efort dinamic la manipularea manuală a
unor piese cu greutate mare .
Suprasolicitarea articulatiilor membrelor inferioare; Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
inferioare datorate ortostatismului
prelungit ;
Acțiunile repetitive zilnice în procesul de muncă;
Lucrătorul execută aceleași operații, în
aceeași ordine, zilnic 8h/zi ceea ce îi
poate produce afectiuni dureroase.
Suprasolicitare
pshica Solicitarea atenției continue în timpul efectuării probelor
pentru analiza de laborator; Executantul își suprasolicită ochii și
inevitabil apar probleme de vedere.

5.2. Evaluarea bolilor profesionale rezultate în urma desfășurării activităților la postul
de lucru termist -tratamentist
Tabelul 5.2. Boli profesionale pentru locul de muncă termist -tratamentist
Factori de risc Boală profesională
Lucrul cu substanțe toxice – acid azotic
folosit în timpul e fectuării probelor de
laborator ; Methemoglobinemie
Intoxicații acute, subacute și cronice
profesionale
Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
inferioare datorate ortostatismului prelungit ; Hipotensiune ortostatică
Monoxid de carbon ; Parkinson secundar
Ambliopie
Diplopie
Amauroza
Efort dinamic la manipularea manuală a unor
piese cu greutate mare ; Sinovite și tenosinovite, bursite, epicondilite
Artroze cronice, pe riartrite (Mișcări repetitive,
poziții extreme, forțate, ale articulațiilor )
Iluminat neadecvat ; Nistagmus
Efort cu miscari ample ale membrelor
superioare ; Tromboflebită de efort a membrelor
superioare
Utilizarea uleiurilor de răcire ; Bronhoalveolită alergică extrinsecă
(pneumonia prin hipersensibilizare)
Utilizare metanol, oxizi de carbon, de sulf; Edem pulmonar acut

5.3. Întocmirea fișei de evaluare risc
O etapă a metodei de evalua re a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională
este întocmirea fișei de evaluare riscuri pentru locul de muncă „ Termist -Tratamentist”.
Această fișă cuprinde toate operațiile de identificare și evaluare a riscurilor.
Pentru intocmirea fișei de evaluare se parcurg următoarele etape :
– Descrierea componentelor sistemului de analizat ;
– Identificarea factorilor de risc din sistem;
– Evaluarea riscurilor privind consecința maximă, gravitatea și probabilitatea;

UNITATEA:
F I Ș A D E E V A L U A R E A
L O C U L U I D E M U N C Ă NUMĂR PERSOANE EXPUSE:4
DURATA EXPUNERII:8h/zi SECȚIA:Tratamente -Termice
LOCUL DE MUNCǍ:Termist -tratamentist
COMPONENTA
SISTEMULUI DE
MUNCĂ FACTORI DE RISC
IDENTIFICAȚI FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE
A FACTORILOR DE RISC
(descriere, parametri)
CONSECINȚA
MAXIMĂ
PREVIZIBILĂ
CLASA DE
GRAVITATE
CLASA DE
PROBABILITATE
NIVEL DE
RISC
0 1 2 3 4 5 6
EXECUTANT ACȚIUNI GREȘITE 1. Alegerea unei scule necorespunzătoare
necesare pentru introducerea și scoaterea din
cuptor a pieselor; ITM
3-45 zile 2 4 2
2. Deschiderea ușilor la o linie de cuptoare fără
asigurarea securității procedurii de lucru ; ITM
3-45 zile 5 3 4
3. Deplasări, staționări în zone periculoase : in
fața ușii cuptorului, pe căile de acces auto ; DECES 7 1 3
4. Cădere de la același nivel prin împiedicare,
alunecare , dezechilibrare – la parcurgerea
pedestră a traseelor ; DECES 7 1 3
5. Lucrul sub influența băuturilor alcoolice sau a
medicamentelor (sedative, halucinogene și
narcotice) cât și în stare de oboseală
avansată; DECES 7 1 3
OMISIUNI 6. Omiterea operațiilor care -i asigura securitatea
la locul de muncă ; DECES 7 1 3
7. Neutilizarea echipamentului de protec ție
(mănuși și ochelari de protecție) și a altor
mijloace de protecție din dotare ; ITM
45-80 zile 5 3 4
SARCINA DE CONȚINUT 8. Lucrul în condiții de neconformitate cu INV GR III 3 4 3

MUNCĂ NECORESPUNZĂTO
R reglementări specifice: lipsă instrucțiuni de
securitate la cuptor ;
9. Succesiunea greșită a operațiilor / operații,
reguli, procedee greșite / absența unor
operații; ITM
3 zile 2 2 2
SUPRASOLICITARE
FIZICĂ 10. Efort dinamic la manipularea manuală a unor
piese cu greutate mare ; ITM
3 zile 2 2 2
11. Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
inferioare datorate ortostatismului prelungit ; ITM
3-45 zile 2 4 2
12. Acțiunile repetitive zilnice în procesul de
muncă ; ITM
3-45 zile 2 5 3
SUPRASOLCITARE
PSIHICĂ 13. Solicitarea atenției continue în timpul efectuării
probelor de laborator ; ITM
3-45 zile 2 5 3
MIJLOACE DE
PRODUCȚIE FACTORI DE RISC
MECANIC 14. Organe de mașini în mișcare : prinderea sau
antrenarea membrelor superioare în organele
mobile ale polizorului ; DECES 7 1 3
15. Proiectare de corpuri sau particule : spargerea
accidentală a pietrei de polizor ; DECES 7 1 3
16. Rotogolirea pieselor cilindrice în timpul
poziționării acestora în vederea prelucrării :
rănire, lovire m embre superioare sau
inferioare ; ITM
3-45 zile 3 3 3
17. Tăiere, înțepare la contactul cu piesele ale
caror suprafețe pot fi nedebavurate, tăioase,
înțepătoare ; ITM
3-45 zile 3 3 3
18. Jet de ulei la spargerea accidentală a traseelor
hidraulice la presele hidraulice ; DECES 7 1 3
19. Recipiente sub presiune : butelii aer, butelii
CO 2 ; DECES 7 1 3
20. Rețea c onducte gaz metan (zonă cuptoare):
explozie ; DECES 7 1 3
21. Lovire de către mijloacele de transport auto la
deplasarea pe traseul spre/de la serviciu și
cărucioare, în incinta unității ; DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC
ELECTRIC 22. Electrocutare prin atingere directă, indirectă
sau tensiune de pas a unor cabluri neizolate,
borne sau altor piese conductoare care în mod
normal se afla sub tensiune, din interiorul DECES 7 1 3

secției unde iși desfășoară activitatea
executantul ;
FACTORI DE RISC
TERMIC 23. Contact accidental cu suprafețe cu
temperatură ridicată la introducerea/scoaterea
pieselor în/din cuptoare –arsuri ; ITM
45-80 zile 3 3 3
24. Flăcări, flame produse la cuptorul de
prelucrare termică a semifabricatelor ; DECES 7 2 4
FACTORI DE RISC
CHIMIC 25. Lucrul cu substanțe toxice – acid azotic folosit
în timpul efectuării probelor de laborator ; ITM
45-80 zile 3 3 3
26. Lucrul cu substanțe inflamabile : combustibili,
uleiuri, alcool ; ITM
45-80 zile 3 3 3
MEDIUL DE
MUNCĂ FACTORI DE RISC
FIZIC 27. Temperatura este ridicată în timpul verii :
supraexpunere la căldură, stres termic ; ITM
3-45 zile 2 5 3
28. Curenți de aer favorizați de deschiderea ușilor,
geamurilor sau din cauza unor neetanșeități ; ITM
3-45 zile 2 5 3
29. Calamități naturale -seisme ; DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC
CHIMIC 30. Intoxicații prin inhalare gaze toxice – CO x, SO x;
ITM
3-45 zile 5 3 4

o ÎNTOCMIREA PLANULUI DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
Tabel 5.4. Plan de prevenire și protecție
Nr
crt Riscuri evaluate Măsuri tehnice/organizatorice/
igienico -sanitare/altă natură Acțiuni în scopul
realizării măsurii Termen de
realizare Persoana
responsabilă Obs.
0 1. 2. 3. 4. 5. 6.
1. Deplasări, s taționări
în zone periculoase:
in fața ușii
cuptorului, pe căile
de acces auto ; -instruirea periodica de securitate
a muncii;
-delimitarea zonei cuptoarelor și a
căilor de acces; -instruirea periodica de
securitate a muncii;
-delimitarea zonei
cuptoarelor și a căilor de
acces; Periodic Șef secție
2. Tăiere, înțepare la
contactul cu piesele
ale caror suprafețe
pot fi nedebavurate,
tăioase, înțepătoare ; -purtarea echipamentului
individual de protecție; -acordare echipament
individual de protecție ; Permanent Șef secție
3. Deschiderea ușilor
la o linie de cuptoare
fără asigurarea
securității procedurii
de lucru ; -delimitarea corespunzătoare a
liniei de cuptoare ;
-instruirea tuturor lucrătorilor
asupra normelor de securitate a
muncii privind activitățile de
tratamente termice;
-respectarea prevederilor
tehnologice r eferitoare la modul
de acțiune;
-Delimitarea
corespunzătoare a liniei
de cuptoare.
-Instruirea tuturor
lucrătorilor asupra
normelor de securitate a
muncii privind activitățile
de tratamente termice.
-Respectarea
prevederilor tehnologice
referitoare la modul de
acțiune . Permanent Șef secție
Responsabil SSM

4. Neutilizarea
echipamentului
individual de
protec ție (mănuși și
ochelari de
protecție) și a altor
mijloace de protecție
din dotare ; -furnizarea echipamentului
individual de protecție specific
tuturor activităților desfășurate;
-utilizarea echipamentului
individual de protecție trebuie sa
fie obligatorie și lucrătorii vor
trebui să fie responsabilizați în
scris în legă tură cu această
obligativitate;
-instruirea lucrătorilor asupra
consecințelor ce pot apărea din
cauza neutilizării echipamentului
individual de protecție ; -acordare echipament
individual de protecție ;
-instruirea lucrătorilor
asupra consecințelor ce
pot apărea din cauza
neutilizării
echipamentului individual
de protecție . Permanent Șef secție
5. Contact accidental
cu suprafețe cu
temperatură ridicată
la
introducer ea/scoater
ea pieselor în/din
cuptoare –arsuri ; -instalarea unor indicatoare de
avertizare ;
-utilizarea echipamentul de
protecție din dotare (mănuși de
protecție) ;
-atenție deosebită la manevrarea
pieselor (introducerea și
scoaterea acestora din cuptoare); -instalarea unor
indicatoare de
avertizare ;
-utilizarea echipamentul
de protecție din dotare
(mănuși de protecție) ;
Permanent Șef secție
6. Flăcări, flame
produse la cuptorul
de preluc rare
termică a
semifabricatelor ; -ținându -se cont de probabilitatea
apariției accidentale a
flăcărilor/flamelor la locul de
intervenție sau în vecinătate, să
se stabilească clar zona de lucru;
-purtarea echipamentului de
protecție;
-instruirea periodică a lucrătorilor
cu privire la riscurile la care sunt
expuși în cazul pătrunderii în
zonele cu pericol de apariție a
flăcărilor; -instruirea periodica de
securitate a muncii;
-purtar ea echipamentului
de protecție;
-stabilirea zonelor de
lucru;
Periodic Șef secție
Responsabil SSM

7. Intoxicații prin
inhalare gaze toxice
– CO x, SO x; -amplasarea în toate zonele de
lucru și pe traseele unde își
desfășoară activitatea
executantul, unor spații care să
conțină tot echipamentul necesar
în caz de inhalare gaze/ vapori
toxici .
-identificarea și semnalizarea
zonele în care apar
frecvent/accidental gaze toxice ;
-instalarea în aceste zone unor
avertizoare acustice pentru
detectarea gazelor toxice.
-utilizarea echipamentul individual
de protecție (mască contra
gazelor ) și introducerea
obligativității purtării acesteia în
zonele în care apar gaze .
-întocmirea unor proceduri
specifice modului de acțiune în
cazul semnalării apariției gazelor
și instruirea lucrătorilor în acest
sens ;
monitorizarea permanentă a stării
de sănătate . -amplasarea, în toate
zonele de lucru și pe
traseele unde își
desfășoară activitatea
executantul, unor spații
care să conțină tot
echipamentul necesar în
caz de inhalare gaze/
vapori toxici ;
-identificarea și
semnalizarea zonele în
care apar
frecvent/accidental gaze
toxice ;
-instalarea în aceste
zone unor avertizoare
acustice pentru
detectarea gazelor
toxice.
-utilizarea echipamentul
individual de protecție
(mască contra gazelor )
și introducerea
obligativității purtării
acesteia în zonele în
care apar gaze .
-întocmirea unor
proceduri specifice
modului de a cțiune în
cazul semnalării apariției
gazelor și instruir ea
lucrătorilor în acest sens;
monitorizarea
permanentă a stării de
sănătate . Permanent Șef secție
Responsabil SSM