CAPITOLUL 1: Cadrul conceptual și metodologic ………………………….. ………………………….. …………… 3 1.1. Conceptul de… [621010]

FINANTE PUBLICE

IASI 2017

2
Cuprins
CAPITOLUL 1: Cadrul conceptual și metodologic ………………………….. ………………………….. …………… 3
1.1. Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform clasificației
bugetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 3
1.2. Indicatori privind nivelul, dinamica și structuracheltuielilor publice ………………………….. …… 4
CAPITOLUL 2: Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în România și
Olanda ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 7
2.1. Nivelul cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada 2011 -2015 ………………………. 7
2.2. Interpretarea nivelului și dinamica cheltuielilor publice totale în România și Olanda în
perioada2011 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 8
CAPITOLUL 3: Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Olanda ………… 10
3.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Olanda …………………….. 10
3.2. Analiza structurii funționale a cheltuielilor publice în România și Olanda ……………………… 14
CAPITOLUL 4: Con cluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 18

3
CAPITOLUL 1: Cadrul conceptual și metodologic
1.1. Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform
clasificației bugetare
 Cheltuiala publică
Cheltuiala publică exprimă o relație economico -socială în formă bănească, care se
mani festă între stat și persoane fizice și juridice, cu ocazia repartizării și utilizării
resurselor financiare ale statului, în sco pul îndeplinirii funcțiilor acestuia.
Cheltuial ă publică semnifică , în sens juridic, plata unei sume de bani din fonduri
publice, legată de crearea și funcționarea entităților publice și de înfăptuirea activităț ilor cu
caracter public, inclusiv a celor derulate prin întreprinderile cu capital de stat.
Cheltuială publică, în sens economic, exprimă procesele economice de repartiție a
PIB, concretizate prin alocarea și utilizarea resurselor bănesti, pentru realizarea de acțiuni
considerate de interes publi c, la nivel național sau al colectivităților locale.
 Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare
Clasifica tia economic a este bazată pe folosirea a dou ă criterii de grupare: primul,
conform c ăreia cheltuielile se împart în: cheltuieli curente și cheltuieli de capital; iar al
doilea, împarte cheltuielile în : cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative și
cheltuieli de transfer.
Cheltuielile curente (de func ționare) sunt acele cheltuieli care asigur ă buna
funcționare și între ținere a institu țiilor publice. Acestea reprezint ă un consum definitiv de
produs intern brut iar sumele cheltuite trebuie s ă se reînnoiasc ă anual, având ponderea cea
mai mare din totalul cheltuielilor publi ce.
Cheltuielile de capital (cu caracter de investi ții) sunt concretizate în achizi ționarea
de bunuri destinate sferei produc ției materiale sau sferei nemateriale cu active fixe, care duc
la dezvoltarea și modernizarea patrimoniului public.
Cheltuielile privind serviciile publice sau administrative cuprind în general
remunerarea serviciilor, a presta țiilor și a furniturilor necesare bunei func ționări a
institu țiilor publice sau achizi ționării de mobilier, aparatur ă și echipamente.

4
Cheltuielile de transfer (de redistribuire) reprezint ă trecerea unor sume de bani de la
buget la dispozi ția unor persoane juridice (institu ții cu activit ăți autofinan țate, întreprinderi
productive), unor persoane fizice (pensionari, șomeri, studen ți, elevi etc.), sau a unor bugete
ale administra țiilor locale. Din punct ul acesta de vedere, ele pot avea fie un caracter
economic (subven ții, prime pentru stimularea exportului, restructurarea unor activit ăți
economice ), fie un caracter social (burse, pensii, ajutoare și alte indem nizații), inclusiv
finan țarea unor ac țiuni de importan ta deosebit ă efectuate prin intermediul administra țiilor
publice locale.
Clasifica ția func țional ă utilizează drept criteriu în gruparea cheltuielilor publice :
domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare
publice sau alte destina ții legate de efectuarea unor transferuri între diferitele niveluri ale
administra ției publice, plata dobânzilor la datoria public ă sau cons tituirea de rezerve la
dispozi ția autorit ății executive.
Gruparea cheltuielilor publice conform acestui criteriu reflect ă implicit obiectivele
politicii financiare a statului, prin repartizarea resurselor financiare publice pe domenii de
activitate și obie ctive care definesc nevoile publice.
1.2. Indicatori privind nivelul, dinamica și structuracheltuielilor publice
1. INDICATORI PRIVIND NIVELUL CHELTUIELILOR PUBLICE

a) Volumul cheltuielilor publice
CPT = ΣCPT i
b) Volumul cheltuielilor publice in expresie nominala
CPT n = ΣCPT ni
c) Volumul cheltuielilor publice in expresie reala
𝐶𝑃𝑇𝛾=𝐶𝑃𝑇𝑛
𝐼𝑃
d) Ponderea cheltuielilor publice in PIB
%𝐶𝑃𝑇𝑃𝐼𝐵=𝐶𝑃𝑇
𝑃𝐼𝐵∗100

5

e) Cheltuielile publice medii pe locuitor
𝐶𝑃𝑙𝑜𝑐.=𝐶𝑃𝑇
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒
2. INDICATORI PRIVIND STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE

Ponderea fiecarei categorii de cheltuieli in total cheltuieli publice
𝑔𝑖=𝐶𝑃𝑖
𝐶𝑃𝑇∗100
3. INDICATORI PRIVIND DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE

a) Modificarea absoluta a cheltuielilor publice
ΔCP = CP 1 – CP0
b) Modificarea absoluta a cheltuielilor publice in expresie nominala
ΔCP n = CP n1 – CPn0
c) Modificarea absoluta a cheltuielilor publice in expresie reala
ΔCP r = CP r1 – CPr0
d) Modificarea relativa a cheltuielilor publice
%𝐶𝑃=𝐶𝑃1−𝐶𝑃0
𝐶𝑃0
e) Modificarea relativa a cheltuielilor publice in expresie nominala
%𝐶𝑃=𝐶𝑃𝑛1−𝐶𝑃𝑛0
𝐶𝑃𝑛0
f) Modificarea relativa a cheltuielilor publice in expresie reala
%𝐶𝑃=𝐶𝑃𝑟1−𝐶𝑃𝑟0
𝐶𝑃𝑟0
g) Modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB

6
∆%𝐶𝑃𝑃𝐼𝐵=(𝐶𝑃1
𝑃𝐼𝐵1−𝐶𝑃0
𝑃𝐼𝐵0)∗100

h) Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor
∆𝐶𝑃𝑙𝑜𝑐=𝐶𝑃1
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒 1−𝐶𝑃0
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒 0
i) Indicatorul privind corespondenta dintre modificarea cheltuielilor publice si modificarea
PIB
𝑘𝐶𝑃/𝑃𝐼𝐵=𝐶𝑃1
𝐶𝑃0∗100
𝑃𝐼𝐵1
𝑃𝐼𝐵0∗100=𝐼𝐶𝑃
𝐼𝑃𝐼𝐵
j) Elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB
𝑒𝐶𝑃/𝑃𝐼𝐵=𝐶𝑃1−𝐶𝑃0
𝐶𝑃0∗100
𝑃𝐼𝐵1−𝑃𝐼𝐵0
𝑃𝐼𝐵0∗100

7
CAPITOLUL 2: Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în
România și Olanda
2.1. Nivelul cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada
2011 -2015
Țară Indicatori An
2015 2014 2013 2012 2011
România Mărime
absolută
(mil.
Euro) 57.25 52.42 51.04 49.71 52.16
Mărime
relativă
(%) 35.71 34.86 35.38 37.23 39.13
Olanda Mărime
absolută
(mil.
Euro) 306.75 306.20 302.03 303.86 302.01
Mărime
relativă
(%) 44.88 46.18 46.27 47.09 46.97
Tabelul 1. Nivelul cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada 2011 -2015, în mărime
absolută și ca pondere în produsul intern brut (în mărime relativă)
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm
Figura 1. Ponderea în PIB a cheltuielilor publice în România și Olanda ăn perioada 2011 –
2015
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm 35.71 34.86 35.3837.2339.1344.8846.18 46.27 47.09 46.97
05101520253035404550
2015 2014 2013 2012 2011Ponderea în PIB a cheltuielilor publice în România
și Olanda în perioada 2011 -2015
România Olanda

8
2.2. Interpretarea nivelului și dinamica cheltuielilor publice totale în
România și Olanda în perioada2011 -2015
Conform tabelului 1 „Nivelul cheltuielilor publice în România și Olanda în
perioada 2011 -2015, în mărime absolută și ca pondere în produsul intern brut (în
mărime relativă)” observăm o diferență sugestivă a cheltuielilor publice. Dat fiind
faptul că Olanda are o populație m ai numeroasă decât România și se întinde pe un
teritoriu mai larg, observăm că Olanda are cheltuieli mult mai ridicate decât
România, desigur și PIB -ul Olandei este mai mare decât cel al României.
Se obsevă în tabel că în România cheltuielile publice din anul 2012 și până în
anul 2015 au fost într -o continuă creștere, iar în cazul Olandei cheltuielile au fost în
creștere din anul 2013 până în 2015.
În legătură cu ponderea PIB în România s -a evidențiat o scădere a PIB -ului
din anul 2011 până în 2013, iar din 2014 până în 2015 procentajul a fost în creștere.
În Olanda se observă o creștere în anul 2012 față de 2011, iar mai apoi din 2012 până
în anul 2015 a avut loc o scădere semnificativă a PIB -ului.
2.3. Valoarea coeficien tului de elastic itate al cheltuielilor publice
totale în raport cu PIB în România și Olanda în perioada 2011 -2015
Țară Indicatori An
2015 2014 2013 2012 2011
România CPT (mil
euro) 57.25 52.42 51.04 49.71 52.16
PIB (%) 160.31 150.35 144.25 133.51 133.30
Coeficient
de
elasticitate 1.39 0.63 0.33 -32.8 0.77
Olanda CPT (mil
euro) 306.75 306.20 302.03 303.86 302.01
PIB ( %) 683.45 663.008 652.74 645.16 642.92
Coeficient
de
elasticitate 0.05 0.49 -0.51 1.79 -0.37
Tabelul 2. Valoarea coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice totale în raport cu PIB în
România și Olanda în perioada 2011 -2015
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm

9
În tabelul 2 sunt evindențiați coeficienții de elasticitate înregistrați în perioada
2011 -2015 în România și Olanda. În România în anii 2011, 2012, 2013 și 2014 se
înregistrează o cerere este inelastică, deoarece valorile coeficientului de elasticitate
sunt mai mici decât 1, iar în 2015 se înregistrează o cerere elastică , deoarece valoarea
coeficientului este mai mare decât 1 . În Olanda 2011, 2013, 2014 și 2015 se
înregistrează o cerere inelastică, deoarece valorile coeficientului de elasticitate sunt
mai mic i decât 1, iar în 2012 se înregistrează o cerere elastica, deoarece valoarea
coeficientului este mai mare decât 1.
Factori de influiență
 Factorii demografici se concretizează prin creșterea numerică a populației,
modificarea structurii pe vârste și categorii socio -profesionale. Produce
majorarea cheltuielilor publice pentru învățământ, sănătate, ordine publica.
 Factorii economici caracterizează dezvoltarea eco nomiei, modernizarea,
nondezvoltarea sau stagnarea acesteia.
 Factorii sociali acționează în funcție de intensitatea măsurilor de protecție
socială pe care le promovează factorii de poziție legislativi sau executivi.
 Urbanizarea duce la creșterea cheltuie lilor publice prin creșterea fiscalității
pentru asigurarea veniturilor, prin crearea și dezvoltarea centrelor urbane, dar
și prin finanțarea unor utilități publice specifice mediului urban.
 Factorii militari cauzează creșterea cheltuielilor publice în co ncordanță cu
politica statului în context internațional cu privire la angajarea unor conflicte
armate sau numai la dimensiunile structurilor armatei pentru apărare.
 Factorii de ordin istoric influențează prin transmiterea nevoilor sporite de
cheltuieli făc ute în anii anteriori.
 Factorii politici rezulta din creșterea remarcabilă a complexității funcțiilor
și atribuțiilor statului contemporan la concepția politica asupra funcțiilor
statului.

10
CAPITOLUL 3: Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România
și Olanda
3.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Olanda
3.1.1. Structura economic ă a cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada
2011 -2015
Țară Indicatori Ani
2015 2014 2013 2012 2011
România Cheltuieli
cu salariile
(mil. Euro) 12286.4 11571.1 11695.1 10396.2 10404.4
Ponderea
din
cheltuieli
totale 7.7 7.7 8.1 7.8 7.8
Cheltuieli
cu subvenții 792 717.3 780.6 871.4 1133.9
Ponderea
din
cheltuieli cu
subvenții 0.5 0.5 0.5 0.7 0.9
Cheltuieli
cu dobânzi 2613.7 2477.8 2529.8 2344 2141.9
Ponderea
din
cheltuieli cu
dobânzi 1.6 1.6 1.8 1.8 1.6
Cheltuieli
asistența
socială 18375.7 17256.7 16850 16207.4 17518.9
Ponderea
din
cheltuieli cu
asistență
socială 11.5 11.5 11.7 12.1 13.2

11
Cheltuieli
de capital 1879 1935.3 1602.6 1973.4 3243.4
Ponderea
din
cheltuieli de
capital 1.2 1.3 1.1 1.5 2.4
Nivel total
al
cheltuielilor
publice 57253 52421.4 51046.3 49716.4 52163.6
Ponderea
din total 35.7 34.9 35.4 37.2 39.3

Olanda Cheltuieli
cu salariile
(mil. Euro) 59651 60423 60193 60113 59718
Ponderea
din
cheltuieli
totale 8.7 9.1 9.2 9.3 9.3
Cheltuieli
cu subvenții 7804 8021 8211 8929 9674
Ponderea
din
cheltuieli cu
subvenții 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5
Cheltuieli
cu dobânzi 8491 9428 9913 10606 11295
Ponderea
din
cheltuieli cu
dobânzi 1.2 1.4 1.5 1.6 1.8

12
Cheltuieli
asistența
socială 148122 146204 145287 141486 137578
Ponderea
din
cheltuieli cu
asistență
socială 21.7 22.1 22.3 21.9 21.4
Cheltuieli
de capital 4625 3816 5082 4287 4128
Ponderea
din
cheltuieli de
capital 0.7 0.6 0.8 0.7 0.6
Nivel total
al
cheltuielilor
publice 306759 306204 302036 303865 302010
Ponderea
din total 44.9 46.2 46.3 47.1 47
Tabel ul 3. Structura econo mică a cheltuielilor publice în mărime absolută și în ponderea PIB în
România și Olanda în perioada 2011 -2015
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

13
3.1.2. Reprezentare grafică

Figura 2. Structura economic ă a cheltuielilor publice în România
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Figura 3. Structura economic ă a cheltuielilor publice în Olanda
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

7.7 8.1 7.80.5 0.5 0.91.6 1.81.611.5 11.7 13.21.2 1.1 2.435.7 35.4 39.3
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
2015 2013 2011România
Ponderea din cheltuieli totale Ponderea din cheltuieli cu subvenții
Ponderea din cheltuieli cu dobânzi Ponderea din cheltuieli cu asistență socială
Ponderea din cheltuieli de capital Ponderea din total
8.7 9.2 9.31.1 1.3 1.5 1.2 1.5 1.821.7 22.3 21.40.7 0.8 0.644.9 46.3 47
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
2015 2013 2011Olanda
Ponderea din cheltuieli totale Ponderea din cheltuieli cu subvenții
Ponderea din cheltuieli cu dobânzi Ponderea din cheltuieli cu asistență socială
Ponderea din cheltuieli de capital Ponderea din total

14
3.1.3. Interpretarea ponderii cheltuielilor publice în totalul cheltuielilor publice
În urma tabelelor realizate am ajuns la conluzia că, cheltuielile publice din Olanda
sunt mult mai mari decât cele din România. În România cheltuielile cele mai ridicate, atât
în mărime absolută, cât și în pondere PIB, sunt: cheltuielile cu salarii, cheltuielile cu
asistența socială și nivelul total al cheltuielilor. De asemenea, și în Olanda sunt tot aceleași
categorii de cheltuieli, dar se consideră a fi cele mai ridicate.
3.2. Analiza structurii funționale a cheltuielilor publice în România și Olanda
3.2.1. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Ol anda în perioada
2011 -2015
Țară Indicatori An
2015 2014 2013 2012 2011
România Servicii
publice 7725.3 7037.3 7092.1 6573.6 6447.2
Apărare 1537.3 1250 1131.5 955.6 1119.7
Ordine
publică 3629.3 3163.2 3166.6 2884.1 2896.6
Protecția
mediului 1608.6 1193.4 1159.4 1103.4 1240.8
Facilități
comunitare 2320.6 1755.3 1680 1497.6 1628.2
Afaceri 8506.6 8723.7 8984.8 9567.1 9416.6
Sănătate 6734.4 6016.8 5787 5121.7 5480.6
Cultură și
religie 1931.6 1641.4 1448.4 1576.3 1409.9
Educație 4908.2 4498.8 4031.9 3973.3 5434.3
Protecție
socială 18351.3 17141.5 16564.6 16463.5 17089.7
Olanda Servicii
publice 33961 34764 33472 33612 34136
Apărare 7719 7325 7541 7512 8167
Ordine
publică 12264 12353 12880 12477 12204

15
Protecția
mediului 9675 9770 10076 10073 10295
Facilități
comunitare 2174 3051 3437 3322 3044
Afaceri 26873 27639 25062 28770 30726
Sănătate 54078 54044 53561 53640 50917
Cultură și
religie 9502 9644 10024 10382 10808
Educație 36786 35727 35268 35675 35531
Protecție
socială 112323 111887 110715 108402 106182
Tabel ul 4. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada
2011 -2015 în mărime absolută
Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
Țară Indicatori An
2015 2014 2013 2012 2011
România Servicii
publice 4.8 4.7 4.9 4.9 4.9
Apărare 1 0.8 0.8 0.7 0.8
Ordine
publică 2.3 2.1 2.2 2.2 2.2
Protecția
mediului 1 0.8 0.8 0.8 0.9
Facilități
comunitare 1.4 1.2 1.2 1.1 1.2
Afaceri 5.3 5.8 6.2 7.2 7.1
Sănătate 4.2 4 4 3.8 4.1
Cultură și
religie 1.2 1.1 1 1.2 1.1
Educație 3.1 3 2.8 3 4.1
Protecție
socială 11.4 11.4 11.5 12.3 12.9
Olanda Servicii
publice 5 5.2 5.1 5.2 5.3

16
Apărare 1.1 1.1 1.2 1.2 1.3
Ordine
publică 1.8 1.9 2 1.9 1.9
Protecția
mediului 1.4 1.5 1.5 1.6 1.6
Facilități
comunitare 0.3 0.5 0.5 0.5 0.5
Afaceri 4 4.2 3.8 4.5 4.8
Sănătate 8 8.2 8.2 8.3 7.9
Cultură și
religie 1.4 1.5 1.5 1.6 1.7
Educație 5.4 5.4 5.4 5.5 5.5
Protecție
socială 16.6 16.9 17 16.8 16.5
Tabe lul 5. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada
2011 -2015 în pondere PIB
Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

3.2.2. Reprezentare grafică
4.8 4.9 4.91 0.8 0.82.3 2.22.21 0.80.91.4 1.21.25.3 6.27.14.2 44.11.2 11.13.1 2.84.111.4 11.5 12.9
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
2015 2013 2011România
Servicii publice Apărare Ordine publică Protecția mediului
Facilități comunitare Afaceri Sănătate Cultură și religie
Educație Protecție socială

17

Figura 5. Structura funcțională a cheltuielilor publice în Olanda
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

3.2.3. Interpretarea ponderii cheltuielilor publice în totalul cheltuielilor publice
În urma tabelelor realizate am ajuns la conluzia că, cheltuielile publice din
Olanda sunt foarte mari spre deosebire de cele din România. În România
cheltuielile cele mai ridicate, atât în mărime absolută, cât și în pondere PIB, sunt:
serviciile publice, afacerile, sănătatea și protecția socială . De asemenea, și în
Oland a sunt tot aceleași categorii de cheltuieli cu câteva în plus, și anume: ordinea
publică și educația.

5 5.1 5.31.1 1.2 1.31.8 2 1.91.4 1.5 1.6 0.3 0.5 0.54 3.8 4.88 8.27.91.4 1.5 1.75.4 5.45.516.6 17 16.5
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
2015 2013 2011Olanda
Servicii publice Apărare Ordine publică Protecția mediului
Facilități comunitare Afaceri Sănătate Cultură și religie
Educație Protecție socială

18
CAPITOLUL 4 : Concluzii

Un rol deosebit de important îl au cheltuielile publice bugetare prin impactul pe
care îl au asupra dezvoltării fiecarei țări sub aspect economic și social, acestea contribuind
la progresul umanității.
Categoria de cheltuieli publice este strâns legată de ansamblul actelor și
operațiunilor de repartizare ș i utilizare a fondurilor statului pentru acțiuni social -culturale
și economice, pentru întreținerea organelor statului și apărarea naț ional ă.
Factorii care influiențează evoluția cheltuielilor publice dintr -un anumit stat sunt
următorii: factori demografici, factori economici, factori sociali , factori politici, factori
militari și urbanizarea.
În acest studiu de caz se observă că, cheltuielile Olandei sunt relativ mai ridicate
decât cheltuielile România, datorită faptului că Olanda are o populație mai numeroasă
decât România, dar și un teritoriu mai întins.
Lista tabelurilor și figurilor
Tabelul 1. Nivelul cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada 2011 –
2015, în mărime absolută și ca pondere în produsul intern brut (în mărime relativă)
Tabelul 2. Valoarea coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice totale în
raport cu PIB în România și Olanda în perioada 2011 -2015
Tabelul 3. Structura economică a cheltuielilor publice în mărime absolută și în
ponderea PIB în România și Olanda în perioada 2011 -2015
Tabelul 4. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Olanda în
perioada 2011 -2015 în mărime absolută
Tabelul 5 . Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Olanda în
perioada 2011 -2015 în pondere PIB
Figura 1. Ponderea în PIB a cheltuielilor publice în România și Olanda ăn perioada
2011 -2015
Figura 2. Structura economică a cheltuielilor publice în România
Figura 3. Structura economică a cheltuielilor publice în Olanda

19
Figura 4. Structura funcțional ă a cheltuielilor publice în România
Figu ra 5. Structura funcționlă a cheltuielilor publice în Olanda
Bibliografie
Suportul de curs FINANȚE PUBLICE I
Eurostat – http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Ministerul Finanțelor Publice
http://www.stiucum.com/finante/finate -publice/Clasificarea -cheltuielilor -pub65867.php
http://www.scrigroup.com/finante/CHELTUIELILE -PUBLICE -DEFINITII34796.php
https://conspecte.com/Finante -Publice/structura -chelt uielilor -publice -din-bugetul -de-
stat.html
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm