Capitolul 1: Bursa de valori [619631]

CUPRINS
Introducere
Capitolul 1: Bursa de valori

1.1. Elemente definitorii
1.2. Obiectul bursei de valori
1.3. Condițiile esențiale pentru înființarea unei burse de valori
1.4. Scopul esențial al bursei de valori
1.5. Clasificarea burselor de valori
1.6 Ordinele de bursă
1.61. Cotarea titlurilor mobiliare
1.62. Operațiunile de bursă
Capitolul 2: Studiu de caz: Bursa de valori Bucure ti ș
2.1. Scurt istoric al Bursei de valori Bucure ti ș
2.2. Funcționarea Bursei de Valori București
2.3. Indicii Bursei de Valori București
2.4. Evoluția Bursei de Valori București în anul 2011
2.5. BVB ÎNCHEIE ANUL 2011 CU UN PROFIT NET DE APROAPE 17 MIL.LEI
2.6. Bursa de Valori Bucure ti se situează pe locul 4 în topul cre terilor în lume ș ș
Concluzie

INTRODUCERE
 Scopul proiectului este să ne prezinte toate caracteristicile,
informațiile despre bursa de valori.
 Orice economie națională, indiferent de nivelul său de dezvoltare,
este caracterizată de existența și funcționarea unor piețe specializate, unde
se întâlnesc și se reglează, liber sau dirijat, cererea și oferta de active
financiare, necesare creării de resurse pentru dezvoltarea producției de
bunuri și servicii în cadrul firmelor.
 Indiferent de forma ei juridică, care poate fi de drept public sau de
drept privat, bursa de valori funcționează sub controlul și supravegherea
statului. Pe plan internațional, în cele mai multe state funcționează burse de
drept privat ca societăți pe acțiuni. Bursele de drept public sunt
administrații ale statului cu caracter nelucrativ.
 Încă de la apariția lor, bursele de valori s-au bucurat de un interes
deosebit din partea marelui public, reprezentând pentru unii o speranță de
îmbogățire rapidă iar pentru alții soluția în căutarea unei certitudini asupra
viitorului apropiat sau îndepărtat.

Capitolul 1: Bursa de valori
1.1. Elemente definitorii
 Bursa reprezintă pia a pe care se oferă și se desfac după o ț
procedură specială, mărfuri sau valori mobiliare.
 Bursa de valori este una din cele mai importante instituții
ale economiei de piață, un segment al pieței financiare, o piață
secundară organizată, transparentă și supravegheată pe care se
încheie tranzacții referitoare la valori mobiliare, derivate ale
acestora, bani.
 Valorile mobiliare (titlurile financiare) , care constituie
obiectul principal al contractelor ce se încheie la bursa de
valori, reprezintă economii financiare, disponibilități
neutilizate ce sunt redirijate în procesul negocierilor către cele
mai productive activități economice. Bursa de valori apare ca
un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator și
diversificator al producției rentabile, precum și un detector al
producției nerentabile.

 Obiectul bursei de valori
La bursa de valori se negociază:
a) Valori mobiliare (titluri financiare): acțiuni, obligațiuni, bonuri și bilete de
tezaur, titluri de rentă, etc.
b) Valute selective
c) Produse bursiere derivate : contracte futures, opțiuni pe marfă, opțiuni pe
titluri financiare, opțiuni pe valute, opțiuni pe indici de bursă, opțiuni pe
rata dobânz
 Scopul esențial al bursei de valori
Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor
necesare finanțării activității economice și de a dirija fluxul fondurilor
acumulate spre ramurile economice cele mai rentabile.
Ea își îndeplinește acest rol mai ales prin operațiunile de vânzare și
cumparare de acțiuni și obligațiuni emise de societățile pe acțiuni .

Clasificarea burselor de valori
Din punct de vedere juridic se disting:
a) Bursa de valori oficială este piața la care se negociază valorile mobiliare admise la
cotare. Operațiunile se desfășoar ă într-un spațiu special amenajat conform unui
regulament de funcționare. Tranzacțiile sunt centralizate și accesibile informării continue
a clienților.
Bursa de valori oficială poate fi:
o bursa clasică
obursa modernă
La bursele de valori clasice se formează un curs unic, centralizat, întrucât procesul
negocierilor este supus regulamentului de funcționare, adică este dirijat și supravegheat,
prețurile formându-se pe baza de licitație publică.
 La bursele de valori moderne , procesele de negociere sunt automatizate, pe baza de
mijloace electronice și computere, în exclusivitate sau în combinație cu mijloace clasice.
b) Bursa de valori neoficială este o bursă cu un acces mai puțin restrictiv. Pe aceasta
piață se negociază valorile mobiliare neînscrise la cotarea oficială. Este vorba de societăți
mici și mijlocii care doresc să obțină fonduri pentru dezvoltare dar nu pot îndeplini
condițiile severe de admitere la piața oficială.
c) Piața la ghișeu (OTC – Over The Counter) este piața organizată direct între operatori,
în afara burselor organizate și care se derulează printr-o rețea de telecomunicații. Pe
această piață se pot vinde și cumpăra valori mobiliare în cantități oricât de mici și nu
numai pachete de acțiuni care să aibă la bază o unitate de măsură.

Din punct de vedere al modului de negociere se disting:
a) Piața cu amănuntul , la aceasta se încheie tranzacții de valori mobiliare exprimate în una sau
mai multe unități de măsură, stabilite prin regulament.
b) Piața en-gros sau cu toptanul , obiectul îl constituie marile tranzacții, negocierile de blocuri de
valori mobiliare, care presupun intermediari puternici, deținători de importante stocuri de
valori mobiliare, în lipsa de cumpărători semnificativi.
 Din punct de vedere al termenelor de livrare a valorilor mobiliare se disting:
a) Piața la disponibil (la vedere) denumită și piata „spot". Este piața pe care se încheie tranzacții
cu livrarea imediată (tehnic, în câteva zile de la încheiere), cu reglarea imediată, dupa caz;
b) Piața la termen este cunoscută și sub denumirea de piața „futures". Pe această piață se încheie
contracte cu livrarea sau reglarea la termen, dupa caz. Ca formă specială a pieței la termen este
și piața cu reglementare lunară.
Tipuri contracte bursiere
Exista o serie de tipuri de contracte bursiere:
•Contractul spot
•Contractul forward
•Contractul futures
•Contractul options
1.1. Contractul spot este un contract de vânzare cumpărare a cărui execuție are loc, teoretic, după
încheierea lui. Practic, este executat în termen cuprins între 24 ore și 10 zile bancare și
presupune livrarea obligatorie a mărfii .
1.2. Contractul forward reprezinta o negociere privata in care vanzatorul si cumparatorul convin
asupra unui pret pentru o marfa care urmeaza sa fie livrata in viitor.

1.3. Contractul futures este un angajament standardizat între doi parteneri – un
vanzator și un cumparator – de a vinde, respectiv de a cumpăra un anumit activ, la
un pteț stabilit în momentul încheierii tranzacției și cu executarea contractului la o
dată viitoare numită scadență.
1.4. Contractul options
Un contract options reprezintă un drept (dar nu si o obligatie) de a cumpăra)sau de
a vinde un activ financiar (o actiune, un contract futures, etc) la un moment viitor și
la un preț prestabilit în prezent (numit pret de exercitare). Cumpărătorul
contractului options poate decide dacă își va exercita sau nu optiunea de cumpărare
sau vânzare a activului, în funcție de propriile interese și previziuni.
 Cotarea titlurilor mobiliare
Cotarea unui titlu este operația de determinare a cursului acestuia în cadrul
unei ședințe bursiere prin confruntarea liberă, în același moment, a ordinelor de
cumpărare cu cele de v nzare , referitoare la un anumit titlu. Operația de cotare ȃ
este complexă și are rolul de a stabili acel curs care să nu poată fi contestat de nici
un client.
 Metodele de cotare cele mai cunoscute sunt următoarele:
a. Cotarea prin strigare constă în reuniunea reprezentanților societăților de
intermediere, care confruntă verbal ofertele de vanzare și cumpărare rezultate din
ordinele primite, pană în momentul în care se poate stabili un echilibru .

b. Cotarea prin opoziție constă în centralizarea, într-un caiet, deschis special
pentru fiecare titlu, a diferitelor cursuri limitate pentru care există ordine de
vanzare sau de cumpărare.
c. Cotarea prin fișet este un procedeu prin care se centralizează, pentru fiecare
titlu, toate ordinele de vânzare/cumpărare, într-un “fișet” plasat la o societate
de intermediere, desemnată ca “specialistă” în respectivul titlu.
d. Cotarea prin urnă este similară precedentei , cu diferența că ordinele de
vânzare /cumpărare sunt centralizate de Societatea Burselor însăși și nu de o
societate anume. Această modalitate de cotare se aplică în cazuri
excepționale , atunci cand piața unui anumit titlu ridică probleme deosebite și
se face apel la decizii care pot ieși din metodologia normală de cotare.
e. Cotarea prin calculator . Procedura de cotare asistată de calculator
presupune o transparență totală a operațiunilor bursiere, lucru recomandabil
pentru anumite segmente de intermediari. Pe de altă parte, cotarea prin
calculator reclamă existența unei piețe continue, în care ordinele de vanzare
și cumpărare se manifestă permanent și pentru care se calculează cursul de
echilibruca urmare a unei succesiuni de cursuri intermediare, pe întreaga
durată a zilei.

Operațiunile de bursă
Operațiunile de bursă reprezintă tranzacțiile de v nzare și/sau cumpărare a ȃ
titlurilor de valoare, precum și modalitatea mobilizării /disponibilizării fondurilor
bănești corespunzătoare, după stabilirea cursului oficial, prin procedurile de cotare.
După cum are loc realizarea contractelor încheiate, se disting mai multe categorii de
tranzacții: la vedere, la termen sau condiționale
 Operațiunile la vedere , sau în numerar, presupun, așa cum le indică și denumirea,
reglarea contractelor –lichidarea titlurilor și livrarea datoriilor bănești – imediată, sau
cu o amanare de cateva zile.
Operațiunile la termen sunt operații bursiere ale căror condiții de executare sunt
fixate încă din ziua negocierii, dar reglarea lor și lichidarea titlurilor sunt reportate la
o dată ulterioară , numită dată de lichidare
 Supravegherea i controlul negocierilor la bursa de valori ș
Se are în vedere controlul i supravegherea pie ei bursiere în scopul ocrotirii ș ț
intereselor investitorilor; se realizează prin impunerea de către puterea de
guvernamânt a unor norme de informare a publicului i a unor norme care să stea la ș
baza activită ii profesionale a agen iilor de brokeraj i a societăăilor financiare. ț ț ș
Sunt de remarcat urmatoarele atributii ale controlului guvernamental:
Limitarea volumului de tranzac ii pe agent si unitate de timp; ț
Controlul sumelor constituite în depozit;
Asigurarea concuren ei loiale printr-o permanentă supraveghere; ț
Emiterea de autotiza ii pentru dobândirea calită ii de membru al bursei sau al Casei ț ț
de compensa ie. ț
Înregistrarea agen ilor bursieri i autorizarea lor; ț ș

Capitolul 2:Studiu de caz: Bursa de
valori Bucure ti ș
Bursa de Valori Bucuresti, a fost reînființatǎ pe 1 aprilie 1995, pe baza Deciziei
nr. 20/21.04.1995 a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare(CNVM)
.
După aprobarea de către CNVM a Regulamentelor și Procedurilor de funcționare
și operare, Bursa de Valori București și-a început activitatea în mod efectiv,
realizând primele tranzacții la data de 20 noiembrie 1995, în incinta pusă la
dispozție de Banca Națională a României. În cadrul primei ședințe de
tranzacționare, societățile de valori mobiliare membre ale Asociației Bursei au
putut negocia 905 acțiuni a 6 societăți comerciale cotate.
Conform site-ului oficial a Bursei de Valori Bucure i ș[2], rolul pe care aceasta îl
îndepline te este: ș
de a furniza o pia ǎ organizat țǎ pentru tranzac ionarea valorilor mobiliare; ț
de a contribui la cre terea lichiditǎ ii valorilor mobiliare prin concentrarea în pia ǎ ș ț ț
a unui volum cât mai mare de valori mobiliare,
de a contribui la formarea unor pre uri care sǎ reflecte în mod corespunzǎtor rela ia ț ț
cerere-ofertǎ;
de a disemina aceste pre uri cǎtre public ț

Principiile care guverneazǎ aceastǎ institu ie ca pia ǎ organizatǎ de valori ț ț
mobiliare sunt accesibilitatea , informarea, etica pie ei ț si neutralitatea .
 Misiune
Misiunea Bursei de Valori Bucure ti este de a asigura i a promova o pia ă ș ș ț
eficientă, cu reguli corecte, atractivă i compatibilă cu standardele europene, care ș
să devină un factor de influen ă a tendin elor economice i institu ionale i să se ț ț ș ț ș
constituie intr-un mediu de dezvoltare i initia ivă antreprenorială prin oferirea de ș ț
servicii, mecanisme i norme pentru mobilizarea, atragerea i alocarea eficientă a ș ș
resurselor financiare, în condi ii de transparen ă i siguran ă. ț ț ș ț
 Domeniu de activitate
BVB are ca obiect principal de activitate administrarea pie elor de instrumente ț
financiare, precum i activită i conexe obiectului principal de activitate i ș ț ș
prevazute de reglementările CNVM.
Activitatea principală este Administrarea pie elor financiare i constă în ț ș
asigurarea cadrului tehnic, de reglementare i supraveghere necesar desfă urării ș ș
opera iunilor pe pie ele reglementate pentru instrumente financiare i sistemele ț ț ș
alternative de tranzactionare, pe principiile legalită ii, transparen ei i integrită ii ț ț ș ț
pie ei. ț

Bursa de Valori Bucure ti administrează urmatoarele pie e: ș ț
-O pia ă reglementată la vedere împar ită în urmatoarele sectoare: ț ț
titluri de capital: ac iuni i drepturi emise de entită i din România i ț ș ț ș
interna ionale. ț
titluri de credit: obliga iuni corporative, municipale i de stat emise de ț ș
entită i din România i obliga iuni corporative internationale. ț ș ț
organisme de plasament colectiv: ac iuni i unită i de fond emise de ț ș ț
organisme de plasament colectiv.
produse structurate: certificate i warante. ș
-Pia a Rasdaq pe care se tranzac ionează ac iuni i drepturi emise de ț ț ț ș
entită i din România. ț
-O pia ă reglementată la termen pe care se tranzac ionează contracte futures ț ț
pe ac iuni, indici i diferen e de curs valutar. ț ș ț
– Un sistem alternativ de tranzac ionare, ATS, denumit CAN ț
(Companii i Ac iuni Noi). ș ț

Funcționarea Bursei de Valori București
 O dată cu înființarea bursei, cu sprijin din partea autorităților
canadiene, s-a hotărât ca specializarea personalului să se efectueze în
instituții similare din Canada, iar sistemul de tranzacționare STEA
(Sistemul de Tranzacționare Electronică Automată) să fie adaptat
condițiilor specifice României.
 Astfel s-a ajuns nu numai la un sistem compatibil cu marile burse ci și
la un sistem extrem de performant și de bine integrat în privința
funcționalităților oferite
 Începând din anul 1999, sistemul STEA a fost treptat înlocuit cu sistemul
de tranzacționare HORIZON. Acest sistem înlocuiește treptat ringul de
tranzacționare prin strigare, conferind agenților de bursă posibilitatea să
tranzacționeze direct de la calculatorul propriu (stația de lucru), printr-o
legătură a acestuia cu Nucleul de tranzacționare, care editează și validează
ordine, execută tranzacții și actualizează statistici și informații despre
tranzacții în urma executării acestora.

Înscrierea la cota Bursei. Cota BVB este structurată pe următoarele
sectoare:
1. sectorul valorilor mobiliare emise de către persoane juridice române;
categoria a II-a sau categoria de bazǎ
categoria I
categoria plusului de transparentǎ, denumita si Categoria PLUS
2. sectorul obligațiunilor și a altor valori mobiliare emise de către stat, județe,
orașe, comune, de către autorități ale administrației publice centrale și
locale și de către alte autorități;
3. sectorul internațional.
 Menținerea la Cota Bursei. Pentru menținerea la Cota Bursei, emitenții
valorilor mobiliare trebuie să achite comisionul de menținere, respectiv să
realizeze furnizarea informațiilor cerute de Bursă, informând permanent și
pe deplin publicul atât despre evenimentele importante cât și despre
deciziile ce pot afecta prețul valorilor mobiliare.

Indicii Bursei de Valori București

Mișcarea generală a cursurilor acțiunilor pe piață, este evidențiată de indicii bursieri. Indicii sunt,
în esență, o măsură a dinamicii valorice a unui grup reprezentativ de acțiuni sau a tuturor
acțiunilor ce cotează la bursă.
1.Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)
BET, primul indice dezvoltat de BVB, lansat la data de 19 septembrie, reprezintă indicele
de referin ă al pie ei de capital. ț ț
Indicele BET a fost creat, în primul rând, în scopul reflectǎrii tendinței de ansamblu a
prețurilor corespunzǎtoare celor mai lichide și active 10 societǎți tranzacționate în cadrul BVB.
Aceste societǎți sunt selectate exclusiv din cadrul societǎților listate la Categoria I a Bursei de
Valori București, aplicându-se totodatǎ și criteriul diversificǎrii activitǎții societǎților respective.
Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze adecvate pentru
tranzacționarea instrumentelor derivate pe indici (index opus și contracte futures) pentru a
asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.
2.Indicele BET – C (Bucharest Exchange Trading Indice Compozit)
Indicele compozit BET – C, lansat în mai 1998, s-a născut ca un răspuns dat necesității
unei reprezentări complete a evoluției prețurilor tranzacționate la Bursa de Valori București.
Necesitatea creǎrii acestui indice compozit a fost impusǎ și de creșterea numǎrului de societǎți
listate la BVB. El reflectă evolu ia pre urilor tuturor companiilor listate pe pia ă reglemetată ț ț ț
BVB, Categoria I i II, cu excep ia SIF-urilor. BET-C este un indice de pre ponderat cu ș ț ț
capitalizarea de pia ă a companiilor din componenta sa. ț

3. Indicele BET – FI (Bucharest Exchange Trading – indice sectorial pentru fonduri de Investiții)
 Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000 . BET – FI
reflectǎ tendința de ansamblu a prețurilor fondurilor de investiții tranzacționate în cadrul
Bursei de Valori București. Ponderarea companiilor în indice se face cu capitalizarea free
floatului acestora. Metodologia BET-FI permite folosirea acestuia ca activ suport pentru
derivate i produse structurate ș .
4.Indicele BET-XT ®(BUCHAREST EXCHANGE TRADING EXTENDED INDEX
 BET-XT,lansat la data de 1 iulie 2008 este un indice blue-chip i reflectă evolu ia ș ț
pre urilor celor mai lichide 25 de companii tranzac ionate în segmentul de pia ă reglementată, ț ț ț
inclusiv SIF-urile, ponderea maximă a unui simbol în indice fiind de 15%. Metodologia sa
permite acestuia să constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate i ș
produse structurate.
5. Indicele BET-NG ® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING ENERGY & RELATED
UTILITIES INDEX)
 BET-NG,lansat la 1 iulie 2008, este un indice sectorial ce urmare te miscarea pre urilor ș ț
ac iunilor companiilor tranzac ionate pe pia a reglementată BVB, al caror domeniu de ț ț ț
activitate principal este asociat cu sectorul economic energie i utilita ile aferente acestuia. ș ț
Ponderea maximă a unui simbol în indice este de 30%. Metodologia sa permite acestuia să
constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate i produse structurate. ș

6.Indicele: ROTX® (Romanian Traded Index )
 Lansat la 15 Martie 2005, este un indice de pre ponderat cu capitalizarea free floatului ț
i reflectă în timp real miscarea ac iunilor ‘blue chip’ tranzac ionate la Bursa de Valori ș ț ț
Bucure ti (BVB). Calculat în RON, EUR i USD, i diseminat în timp real de Bursa de Valori ș ș ș
din Viena (Wiener Borse AG), ROTX este proiectat ca un indice tranzac ionabil i poate fi ț ș
folosit ca activ suport pentru produse derivate i structurate. ș
2.4. Evoluția Bursei de Valori București în anul 2011

 Bursa de Valori București a fost înființată în baza Deciziei CNVM nr. 20/1995 și
constituită ca o instituție de utilitate publică, non-profit, în 2005 devenind societate pe acțiuni.
Acțiunile bursei au fost admise la tranzacționare pe piața principală a BVB pe 8 iunie
2010.
Domeniul principal de
activitate al Companiei este administrarea piețelor financiare.
BVB este cel mai mare operator de piață din România ș i
este o bursă de talie medie în regiune.

 Anul 2011 nu a îndeplinit așteptările privind reluarea durabilă a
creșterilor pe piața de capital. Capitalizarea BVB a crescut cu numai 8,07%
față de anul precedent, însă numai 18% din acțiunile listate la BVB au
înregistrat creșteri, în timp ce 82% au înregistrat scăderi de preț față de
anul anterior.
Evenimentele majore ale anului 2011 – Listarea Fondului
Proprietatea, așteptată încă din 2005 și majorarea pragului de deținere la
SIF-uri de la 1% la 5%, nu au adus o revenire a unei activități susținute pe
piața de capital.
Așadar, piața de capital a înregistrat un an de scădere în 2011, după
stagnarea din 2010 și revenirile parțiale din 2009.
După un început încurajator, în care câștigurile au urcat și la 15% pe
maximele din martie și aprilie,anul 2011 s-a transformat într-un an nefast
pentru Bursa de Valori de la București.
 Toți indicii bursieri au înregistrat
scăderi în 2011 față de 2010.

-100-500501001502003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
AnBet
(Ron)Bet
(Var-
%
)
20032.171,8830,91
20044.364,71100,96
20056.586,1350,90
20068.050,1822,23
20079.825,3822,05
20082.901,10-70,47
20094.690,5761,68
20105.268,6112,32
20114.336,95-17,68
20125.304,1722,30
Indicele BET (calculat pe baza celor mai
importante zece acțiuni listate pe piața
reglementată a BVB) a încheiat anul
2011 cu o scădere de 17,7%, acesta fiind
cel de-al 3 an complet de scădere din
istoria indicelui (dupa -50,2% in 1998 si
-70,5% in 2008).
Grafic nr.1

Indicele BET-C a coborât cu 15,74%
in 2011;
Grafic nr.2-100-500501001502004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
AnBet-C
(Ron)Bet-C
(Var-%)
20031.390,3826,04
20042.829,45103,50
20053.910,8838,22
20065.025,0828,49
20076.665,4732,64
20081.977,10-70,34
20092.714,7737,31
20103.111,1714,60
20112.621,41-15,74
20122.993,2014,18

Indicele BET – FI
-100-500501001502002003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
AnBET-FI
(RON)BET-FI
(Va
r.
%)
20038.014,1733,23
200417.289,87115,74
200547.588,76175,24
200663.011,7432,41
200778.669,6824,85
200812.549,53-84,05
200923.885,9690,33
201021.980,58-7,98
201119.341,50-12,01
201224.335,2625,82
Grafic nr.3

Indicele BET-XT
BET-XT (calculat pe baza prețurilor a
25 de companii importante) a pierdut
in 2011, 13,8%
Grafic nr.4 -80-60-40-20020406080
2007
2008
2009
2010
2011
2012
AnBET-XT
(RON)BET-XT
(Var.
%)
20061.000,00 N/A
20071.168,51 16,85
2008277,36-76,26
2009461,9566,55
2010470,611,87
2011405,62-13,81
2012490,7020,98

Indicele BET-NG®
-80-60-40-20020406080
2007
2008
2009
2010
2011
2012
AnBET-NG
(RO
N)BET-NG
(Va
r.
%)
20061.000,00N/A
20071.258,1825,82
2008348,43-72,31
2009596,1671,10
2010771,9729,49
2011612,35-20,68
2012676,1510,42
Grafic nr.5

Indicele: ROTX
-100-500501001502002002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012AnROTX
(RON
)ROTX
(Var.
%)
20011.000,00N/A
20022.581,28158,13
20033.700,4143,36
20048.541,54130,83
200514.238,5566,70
200617.642,7723,91
200721.705,0023,02
20086.590,32-69,64
20099.674,6746,80
201010.864,5812,30
20118.038,92-26,01
20129.948,1223,75
Grafic nr.6

Evolu ia pie ei(ac iuni) ț ț ț
Sursa:BVB

 Lichiditatea totală pe piața reglementată a crescut în 2011. Valoarea tranzacțiilor cu
acțiuni a atins 9,9 miliarde lei (2,3 miliarde euro), față de 5,6 miliarde lei în 2010, 5,1 miliarde
în 2009 și 7,0 miliarde în 2008. Însă creșterea se bazează într-o măsura foarte mare pe
tranzacții cu acțiuni Fondul Proprietatea (FP), a căror lichiditate a înregistrat o pondere
de 52% din valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni din 2011; fără tranzacțiile cu acțiuni FP,
lichiditatea totală a pieței reglementate a BVB ar fi fost de numai 4,8 miliarde lei, sub nivelul
din ultimii ani.
 Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu acțiuni pe piața reglementată a BVB a fost de 38
milioane lei în 2011, față de 22 milioane în 2010 și 20 milioane în 2009.

 Numărul intermediarilor autorizați pe piața reglementată a BVB la sfârșitul anului
2011 a scăzut la 61, față de 65 în 2010, 71 în 2009 și 76 în 2008. Acesta este cel mai
redus număr de intermediari înregistrat de BVB din anul 1996.
Valoarea tranzac iilor cu unităti de fond pe pia a reglementată a BVB a fost de 8,7 ț ț
milioane lei în 2011 (2,1 milioane euro), fa ă de 22,7 milioane lei în 2010, 20,5 ț
milioane lei in 2009 i 26,1 milioane lei în 2008. ș
Grafic nr.13

BVB ÎNCHEIE ANUL 2011 CU UN PROFIT NET DE APROAPE 17 MIL.LEI
 Rezultatele financiare preliminare ale Bursei de Valori Bucure ti SA (BVB) ș
pe 2011 indică o cre tere de 66,5 % a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2010. Pe ș
plan opera ional, influen a cea mai mare asupra rezultatelor financiare a avut-o ț ț
cre terea activită ii de tranzac ionare pe aproape toate segmentele administrate de ș ț ț
către BVB, iar pe plan financiar încasarea dividendelor aferente anilor 2007 i ș
2010 de la Depozitarul Central a influien at pozitiv rezultatul opera ional realizat. ț ț
 Cifra de afaceri a BVB a crescut în 2011 până la 21,74 mil. lei (2010: 13,06
mil.lei) datorită realizării unor venituri mai mari din activitatea de tranzac ionare, ț
din înregistrarea de noi participan i, din activitatea de admitere i men inere la ț ș ț
tranzac ionare a emiten ilor i din vânzarea de informa ii bursiere. ț ț ș ț
 Cheltuielile opera ionale au cumulat 15,35 mil. lei în anul 2011 (2010: 12,90 ț
mil.lei), trendul lor de cre tere fiind mai mic decât cel al veniturilor opera ionale. ș ț
În 2011 au fost înregistrate scăderi la nivelul cheltuielilor de func ionare i cele ț ș
asociate personalului permanent i cre teri ale cheltuielilor pentru activită ile de ș ș ț
marketing, alte taxe i servicii prestate de ter i. ș ț
 BVB a înregistrat în anul 2011 o cre tere de peste 21 de ori a profitului ș
opera ional până la 6,39 mil. lei (2010: 0,30 mil.lei). ț
 Pe baza rezultatului în cre tere din activitatea opera ională i din cea ș ț ș
financiară la nivelului anului 2011, profitul net a urcat cu 197%, până la 16,96 mil.
lei 2010: 5,71 mil.lei).

Bursa de Valori Bucure ti ș
se situează pe locul 4 în
topul cre terilor în lume ș

Când nimeni nu se a tepta ca ș
bursa autohtonă să aibă cre teri ș
de 10% pe lună, pia a de capital ț
a renascut. Investitorii ne
considera dintr-odată o pia ă ț
subevaluată i fară prea mari ș
riscuri.
Anul 2012 s-a dovedit până
acum a fi excep ional pentru ț
investi ii, portofoliile de ac iuni ț ț
ale investitorilor marcând cre teri ș
în decurs de două luni de 21%, cât
aduce de regulă bursa de la
Bucure ti într-un an bun ș .

 “Majoritatea surselor de bani au fost direc ionate spre ac iunile foarte ț ț
lichide din cadrul indicelui BET, lucru care arată că au fost investitori
străini i investitori de calibru de pe plan intern care au prins curaj. ș
Motiva ia de cumparare a fost în primul rând că percep ia asupra riscului ț ț
s-a temperat i din punct de vedere fundamental, foarte multe ac iuni erau ș ț
mult subevaluate la inceputul anului. În momentul de fa ă, nivelul ț
multiplului de profit la nivelul bursei cu profiturile estimate pe 2012 este
de 8,7 fa ă de 10-11 în cazul altor burse din regiune, iar dintr-o abordare ț
regională pia a autohtonă pare mai atractivă”, spune Mihai Alexa, analist ț
la firma de intermediere Broker Cluj.
 Aceasta poate să fie de bun augur i pentru economie în 2012 având ș
în vedere că de fiecare dată când bursa a crescut a urmat o evolu ie bună a ț
economiei.
 Într-un top al cre terilor la nivel mondial, bursa românească s-a ș
plasat în acest an pe locul patru dintr-un total de 78 de burse interna ionale, ț
potrivit firmei de brokeraj britanice Bespoke Invest.
 Aprecieri mai mari nu au avut loc anul acesta decat pe bursele din
Venezuela (37%), Vietnam (26,3%) i pe cea din Rusia, care a urcat cu ș
21,7% în acela i interval. ș

Concluzie
 În orice țară dezvoltată rolul de indicator al pietei valorilor mobiliare
aparține bursei de valori, menită să realizeze funcțiile unei piețe organizate,
asigurînd un "loc de întîlnire" a cererii și ofertei. În rezultat pentru vînzător și
cumpărător este obținut cel mai bun preț.
 Funcția de bază a bursei de valori este dezvoltarea pieței bursiere organizate,
orientată spre crearea infrastructurii și acordarea serviciilor ce asigură efectuarea
tranzacțiilor civile între participanții pieței valorilor mobiliare, avînd ca obiect
valori mobiliare. Aici se concentrează toată informația referitoare la cerere și ofertă
privind valorile mobiliare, ceea ce creează cele mai favorabile condiții pentru
determinarea cursului valorilor mobiliare și formarea unui spațiu centralizat de
comerț. Reprezentînd o formă a pieței organizate, bursa de valori are specificul său,
ceea ce o deosebește de alte piețe, în special de piețele financiare.