Capitolul 1. Comunicarea virtuală 1.1 Evoluția comunicării virtuale Atunci când vorbim despre comunicarea virtuală, ne referim la o formă de… [301849]

Capitolul 1. Comunicarea virtuală

1.1 [anonimizat] o [anonimizat]. Această formă de comunicare le este de folos oamenilor ce nu se pot întâlni față în față.

Comunicarea virtuală ne oferă posibilitatea de a [anonimizat]. Această metodă de a comunica a fost descoperită la mijlocul anilor 1960.

Americanul Joseph C. R. Linklider, unul dintre cei mai buni informaticieni din istoria IT, a scris în lucrarea sa „Galactic Network”, despre o lume conectată la o [anonimizat].

Prima rețea de Internet a apărut la sfârșitul anilor 1960, [anonimizat]. O primă legătură a rețelei a [anonimizat]. A doua legătură, a [anonimizat] (Figura 1.1). Această primă rețea a ajutat la transferarea mai rapidă a [anonimizat], ziariști și pentru a lua legătura mult mai ușor departamentele politice și de afaceri.

Fig. 1.1 Prima rețea de Internet.

(http://dirac.org/hackers/pictures/pic001/arpanet1.gif)

Pentru a accesa datele online și pentru a [anonimizat]-Lee a creat World Wide Web. Acest program a fost conceput pentru a permite utilizatorilor să descopere mai multe pagini de diferite domenii. Programul W.W.W. a fost un prim pas pentru dezvoltarea motoarelor de căutare din zilele noastre.

Extinderea comunicării virtuale și informării rapide a deschis o nouă dimensiune și noi oportunități omului modern. Ileana Rotaru precizează că ,, Virtualitatea reprezintă de asemenea, o caracteristică distinctivă a noilor forme informaționale și comunicaționale. Ea conține un nou tip de mesaje care sunt produse de computere și rețele: hipertextul, hiperdocumentele, simulările interactive și lumile virtuale. [anonimizat], fundamentul tehnic al virtualității”.

Comunicarea virtuală este generată cu ajutorul dispozitivelor tehnologice. Quentin Jones este de părere că nu putem înțelege comunicarea virtuală până nu știm care sunt membrii ce interacționează cu ajutorul ei.

[anonimizat] a [anonimizat]. Gabriela Grosseck afirmă că „ Internetul a pornit de la o idee simplă: conectarea tuturor calculatoarelor din lume pentru a face oamenii să comunice”. [anonimizat] s-[anonimizat] a risipi foarte multe resurse financiare sau timp.

1.2 [anonimizat]. Realitatea a [anonimizat], de către virtualitate.

Societatea zilelor noastre a devenit o comunitate virtuală. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], interacționează, [anonimizat].

Spațiul virtual a fost creat pentru a facilita activitatea oamenilor. Însă, [anonimizat], pentru a [anonimizat]. Persoanele cu o identitate virtuală, adesea, aleg să adopte un comportament diferit față ce comportamentul lor de zi cu zi.

Spațiul virtual le oferă oportunitatea de a deveni cine își doresc de fapt să fie, dar în viața reală este imposibil din anumite cauze.

Prin intermediul internetului, utilizatorii acestuia, pot beneficia de o multitudine de informații de orice gen. Cu ajutorul site-urilor care conțin forumuri, bloguri, biblioteci virtuale, ce sar în ajutorul oricărui utilizator dornic de a se documenta despre orice domeniu, nu mai este nevoie de a pierde timpul să se deplaseze până la biblioteca clasică sau la cinema, pentru a-și satisface dorința de cunoaștere sau plăcerea de a se relaxa.

Utilizatorii acestei tehnologii devin comunități virtuale. Aceste comunități virtuale sunt formate de oamenii interesați de aceleași domenii:

Jocuri

Muzica

Filme

Cărți

Animale, etc.

Aceștia nu sunt nevoiți să poarte o discuție directă, față în față, pentru a se împrietenii și a începe o conversație. Adesea, aceștia fac schimb de adrese de e-mail și dacă doresc, pot ajunge prieteni în viața reală, dar mulți se limitează la prietenia virtuală.

1.3 Clasificarea comunicării virtuale

Comunicarea virtuală între utilizatori poate fi transmisă:

Text

Video

Audio

Foto

Elemente grafice.

Comunicarea virtuală poate fi clasificată cu ajutorul formelor de socializare și interacțiune: videoconferința, audio conferința, chat.

Videoconferința

cu ajutorul acesteia, două sau mai multe persoane pot comunica on-line, indiferent de locația acestora.

această formă de comunicare este realizată prin intermediul imaginilor video și audio.

cele mai populare aplicații, folosite pentru videoconferință, sunt: Skype( Figura 1.2) și ooVoo.

Fig. 1.2 Videoconferință pe Skype.

(http://blog.elhacker.net/2013/03/alternativas-skype-y-las-videollamadas-grupales.html)

Audio conferința

această formă de comunicare se realizează prin apelurile vocale (Figura 1.3).

utilizatorii audio conferinței pot fi organizatorii acesteia, adică cei ce deschid și închid această audio conferință sau adaugă persoane ce pot participa și moderatorul, acest utilizator poate trece un alt utilizator pe modul „mute”.

Fig. 1.3 Sistem pentru audio conferință.

(http://www.uzo.ro/produse/sisteme_de_teleconferinta)

Chat

comunicarea prin intermediul chat-ului este cea mai folosită în rândul utilizatorilor rețelelor de socializare (Figura 1.4).

utilizatorii chat-ului pot comunica ușor și rapid cu ajutorul textului și a emoticoanelor.

emoticoanele reprezintă emoțiile utilizatorului atunci când comunică prin intermediul chat-ului (Figura 1.5).

Fig. 1.4 Conversație pe chat.

(http://www.deccanchronicle.com/technology/mobiles-and-tabs/220616/40-whatsapp-secrets-everyone-should-know.html)

Fig. 1.5 Emoticon zâmbitor.

(http://a1.ro/timp-liber/funny/le-folosesti-zilnic-dar-teai-intrebat-vreodata-ce-inseamna-semnificatiile-reale-ale-emoticoanelor-de-pe-facebook-id478745.html)

Dorina Guțu consideră că „ Așa cum anumite categorii electorale citesc numai anumite ziare sau urmăresc anumite posturi de televiziune, la fel și electoratul online preferă să caute informații politice numai pe anumite site-uri”. Cu ajutorul acestei comunicări virtuale, putem afla cu ușurință ce se întâmplă peste tot în lume, fără a fi nevoie să citim ziarul sau să așteptăm știrile de la televizor.

Există mai multe tipuri de rețele sociale. Atunci când ne gândim la rețele de socializare, ne vine în minte Facebook, Instagrame, Twitter, acestea fiind cele mai populare site-uri. Rețelele de socializare menționate mai sus, nu sunt singurele ce reprezintă acest domeniu. Persoanele ce interacționează prin mediul online au diferite opțiuni la dispoziție. Social media a devenit un instrument puternic în lumea digitală.

Utilizatorii au posibilitatea de a alege site-ul pe care să stea, în funcție de nevoi, dorințe sau pot încerca mai multe site-uri de socializare până află ce nișă de site-uri sunt potrivite pentru el.

Rețelele de socializare se pot clasifica prin identificarea unor trăsături:

Conexiuni sociale – cel mai mare avantaj al rețelelor de socializare, de această categorie, este cel de a putea fi în permanență conectat cu prietenii și familia. Cele mai utilizate site-uri pe această nișă sunt (Figura 1.6):

Facebook

Twitter

Google +

WhatsApp .

Fig. 1.6 Iconițele rețelelor de socializare: Facebook, Twitter, Google+, WhatsApp. (https://pixabay.com/ro/mass-media-sociale-facebook-1020841/)

Aceste site-uri oferă posibilitatea de a ține legătura, în permanență, cu cei dragi. Poți schimba informații cu persoane și organizații, care aleg să comunice prin mediul online. Prin aceste rețele de socializare putem informa în timp real (Figura 1.7).

Fig. 1.7 Aplicația de siguranță, în timp real, pe Facebook.

(https://www.facebook.com/safetycheck/manchester-united-kingdom-explosion-may22-2017/home/?uid=100003593767436)

Aceste site-uri sunt concepute pentru a putea permite utilizatorilor să construiască cercuri de contacte, pentru a interacționa ușor (Figura 1.8).

Fig. 1.8 Cercurile de contact formate pe Google +.

(http://storage0.dms.go4it.ro/media/2/84/2025/8812052/2/cercuri.jpg)

Site-urile evoluează și se concentrează pe divertismentul social, oferind un spațiu de comunicare și întâlnire virtuală cu alte persoane.

Multimedia – site-urile ce se ocupă cu multimedia ajută la partajarea conținutului video și foto online. Cele mai utilizate site-uri multimedia (Figura 1.9):

YouTube

Instagram

Pinterest.

Fig. 1.9 Siglele rețelelor de socializare YouTube,Instagram și Pinterest.

(https://www.brandwatch.com/blog/marketing-instagram-pinterest-and-youtube-trends-to-watch-in-2016/)

Aceste site-uri permit utilizatorilor să împărtășească sau să vizualizeze conținuturi video sau foto. Site-urile precum Instagram, oferă opțiunea de a gestiona fotografia digitală în mediul online (Figura1.10).

Fig. 1.10 Profil de Instagram.

(http://instagram.en.uptodown.com/android)

Site-uri profesionale – există și rețele de socializare ce sunt concepute pentru oportunități în legătură cu slujba sau cariera utilizatorilor. Unul din site-urile destinate profesiei este LinkedIn (Figura 1.11). Acestea sunt precum forumurile, în care angajații pot lua legătura cu angajatorii sau angajatorii pot căuta oameni care se încadrează perfect cerințelor lor, prin intermediul acestor site-uri. Cu ajutorul rețelelor de socializare pentru domeniul profesional, oamenii pot interacționa pe baza subiectelor de carieră. Pot comunica și pot găsi rezolvare unor probleme specifice profesiei.

Fig. 1.11 Profil de LinkedIn.

(http://www.paradigm-group.com/pg/technical-recruiting-upgrade-linkedin-profile-get-hired/)

Site-uri informaționale – aceste rețele sociale sunt formate din persoane ce încearcă să găsească răspunsuri pentru problemele de zi cu zi. Astfel, site-urile de acest gen, le oferă tuturor utilizatorilor, posibilitatea de a afla răspunsurile necesare la rezolvarea unor probleme. Utilizatorii trebuie să efectueze o simplă căutare pe site-urile web și găsesc diferite răspunsuri de la specialiști sau oameni de rând ce au trecut prin situați similare. Una dintre aceste platforme este tpu.ro (Figura 1.12).

Fig.1.12 Notificare primită de la echipa tpu.ro.

(http://www.tpu.ro/blog/category/dezvoltare-tpuro/)

Rețele educaționale – rețelele educaționale au devenit extrem de căutate. Elevii, studenții, părinții sau profesorii ajung să colaboreze cu ajutorul acestor site-uri. Elevii și studenții își creează grupuri pentru desfășurarea activităților educaționale. Aceștia, devin conectați și interacționează privind interesul pentru aceleași materii, colaborând pentru efectuarea unor proiecte. Trei dintre aceste rețele de socializare, educaționale sunt:

Clopoțel (Figura 1.13).

Brainly (Figura 1.14).

Blackboard Learn (Figura 1.15).

Fig. 1.13 Platforma de informații Clopoțel.

(http://themecraft.net/www/clopotel.ro)

Fig. 1.14 Pagina de căutare pe site-ul Brainly.co.id

(http://www.coretanrifqi.com/2015/08/3-hal-tambahan-untuk-brainly.html)

Fig. 1.15 Interfața site-ului Blackboard Learn.

(http://desarrollo.sybven.com/multisites/Sybven-vzla/index.php/solutiones/business-solutions/academic-institutions/288-blackboard-learn.html?site_id)

Hobby-uri pe rețele de socializare – adesea, oamenii folosesc internetul pentru a descoperii subiecte legate de interesele sau hobby-urile lor. Atunci când descoperi un site, ce are la bază hobby-ul tău preferat, găsești și o comunitate de oameni de pe întregul glob, ce împărtășesc aceleași pasiuni. Cu ajutorul acestor site-uri găsești oameni care sunt dispuși să vorbească ore întregi despre pasiunile lor.

O platformă de acest gen este hobbygradina.ro (Figura 1.16).

Fig. 1.16 Site-ul pentru pasionații de grădinărit.

(http://dig.do/screenshots/hobbygradina.ro)

Rețele academice – sunt site-uri concepute pentru postarea cercetărilor universitare sau pentru a face publice anumite analize, a rezultatelor obținute în urma unor cercetări. Astfel, persoanele interesate pot găsi informații importante sau pot împărtășii rezultatele obținute în urma cercetărilor făcute de ei. Un asemenea site este Academia.edu (Figura 1.17).

Fig. 1.17 Profil pe Academia.edu.

(https://crunchbase-production-res.cloudinary.com/image/upload/c_limit,h_600,w_600/v1397192978/3f7410a1c8a1cc228139350f00063068.png)

Prin aceste rețele de socializare, oamenii pot comunica și pot împărtăși păreri sau pot colabora. Acestea sunt câteva exemple de site-uri de socializare, prin intermediul cărora oamenii se pot ajuta, pot comunica, se pot relaxa, poți cunoaște oameni din diferite colțuri ale lumii, cu diferite ocupații. Fiecare utilizator își poate alege scopul folosirii unui site, utilitatea acestuia și necesitatea acestuia.

1.4 Funcțiile celor mai utilizate rețele de socializare

Comunicarea interpersonală este principalul motiv pentru care oamenii utilizează internetul. Oamenii folosesc tehnologia media pentru a-și satisface nevoile sociale sau psihologice. Interacțiunea are loc în spațiul cibernetic, fără a fi nevoie să ne lipsim de celelalte activități ale noastre.

1.4.1 Facebook

Acest site de socializare a fost creat de Mark Zuckerberg, inițial pentru colegii săi de la Universitatea Harvard. Pe 23 octombrie 2003, Mark Zuckerberg a construit un site de socializare, numit Facemash. Prima funcție a site-ului fiind aceea de a putea compara pozele cu ajutorul utilizatorilor, aceștia putând să aleagă poza favorită. Acest site a fost închis, dar la începutul anului 2004 Zuckerberg, a lansat site-ul Facebook (Figura 1.18). Până la sfârșitul anului, peste un milion de utilizatori și-au creat conturi pe acest site. Această rețea de socializare devenind cea mai populară în zilele noastre.

Fig. 1.18 Postarea lui Mark Zuckerberg în momentul logării Facebook.

(https://www.facebook.com/zuck/about?lst=100005091336756%3A4%3A1496409925&section=year-overviews&pnref=about)

Caracteristici

Pe contul tău de Facebook poți găsi următoarele funcții (Figura 1.19):

Noutăți – aici se pot găsi informații despre prietenii tăi, poți vedea tot ce postează ei nou.

Requests –persoanele ce vor să îți fie prieteni virtuali, îți pot trimite cerere de prietenie, iar tu poți accepta sau respinge, poți primi invitați la evenimente sau poți fi adăugat în anumite grupuri.

La ce te gândești –poți să îți împărtășești stările de spirit, poți spune ce faci în acel moment, unde te afli sau poți să le transmiți prietenilor tăi virtuali orice.

Peretele tău –în această secțiune poți să postezi ce vrei tu, poze, videoclipuri, notițe, link-uri, etc. Peretele tău devine un fel de jurnal, tot ceea ce faci, poți posta aici și prietenii tăi pot urmări, te pot aprecia sau îți pot lăsa un mesaj,

Messenger –cu ajutorul messenge-ului poți comunica cu persoanele ce au cont pe acest site, pot fi prieteni, oameni necunoscuți, vedete, etc. Aici avem un inbox, iar acesta este împărțit în trei categorii: mesajele noi, mesaje citite și mesaje filtrate.

Aplicații –în această secție găsim tot felul de aplicații și jocuri, ce le putem juca online alături de prietenii noștri de pe site.

Fig.1.20 Profil de Facebook.

(http://www.dobro.ro/daca-vreti-noua-pagina-de-profil-facebook/)

1.4.2 Instagram

Instagram este o rețea de socializare, ce a fost lansată pe 06 octombrie 2010, de către Kevin Systrom și Mike Krieger. A urcat foarte repede în topurile rețelelor, preferate de utilizatori. În aprilie 2012, Instagram a fost achiziționat de Facebook. Această rețea ajută la partajarea pozelor și a clipurilor. Primul factor important, ce a atras mii de utilizatori, este filtrul prin care sunt trecute pozele. Postările de pe acest site se pot redirecționa pe Facebook, Tumbler și alte rețele de socializare, instant.

Caracteristici

Socializare – pe Instagram, putem urmării utilizatori, putem să aflăm numele de utilizator, numărul de poze postate, numărul de persoane ce urmăresc acel cont sau pe cine urmărește utilizatorul contului.

Fotografie – utilizatorul poate posta fotografii, trecându-le prin diferite filtre și modificări și clipuri de 15 secunde. Fiecare persoană poate devenii un fotograf bun, cu ajutorul acestui site.

Popularitate –chiar dacă ești o persoană obișnuită, poți devenii la fel de popular ca o persoană din lumea mondena. Cu cât pozele tale sunt mai spectaculoase, atragi multe aprecieri, comentarii și mulți utilizatori cu atât ești mai popular.

Cultură –poți urmării persoane, ce au cont pe Instagram, din toate colțurile lumii și poți să vezi cum se îmbracă, ce mănâncă, cu ce se ocupă sau peisajele din acea zonă. Cu ajutorul acestor informații, prin intermediul pozelor și a clipurilor, îți poți forma o idee despre acea cultură.

Filtru –atunci când încărcăm o fotografie, înainte de a fi postată pe Instagram, trece printr-o serie de schimbări. Cu ajutorul acestor filtre, imaginea prinde un contur special (Figura 1.21).

Fig. 1.21 Ansamblul funcțiilor Instagram.

(https://www.genbeta.com/imagen-digital/lanzado-instagram-3-0-con-la-tilde-en-la-geolocalizacion)

1.4.3 YouTube

Această rețea socială a fost creată de Chad Hurley, Steve Chen și Jawed Karim. Platforma a fost făcută pentru a partaja videoclipurile. Pe 14 februarie 2005, a avut loc lansarea acestui site în mediul online, însă pe 23 aprilie 2005 a avut loc prima încărcare a videoclipului intitulat „ Me at the zoo”, acesta fiind pus de fondatorul Jawed Karim( Figura 1. 22).

Caracteristici

Odată ce v-ați conectat la YouTube, puteți viziona tot felul de videoclipuri, de la desene până la știrile actuale. Puteți să adăugați videoclipuri la „Favorit”, puteți să le selectați pentru a le vedea mai târziu sau puteți le puteți elimina din pe cele ce nu vă mai plac dar le-ați adăugat deja în playlistul tău.

Această platformă a luat o amploare mare în rândul tinerilor. De câțiva ani YouTube a devenit o meserie, pentru că tinerii au început să facă vlogging. Vlogging-ul reprezintă comunicarea digitală dintre utilizatorul vizitator și utilizatorul ce încarcă material pe YouTube.

Fig. 1.22 Primul videoclip încărcat pe YouTube.

(http://www.timpul.md/articol/primul-video-incarcat-pe-youtube-com-26412.html)

1.5 Efectele rețelelor sociale

Rețelele de socializare joacă un rol important în schimbarea societății și au un impact enorm asupra schimbării media. Aceste rețele sunt accesibile pentru orice persoană care este conectată la internet, indiferent de vârstă sau stare. Acest impact are numeroase aspecte pozitive, dar nu lipsesc nici aspectele negative. În ceea ce ne privește, noi, utilizatorii alegem efectele cestei comunicări.

1.5.1 Efectele pozitive

Rețelele de socializare au un impact pozitiv asupra utilizatorilor, deoarece acesta beneficiază de avantaje precum:

Colectarea de date și informații fără limită și cu un minim efort.

Cel mai bun mijloc de comunicare între oamenii aflați la distanță.

Este un mod eficient de promovare.

Utilizatorii acestor rețele pot ocoli anumite obstacole precum, accidentele în trafic sau vremea nefavorabilă ce poate fi aflată cu ușurință prin intermediul acestor rețele.

Cumpărăturile online sunt cea mai ușoară metodă de aprovizionare.

Educația a evoluat, iar elevii sau studenții pot ține legătura cu ușurință, împărtășind idei sau lucrând împreună la proiecte.

Ajută la dezvoltarea creativității.

Utilizatorii ajung să deprindă aptitudini tehnice.

Poți găsi prieteni noi cu ușurință sau îți poți forma o relație.

Timpul liber poate fi petrecut într-un mod plăcut, vizionând un film, ascultând muzică sau să ne jucăm diferite jocuri online.

Utilizatori pot afla ce fac rudele, prieteni sau oamenii importanți pentru ei.

Membrii partidelor politice pot devenii credibil, făcând din viața lor privată una publică.

Te poate ajuta la educația ta extrașcolară, poți învăța o limbă străină cu ușurință.

Schimbul de păreri sau idei cu peroane de specialitate devine mult mai ușor de practicat.

1.5.2 Efecte negative

Dependența este pe primul loc în efectele negative ale rețelelor de socializare.

Narcisismul este un efect tot mai întâlnit pe rețelele de socializare.

Mulți utilizatori devin depresivi.

Izolarea este un alt factor important. Utilizatorii ajung să nu mai comunice cu cei dragi, să devină foarte retrași.

Copii devin expuși riscurilor și pericolelor online.

Pierderea timpului (Fig. 1.23).

Viața privată este limitată.

Un alt dezavantaj este că oricine poate accesa aceste rețele, chiar dacă sunt rău intenționați.

Informațiile nu sunt întotdeauna reale.

Îți poate fi furată identitatea cu ușurință.

Pornografia este peste tot, pe aceste rețele sociale și nu poate fi oprită.

Utilizatorii sunt ușor de manipulat.

Iluzia unei vieți active prin prisma prietenilor virtuali foarte mulți.

Hackerii îți pot fura datele personale cu ușurință.

Excesul utilizării acestor rețele sociale dăunează sănătății.

Șantajul. Tot ceea ce postezi este reținut într-o bază de date, dacă hackerii sparg această bază de date poți ajunge șantajat.

Ziariștii își pierd locul de muncă sau se mută în mediul online.

Fig. 1.23 – Dependența de rețelele sociale ajunge la pierderea de timp prețios.

(http://iacpps2.blogspot.ro)

Capitolul 2. Jurnalismul în mediul online

2.1 Jurnalismul online

Lumea virtuală avansează rapid pe tot globul, iar comunicarea prin acest mediu este rapidă. Jurnaliștii au observat în această lume a tehnologiei, o oportunitate de comunicare eficientă cu cetățenii. Așadar, jurnaliștii au început să ocupe acest spațiu online și au deprins denumirea de jurnaliști online (Figura 2.1).

Fig. 2.1 Calitățile unui jurnalist online.

Cu ajutorul mediului online, jurnaliștii își pot verifica informațiile mai ușor sau pot lua legătura cu persoanele importante, cu rapiditate.

Mihai Coman apreciază că: „ Până una-alta, Internetul a devenit deja o unealtă extrem de utilă pentru jurnaliști, atât pentru colectarea informației, cât și pentru distribuirea ei”.

Jurnalismul online este reprezentat de știrile ce sunt distribuite în mediul online, ceea ce duce la pierderea cititorilor tradiționali, deoarece foarte multe persoane apelează la ziarele în formă digitală.

Aceste ziare în formă digitală (Figura 2.2), pot oferi cititorului ușurința de a afla informații din orice colț al lumii. Producătorii acestor ziare au cheltuieli mult mai puține față de redactarea și crearea unui ziar tradițional, iar câștigurile ziarului digital sunt în creștere față de ziarele tradiționale, ce încep să dispară după piață.

Fig. 2.2 Ziarul Timpul în format digital.

(http://www.timpul.md/articol/ziarul-timpul-poate-fi-comandat-online-i-in-format-digital-81668.html)

Claude-Jean Bertrand consideră că: „Istoria mass-media este marcată de mari mutații tehnologice, care, în mai multe etape, au modificat modurile de producție, difuzare și consumare a informației”. În mediul online, fiecare dintre noi putem fi jurnaliști. Anul 1994 a fost un an de explorare pentru jurnaliști, pe internet. După ceva timp, jurnalismul online a luat avans, iar cititorii au abandonat ziarele tipărite, preferând informația și știrile din mediul online.

Această evoluție, a jurnalismului, a avut loc datorită dorinței umane, de a comunica.

2.2 Caracteristici

Jurnaliștii pot beneficia de anumite opțiuni prin intermediul tehnologiei. Deuze și Bardoel susțin că jurnalismul online are următoarele caracteristici:

Multimedia – această caracteristică ajută jurnalistul să atașeze informațiilor lui, imagini, sunet, text și video, separat sau le poate folosi pe toate în același articol.

Interactivitatea – prin interactivitate jurnalistul poate avea o legătură strânsă cu utilizatorul sau se poate ca utilizatorul să ajute la formarea unei știri.

Hipertextualitatea – aceasta reprezintă hiperlegăturile ce pot fi adăugate la articolele jurnaliștilor, acestea sunt încadrate ca informații suplimentare. In general, aceste hipertextualități fac legătura între articolul scris și subiectul articolului.

Personalizarea conținutului – această caracteristică este cea mai importantă și cea mai benefică pentru jurnalist, deoarece cititorii pot alege ceea ce să citească, când să citească, poate să arhiveze articole și să le citească când doresc sau se pot abona la informațiile jurnalistului online preferat. Jurnalistul poate să scrie ceea ce își dorește, poate crea știrile proprii și poate controla informațiile ce vin către el.

Actualitatea – informațiile sunt primite de către cititor în timp real. Jurnalistul este actual și oferă știri și detalii despre anumite evenimente în același timp cu acțiunea acestora.

Beneficiile redate mai sus, oferă posibilitatea jurnalistului să evolueze, să adopte competențe tehnologice și poate fi mult mai aproape de oameni.

Un jurnalist din mediul online trebuie să respecte etica jurnalistului, trebuie să informeze utilizatorii cu știri verificate din mai multe surse sigure și să fie obiectiv. Jurnaliștii pot să își atragă public fidel prin informarea corectă, verificată și în timp real.

2.3 Avantajele și dezavantajele jurnalismului online

Mass-media, în ultimii ani, a avut parte de evoluție. Jurnalismul online are avantaje, dar și dezavantaje.

2.3.1 Avantajele jurnalismului online

Informațiile furnizate de jurnaliștii online sunt disponibile la orice ora. Utilizatorii au acces la publicațiile media, fie ele știri scrise, video sau audio (Figura 2.3). Trebuie să beneficieze de un telefon, calculator sau orice alt instrument tehnologic și să fie conectat la internet. Cu ajutorul acestor două condiții utilizatorul poate începe căutarea de informație media, din întreaga lume.

Fig. 2.3 Pagina ziarului Adevărul, ce conține video, audio,scris și fotografie.

(http://adevarul.ro)

Materialele jurnaliștilor online sunt actualizare în permanență (Figura 2.4).

Fig. 2.4 Știri de ultimă oră.

(http://adevarul.ro)

Jurnalistul online are mai multă libertate în publicațiile sale, față de jurnalistul clasic. Are posibilitatea să fie obiectiv.

Pentru a deveni un jurnalist online, nu trebuie să cheltuiești foarte mulți bani. Nu îți trebuie mulți angajați pentru a deschide o publicație online, o televiziune sau un radio online.

Orice informație, știre sau eveniment, odată ce sunt publicate pe internet sunt stocate într-o arhiva automat. Această arhivă poate fi folosită și după ani de zile (Figura 2.5).

Fig. 2.5 Arhiva blogului din luna februarie 2013, a lui Mihai Vasilescu.

(http://mihaivasilescublog.ro/2013/02/)

Prin intermediul online, jurnalistul poate să afle opiniile cititorului. Cititorul având oportunitatea de a-și spune opiniile prin comentarii (Figura 2.6).

Fig. 2.6 Comentarii lăsate de ascultătorii Radio ZU pe site-ul acestora.

(http://radiozu.ro/stiri/zu-is-you/live-lidia-buble-canta-piesa-secrete-in-premiera-1076)

Ziarul clasic conține știri și informații generale, dar un ziar sau o publicație online poate să își aleagă secțiunea pentru care să publice. De exemplu, poate scrie articole exclusiviste despre sport sau modă.

Jurnalistul online poate observa cu ușurință ce îi atrage pe cititori și ce nu. Pot observa ce știre sau ce publicație este vizualizată mai mult sau mai puțin(Figura 2.7).

Fig. 2.7 Emisiune încărcată pe YouTube, ce a atins 105,300 de vizualizări.

(https://www.youtube.com/watch?v=kvDlEnkgcgo)

Publicațiile online sunt gratuite.

2.3.2 Dezavantajele jurnalismului online

Jurnalismul online nu este lipsit de dezavantaje.

Unul dintre dezavantaje este lipsa cenzurii.

Informațiile nu sunt sigure, în totalitate.

Multe dintre informațiile, redate pe internet sunt greu de probat.

Jurnalistul poate să devină anonim și poate defăima cu ușurință anumite persoane, ce nu îi sunt simpatice.

Jurnalistul online ce se poate exprima liber, însă această libertate poate deveni necontrolată. Iar, acest lucru poate să ducă la dispute enorme în ceea ce privește rasa, orientarea sexuală sau religia.

În mass-media online, putem da cu ușurință de imagini violente, obscene și cu tentă sexuală.

Jurnaliștii online ajung să abuzeze de libertatea oferită și încep să publice materiale ce știu că nu sunt reale sau sănătoase.

Știrile online pot fi inexacte.

Presa online poate fi citită doar de persoanele ce sunt conectate la internet și dețin un dispozitiv.

Pot apărea erori tehnice sau o simplă întrerupere de curent poate afecta jurnalismul online.

2.4 Tipuri de jurnalism online

Jurnalismul online poate fi practicat de către oricine, indiferent de vârstă, sex sau religie, care este pasionat de jurnalism. Însă, acest tip de jurnalism se poate clasifica astfel:

Ziarele online – Aceste ziare au luat locul rapid ziarelor clasice. Ziarele online pot capta atenția cu ușurință, prin faptul că jurnaliștii pot utiliza materiale video și audio. Sunt atractive pentru faptul că, utilizatorii își pot expune opinia prin intermediul comentariilor (Figura 2.8).

Fig. 2.8 Ziarul Cancan în formal electronic.

(http://www.cancan.ro)

Blogul – Este un alt tip de jurnalism online, ce a devenit extrem de cunoscut prin faptul că, jurnaliștii au început să scrie pe acestea. Jurnaliștii își expun opiniile cu ușurință și atrag cititori fără nici un efort (Figura 2.9).

Fig. 2.9 Blog dedicat gătitului.

(https://www.retetecalamama.ro)

Vlogging-ul – Reprezintă o nouă modalitate prin care tinerii jurnaliști pot informa publicul despre evenimente (Figura 2.10).

Fig. 2.10 Cei mai cunoscuți vloggeri din Romania.

(http://www.malaezu.ro/next-big-vlogger/)

Site-uri – Pe aceste site-uri poți să comunici cu utilizatorii tăi prin scris (Figura 2.11). Site-urile acestea pot fi reprezentative pentru o anumită secție, precum modă, sport, grădinărit, etc..

Fig. 2.11 Site dedicat pasionaților de pescuit.

(http://www.pescuitul.ro)

Televiziuni online – Aceste televiziuni online, nu diferă foarte mult de televiziunile prin cablu. Televiziunile online sunt gratuite (Figura 2.12).

Fig. 2.12 Platforma de televiziuni online.

(http://tvlive.com.ro)

Radio online – Orice persoană pricepută în ale tehnologiei și pasionat de jurnalismul radiofonic își poate deschide un radio online (Figura 2.13).

Fig. 2.13 Platformă radio online.

(http://www.radio.org.ro)

Capitolul 3. Proiect de cercetare: Influența rețelelor de socializare asupra tinerilor.

3.1. Obiectivele cercetării

În ultimii ani, comunicarea a avansat cu ajutorul rețelelor de socializare, iar informația ne este la îndemână imediat ce ne conectăm la internet.

Tinerii din zilele noastre dau o mare importanță socializării virtuale, încât devin sustrași prea mult timp de la socializarea din viața reală. Cu ajutorul internetului, o singură persoană poate să își facă sute de prieteni virtuali, intr-o singură zi, însă foarte puțini ajung să lege prietenii și în viața reală.

Scopul cercetării este cel de a descoperii cât de mult ne influențează viața, internetul. Cât de necesar este și ce impact negativ are asupra noastră. Astfel, voi aduce mai multe argumente acestei lucrării pentru a înțelege efectele comunicării virtuale.

Obiectivele acestei cercetării sunt:

Scoaterea în evidență a interactivității avansate în mediul virtual;

Identificarea timpului alocat rețelelor de socializare;

Interesul subiecților față de navigarea pe internet;

Identificarea informațiilor, cunoscute de subiecți, referitoare la riscurile folosirii internetului;

Atitudinea subiecților față de rețelele de socializare;

Recunoașterea gradului de încredere a subiecților, față de persoanele cunoscute prin intermediul rețelelor de socializare.

Ipoteza cercetării:

Subiecții acestei cercetării, consideră că:

Rețelele de socializare îi ajută să comunice în permanență;

Cu ajutorul internetului se pot relaxa prin diverse moduri: filme, muzică, jocuri, etc..

Internetul este o sursă de informații nelimitată;

Timpul acolat, în exces, mediului virtual le poate afecta sănătatea;

De multe ori, lumea virtuală ține locul lumii reale.

Socializarea pe internet poate fi benefica pentru anumiți utilizatori, dându-le posibilitatea de a lua legătura cu persoane ce au ocupații asemănătoare cu ale lor sau își pot ușura activitățile. Însă socializarea pe aceste site-uri nu au doare beneficii, au și riscuri ce îți pot afecta viața reală.

3.2. Metodologia cercetării

Metodologia cercetării a fost realizată cu ajutorul sondajului de opinie, pentru a afla ce cred tinerii despre tema abordată.

Tipurile de cercetare sunt de două feluri: calitativă sau cantitativă.

Cercetarea calitativă are ca instrument: interviul si studiul de caz;

Cercetarea cantitativă are ca instrument: studiul de piață, ancheta sociologică și sondajul de opinie.

Tipul de cercetare folosit în acest studiu este cel cantitativ, iar instrumentul folosit este sondajul de opinie.

3.3.Etapele sondajului de opinie

Etapele proiectului cuprind:

Stabilirea temei

Documentarea

Construirea chestionarului

Stabilirea populației

Construirea eșantionului

Timpul necesar cercetării.

Etapele de culegere a datelor:

Aplicarea sondajului propriu-zis

Testarea sondajului on-line.

Etapele de prelucrare și statistica analizei datelor.

Raportul de cercetare.

3.4.Construirea chestionarului online

Chestionarului a fost realizat cu ajutorul site-ului www.isondaje.ro, ce presupune găsirea unor indicatori. Pentru a afla părerile și nevoile subiecților, am avut nevoie de:

Acest chestionar începe cu câteva informații generale despre subiecți:

Sexul

Vârsta

Locație

Ocupație

Nivel educațional.

Întrebările chestionarului.

Chestionarul este format din 13 întrebări.

Tipurile întrebărilor folosite sunt:

Întrebări de tip grilă – sunt acele întrebări cu mai multe răspunsuri permise. Acest tip de întrebare ajută la aflarea mai multor păreri importante ale subiecților. În acest chestionar, următoarele întrebări sunt de tip grilă, cu mai multe răspunsuri permise: 1, 2, 3, 5, 6, 10 și 12.

Întrebări de tip grilă – sunt acele întrebări cu un singur răspuns permis. Acest tip de întrebare este folosită pentru a afla un singur răspuns corect. Următoarele întrebări sunt de tip grilă, cu un singur răspuns corect: 7, 8, 9 și 13.

Întrebările deschise – cu ajutorul acestor întrebări subiecții pot răspunde liber pentru ca răspunsul este dat sub formă de text. Întrebările deschise din acest chestionar sunt: 4 și 11.

Ordinea întrebărilor în chestionar este:

Prima parte a sondajului este formată din întrebări simple pentru a se acomoda respondenții cu tema abordată ( 1, 2, 3, 4).

A doua parte a sondajului este formată din întrebări mai dificile, dar cu răspunsuri simple ( 5, 6, 7, 8, 9, 10).

A treia parte a sondajului este formată din întrebări mai puțin dificile decât partea a doua a sondajului, dar cu o importanță majoră pentru credibilitatea subiecților ( 11, 12, 13).

Pentru construirea eșantionului am ales să aplic chestionarul aleatoriu pentru a oferi fiecărui individ conectat la internet, posibilitatea de a face parte din această cercetare.

3.5. Stabilirea populației

Acumularea rezultatelor cercetării a fost realizată cu ajutorul a 80 de respondenți, utilizatori de rețele de socializare.

Respondenții au vârsta cuprinsă între 14 și 29 de ani, cu domiciliul în București și Ilfov.

Se ia în vedere faptul că, 50% dintre subiecți sunt de sex masculin, iar 50% sunt de sex feminin (Figura 3.1).

Fig. 3.1 Distribuirea pe sexe.

Populația cercetării este reprezentată de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 29 de an(Figura3.2).

Figura 3.2 Vârsta respondenților.

Eșantionul format din cei 80 de subiecți se împarte, ca vârstă și sex, în:

40 de subiecți de sex masculin:

20 de subiecți având vârsta cuprinsă între 14-18 ani.

20 de subiecți având vârsta cuprinsă între 19-29 ani.

40 de subiecți de sex feminin:

20 de subiecți cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani.

20 de subiecți cu vârsta cuprinsă între 19-29 ani.

Ultimul nivel de educație al subiecților este:

Școala generală

Liceu

Școala postliceală

Facultatea.

Ocupația subiecților încadrându-se în:

Elevi

Studenți

Șomeri/Casnice

Lucrători comercianți

Altele….

Durata completării acestui chestionar este in medie de 5 minute.

Sondajul de opinie a fost disponibil de pe data de 13 februarie 2017 până pe data de 6 martie 2017, ora 13:35.

3.6. Analiza datelor obținute

Conform acestui studiu, conceput cu ajutorul celor 80 de respondenți, am descoperit că tinerii prefera rețelele de socializare, în top fiind Facebook-ul (Figura 3.3).

Fig. 3.3 Cele mai folosite rețele de socializare.

Respondenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, au răspuns:

33,3% au cont pe Facebook

26,7 au cont pe Whatsapp

18,3 au cont pe Instagram

17,5 au cont pe YouTube

4,2 au cont pe Linkedin.

Respondenții cu vârsta cuprinsă între 19 și 29 ani, au răspuns:

32% au cont pe Facebook

28,8% au cont pe Whatsapp

13,5% au cont pe Instagram

20% au cont pe YouTube

3,2% au cont pe Linkedin

2,4% au cont și pe alte rețele de socializare.

Conform cercetării, cei 80 de respondenți fiind întrebați cat de des folosesc rețelele de socializare, au răspuns (Figura 3.4):

91,4% folosesc zilnic rețelele de socializare

6,2% săptămânal

2,5% rareori.

Tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, folosesc rețelele de socializare:

95,1% zilnic

4,9% săptămânal.

Tinerii cu vârsta cuprinsă între 19 și 29 ani, folosesc rețelele de socializare:

87,5% zilnic; 7,5% săptămânal; 5% rareori.

Asemănarea dintre subiecții celor două grupe de vârstă (14-18 ani și 19-29 ani) este:

Nici unul dintre subiecți nu a ales ca răspuns ,,deloc”.

Fig. 3.4 Cât de des sunt folosite rețelele de socializare.

Deosebirea dintre subiecții celor două grupe de vârstă este:

Subiecții cu vârsta cuprinsă între 19 și 29 de ani, au ales 5% ca răspuns „rareori”, față de subiecții grupei de vârstă 14-18 ani, care nu au ales acest răspuns.

Subiecții de sex masculin folosesc rețelele de socializare mai puțin decât subiecții de sex feminin (Figura 3.5).

Fig. 3.5 Bărbații folosesc rețelele de socializare mai puțin decât femeile.

În urma cercetării, am descoperit scopul rețelelor de socializarea în viața celor 80 de respondenți (Figura 3.6).

Pe primul loc este socializarea cu 24,4% urmată de:

Informare – 18%

Relaxare – 17,7%

Prieteni noi – 17,3%

Amuzament – 15,8%

Publicitate – 4,9%

Altele – 1,9%.

Fig. 3.6 Scopul rețelelor de socializare.

Fiecare dintre cei 80 de subiecți, au descoperit aceste rețele de socializare prin anumite moduri (Figura 3.7):

60 de respondenți au descoperit rețelele de socializare prin intermediul prietenilor

4 respondenți au descoperit aceste rețele cu ajutorul aplicației „Magazin Play”

16 respondenți au aflat de rețelele de socializare din reclame.

Fig. 3.7 Cum au descoperit subiecți rețelele de soializare.

Întrebați dacă au cunoscut persoanele noi prin intermediul rețelelor de socializare, respondenții au răspuns (Figura 3.8.):

88,8% din subiecți au spus că și-au făcut prieteni prin intermediul rețelelor de socializare

11,3% din subiecți au spus că nu și-au făcut prieteni noi cu ajutorul rețelelor de socializare.

Fig. 3.8 Prieteni noi prin intermediul rețelelor de socializare.

În ceea ce privește dezavantajele rețelelor de socializare, subiecții spun că acestea sunt (Figura 3.9):

Lipsa socializării reale

Pierderea timpului

Expunerea

Informații false

Dependența

Efecte asupra sănătății

Manipularea

Altele….

Fig. 3.9 Dezavantajele rețelelor de socializare.

Jumătate din subiecți afirmă că nu au încredere în persoanele întâlnite în mediul on-line. Însă, 33,8% tind să aibă încredere, iar 16,3% au încredere în prietenii lor virtuali mai mult de cât în cei din realitate (Figura 3.10).

Fig. 3.10 Încrederea în prietenii virtuali.

Aproximativ 73,8% dintre subiecții acestei cercetări, susțin că s-au întâlnit și în realitate cu prietenii virtuali de pe rețelele de socializare.

26,3% dintre subiecți nu s-au întâlnit cu prietenii virtuali în realitate (Figura 3.11).

Fig. 3.11 Prietenii virtuali devin prieteni în viața reală.

45% din subiecții acestei cercetări, recunosc că sunt contectați pe rețelele de socializare în majoritatea timpului, chiar dacă au alte activități precum școala sau slujba. 36,3% spun că din când în când se conectează la rețelele de socializare, în timpul altor activități, iar 18,8% susțin că nu sunt conectați în momentul cănd alte lucruri de făcut (Figura 3.12).

Fig. 3.12 Conectați la rețelele de socializare în timpul altor activități.

Pentru a petrece mai mult timp în spațiul virtual, mulți dintre subiecți își neglijează activitățile din viața reală (Figura 3.13).

31,1% din respondenți își neglijează ocazional activitățile pentru a petrece mai mult timp în mediul virtual

21,7% fac acest lucru frecvent

20% din respondenți își neglijează activitățile din viața reală în favoarea celor din lumea virtuală, întotdeauna

15% rareori

11,7% niciodată nu și-au neglijat activitățile pentru a rămâne conectați mai mult timp în mediul on-line.

Fig. 3.13 Neglijarea activităților din viața reală în favoarea lumii virtuale.

Pentru a putea fi conectați la internet și pentru a sta pe rețelele de socializare, subiecții acestei cercetări aleg ca dispozitive de conectare (Figura 3.14):

Telefoane

Tablete

Calculator

Laptop

Nootbook

Fig. 3.14 Dispozitive pentru conectarea la internet.

Studiul arată că subiecții au devenit utilizatori ale rețelelor de socializare de (Figura 3.15):

Mai mult de 3 ani – 63,8%

2-3 ani – 29,3%

1 an – 5,2%

Mai puțin de o lună – 1,7%.

Fig. 3.15 De cât timp sunt subiecții utilizatori ai rețelelor de socializare.

Aproximativ 62,5% dintre respondenții acestui studiu, au mărturisit că sunt dependenți de rețelele sociale.

37,5% au răspuns negativ ultimei întrebări a sondajului, spunând că nu sunt dependenți de rețelele sociale(Figura 3.16).

57,5% dintre subiecții de sex masculin au răspuns că sunt dependenți, iar 42,5% au negat, susținând că nu sunt dependenți.

67,7% dintre subiecții de sex feminin au răspuns afirmativ, recunoscând că sunt dependente de rețelele sociale, iar 32,5% au spus că nu sunt dependente.

Fig. 3.16 Dependența rețelelor sociale.

Concluzie