CAPITOLUL 1. C ONSID ERAȚII PR ELIMIN ARE ASUPR A [624814]

1
CAPITOLUL 1. C ONSID ERAȚII PR ELIMIN ARE ASUPR A
CONCEPTULUI D E VIOLENȚĂ ÎN F AMILIE
Violența în familie reprezintă o problemă s ocială extrem de gravă, i ar
specialiștii o consideră o formă d e tortură1 datorită c aracteristicil or sale. Imp actul
social al violenței în f amilie este extins, d eoarece aceasta afectează nu num ai
victim ele, dar și persoanele care sunt m artore sau au cun oștință d e situații de
violență în familie.
Violența în familie este una dintre formele de violență c el mai frecvent
întâlnit e, dar și un a din c ele mai îngrij orătoare, pentru că este prea puțin vizibilă. În
cele mai multe dintre cazuri, actele de violență au loc în sp atele ușilor închis e și
sunt ascuns e de către victimă, din c auza sentimentului d e teamă față de agresor
și de jenă față de societate. Mai mult chi ar, un obstacol îl reprezintă și r eticența
statului și a organelor sale de a interveni într -o sferă considerată încă „privată”.
În anul 2003, C entrul P arteneriat pentru Egalitate2 a efectuat prim a
cercetare științifică a fenomenului în R omâni a – „Cercetarea națională privind
violența în familie și la locul d e muncă”. Datele obținut e constitui e semnale de
alarmă îngrij orătoare cu privir e la dimensiunil e violenței în f amilie și la locul d e
muncă: :
a) în jur d e 800 000 d e femei declară că au sup ortat în m od frecvent violența
în familie sub dif erite forme;
b) mai mult d e 340 000 d e copii (0 -14 ani) d eclară că au asistat în m od
frecvent la scene de violență fizică într e părinți;
c) mai mult d e 370 000 d e copii (0 -14 ani) declară că au asistat la insult e și
injurii fr ecvente între părinți s au într e adulți în gospodărie;
d) în comparație cu datele existente la nivelul Uniunii Europene, populația din
Români a este semnific ativ m ai îngăduit oare față de violența în familie, în
toate formele acesteia;

1 V. Coomaraswamy, R adika (raportorul sp ecial al Națiunilor Unit e pe problema violenței împ otriva
femeilor în p erioada 1994 -2003), „Lupta împotriva violenței domestice: obligațiile statului”, 6
Innocenti Dig est 10 , 10 (2000).
2 Organizație nonguv ernamentală creată în 2002 a cărei misiun e este promovarea egalității d e
șanse pentru bărb ați și femei în p oliticile public e și practicile asociate (www. cpe.ro).

2
e) toleranța ridicată împr eună cu v ehicularea clișeelor referitoare la violență
duce la considerarea comportamentului vi olent c a un c omportament
normal;
f) comportamentul vi olent d eghizat în n ormalitate se transmit e de la o
generație la alta.

1.1. Definiți a violenței în familie
Definiția pe care o dă legea nr. 217/2003 p entru pr evenirea și combaterea
violenței în familie, republic ată 2014, este următ oarea:
„ Violența în familie reprezintă orice acțiun e fizică s au verbală săvârșită cu
intenție de către un m embru d e familie împotriva altui m embru al aceleiași familii,
care provoacă o suferință fizică, psihică, s exuală sau un pr ejudiciu m aterial.
Constitui e, de asemenea, violență în f amilie împiedicarea femeii de a-și
exercita drepturil e și libertățile fundamentale.
În sensul l egii, prin m embru d e familie se înțelege soțul, rud a apropiată și
persoanele care au stabilit r elații asemănăt oare acelora dintre soți sau dintr e
părinți și c opil, d ovedite pe baza anchetei sociale.”
Potrivit d ocumentelor Consiliului Europei (Recomandarea Comitetului d e
Miniștri al Consiliului Europei Nr.R(85) cu privir e la violența în familie3), violența în
familie reprezintă „ orice act sau omisiun e comisă în int eriorul familiei de către unul
dintre membrii acesteia și care aduce atingere vieții, int egrității c orporale sau
psihologice sau libertății altui m embru al acelei familii și v atămă d e manieră gr avă
dezvoltarea personalității sale”.
Conceptul d e „violență în f amilie” este amplu și cuprind e violența
domestică (înț eleasă ca violență c e apare între parteneri, fie ei soți sau concubini),
dar și vi olența asupra copiilor, bătrânil or sau altor rude. În c e privește violența
domestică, p otrivit un or organizații guv ernamentale care au efectuat studii privind
acest fenomen în R omâni a, aceasta reprezintă o serie repetată de comportamente
coercitive și de atac fizic, s exual și psihic p e care o persoană le manifestă față de
partener, în sc opul c ontrolării și d ominării acestuia, utilizând f orța și/sau profitând
de incapacitatea de apărare a victim ei, ce apare în cadrul un ei relații de cuplu.

3 Recomandarea Nr. R (85) cu privir e la violența în familie a Consiliului Europei a fost adoptată la
26 m artie 1985. ( www.s ocial.coe.int/en/cohesion/fampol/recomm/f amily/R(85)4.htm#FN1 )

3
Aceasta includ e și abuzuril e de tip economic și s ocial. Este considerată violență
domestică și c ea făptuită asupra fostei soții/partenere și în r elațiile consensuale4.

1.2. Definiți a violenței împ otriva femeilor
Conform Pl atformei de acțiun e de la Beijing5 adoptată la a patra Conferință
Mondială asupra Problemelor Femeilor din 1995, t ermenul d e „violență împ otriva
femeilor” îns eamnă orice act de violență fund amentat pe diferența de gen, care
rezultă s au care poate rezulta într-o vătăm are sau suf erință fizică , sexuală sau
psihologică a femeilor, inclusiv amenințăril e cu asemenea acte, coerciția sau
privarea arbitrară de libertăți, indif erent dacă acestea apar în vi ața publică s au
privată.
Prin urm are, violența împotriva femeilor cuprind e următ oarele, fără a fi
limitată la acestea:
a) Violența fizică, s exuală și psih ologică c e are loc în f amilie, inclusiv bătăil e,
abuzul s exual al copiilor de sex feminin în c adrul c asnic, vi olența legată de
zestre, violul m arital, mutil area genitală a femeilor, violența extra-maritală și
violența care decurge din exploatare;
b) Violența fizică, s exuală și psih ologică c e apare în comunit ate, inclusiv vi olul,
abuzul s exual, hărțuir ea sexuală și intimid area la locul d e muncă, în
instituțiil e de educație și în altă parte, traficul cu f emei și prostituți a forțată;
c) Violența fizică, s exuală și psih ologică c omisă s au trecută cu v ederea de
către stat, oriund e apare aceasta.
Violența împotriva femeilor constitui e manifestarea unei relații bazate pe
forță dintr e bărbați și f emei, care are drept consecință d ominarea și discrimin area
femeilor de către bărbați și împi edicarea dezvoltării p e deplin a acestora. Prin
urmare, această definiție includ e diferite forme de violență împ otriva femeilor și
oferă un c adru p entru c onceptualizarea violenței în familie.

4 Prevenirea și int ervenția eficientă în vi olența domestică , Centrul d e Resurse Juridic e și
Institutul d e Cercetare și Prevenire a Crimin alității, Bucur ești, 2003.
5 Națiunile Unite (Departamentul d e Informare Publică), a patra Conferință M ondială asupr a
problemelor femeilor, Beijing, Chin a, 4- 15 septembrie 1995; Platforma de acțiun e și Declarația
de la Beijing public ată în 1996.

4
1.3. Tipuri d e violență în familie
Violența în familie poate să îmbr ace forme diverse, mai mult s au mai puțin
vizibil e, precum vi olența fizică, psih ologică, s exuală, economică și s ocială.
Persoanele violente manifestă o serie de comportamente agresive repetitive
(rareori violența se manifestă printr -un singur incid ent), în f orma unor combin ații
de acte coercitive și de atac, de mai multe tipuri.
Violența în familie are caracteristici c are o fac diferită d e alte tipuri d e
violență apărut e incidental sau în alte contexte și o dinamică s au ciclu d e
manifestare aparte bazate pe tipul d e relație care există într e victimă și agresor.
Este un fenomen gr av, o problemă c omunit ară, socială și d e sănăt ate publică c e
afectează în princip al femeile (95% din t otalul victim elor violenței în f amilie sunt
femei).
Ca formă d e comportament, vi olența în familie are:
a) caracter instrum ental (agresorul controlează victim a, iar comportamentele
devin funcți onale și persistă d acă au rezultatul scontat);
b) caracter intențional (se produce cu int enția de control și d ominare, de
menținere a puterii, int enție pe care făptuit orul nu o recunoaște, dar care
poate fi identificată prin r ezultatele pe care le produce);
c) caracter dobândit6 (violența nu este înnăscută, ci învăț ată prin imitație).
Violența fizică7 constă în atingeri sau contacte fizice dureroase, inclusiv
intimid area fizică a victim ei.
Abuzul fizic s e manifestă prin c omportamente precum c ele ce urmează,
dar nu s e limitează la acestea: lovire cu palma, cu pici orul, cu pumnu l, îmbrâncir e,
tras de haine, de păr, zgâri ere, plesnire, desfigur are, provocarea de hematoame,
contuzii, fr acturi, arsuri, bătăi, izbir ea victim ei de pereți sau de mobilă, aruncarea
de obiecte și folosirea armelor albe sau de foc, im obilizarea, legarea, reținerea
victim ei, lăsarea victim ei într-un loc periculos.
Violența fizică includ e și distrug erea bunuril or care aparțin victim ei sau pe
care cei doi parteneri le stăpân esc și l e utilizează împr eună.

6 60% dintr e adulții c are sunt vi olenți cu p artenerele au crescut în f amilii afectate de violență intr a-
familială.
7 Irimescu, G., Asistență s ocială, studii și aplicații, cap. Vi olența în familie și m etodologia
intervenției,Ed. Polirom, Iași, 2005.

5
În general, victim ele violenței fizic e în context familial sunt supus e mai
multor acte de agresiune în decursul timpului. Efectele imediate ale violenței fizic e
sunt următ oarele: vătămări c orporale, provocarea de handicapuri s au chi ar a
morții victim ei8.
În timp, victim ele violenței în f amilie contractează afecțiuni cr onice,
gastrointestinale, psih osomatice, tulburări alimentare și str es post-traumatic.
Violența psihologică/psihică9 (includ e violența emoțională și c ea
verbală): insult e, jigniri (r eferitoare la aspectul fizic, l a capacitățil e intelectuale sau
la îndeplinir ea responsabilitățil or pe care le are victim a în cadrul f amiliei),
amenințări, intimid are, șantaj emoțional, induc erea fricii, pr esiune continuă,
teroare, priv are de alimente sau de somn, discr editare în fața celorlalți.
Denumită și „ abuz emoțional”, violența psihologică este folosită p entru a
manipul a și controla; efectul este cumul ativ în timp, cu c onsecințe grave pe termen
lung p entru victimă. Lit eratura de specialitate indică f aptul că acest tip d e violență
este un factor central în abuzul intrafamilial.
Violența sexuală/Abuzul s exual10 constă în orice contact sexual nedorit
de către partener sau cu privir e la care partenerul nu p oate să-și exprim e
consimțământul v alabil format.
Contactul s exual fără c onsimțământ este considerat viol. Acest concept
cuprind e violul m arital, dacă relațiile dintre parteneri sunt oficializate, și vi olul în
general, pentru alte tipuri d e relații sexuale obținut e fără c onsimțământ prin f orță,
amenințare și/sau constrâng ere. Formele de sex forțat sau degradare sexuală
sunt următ oarele:
a) continu area activității s exuale atunci când victim a nu este pe deplin
conștientă, nu își dă acordul s au îi este teamă să d ea un răspuns negativ;
b) vătăm area fizică a victim ei în p erioada actului s exual sau vătăm area
organelor sale genitale, inclusiv prin f olosirea de obiecte sau arme, intra-
vaginal, oral sau anal;
c) obligarea victim ei să într ețină r elații sexuale fără pr otecție împotriva sarcinii
sau a bolilor cu tr ansmit ere sexuală;

8 La nivel mondial, într e 40% și 70% dintr e femeile ucise sunt victim e ale violenței în familie.
9 Ghid d e informații și bun e practici în d omeniul egalității d e șanse între femei și bărb ați,
pag.51, C entrul P arteneriat pentru Egalitate, 2004.
10 Family Vi olence Professional Education Taskforce, 1991.

6
d) criticarea sexualității victim ei și inv ocarea de apelative denigratoare sexual
la adresa acesteia.
Violența economică reprezintă scăd erea resurselor și autonomiei victim ei
prin c ontrol asupra resurselor financiare și a accesului acesteia la bani, obiecte
personale, hrană, mijl oace de transport, telefon și alte surse de protecție sau
îngrijir e de care ar putea beneficia.
Violența economică s e manifestă prin c omportamente precum int erdicți a
din p artea agresorului c a victim a să se angajeze sau să -și păstr eze locul d e
muncă, r efuzul agresorului d e a da bani victim ei pentru n ecesitățil e de bază și
neimplic area în nici un f el a victim ei în d eciziile legate de administr area bugetului
familiei. Victim a este menținută într -o stare de dependență față de agresor.
. Violența socială reprezintă o formă d e violență psih ologică p asivă, c are
constă în c ontrolul victim ei, izolarea acesteia de familie sau de prieteni sau
monitorizarea activitățil or acesteia și care are drept rezultat într eruperea sau
insufici ența relațiilor sociale, precum și r estrâng erea accesului l a informație sau
asistență.
Specialiștii au identificat un ciclu al violenței in familie:
a) faza de acumul are a tensiunil or, timp în care victim a acționează cu
precauție și încearcă strategii pentru a evita un incident violent;
b) faza acută, momentul în care agresorul acționează, d esfășur ată pe
parcursul unei perioade cuprins e între două și douăzeci și patru de ore
(uneori chiar pe parcursul unei săptămâni sau mai mult);
c) faza de relaxare, o perioadă de calm, în care agresorul m anifestă blând ețe
și dragoste față de victimă. Această fază reprezintă d oar un armist ițiu vag
în cadrul unui război al amenințăril or și lovituril or.
Cicluril e se desfășoară în spirală: fazele tensionate devin din ce în ce mai
lungi, vi olențele devin din ce în ce mai amenințăt oare, iar fazele blând e devin m ai
scurt e sau dispar cu totul.

1.4. Consecințe și efecte ale violenței în familie
Violența în familie are numeroase efecte negative, grave, atât pe termen
lung cât și p e termen scurt, dir ecte (asupra victim ei) și indir ecte (asupra
persoanelor care asistă l a actele de violență).

7
În ceea ce privește starea de sănăt ate, victim a poate suferi o serie de
vătămări c orporale, cu gr ade diferite de gravitate, care pot necesita mai mult e sau
mai puțin e îngrijiri m edicale. În funcți e de gravitatea acestora, ele pot avea urmări
grave și pe termen lung, mergând până l a infirmități, pi erderea totală sau parțială a
capacității d e muncă s au moartea victim ei.
În ceea ce privește sănăt atea mintală, victim ele pot suf eri, d atorită
abuzuril or, o serie de tulburări tr anzitorii sau permanente în sfera emoțională, cum
ar fi: depresii acute sau cronice, anxietate, fobii, atacuri de panică, insomnii,
coșmaruri sau sindr om post- traumatic. În funcți e de durata și natura abuzului, p ot
surveni tulburări d e personalitate și de comportament, tulburări alimentare și
tentative suicid are; de asemenea, pot apărea comportamentele de dependență
(victim ele se refugiază în c onsumul d e alcool sau de subst anțe tranchiliz ante).
Viața profesională și economică a victim ei va fi afectată de lipsa unui l oc
de muncă s au de pierderea acestuia, în urm a interdicțiil or partenerului d e a se
încadra în muncă s au a scenelor de gelozie ale acestuia, fără a mai menționa
absențele (consecința violențelor fizic e care necesită îngrijiri m edicale).
Venituril e insufici ente sau absența lor vor crea dependență fin anciară față
de agresor, mai ales în lips a resurselor alternative (situația este mai gravă dacă
victim a are copii min ori în îngrijir e). Victim ele care reușesc să -și păstr eze locul d e
muncă întâmpină dificultăți d e concentrare și performanță, d atorită str esului și
tracasărilor la care sunt supus e de către agresori.
Din punct d e vedere social, victim ele sunt i zolate treptat și, în c ele din
urmă, t otal de familia de origine, grupul d e prieteni, colegii de serviciu s au de
serviciil e de asistență s ocială. Iz olarea socială a victim ei reprezintă unul dintr e cei
mai severi factori de eșec în înc ercarea acesteia de ieșire din această
dependență.

1.5. Mituril e referitoare la violența în familie

“Violența
domestică nu
este atât de
extinsă s au În Europa, una din 5 f emei este agresată în c adrul f amiliei;
1,8 mili oane de copii sunt agresați în fi ecare an și nu t oate
cazurile sunt r aportate, numărul l or fiind, pr obabil, m ai mare. În
Români a, nu există obligativitatea raportării cazurilor. Ca atare,

8
gravă”. nu pot fi efectuate statistici c onclud ente.

“Bătaia survin e
într-un m oment
de pierdere a
cumpătului”. Agresiunea fizică survin e într-o relație în care agresorul
controlează d eja partenera, prin frică. Agresiunea fizică este
numai o formă d e violență, fiind îns oțită în g eneral și d e alte
comportamente descrise anterior, pr ecum intimid area,
amenințarea, abuzul psih ologic s au izolarea victim ei. Studiil e
arată că d oar 10% dintr e agresorii din f amilie prezintă tulburări
psihic e. Restul d e 90% nu sunt afectați din punct d e vedere al
discernământului și al controlului asupra propriilor reacții și
comportamente.

“Violența în
familie apare
numai în
familiile din
păturil e sărace
ale societății și
la persoane
fără educație”. Violența în familie se manifestă în t oate mediile socio-
cultur ale, fără excepție. S-au înr egistrat num eroase cazuri d e
violență intr afamilială ș i în rândul p ersoanelor cu studii
superioare și statut social sup erior. Realitatea este că victim ele
provenind din aceste medii raportează m ai greu agresiunil e
datorită rușinii, pr esiunii sociale sau temerii că l e va fi afectată
imaginea în cercul s ocial sau profesional.

“Rezolvarea
violențelor
intrafamiliale
trebuie făcută în
familie”. Fără asistență sp ecializată, m etodele alternative,
intrafamiliare de soluționare a conflictelor produc cel mai
adesea efectul c ontrar, consolidând chi ar poziția agresorului și
intensificând s entimentul d e vulnerabilitate al victim ei.

“Victim ele
acceptă
agresiunea”. Victim ele acceptă s au nu rip ostează în f ața unei relații
violente din frică. Ele percep pericolul ca fiind m ai mare dacă
părăs esc familia și ajung să s e teamă p entru sigur anța copiilor.
Mulți agresori își ucid victim ele atunci când acestea au cur ajul
să-i părăs ească.

9
“Dacă violența
ar fi atât de
gravă, femeia
ar rupe relația
cu partenerul
ei”. De cele mai mult e ori, femeia victimă nu găs ește resurse
să rupă o relație după prim a agresiune îndreptată asupra ei,
motivele fiind d ependența emoțională și fin anciară față de
agresor, prezența copiilor și resursele limitate de creștere a lor,
neîncredere și respect de sine scăzut s au lips a de sprijin s ocial
și familial.

“Consumul d e
alcool este
cauza violenței
familiale”. Alcoolul nu este o cauză a violenței în f amilie, ci un f actor de
risc. Nu t oți bărb ații consum atori de alcool își agresează
partenerele. Consumul d e alcool nu justifică f olosirea violenței.

“Num ai femeile
sunt vic time ale
violenței în
familie”. Oricine poate deveni victimă a violenței în f amilie. Deși în
general statisticil e arată că m ajoritatea victim elor sunt f emei, un
procent este reprezentat de bărbați. Persoanele în vârstă și
copiii reprezintă alte două categorii deosebit de vulnerabile.

10
CAPITOLUL 2. C ADRUL L EGISL ATIV PRIVIND VI OLENȚA ÎN
FAMILIE
2.1. Reglementarea violenței în familie în Români a
Violența în familie a devenit un subi ect de dezbatere publică în R omâni a
abia după anul 1995. Urmând l ogica abordării pr oblemelor societății r omânești în
tranziție de la acea vreme, s-a ajuns d e la discut area situației copilului abandonat
la motivele abandonului, l a familia care se confruntă cu pr obleme sociale și, prin
identificarea acestora, la recunoașterea existenței fenomenului vi olenței în familie.
La acea vreme, Codul p enal („C.p.”) r omân nu pr evedea violența în familie ca
infracțiun e distin ctă. Astfel, posibilit atea de a interveni era limitată și d epindea de
modul în c are instituțiil e guvernamentale aplicau aceste prevederi.
Constituți a Români ei garantează egalitatea cetățenilor în f ața legii și a
autoritățil or public e fără privil egii s au discriminări ( articolul 16), pr ecum și
drepturil e și lib ertățile tuturor persoanelor. De asemenea, prevede că nici o
persoană nu p oate fi supusă t orturii s au oricărui alt fel de pedeapsă s au tratament
degradant sau inum an. Articolul 23 declară dr ept invi olabile libertatea individu ală
și sigur anța persoanei, iar dreptul l a apărare al persoanei este de asemenea
garantat (articolul 24).
Consacrarea prin C onstituți e a acestor drepturi îns eamnă, implicit, și
respectarea libertăților și dr epturilor femeii și int erzicerea supun erii acesteia la
orice act de violență s au tratament degradant de natură să atenteze la sigur anța
sa fizică s au psihică. În c azul încălcării unui a sau altuia dintre aceste drepturi s au
libertăți, f emeia poate și trebuie să beneficieze de protecția legii.
Legea nr.217/2003 p entru pr evenirea și c ombaterea violenței în
familie definește violența în familie ca fiind orice acțiun e fizică s au verbală
săvârșită cu int enție de către un m embru al familiei împ otriva altui m embru al
aceleiași familii, c are provoacă o suferință fizică, psihică, s exuală sau un
prejudici u material.
De asemenea, împi edicarea femeii de a-și exercita drepturil e și lib ertățile
fundamentale se încadrează tot în c onceptul d e violență în f amilie. Astfel, această
lege extind e conceptul d e violență în f amilie și la alte forme de violență d ecât c ea
fizică.

11
În sensul acestei legi, prin m embru d e familie se înțelege soțul sau rud a
apropiată, așa cum este definit în articolul 149 din C odul p enal, însă d e efectele
acestei legi beneficiază și p ersoanele care au stabilit r elații asemănăt oare acelora
dintre soți sau dintr e părinți și c opil, d ovedite pe baza anchetei sociale (articolele 3
și 4).
De asemenea, legea institui e obligația minist erelor și a celorlalte autorități
centrale de specialitate de a desemna personal sp ecializat în v ederea
instrum entării c azurilor de violență în f amilie (articolele 5 și 6).
Legea prevede colaborarea dintre autoritățil e locale și organizațiile
neguvernamentale, precum și implic area întregii comunități l ocale în sprijinir ea
acțiunil or de combatere și prevenire a acestui f enomen (articolul 7).
Legea creează la nivel național o instituți e denumită Agenția Națională
pentru Pr otecția Familiei, cu atribuții în elaborarea, impl ementarea și aplicarea
unei strategii n aționale în d omeniul vi olenței în f amilie. Agenția trebuie să
finanțeze sau să c ofinanțeze programe specifice în d omeniul apărării și
consolidării f amiliei, precum și al îngrijirii și pr otecției victim elor violenței în familie
(articolul 9 alineat 1 lit era c).
Codul penal a fost m odificat prin Legea nr. 151/2016 privind ordinul
european de protecție, precum și p entru m odificarea și completarea unor acte
normative, Monitorul Oficial nr. 545/2016, care stabilește măsuril e și sancțiunil e
aplicate persoanelor care săvârș esc acte de violență împ otriva membril or familiei
cauzatoare de suferință fizică s au psihică. În c az de viol comis asupra unui
membru al familiei, pedeapsa stabilită este cea cu închis oarea între 5 și 15 ani.
Legea nr.211/2004 privind un ele măsuri p entru asigur area protecției
victim elor infr acțiunil or reglementează un ele măsuri d e informare a victim elor
infracțiunilor cu privir e la drepturil e acestora precum și d e consiliere psihologică,
asistență juridică gr atuită și c ompensație financiară acordată d e către stat
victim elor infracțiunil or.
Conform articolului 8, victim ele tentativei infr acțiunil or de omor, omor
calificat și omor deosebit de grav precum și c ele ale infracțiunil or de lovire sau alte
violențe și vătăm are corporală beneficiază de consiliere psihologică asigur ată de
serviciil e de protecție a victim elor și reintegrare socială a infractorilor.
De asemenea, în b aza articolului 14, victim ele beneficiază d e asistență
juridică l a cerere.

12
Conform articolului 21 alineat 1 lit era a), persoanele asupra cărora a fost
săvârșită o tentativă d e omor, omor calificat și omor deosebit de grav, o infracțiun e
de vătăm are corporală gr avă, o infracțiun e intenționată care a avut c a urmare
vătăm area corporală gravă a victim ei sau o infracțiun e de viol prim esc, la cerere,
compensații financiare.
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărb ați,
republic ată în 2013, a fost prim a lege din R omâni a cu reglementări explicit e în
domeniul egalității d e șanse dintre femei și bărb ați.
Legea cuprind e prevederi privind pl ata egală pentru muncă d e valoare
egală, măsuri c oncrete de reacție ale angajatorului l a o plâng ere privind
discrimin area pe bază de sex și obligații ale angajatorilor de a aduce la cunoștința
angajaților prevederile acestei legi.
Legea nr.272/2004 privind pr otecția și pr omovarea drepturil or
copilului , actualizată în 2014, reglementează cadrul l egal privind r espectarea,
promovarea și garantarea drepturil or copilului.
Articolul 28 alineat 1 pr evede dreptul c opilului l a respectarea personalității
și individu alității s ale precum și dr eptul d e a nu fi supus p edepselor fizic e sau altor
tratamente umilit oare sau degradante.
Alineatul 2 sp ecifică f aptul că măsuril e de disciplin are a copilului nu p ot fi
stabilite decât în acord cu d emnitatea copilului, n efiind p ermise sub nici un m otiv
pedepsele fizice sau cele care se află în l egătură cu d ezvoltarea fizică, psihică s au
care afectează st area emoțională a copilului. C opilul are dreptul să d epună singur
plâng eri referitoare la încălc area drepturil or sale fundamentale.
Articolul 36 alineat 1 pr ecizează că, în situ ația în care există m otive
temeinice de a susp ecta că viața și securitatea copilului sunt prim ejduite în familie,
reprezentanții s erviciului public d e asistență s ocială sau ai direcției generale de
asistență s ocială și pr otecția copilului au dreptul să vizit eze copiii în l ocuinț a lor și
să se informeze asupra felului în c are aceștia sunt îngrijiți și asupra sănătății și
dezvoltării l or.
De asemenea, în b aza articolului 85 alineat 1, c opilul are dreptul d e a fi
protejat împ otriva oricăror forme de violență, abuz, r ele tratamente sau neglijență.
În baza alineatului 2 al aceluiași articol, orice persoană fizică s au juridică, pr ecum
și copilul p ot sesiza autoritățil e abilitate de lege să ia măsur ile corespunzăt oare
pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violență, inclusiv vi olența sexuală,

13
vătăm are sau abuz fizic s au mental, rele tratamente sau exploatare, abandon sau
neglijență.
Legea institui e ca obligație a angajaților instituțiil or pub lice sau priv ate care
prin n atura profesiei intră în c ontact cu c opilul și au suspiciuni asupra unui p osibil
caz de abuz, n eglijare sau rele tratamente, sesizarea de urgență a direcției
generale de asistență s ocială și pr otecția copilului.
Ordinul nr. 384/306/993 din 2004 p entru aprobarea Procedurii d e
conlucr are în pr evenirea și monitorizarea cazurilor de violență în f amilie
Acest ordin int erminist erial reglementează c ooperarea în activitatea de
prevenire și monitorizare a cazurilor de violență în f amilie dintre cele trei minist ere
cu atribuții în d omeniu, r espectiv Minist erul Muncii, S olidarității S ociale și Familiei,
Minist erul Int ernelor și R eformei Administr ative și Minist erul Sănătății Public e.
Articolul 2 din Anexa 1 identifică instituțiil e locale care vor înch eia
protocoale de colaborare în vederea prevenirii și m onitorizării c azurilor de violență
în familie: comandamentele de jandarmi, dir ecțiile de sănăt ate publică, dir ecțiile
pentru di alog, familie și solidaritate socială prin c ompartimentele cu atribuții în
combaterea violenței în f amilie și unitățil e pentru pr evenirea și combaterea
violenței în familie. Prin int ermediul acestor protocoale de colaborare se vor stabili
activitățil e ce vor fi desfășur ate în plan local (articolul 3).
2.2.Reglementarea violenței în familie în legislațiile altor state
2.2.1. Impactul pr ogresiv al documentelor internaționale
Opțiunil e statelor în c eea ce privește definirea politicii d e prevenire a
cazurilor de violență în f amilie nu m ai sunt d eterminate exclusiv d e către
instrum entele legislative ale acestora, deoarece numeroase documente
programatice au fost adoptate la nivel internațional.
Statele europene trebuie să țină s eama atât de recomandăril e Consiliului
Europei cât și d e documentele adoptate de către Organizația Națiunilor Unit e, în
special de Platforma de acțiun e adoptată de cea de patra Conferință M ondială a
Femeii în anul 1995.
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat diferite recomandări
către statele membre:
– Recomandarea R(79)17 cu privir e la protecția copilului împ otriva relelor
tratamente,
– Recomandarea R(85) 4 cu privir e la violența în familie,

14
– Recomandarea R(87)21 cu privir e la asistența acordată victim elor și
prevenirea victimizării,
– Recomandarea R (90) 2 cu priv ire la unele măsuri s ociale referitoare la
violența intrafamilială,
– Recomandarea R (93) 2 cu privir e la aspectele medico-sociale ale abuzului
asupra copiilor,
– Recomandarea R (2000) 11 cu privir e la măsuri împ otriva traficului d e
persoane în sc opul exploatării sexuale,
– Recomandarea R (2001) 16 cu privir e la protecția copilului împ otriva
exploatării s exuale,
– Recomandarea R (2002) 5 cu privir e la protecția femeii împ otriva violenței în
familie.
Scopul acestor documente este acela de a pune la dispoziția statelor
membre o definiție unitară a violenței în familie. De asemenea, acestea urmăr esc
să id entifice factorul comun l a nivel european cu privir e la normele și procedurile
legale aplicabile, atât cele penale cât și c ele civile.
În cadrul Organizației Națiunilor Unit e, pe parcursul C onferinței Mondiale
privind Dr epturil e Omului, c are a avut loc la Viena în anul 1993, p articip anții au
căzut d e acord asupra necesității d e a proteja femeile în cadrul f amiliei.
Declarația din 1993 cu privir e la eliminarea violenței împ otriva femeii sub
toate formele, inclusiv vi olența conjugală, hărțuir ea sexuală la locul d e muncă,
mutil area genitală și pr ostituți a forțată, conține o definiție a violenței care includ e
violența psihologică în c ategoria formelor de violență în f amilie.
În anul 1994, C omisia pentru Dr epturil e Omului a desemnat un r aportor
special în sf era violenței în f amilie, a cărui misiun e este să c olecteze date
complete și să pr opună r ecomandări l a nivel național, regional și int ernațional, în
vederea eliminării vi olenței împ otriva femeilor și a cauzelor acesteia.
Tot în 1994, C onferința internațională pe tema populației și d ezvoltării,
desfășur ată la Cairo, a abordat problema egalității dintr e femei și bărb ați în c eea
ce privește viața sexuală și r eproducerea.
Planurile de acțiun e propuse s-au axat pe stoparea traficului d e femei și
copii, p e promovarea educației femeilor ca măsură d e protecție împotriva violenței
în familie și pe stabilirea programelor pentru victim ele violenței în f amilie. Aceste

15
probleme au fost de asemenea abordate în cadrul c elei de a patra Conferințe
Mondiale a Femeii, desfășur ate la Beijing, în anul 1995.
Platforma de acțiun e adoptată la Beijing pr evede că vi olența împotriva
femeii constitui e unul dintr e cele 12 obstacole în calea garantării dr epturil or
femeilor precum și o încălc are a drepturil or omului. S -a acordat o atenție
deosebită s erviciil or medicale primare destinate femeilor care sunt victim e ale
violenței în familie și str ategiilor privind eliminarea violenței împ otriva femeilor.
2.2.2. Incrimin area actelor de violență în f amilie și măsuri d e protecție
pentru victim e în dif erite legislații naționale
O analiză a diferitelor legislații din d omeniul vi olenței în familie relevă faptul
că st atele europene au iniți at reforme legislative pentru pr evenirea acestui
fenomen. Statele non-europene au urm at aceeași tendință. Analiza identifică d ouă
punct e comune:
a) Toate actele de violență în f amilie sunt r ecunoscute ca delicte ce cad sub
incidența prevederilor legii penale (doar două țări europene – Spania și Su edia
– incrimin ează actele de violență în f amilie ca delicte specifice, în timp c e în
altele, precum R egatul Unit al Marii Brit anii, G ermania, Austria, Belgia, Bulg aria
și Turci a, relația dintre victimă și agresor constitui e circumst anță agravantă. În
Franța, o astfel de relație poate constitui circumst anță agravantă s au poate fi
un element al delictului).
b) Victim elor li s e oferă posibilit atea să solicite măsuri d e protecție din p artea
statului ( astfel de măsuri v ariază de la asistență fin anciară acordată victim elor
în Su edia până l a ordine de restricți e emise împotriva agresorului în M area
Britanie și Austria. În C anada, nerespectarea unui ordin d e restricți e poate
constitui circumst anță agravantă).
Diferite exemple naționale sunt pr ezentate în continu are:
Spania. În Sp ania, actele de violență în f amilie, dacă sunt c omise în mod
repetat, constitui e infracțiun ea distinctă d e tortură și alte agresiuni împ otriva
integrității m orale.
Potrivit C odului p enal sp aniol, o persoană c are își supun e
partenerul/partenera sau soțul/soția la acte de violență fizică s au psihică este
pasibilă d e o pedeapsă cu închis oarea cuprinsă într e 6 luni și 3 ani. P ot fi
adăug ate pedepse distinct e pentru acte de violență pr ecum l ovirea sau cauzarea

16
de vătămări c orporale. De asemenea, judecătorul poate interzice agresorului să s e
apropie de domiciliul victim ei sau să intr e în contact cu aceasta.
Durata interdicți ei nu p oate fi mai mare de 5 ani. De asemenea, judecătorul
poate interzice agresorului accesul în d omicili ul conjugal.
Tribun alul Supr em sp aniol a stabilit un pr ecedent în anul 1995, când a
recunoscut p entru prim a oară vi olul m arital ca infracțiun e. În Sp ania, nu este
necesar ca victim a să depună o plâng ere prealabilă p entru înc eperea procedurilor
împotriva agresorului. Jud ecătorul poate dispun e măsuri d e protecție a victim ei și
poate decide cine are dreptul să ocupe domiciliul f amilial, însă num ai în c azul în
care au fost iniți ate proceduri d e divorț sau separare.
Victim elor li se acordă asistență fin anciară de către statul sp aniol dacă s-
au aflat în inc apacitate de muncă o perioadă m ai mare de 6 luni s au dacă victim a
nu beneficiază de asigur are socială.
În caz de deces al victim ei, drepturil e materiale revin victim elor indir ecte
ale violenței, de regulă c opiilor. Astfel de asistență s e acordă p e baza unei decizii
definitiv e a instanței iar sum a stabilită s e raportează la salariul minim p e economie
și la situația financiară a victim ei.
Atunci când situ ația financiară a victim ei o impun e, acesteia i se poate
acorda asistență fin anciară temporară până l a hotărârea definitivă a instanței.
Statul p oate solicita ramburs area asistenței temporare dacă inst anța
decide că nu s -a comis nici o infracțiun e sau dacă victim a a primit d espăgubiri.
Minist erul d e Interne spaniol acordă asistență prin int ermediul bir ourilor
sale specializate de asistență.
Cele mai imp ortante comisariate de poliție au în c omponență unități
specializate în cazurile de violență în f amilie. În m arile orașe există adăposturi
pentru f emeile agresate în familie care au părăsit d omiciliul conjugal.
Suedia. În Su edia, violarea integrității f emeii a fost recunoscută c a
infracțiun e în anul 1998 și este definită sub f orma infracțiunil or împ otriva vieții, a
libertății s au a infracțiunil or sexuale comise împotriva unei femei cu c are agresorul
a avut s au are o relație intimă. Această infr acțiun e este sancționată cu închis oare
de la 6 luni l a 6 ani, putând fi m ai mare în caz de vătăm are sau rănir e.
Violul m arital este o infracțiun e distinctă.
Procedura penală se poate declanșa la orice reclamație a unei persoane
care deține dovezi că s -a petrecut un act de violență în f amilie, nefiind n ecesară o

17
plâng ere din p artea victim ei. Pentru a se emite ordine de interdicți e pentru agresor
și pentru a proteja victim a, este necesară înc eperea unui pr oces de divorț.
Statul su edez acordă asistență victim elor violenței în familie. Fiecare
comisariat de poliție poate pune la dispoziția victim elor un echipaj de intervenție în
caz de urgență.
Există chi ar posibilit atea asigurării un ei gărzi d e corp pentru victimă și i s e
poate oferi și p osibilit atea de a-și schimb a identitatea.
Din 1994, în Su edia există Centrul N ațional pentru F emeile Maltratate sau
Violate. Aici, femeile pot primi ajutor medical de urgență și p ot beneficia de servicii
sociale de protecție din p artea poliției și de consiliere juridică.
Marea Britanie. În M area Britanie, violența în cuplu nu c onstitui e o
infracțiun e specifică. În c adrul pr ocesului, jud ecătorul poate ține cont de legăturil e
dintre victimă și agresor pentru a stabili eventualele daune.
Unele acte de violență c onjugală pot fi înc adrate la hărțu ire, care constitui e
o infracțiun e specifică. Vi olul în c adrul cuplului a fost definit c a infracțiun e la
începutul anilor ’90, i ar sancțiunil e variază în funcți e de durata căsnici ei. Nu este
necesară plâng erea victim ei pentru înc eperea urmăririi p enale împotriva
agresorului.
Dispozițiile dreptului civil p ermit victim ei să s olicite ordin d e restricți e pentru
agresor sau ordonanțe cu privir e la ocuparea domiciliului c onjugal. Ordinele de
restricți e pot prevedea măsuri g enerale sau specifice, cum ar fi int erdicția pentru
agresor de a contacta telefonic victim a.
Prevederile legale permit victim elor să s olicite în inst anță ocuparea în
exclusivit ate a domiciliului c onjugal. Decizia este luată în funcți e de resursele
financiare ale părțil or, de conduit a fiecăreia, de durata conviețuirii, d e posibilele
consecințe asupra copiilor etc. Un astfel de ordin este valabil ș ase luni, cu
posibilit atea de prelungir e o singură d ată, d acă nici unul dintr e parteneri nu are
drepturi d e proprietate asupra locuinț ei. Dacă unul dintr e parteneri are drepturi
asupra locuinț ei, tribun alul poate includ e anumit e clauze, cum ar fi pl ata unei
anumit e sume titularului d e drepturi s au obligația de a repara și de a întreține
locuinț a. În funcți e de gravitatea agresiunii și d acă securitatea victim ei o cere,
agresorul poate fi arestat chiar dacă nu s-a emis încă un m andat de arestare.
Victim ele violenței în f amilie beneficiază și în M area Britanie de ajutor
financiar, însă d oar dacă agresorul a fost urmărit p enal și d acă victim a nu m ai

18
locuiește cu el. Cu antumul ajutorului p ermite victim ei realizarea de amenajări ale
locuinț ei sau alegerea unui tip d e asigur are de sănăt ate privat. În c eea ce privește
asistența acordată victim elor, au fost create, în c adrul Minist erului d e Interne, la
nivelul comisariatelor de poliție, unități sp ecializate în acordarea de asistență
pentru victim ele violenței în f amilie. Legea locuinț ei, intr ată în vig oare în 1997,
prevede obligativitatea comunitățil or locale de a asigur a găzduir e pentru victim ele
violenței conjugale, pe o perioadă de maxim 2 ani.
Austri a. În Austria, violența în familie nu face obiectul un or prevederi
legale specifice, ci este încadrată la infracțiunil e de lovire și vătăm are corporală.
Violul m arital face obiectul s ancțiunil or penale începând cu anul 1989.
În caz de violență în f amilie, procedura penală se poate declanșa la
sesizarea oricărui c etățean care are dovezi că un astfel de act a avut loc. În c azul
violului m arital, procedura penală se declanșează în urm a plâng erii penale a
victim ei, dacă nu s -au produs vătămări grave.
Legislația austriacă p ermite integrarea agresorului în pr ograme de
reeducare. Și în Austria legislația permite judecătorului să dispună părăsir ea
domiciliului c onjugal de către agresor, chi ar dacă acesta este proprietarul locuinț ei.
Dispozițiile sunt aplicabile și în cazul în c are victim a a fost doar
amenințată cu vi olența. Dur ata ordinelor de restricți e nu p oate depăși 3 luni.
Pentru pun erea în aplicare a acestor ordine, tribun alul poate face apel la forțele de
ordine.
Forțele de ordine au posibilit atea de a acționa independent de decizia
justiți ei, imediat ce a fost comis un act de violență.
Din 1996, l egislația permite poliției să int erzică agresorului accesul în
domiciliul victim ei, în c azul în c are acesta pune în pericol viața, sănăt atea sau
libertatea acesteia. Interdicți a nu se referă doar la accesul în l ocuinț a victim ei ci și
la delimitarea unei arii sau a unor locuri cl ar specificate (de ex. în incint a școlii în
care învață copiii s au la locul d e muncă al victim ei) în c are agresorului îi este
interzis accesul.
Legislația austriacă permite forțelor de ordine, în c azul actelor de violență
care pun în p ericol sănăt atea sau libertatea victim ei, să int erzică im ediat accesul
agresorului în l ocuinț a victim ei. O astfel de interdicți e este valabilă 10 zil e, dar
poate fi prelungită automat dacă victim a a solicitat ordin d e restricți e.

19
Asistența acordată victim elor presupun e obligația forțelor de ordine de a
furniz a victim ei și agresorului n ote informative cu privir e la drepturil e pe care le au
și de a informa despre caz biroul de intervenții c are oferă asistență juridică
gratuită. D e asemenea, sunt disp onibile linii telefonice speciale pentru victim e, cu
program permanent.
Portugalia. În Portugalia, începând din 1991, există o lege care protejează
victim ele violenței în familie și care prevede și acordarea de ajutor material din
partea statului.
Din 1999, P ortugalia beneficiază de un pl an național de acțiun e împotriva
violenței în f amilie care includ e și constituir ea unei rețele de adăposturi p entru
victim e și acordarea de ajutor acestora.
Codul p enal pedepsește violența în familie și violența exercitată asupra
minorilor. De asemenea, este recunoscut vi olul m arital. Autorii actelor de violență
în familie pot fi p edepsiți cu închis oare de la 1 la 10 ani în funcți e de gravitatea
faptei, iar în cazul d ecesului victim ei, autorul este pedepsit cu închis oare de la 3 la
10 ani. Autorul actului d e violență p oate fi obligat să părăs ească d omiciliul
conjugal.
Declanșarea procedurii p enale trebuie precedată în m od obligatoriu de o
plâng ere din p artea victimei. Totuși, din 1998, pr ocedura penală p oate fi
declanșată și fără existența acestei plâng eri dacă este în int eresul victim ei și d acă
aceasta nu se opune începerii urmăririi p enale. În c azul în c are nu a fost int entat
un pr oces de divorț, jud ecătorul nu p oate decide nici o măsură d e protecție a
victim ei.
Ajutorul acordat victim elor prin l ege reprezintă un ajutor material acordat
de stat în situ ația în care victim a se află în inc apacitate de muncă timp d e cel puțin
30 d e zile sau dacă s-a atentat la viața sa și nu a obținut pl ata daunelor prin
intermediul justiți ei. Ajutorul m aterial încearcă astfel să acopere daunele suferite.
Serviciil e de asistență p entru victim e includ adăposturi și r eprezentare în inst anță
și sunt asigur ate prin int ermediul asociațiilor de protecție a victim elor.
Canada. În C anada, unele categorii de violență, cum ar fi agresiunea
sexuală sau hărțuir ea sexuală sunt infr acțiuni s ancționate de Codul p enal. În
ultimii ani însă, au fost luate o serie de măsuri n oi privind vi olența în familie, care
maximiz ează pedepsele pentru hărțuir e de la 5 la 10 ani.

20
O altă lege a modificat Codul p enal cu sc opul d e a facilita particip area
victim elor și a martorilor la procesele de justiți e penală. Sc opul acestor măsuri a
fost acela de a asigur a o cât mai bună pr otecție a victim elor.
O altă pr evedere se referă la întărir ea dispozițiilor privit oare la hărțuir e prin
obligarea instanțelor de a considera nerespectarea unei ordonanțe preventive
drept o circumst anță agravantă în c ondamnarea unui c ontravenient. În plus, în
unele provincii s -au pus în acțiun e măsuri l egislative specifice împotriva violenței
în familie prin asigur area de măsuri d e protecție a victim elor, precum ordonanțele
de urgență.
Statele Americii Latine. Exemplul Americii L atine este reprezentativ
pentru c azul st atelor cu o legislație puternică în c ombaterea violenței în f amilie,
dar care are un imp act min or asupra fenomenului.
Statele Americii L atine au adoptat o legislație extrem de severă în privinț a
violenței conjugale împotriva femeii. Mișc area femeilor din America Latină p entru
combaterea violenței împ otriva femeii este una dintre cele mai avansate și mai
active din lum e.
Statele Americii L atine au fost prim ele care au ratificat Convenția privind
eliminarea tuturor formelor de discrimin are împotriva femeii și prim ele care au
formulat un instrum ent legal special destinat eradicării vi olenței.
Tot aceste state au adoptat legi sp ecifice privind vi olența în familie, care
includ în d efiniția legală a violenței în f amilie și abuzuril e psihologice, element
inovator și c aracteristic abordăril or moderne ale violenței în familie.
Totuși, America Latină rămân e o regiune cu un niv el înalt al incid enței
cazurilor de violență în f amilie. Statisticil e Fund ației Mexicane pentru Sănăt ate
relevă faptul că 60% dintr e cele 6 000 d e femei care au murit în m od violent aveau
vârst a sub 13 ani, cea mai mare parte fiind victim e ale violenței în familie. Studiil e
fundației au arătat de asemenea că aproximativ 25 .000 d e copii m exicani au
suferit abuzuri psih ologice sau fizic e din p artea părințil or sau a rudelor.