CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PRESIUNEA FISCALĂ 3 1.1 Presiunea fiscală în literatura de specialitate………………………………… … 3 1.2.Efectele… [624743]

CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PRESIUNEA FISCALĂ 3

1.1 Presiunea fiscală în literatura de specialitate………………………………… … 3
1.2.Efectele presiunii fiscale……………………………………………………… … 6
1.3.Metode de calcul a presiunii fiscale………… ………………………………… .. 8
1.4.Factorii de influență și stabilirea limitei presiunii fiscale……………………… 11

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE
PRESIUNII FISCALE………………………………………………………….. ……………… ……….
15
2.1.Impozitele directe și indirecte – noțiuni generale, conținut și r ol…………………… 15
2.2.Contribuțiile sociale…………………………………………………………. ……………………… 23
2.3.Definirea PIB -ului…… ………………………………………………………… …………………… 26

CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA PRESIUNII FISCALE ÎN STATELE MEMBRE
UE ȘI ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2012 -2016 …………………………….. ……………..
28
3.1.Analiza presiunii fiscale totale……………………………………………… …. 28
3.2.Analiza presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte………… ……………………… 31
3.3.Analiza presiunii fiscale aferente impozitelor directe…………… …………………. ….. 34
3.4.Analiza presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale………… ………………………. 37

CONCLUZII……………………………………………………………………………………………….. 42

Bibliografie ………………… ……………………………………………… ………… 44

2

INTRODU ɻCERE

Lucrar ɻea de față, cu te ɻma Presiunea fiscal ɻă și efectele ace ɻsteia în Român ɻia, are
ca obiectiv ɻanaliza evoluției presi ɻunii f ɻiscale în statele membre ale U ɻniunii Europene și
în Român ɻia, în per ioada 2012 ɻ-2016.
Av ɻând în vedere t ɻema și scopul urm ɻărit, lucrar ɻea este struct ɻurată în trei capitole ɻ,
fiecare dintre acestea ɻrăspunzând unui obi ɻectiv precis.
În capi ɻtolul 1 am prezentat ɻ principalele noțiuni refer ɻitoare la definiția fiscală în
literatur ɻe de specialitate, efect ɻele, factorii de influen ɻță și metodele de ɻcalcul ale acesteia.
Capitolul 2 prezintă suc ɻcinct principalele ele ɻmente comp ɻonente ale presiunii
fiscal și anu ɻme: impozite directe, indirecte și contribuț ɻiile sociale. To toda ɻtă, în cadrul
acestui cap ɻitol, am definit ɻ și prezentat asp ɻecte privind PIB.
Studiul de ca ɻz numit Evoluția pres ɻiunii fiscal e în stat ɻele me ɻmbre UE și Româ ɻnia
în perio ɻada 2012 -2016, a fo ɻst întocmit p ɻe baza datel ɻor cule ɻse din dif ɻerite surs e
bibliografice luân ɻd în considerar ɻe situația Ro ɻmâniei și a alt ɻor cinci state membre ɻ.
Avân ɻd în vedere tem ɻa abordată au fo ɻst consultate ma ɻteriale bibliografice și
lucrări de spec ɻialitate de referință și ac ɻtualitate, elaborate de a ɻutori străini și româ ɻni.
Lucrarea se înche ɻie prin concluziile care se ɻ desprind din analiza p ɻresiunii fiscale
și bibliogr ɻafie.

3
CAPIT ɻOLUL 1. ASPEC ɻTE TEOR ɻETICE PRIVI ɻND PRES ɻIUNEA
FIS ɻCALĂ

1.1. PRESI ɻUNEA FIS ɻCALĂ ÎN LI ɻTERATURA DE SPE ɻCIALITATE
Siste ɻmul fiscal ac ɻtual cupri ɻnde în structu ɻra sa total ɻitatea taxelor, i ɻmpozitelor și
contribu ɻțiilor pe car ɻe o persoană fizic ɻă sau o per ɻsoană juri ɻdică trebuie sa le ach ɻite către
bug ɻetul de stat și a ɻnume: impozi ɻtul pe profit ɻ/venit, contribu ɻții la asigurările s ɻociale, la
fo ɻndul de șomaj, la asig ɻurările de sănăta ɻte, taxe vamale, impoz ɻit pe clădiri, im ɻpozite pe
mi ɻjloacele auto, imp ɻozit pe divi ɻdende, TVA, acc ɻize sau alte tax ɻe provenite din alt ɻe
activit ɻăți, iar totalita ɻtea acestor ob ligați ɻi fiscale creea ɻză o presiune fisc ɻală mare asupra
contri ɻbuabililor.
Societ ɻatea nu poa ɻte exista în abse ɻnța impozitelor, a căror ne ɻcesitate este, pe de o
par ɻte, statuată prin Constit ɻuție, și ɻpe de altă parte, demons ɻtrată de real ɻitatea istorică.
Urma ɻrea firească a institui ɻrii impozi ɻtelor este resimțirea presiu ɻnii fiscal e de că ɻtre toți
contrib ɻuabilii.
Indif ɻerent de termenii uti ɻlizați: povară fis ɻca ɻlă, presi ɻune fiscal ă, coe ɻficient fisc ɻal,
rata prelev ɻărilor oblig ɻatorii, ideea genera ɻlă este aceea a obliga ɻției față de st ɻat și a
dim ɻinuării ven ɻiturilor parti ɻculare.
Pr ɻin intermediul pre ɻsiunii fiscale sau r ɻata fiscalității, așa c ɻum se mai reg ɻăsește în
literatura de speci ɻalitate, care se cal cul ɻează conform ecua ɻției de mai jos , sta ɻtul își
exe ɻrcită rolul fin ɻanciar, economic și so ɻcial.

un ɻde:
= rata fiscalit ɻății, care ne arat ɻă cât la sut ɻă din pro ɻdusul intern brut este con ɻcentrat la
dispo ɻziția statului cu aj ɻutorul impozitelor, taxel ɻor și contribu ɻțiilor.
= totalit ɻatea veniturilor fisc ɻale, respectiv total ɻitatea încasă ɻrilor realizate în ɻtr-un an
din im ɻpozite, taxe și co ɻntribuții
P ɻIB = produ ɻsul intern brut rea ɻlizat la n ɻivelul unui an .
În comp ɻonența veniturilor fisc ɻale se regăsesc impo ɻzitele indirecte (T ɻVA, acczie
și taxe ɻle vamale), impoz ɻitele directe (impo ɻzitul pe profit, pe ven ɻit) și contrib ɻuțiile
sociale (fon ɻdul de șomaj, asigurări ɻle de sănătate, asig ɻurările socia ɻle).

4
Presiu ɻnea fiscală se măsoa ɻră ca raport în ɻtre suma prele ɻvărilor ob ɻligatorii, adică
impozi ɻte plus con ɻtribuția la asigurări ɻle sociale de stat ɻ și produsul int ɻern brut. Ace ɻasta
p ɻoate fi inter ɻpretată:
– di ɻn perspectiva plăt ɻitorului de im ɻpozite. În aceas ɻtă ipostază expr ɻimă gradul de
supun ɻere al plătit ɻorului la supor ɻtarea sarcinii fi ɻscale ce a fost ɻstabilită prin le ɻge.
Ast ɻfel, mărimea pres ɻiunii reflec ɻtă ce parte procen ɻtuală din venit, ca ɻre de fapt
const ɻituie materia imp ɻozabilă, va fi su ɻstrasă pentru a satisfac ɻe nevoile ge ɻnerale
ale societății. Creș ɻterea coeficient ɻului presiu ɻnii fiscale arată o ɻ majorare a
prelev ɻărilor relat ɻive la bugetul s ɻtatului și în ac ɻelași timp o reduce ɻre relativă a
v ɻenitul ui ce a răm ɻas la dispoziția contribuabil ɻului.
– di ɻn perspectiva statulu ɻi ca încasator de impo ɻzite. În ac ɻest caz, presiunea fisc ɻală
arată ce pa ɻrte din venitul na ɻțional creat de a ɻgenții economici (pe ɻrsoane fizice și
juridic ɻe) urmează a fi constitu ɻit ca venit buget ɻar pe calea impoz ɻitării. Creșterea
pre ɻsiunii fiscale, pen ɻtru stat, inseamnă o îmbunăt ɻățire a mecanismul ɻui de
finanțare a cheltuie ɻlilor publice, iar o scăd ɻere a ei influențeaz ɻă nivelul deficitu ɻlui
bugetar.
Concluz ɻionân d cele spuse m ɻai sus, presiunea fis ɻcală impusă de p ɻuterea politică
pentru a -și reali ɻza scopul, este nece ɻsar să concilieze do ɻuă tendințe dia ɻmetral opuse: p ɻe
de o parte cea a sta ɻtului care doreșt ɻe sa fie tot mai m ɻare deoar ɻece este sursa
funda ɻmentală de acoperire a chelt ɻuielilor publice ce se afl ɻă într -o contin ɻuă creștere, iar
pe de alt ɻă parte cea a cetățean ɻului care doreș ɻte o presiune fisc ɻală cât mai mică pos ɻibillă.
Din mo ɻment ce impoz ɻitul este perce ɻput de contrib ɻuabil ca un „rău ne ɻcesar” sau
a ɻmputare a avuție ɻi sale realiz ɻată de către auto ɻritatea publică, este no ɻrmal să se admită
cuan ɻtificarea acesteia, resim ɻțită de contribu ɻabili ca o povar ɻă fiscală.
Presiune ɻa fiscală nați ɻonală
Presiu ɻnea fisc ală esta da ɻtă de rata fisc ɻalităț ɻii, care se calcu ɻlează ca raport intre
suma î nca ɻsărilor fisca ɻle (de la nivel centr ɻal, local) inclusiv coti ɻzațiile sociale î ntr-o
an ɻumită perioadă și val ɻoarea produsului in ɻtern brut co ɻnstituit în aceeași peri ɻoadă, de
regulă un an, de o ɻeconomie națio ɻnală. Această ɻpresiune mai poa ɻrtă denumirea de
p ɻresiune fiscală glo ɻbală și se calcule ɻază astfel:

5
Acea ɻstă expresie est ɻe consi derată c ɻa fiind rata presiun ɻii fiscale în s ɻens larg,
astfel dacă el imi ɻnăm de la num ɻarător contribu ția la asigură ril ɻe sociale de stat, se poate
ob ɻține rata pre ɻsiunii fiscale în sens restrâ ɻns:

În p ɻractica fiscală, la niv ɻel național se ma ɻi folosesc și al ɻți indicatori der ɻivați
pentru a m ɻăsura presiunea fisca ɻlă, printre aceș ɻtia se enume ɻră:
a) Rata fiscalit ɻății consolid ɻate se obține eli ɻminâ nd anumite prele ɻvări obligatorii cu
carac ɻter redun ɻtat, cu scopul de a exp ɻrima mai bine ɻpartea de venit ɻuri destinată
finanț ɻării activității o ɻrganelor administrați ɻei publice. Pri ɻmul nivel de consoli ɻdare
const ɻă în eliminarea contr ɻib ɻuțiilor la asigurări soc ɻiale și a impo ɻzitelor plătite de
admi ɻnistrațiile publ ɻice, iar al doilea niv ɻel se obți ɻne prin elimin ɻarea tuturor
prelev ɻărilor obligato ɻrii autofinanțat ɻe.
b) R ɻata fiscalității net ɻe elim ɻină din prelevările obligat ɻorii partea redistrib ɻuită
direct agenților econom ɻici, sub forma prest ɻațiilor sociale pentru popu ɻlație și a
subvențiilor pentr ɻu întreprinde ɻri. În a ɻcest fel se obține sum ɻa prelev ɻărilor
obliga ɻtorii necesară funcț ɻionării administrațiil ɻor publice.
c) Rat ɻa fiscalității lă ɻrgite presupune lua ɻrea în calc ɻul a unor surse de finan ɻțare a
cheltuiel ɻilor publice, alt ɻele decât impozitel ɻe și taxe ɻle.
d) Alte ɻrate ale fisca ɻlității care rez ɻultă din diferite com ɻbinații ale crite ɻriilor de
definire a numărat ɻorului.
Pr ɻesiunea fiscală indivi ɻduală
Pe l ɻângă presi unea fisc ɻală la nivel naț ɻional se poate cua ɻntifica și presi ɻunea
fiscală individuală det ɻerminându -se în funcț ɻie de necesitățil ɻe de finan ɻțare a cheltuieli ɻlor
publice.
Așadar, pres ɻiunea fiscală indivi ɻduală este rap ɻortul dintre tot ɻalul prelevărilor
fiscale și ɻtotalul veniturilor ob ɻținute de contrib ɻuabil î ɻnainte de impoz ɻitare. Prin
inf ɻluența exer ɻcitată asupra consum ɻului și grad ɻului de econo ɻmisire a acestuia, im ɻpozitul
prin si ɻmpla sa exi ɻstență poate să m ɻodifice comportamen tu ɻl economic ș i ɻsocial al
persoa ɻnelor fizice sau juri ɻdice.
Din ac ɻest punct de vede ɻre este necesar ɻă luarea în consid ɻerare și a pr ɻesiunii
fiscale mar ɻginale care este psih ɻologic cea mai resim ɻțită de către cont ɻribuabil. La fel
t ɻrebuie tratată sepa ɻrat față de presiu ɻnea fiscală gl ɻobală, datorită e ɻxistenței unor

6
deose ɻbiri între ele. În acest fe ɻl, dacă presiu ɻnea fiscală este ri ɻdicată, presi ɻunea fiscală
margi ɻnală poate fi scă ɻzută și inver ɻs.
La acest nive ɻl, pre siunea fi ɻscală este dificil de fix ɻat, atâta timp cât ră ɻmâne
tribut ɻară unor eleme ɻnte aleatorii cu ɻm ar fi: caracter ɻul ocult al î nco ɻrporării lor în pr ɻețuri,
diversitatea prelevări ɻlor,volumul servi ɻciilor publice pe care c ɻontribuabilul îl prim ɻește,
etc.
Presiu ɻnea fiscală indivi ɻduală, mărimea acestei ɻa este relev ɻantă dacă anali ɻza ei se
fa ɻce în raport cu putere ɻa de cumpă ɻrare a venitur ɻilor nete, pentru a se vede ɻa în ce măsură
veniturile ɻ ră ɻmase dupa impozitare satisf ɻac nevoile de sub ɻzistență, de eco ɻnomisire și în
ulti ɻmul rând de petre ɻcere a timpului libe ɻr.
Presiu ɻnea fiscală la ɻnivelul firmei
În rând ɻul contribu ɻabililor se regăsesc și age ɻnți economici, impoz ɻitele pe care le
plă ɻtesc aceștia statul u ɻi fiind perc ɻepute ca ele ɻmente de presiune fi ɻscală , care e ɻste cu atât
mai acc ɻentuată ɻ, cu cât po ɻnderea lor în valo ɻarea adaugată re ɻalizată este mai m ɻare.
P ɻresiunea fiscală este ampli ɻficată și resi ɻmț ɻită într-un m ɻod indirect și din part ɻea
impo ɻzitelor care chia ɻr dacă nu sunt supo ɻrtate de firme, ɻafectează nivelul vâ n ɻzărilor și
prin interm ɻediului pr ɻețurilor, compe ɻtivitatea.
Mări ɻmea presiunii f ɻiscale suportată de o fir ɻmă (PFF) se calcu ɻlează după
form ɻula:

Alte impozit ɻe înseamnă în ca ɻzul de față impozit ɻul pe clădir ɻi, pe teren,etc.
Profit ɻul împreună cu amortiz ɻarea reprez ɻintă elementul p r ɻinci ɻpal al capa ɻcității de
autofin ɻanțare al firm ɻei și cu cât ra ɻta impozitului pe profi ɻt este mai ma ɻre, cu atât scade
capacit ɻatea de au ɻtofinanțare a ɻ firmei.
Presi ɻunea fiscală nu afe ɻctează doar capacit ɻatea de autof ɻinanțare a fir ɻmei ci și
capac ɻitatea de plată ɻ deo ɻarece plata impozitului repre ɻzintă un flux fina ɻnciar negativ
pentru agentul ec ɻonomic.

1.2. EFE ɻCTELE PRESI ɻUNII FISCA ɻLE
Efectel ɻe presiunii fisc ɻale se grup ɻează în două cat ɻegorii : efecte e ɻconomice și
soc ɻiale.
Ef ɻectele econo ɻmice apar în mo ɻmentul modifi ɻcării cere ɻrii agregate at ɻât la nivelul
soci ɻetății,câ t și la nivelul indivi ɻdual.

7
Creș ɻterea presiunii fisca ɻle conduce la o reduce ɻre a cererii glob ɻale prin pre ɻluarea
unei părți ɻ mai m ɻari din ven ɻitul nominal la d ɻispoziția stat ɻului. Î ɻn acest mod cerer ɻea
agreg ɻată pe ɻntru consumu ɻl priva t a sc ɻăzut, dar este compe ɻnsată, mai m ɻult sau mai puțin,
prin cr ɻeșterea consum ɻului de bunuri public ɻe.
Pe d ɻe altă parte ɻ, scădere ɻa presiu ɻnii fisca l ɻe are ca urmar ɻe majo ɻrarea părții
ve ɻnitului nomina ɻl lăsat la di ɻspoziția contribua ɻbililor, fapt ce m ɻărește cerer ɻea de bunuri
priv ɻate. Ace ɻste efecte sunt lu ɻate în consid ɻerare la elabo ɻrarea politicii fiscal ɻe,de
exemp ɻlu, pentru relansar ɻea economic ɻă se va re ɻduce pre ɻsiunea fiscală, iar pent ɻru
stoparea feno ɻmenelor i ɻnflaționiste , acea ɻsta va fi s ɻporită.
Efec ɻtele economice se ma ɻnifestă și la nivelul st ɻructurii cererii agr ɻegate, nu
n ɻumai la ni ɻvel global. În fun ɻcție de tipul de impozi ɻtare, ven ɻiturile mai mari s ɻunt, de
obicei, impoz ɻitate mai mu ɻlt decât ve ɻniturile mai mici. Pe de al ɻtă parte, contri ɻbuabilii cu
venituri mici bene ɻficiază mai m ɻulte resurse buget ɻare decât cei cu v ɻenituri mar ɻi, iar acest
lucru ce are ca efe ɻct modifi ɻcarea com ɻportamentelor de co ɻnsum, de acum ɻulare și de
in ɻvestiții la n ɻivelul soci ɻetății.
Efe ɻctele sociale se ref ɻlectă prin dimin ɻuar ɻea capacității de ɻcumpărare la n ɻivelul
ve ɻnitului real. Acest efe ɻct este contradicto ɻriu datorită fap ɻtului că cei cu venitu ɻri mici
sunt co ɻmpensați prin pol ɻitica de prot ɻecție socia ɻlă care este asigura ɻtă de buge ɻtul de stat.
Feno ɻmenul „rezist ɻenței la imp ɻozite” este vă ɻzut ca un efe ɻct al presiu ɻnii fiscale
exage ɻrate și se manifestă prin ɻurmătoarele ri ɻscuri:
– Ab ɻstinența fiscal ă – cons ɻtă în evitarea îndep ɻlinirii anumitor operațiu ɻni pentru a nu
plăti im ɻpozitele aferente aces ɻtora. Este vorba de o rezi ɻstență pasivă, prin
inter ɻmediul căr ɻeia o persoană ac ɻtivă vrea să lim ɻiteze sau să redu ɻcă activi ɻtatea sa
în scopul de a nu atin ɻge un anumit pla ɻfon de i mpozi ɻtare sau un alt exe ɻmplu ar fi
co ɻnsumatorul care nu ach ɻiziți ɻonează pro ɻduse im ɻpozitate cu mai mult ɻe impoz ɻite
(impo ɻrtate, acciza ɻbile).
– ɻRiscul evazi ɻunii și frau ɻdei fiscale . În ace ɻst sens iau am ɻploare proced ɻee
periculoase cum ar fi econo ɻmia tene ɻbră și evaziu ɻnea internațion ɻală. Ace ɻst lucru
pres ɻupune delocaliz ɻarea producție ɻi anumitor între ɻprinderi spre ță ɻri cu o legisl ɻație
fiscală mai favorabil ɻă.
– Ri ɻscul inflației prin ɻ fiscalit ɻate, face ref ɻerire la faptu ɻl că major ɻarea impoz ɻitelor
are ten ɻdința de a se răsf ɻrânge asupra pr ɻoceselor de deter ɻminare a preț ɻurilor și
salar ɻiilor, în ac ɻest fel alim ɻentând infla ɻția.

8
– R ɻiscul diminuării competi ɻtivității internați ɻnale a produse ɻlor autoh ɻtone sau riscul
micșoră ɻrii capacității de mod ɻernizare și inves ɻtire.

1.3. MET ɻODE DE CALCU ɻL A PRESI ɻUNII FISCA ɻLE
În prez ɻent multe țări ɻ, incl ɻusiv Ro ɻmânia, în calc ɻulul presiu ɻnii fiscale utilizează ɻ
metoda calcul ɻului presi ɻunii fiscale nete cee ɻa ce permite of ɻerirea ima ɻginii fiscale din
pu ɻnct de vedere cont ɻabil.
Rat ɻa presiunii fisca ɻle ce caracte ɻriz ɻează cota parte a venitur ɻilor agent ɻului
economic care este sustr ɻasă în ɻbuget în lo ɻc să fie lăsat ɻă pentru reinves ɻtirea lor în
eco ɻnomie. Acest indi ɻcator poa te avea dubl ɻă accepți ɻune:
– ɻPresiune fiscală în ɻ sens restrâns – se pre ɻzintă ca raportul între s ɻuma
impozitelor și tax ɻelor încasate la pro ɻdusul intern brut;
– Presi ɻune fiscală în se ɻns larg – este raport ɻul între suma imp ɻozitelor, ta ɻxelor și
contri b ɻuțiilor sociale la produs ɻul intern brut.
Fol ɻosirea acestui indica ɻtor în caracterizarea ɻglobală a fiscalit ɻății este rați ɻonală,
însă, prezint ɻă doar o l ɻatură a acestui fen ɻomen.
A dou ɻa latură a feno ɻmenului este indicat ɻorul satisfa ɻcerii unor nevoi publ ɻice prin
cheltu ɻielile bugeta ɻre.
A ɻbordarea în ana ɻliză doar a ratei pre ɻsiunii fiscale ar cr ɻea impresi ɻa că în cazul
unei rate a pres ɻiunii fiscale în ɻalte econ ɻomia este defa ɻvorizată și in ɻvers.
În pra ɻctica fiscală se folosesc dif ɻerite moda ɻlități de calcul a p ɻresiunii fiscale,
printre ca ɻre:
1) Presiun ɻe fiscal ɻă gene ɻrală:
∑

u ɻnde:
P ɻF = presiune fi ɻscală;
∑
= suma to ɻt ɻală de impo ɻz ɻite și tax ɻe.
P ɻIB = produsul inte ɻrn brut .
Po ɻt fi exemplifi ɻcați și alți indicat ɻori derivați din ace ɻastă formula de cal ɻcul a
p ɻresiunii fiscale, din ɻtre care (Teodor ɻescu, 20 ɻ11, p.3):
– presiun ɻea fiscală co ɻnsolidată , care se obț i ɻne elimin ɻâ ɻnd anumi ɻte prelevări obligator ɻii
cu caracter rez ɻonant, în scopul de a exp ɻrima mai bine par ɻtea de venituri desti ɻnate
finanțării acti ɻvității organelor admi ɻnistrației publ ɻice. Prim ɻul nivel de consoli ɻdare

9
constă în elimi ɻnare defalc ɻărilor din Fond ɻul Social a imp ɻozitelor și tax ɻelor plătite de
organel ɻe administr ɻației publice. Al d ɻoilea nivel de con ɻsolidare se obține ɻ prin
elimin ɻarea tuturor pre ɻlevărilor obligatorii autofin ɻanțate;
– presiu ɻnea fiscală n ɻetă, care se obține eli ɻminând din prelev ɻările obligatorii p ɻartea
redistribu ɻită direct agențilo ɻr economici, î ɻn special sub fo ɻrma prestați ɻilor sociale
pentru pop ɻulație și a subven ɻțiilor pentru într ɻeprinderi. Se obț ɻine astfel suma
prelev ɻărilor obligatorii ne ɻcesară proprie i funcți ɻonări a admin ɻistrației publice;
– presiu ɻnea fiscală l ɻărgită , care r ɻezultă din ɻluarea în cal ɻcul a anu ɻmitor surse de
fina ɻnțare a chel ɻtuielilor publice, alt ɻele decât prel ɻevările obli ɻgatorii sub formă de
impozit ɻe și ta ɻxe.
2) Presiu ɻne fi ɻscală strictă :
∑

un ɻde:
PF = pres ɻiune fisca ɻlă;
∑
= sum ɻa totală de impozi ɻte și tax ɻe (fără defa ɻlcările în Fo ɻndul Social)
PIB = pro ɻdusul intern bru ɻt.
3) Pres ɻiune fisca ɻlă a unui imp ɻozit sau ɻtaxă (Cioponea, 2007, p.209) :

sa ɻu,

∑
sa ɻu,

un ɻde:
= presiune fis ɻcală a unui impoz ɻit sau taxă c ɻonsiderat ;
= impoz ɻitul sau taxa consi ɻderată;
= ba ɻza impozabilă sau taxab ɻilă conside ɻrată.
4) Presi ɻune fiscală a e ɻconomiei n ɻaționale (Cioponea, 2007, p.210 ):
∑

sau,
∑

sa ɻu,

u ɻnde:

10
VV = venitul din vânză ɻri.
Aceste m ɻodalități de calculare a ɻpresiunii fiscale nu pe ɻrmit de a comp ɻara
rezultatele o ɻbținute de agenții econo ɻmici din dife ɻrite ramuri a ɻle economiei na ɻționale. În
schimb, apl ɻicarea acestora permi ɻte pe de ɻplin de a analiza ɻdinamica presiu ɻnii fiscale la
nivel mac ɻroeconomic.
Este ma ɻi util de a analiz ɻa dinamica in ɻfluenței presiu ɻnii fiscale pentru fiec ɻare
agent econom ɻic în parte, pent ɻru a putea me ɻnționa concluzi i și de a indi ɻvidualiza fact ɻorii
de inf ɻluență. Ca exemplu ɻ, formulele de calcu ɻl ale pre ɻsiunii fiscale la nivelu ɻl economiei
națio ɻnale pot fi util izate ɻ mai corect în sc ɻopul determi ɻnării în dinam ɻică a capacității
fiscale pentru pr ɻoducția concretă fabri ɻcată de diferi ɻți agenți eco ɻnomici din varia ɻte
ramuri ale econom ɻiei naționa ɻle.
La n ɻivelul întreprind ɻerii pres ɻiunea fis ɻcală se calc ɻuleaz ɻă asupra m ɻărimii valorii
adăugate. Pent ɻru estimarea niv ɻelului presiunii fisc ɻale în cadrul întrep ɻrinde rii pot fi
aplicate tr ɻei metode.
Cea ma ɻi facilă met ɻodă de calcul a presiu ɻnii fiscale este com ɻpararea cotelor
fi ɻscale stabilite de leg ɻislație la an ɻumite ramuri econo ɻmice, la an ɻumite perioa ɻde de timp.
Deza ɻvantajul ac ɻestei metode co ɻnstă în ace ɻea că stu ɻdiul este efec ɻtuat pe fiecare
i ɻmpozit în parte, d ɻeci nu se p ɻoate calcula un ind ɻicator general. La f ɻel, presiunea fi ɻscală
se poa ɻte mări nu do ɻar prin mărir ɻea cotelor, dar și pri ɻn mărirea baz ɻei impoza bile,
lim ɻitarea un ɻor cheltuieli etc.
A doua meto ɻdă constă în deter ɻminarea presiunii fis ɻcale după for ɻmula (Ciop ɻonea,
200 ɻ7, p.204) :
∑
sau

und ɻe:
P ɻF = presiun ɻea fiscală
I = imp ɻozit
T = ta ɻxă
= p ɻrofit brut.
= pro ɻfit n ɻet.
Metoda a tre ɻia este cea m ɻai eficientă, aici pres ɻiunea fiscală se cal ɻculă ast ɻfel
(Cio ɻpo ɻnea, 200 ɻ7, p.205) :
∑

11
u ɻnde:
= suma vânz ɻărilor net e.
Stabili ɻrea pres ɻiunii fiscale du ɻpă această metodă e ɻste mai compli ɻcată, necesit ɻă
mai mu ɻlte calcule, surs ɻe de informare, îns ɻă are și anumite av ɻantaje:
– se po ɻate calcula pres ɻiunea fiscală pen ɻtru fiecare leu inve ɻstit, cons ɻtituită di n
totalita ɻtea imp ɻozitelor și tax ɻelor;
– se poate ɻ stabili presiu ɻnea crea ɻtă de fiecare impo ɻzit sau tax ɻă aparte;
– se po ɻate est ɻima presiu ɻnea fiscală pe dif ɻerite perioa ɻde de timp ( ɻani, t ɻrimestre, luni);
– permite co ɻmpararea presi ɻunii fiscale prop ɻrii cu presiunea fi ɻscală din anum ɻite zone
de peste hot ɻare.

1.4. FACT ɻORII DE INFLU ɻENȚĂ ȘI STA ɻBILIREA LIMITEI
PRE ɻSIUNII FIS ɻCALE
În litera ɻtura de specialit ɻate din domeniul fisc ɻal, există păre ɻri conform căro ɻra
nivelul fiscalității u ɻnei țări este influe ɻnțat atât de facto ɻri externi ai sistemul ɻui de
impo ɻzite, cât și de factori in ɻterni ai acestui sist ɻem de impoz ɻitare.
Exp ɻlicațiile creșt ɻerii sau evol ɻuției presiu ɻnii fiscale, după pă ɻrerea unor
cer ɻcetători, trebuie că ɻutate în cre ɻșterea chelt ɻuielilor public ɻe care sunt supuse un ɻor
„legităț i” sociale, econo ɻm ɻice și po ɻlitice.
Măr ɻimea fiscalității est ɻe influențată și deter ɻminată de o serie ɻ de factori pri ɻntre
care s ɻe enu ɻmeră:
– performanț ɻele econo ɻmiei î ntr-un mo ɻment dat,
– eficien ɻța folosirii cheltu ɻielilor pub ɻlice ce sunt fin ɻațate din imp ɻozite,
– ne ɻcesitățile publice deter ɻminate prin poli ɻtica guverna ɻmentală și aproba ɻte de
către p ɻarlament,
– st ɻructura prop ɻrietății,
– g ɻradul de înțele ɻgere al contrib ɻuabil ilor a neces ɻităților b ɻugetare, la fel și de
adeziu ɻne la politic ɻa guvernului, stat ɻul democr ɻației din țara respe ɻctivă, etc.
Facto ɻri enume ɻrați mai sus se p ɻot grupa astfel:
1) niv ɻelul cheltui ɻelilor pu ɻblice de aco ɻperit care este infl ɻuențat la r ândul său de:
– m ɻărimea și efic ɻiența birocra ɻți ɻei aut ɻorităților pub ɻlice cu inf ɻluențe asupra
fu ɻncționării statului ;

12
– a ɻmploarea politici ɻlor publice implem ɻentate care fa ɻce referire la prod ɻucerea de
bu ɻnuri și servicii, su ɻținerea și subvențio ɻnarea a ctivit ɻății economice;
– eficie ɻnța utilizării b ɻanilor pub ɻlici și a celor ce pro ɻvin din impoz ɻite și taxe;
2) ɻnivelul PIB sau ɻgradul de dezvolt ɻare economică, influe ɻnțat de ɻurmătorii factori:
– facto ɻrii de produ ɻcție și modul de u ɻtilizare a lor;
– stru ɻctura econo ɻmiei, adică ind ɻustriile care contr ɻibuie la realiza ɻrea PI ɻB, și grad ɻul
de m ɻodernizare a ei;
– s ɻtructura și mărim ɻea piețelor de desfa ɻcere inte ɻrne și exte ɻrne;
3) funcțional ɻitatea sist ɻemului fisc ɻal influ ɻențat de:
– număr ɻul și s ɻtru ɻctura impoz ɻitelor și taxe ɻlor;
– mod ɻul de aplic ɻare și regleme ɻntare a legi ɻslației fiscale;
– efic ɻiența și mări ɻmea aparatu ɻlui fiscal;
– mă ɻrimea evaziunii fis ɻcale etc ;
4) influ ɻențe din stră ină ɻtate care sunt d ɻeterminate de ind ɻucerea unor fen ɻomene, cum ar
fi:
– i ɻnflația, experienț ɻe fiscale, crize econo ɻmico -fina ɻnciare, ati tu ɻdini ale contribu ɻabililor
nere ɻziden ɻți față de fi s ɻcalitate și nu în ulti ɻmul rân ɻd presiuni ale organis ɻmelor
comunitare și inte ɻrnaționale.
Dac ɻă admitem că exi ɻstă un prag maxi ɻm al presi ɻunii fiscale sau o an ɻumită limită,
atu ɻnci problema cruci ɻală este aceea de a af ɻla dacă a fost dep ɻășită sau nu. ɻÎn cazul în
care ră ɻspunsul este afirm ɻativ, rezu ɻltă că cel m ɻai bun mijloc de relans ɻare a econo ɻmiei
este de a o eli ɻbera de „jugul fi ɻscal”. Aceast ɻă idee a un ɻei limite a prele ɻvărilor fiscale
c ɻorespunde, în prim ɻul rând, princip ɻiului con ɻform căruia firm ɻele private sunt util ɻizatori
mai buni ai resursel ɻor proprii în com ɻparație cu pu ɻterea publică, iar î n a ɻl doilea rând,
apa ɻre che ɻstiunea m ɻorală de dep ɻosedare unei pă ɻrți din rezult ɻatul muncii.
Stabi ɻlirea unor li ɻmite ale presiunii fis ɻcale presupun ɻe o proble ɻmă care i ɻ-a
preo ɻcupat pe ɻ specia ɻliști încă de la sfâ rș ɻitul secolului al XV ɻIII-lea, astfel du ɻpă elabora rea
a mai multor luc ɻrări s -a ajuns la con ɻcluzia că presiu ɻnea fiscală est e ɻ dificil de det ɻerminat
în cazul în care ex ɻistă un prag ma ɻxim.
Mai r ɻecent, Arthur La ɻffer și teo ɻreticienii a me ɻri ɻcani ai mi ɻșcării ce înc ɻurajează
econo ɻmia o ɻfe ɻrtei, au î ncercat să găse ɻască o soluție în rezolv ɻarea problemei opti ɻmului
fiscal.

13
Mulți econom ɻiști, de -a lungul anil ɻor au încercat să s ɻtabilească li ɻmitele presiunii
fisc ɻale, dar nu au putu ɻt fi stabil ɻite în mod știin ɻțific, pentru a fi conf ɻirmate ca efe ɻcte
practice î n activită ɻțile bancar ɻe.
În ɻacest fel, germ ɻanul E. S ɻax (19 ɻ62, p.7 ɻ3) a afirmat că ac ɻel nivel optim al
chelt u ɻielilor publice este at ɻins în momentul în care utili ɻtatea marginală a ac ɻestora
corespunde cu utilit ɻatea mar ɻginală a venituril ɻor private răm ɻase la contribuab ɻili.
Pe lân ɻgă crite riile enunțate, mai ɻ amintim do ɻuă:
– p ɻrimul se bazea ɻză pe faptul că presi ɻunea fiscală op ɻtimă permite maxi ɻmizarea PIB,
– iar du ɻpă al doilea c ɻriteriu, presiu ɻnea este cea care ma ɻximizează randamentul
prelevări ɻlor suportate de co ɻntribuabili.
În opi ɻn ɻia aces ɻtei mi ɻșcări, presiunea fisc ɻală este exc ɻesivă, nivel ɻurile ridicate ale
impozitelor prov ɻocând impacturi ne ɻgative asupra compo ɻrtamentului economic
persoanelor fiz ɻice, juri ɻdice, și imp ɻlicit asupra ɻactivității eco ɻnomice. De acee ɻa, ei propun
red ɻucerea prelevărilor o ɻbligatorii, de asemenea a chelt ɻuielilor publice pe ɻntru ca
activitatea econ ɻo ɻmică să se poat ɻă dezvo ɻlta.
Curb ɻa Laffer. Princ ɻɻipala preocupare a ec ɻonomiștilor of ɻertei sunt efectele directe
ale i ɻmpozitelor asupra ofert ɻei bunurilor și servicii ɻlor. Reprezenta ɻnt de se ɻamă al ac ɻestei
m ɻișcări , Arthur La ɻffer afirmă că mi ɻcșorarea ratel ɻor de impozita ɻre este comp ɻatibilă cu
veniturile co ɻnstante sau cu cel ɻe mai mari de ɻcât iniț ɻialele. De ac ɻeea, în an ɻul 1980,
trans ɻpune sub for ɻmă de grafic (cur ɻba La ɻffer) relația dintre venitu ɻɻrile totale încas ɻa ɻte prin
impo ɻɻzite și rela ɻția dintr ɻe ratele imp ɻɻozitelor.
De as ɻemenea gra ɻficul reflectă fapt ɻul că majora ɻrarea ratei de i ɻmpozitare duce la o
scădere a ve ɻniturilor din impoz ɻite încasate la ɻbuget și inv ɻers.

N

m M

L

0
Ven ɻitul total din impozite
Fi ɻgura 1.1.Curba L ɻaffer

14
Po ɻtrivit graficului, la o po ɻsibilă creș ɻtere a ratei fiscalit ɻății de la 0 la 1 ɻ00%,
venitu ɻl din impo ɻzite va creșt ɻe și el de la 0 la ni ɻvelul max ɻim M, iar de aic ɻi va scăd ɻea la
0.
Avâ ɻnd în vede ɻre că creșt ɻerea ratei fisc ɻalității presup ɻune descuraja ɻrea activ ɻității,
venitul im ɻpozitului va s ɻcade dinc ɻolo de acest pu ɻnct.
Dacă ra ɻta fiscalităț ii ar a ɻtinge valoar ɻea de 100%, veni ɻtul din impoz ɻite s-ar
reduce la 0. De ɻaici rezult ɻă că prel ev ɻările obligato ɻrii prea dure dis ɻtrug baza imp ɻozabilă .
Curba La ɻffer se poate îm ɻpărți în două z ɻone:
– în cea ne ɻhașurată, numită zona ad ɻmisibilă – reducerea venitu ɻlui este mai mi ɻcă
decât creșterea presi ɻunii fiscale.
– în cealalt ɻă zonă , hașu ɻrată numită inad ɻmisibilă, orice creșt ɻere a presiunii fis ɻcale
nu es te sufici ɻentă pentru a putea com ɻpensa decreș ɻterea b azei de impoz ɻitare care
pro ɻvoacă diminuarea î nca ɻsărilor din venitu ɻri.
D ɻin gra fic mai rezu ɻltă că se pot fol ɻosi două rate ale fiscalit ɻății pentru a obține
înc ɻasări ce corespun ɻd punctelor N și L: u ɻna situată în zo ɻna admisibilă și alta în zo ɻna
ins ɻuportabilă.
Laffer co ɻnsideră că dacă se r ɻeduce rata fiscalită ɻții va fi posibilă stim ɻularea
iniți ɻativelor de a eco ɻnomisi, mu ɻnci și invest i, mai exa ɻct declanșar ɻea unei expan ɻsiuni
substan ɻțiale a venitu ɻlui nați ɻonal.
Variab ɻilitatea limit ɻei presiunii fi ɻscale . După c ɻum am văzut presi ɻunea fiscală
max ɻimă nu este de ɻcât o percepți ɻe care vari ɻază după circu ɻmstanțele politice, econ ɻomice
și psi ɻhologice, astfel pute ɻm vorbi de următo ɻarele limite:
A) li ɻmite de ordin psiho ɻlogic și poli ɻtic – sunt imp ɻuse de reacțiile contribu ɻabililor
care pot să se o ɻpună c reșterii im ɻpozitelor, atun ɻci când se consid ɻeră a fi exc ɻesive,
prin: redu ɻcerea activității prod ɻɻuctive, fraudă, evaz ɻiu ɻne sau chiar pro ɻte ɻste.
B) li ɻm ɻite de or ɻdin eco ɻnomic – în a ɻceas ɻtă situație, pre ɻlevă ɻrile obligat ɻo ɻrii pot frâna
î ɻncl ɻinația s pre m ɻuncă, econo ɻmii și investiți ɻi.
C) compensaț ɻiile provocate de pr ɻesiunea fis ɻcală, constituie un av ɻantaj pentru
plăt ɻitorii de imp ɻozite prin inter ɻmediul cheltuie ɻlilor publice finața ɻte de ei.

15
CAPITOL ɻUL 2. PRE ɻZENTAREA ELEME ɻNTELOR
COM ɻPONENTE ALE PR ɻESIUNII F ɻISCALE

2.1. IMPOZIT ɻELE DIRE ɻCTE ȘI INDI ɻRECTE – NOȚ ɻIUNI GE ɻNERALE,
CON ɻȚINUT ȘI R ɻOL
Un rol i ɻmportant în efi ɻcientizarea sist ɻemului fiscal rom ɻânesc l -a av ɻut elab ɻorarea
și apro ɻbarea în an ɻul 2017 a codul ɻui fiscal. (Leg ɻea nr.227/2 ɻ015 privin ɻd elabor ɻarea
codului fisca ɻl)
Prin ace ɻst act norm ɻativ s -a sta ɻbilit cadrul le ɻgal pentru inst ɻituirea impo ɻzitelor și
taxe ɻlor care se const ɻituie venit ɻuri la bu ɻgetul de st ɻat și la buget ɻele locale, mo ɻdalitatea de
adminis ɻtrare a impo ɻzitelor și taxelo ɻr inst ɻituite. Sunt preci ɻzați contribu ɻabilii obligați să
plă ɻtească impozi ɻte și taxe, pre ɻcum și mod ɻul de cal ɻcul și de plat ɻă al acest ɻora.
Prin cod ɻul fiscal su ɻnt reglem ɻentate, unitar, într – ɻun singur act n o ɻrmativ,
urm ɻătoarele impo ɻzite, taxe și cont ɻribuții:
1. imp ɻozitul pe pro ɻfit;
2. im ɻpozitul pe v ɻenit;
3. impoz ɻitul pe veni ɻturile microîn ɻtreprinderilor;
4. impo ɻzitul pe venitur ɻile obținu ɻte din Ro ɻmânia de căt ɻre nerezide ɻnți;
5. impozi ɻtul pe re ɻprezentanțele fi ɻrmelor care desf ɻășoară activ ɻități econom ɻice în
Ro ɻmânia;
6. t ɻaxa pe valoar ɻea a ɻdăugată;
7. acc ɻizele;
8. im ɻpozitele și taxel ɻe locale.
9. co ɻntribuțiile pentru asig ɻurări sociale ( pc ɻt.1, art. I di ɻn OUG nr.79/ ɻ2017) :
– contri ɻbuția individ ɻuală de asigu ɻrări soci ɻale și contrib ɻuția datora ɻtă de angajator la
buget ɻul asigur ɻărilor so ɻciale de stat;
– contribu ɻția individ ɻuală de asi ɻgurări soci ɻale de săn ɻătate și con ɻtribuția da ɻtorată de
angaj ɻator la bugetul F ɻondului națio ɻnal unic de ɻ asigurări social ɻe de săn ɻătate;
– contribuț ɻia pentru co ɻncedii și inde ɻmnizații de asigur ɻări sociale de sănă ɻtate da ɻtorată
de angaj ɻator la bugetul F ɻondului națion ɻal unic de a ɻsigurări sociale de să ɻnătate;
– contrib u ɻția individual ɻă la buge ɻtul asigurăr ɻilor pentru șom ɻaj și contrib ɻuția datora ɻtă
de angaja ɻtor la bugetul as ɻigurărilor pentru șom ɻaj;

16
– contrib ɻuția de asi ɻgurare pentru ac ɻcidente de m ɻuncă și boli pr ɻofesionale dat ɻorată de
anga ɻjator la bugetu ɻl asig u ɻrărilor soc ɻiale de stat;
– contri ɻbuția la Fon ɻdul de gara ɻntare pe ɻn ɻtru plata crea ɻnțelor salari ɻale, da ɻtorată de
pers ɻoanele fiz ɻice și jurid ɻice ca ɻre au calitat ɻea de ang ɻajator potri ɻvit Legii nr.
2 ɻ00/2006 pri ɻvind constit ɻuirea și uti ɻlizarea Fo ɻndului de ga ɻrantare pentr ɻu plata
crea ɻnțelor sal ɻariale, cu complet ɻările și modific ɻările ulter ɻioare.
A. Impozit ɻele direct ɻe
Impozi ɻtul pe pro ɻfit rămâne unu ɻl dintre cel ɻe mai dis ɻputate i ɻmpozite, datorită
faptul ɻui că influ ɻențează ve ɻniturile oper ɻatorilor ec ɻonomici și est ɻe prezenta ɻt ca avâ ɻnd
efect neg ɻativ asupra capa ɻcității de dezv ɻoltare a î ɻntreprinderilor. Ind ɻiferent cum ɻ este
privit, impozi ɻtul pe profit repre ɻzintă cea mai impo ɻrtantă su ɻrsă de ve ɻnituri a bu ɻgetului
de stat. Cont ɻribuabilii obligaț ɻi să plătea ɻscă impozit pe pro ɻfit sunt:
– persoa ɻne juridic ɻe române, pe ɻntru profit ɻu ɻl im ɻpozabil o ɻbț ɻinut din o ɻr ɻice sursă,
atât din ɻRomâ ɻnia cât și din străin ɻăt ɻate.
– pers ɻoane juridi ɻce străi ne, ca ɻre desfășoa ɻră activităț ɻi printr -u ɻn sediu p ɻermanent
în Români ɻa, pentru profit ɻul imp ɻozabil af ɻerent ace ɻlui sediu.
– perso ɻanele ju ɻridice și f ɻizice str ɻăine care desfă ɻșoară activ ɻități în Ro ɻmânia ca
par ɻtener într -o as ɻociere ce nu dă n ɻaștere unei perso ɻane juridice, p ɻentru toate ven ɻiturile
rezu ɻltate din acti ɻvitatea desfăș ɻurată în Ro ɻmânia;
– asoci ɻerile dintre pe ɻrsoanele fizic ɻe româ ɻne și persoa ɻnele ju ɻridice ro ɻmâne care
nu dau na ɻștere unei per ɻsoane juri ɻdice, pentru ve ɻnituri le realiz ɻate atât în R ɻomânia cât și
în străină ɻtate. În acest caz, impo ɻzitul dator ɻat se cal ɻculează, se re ɻține și se vire ɻază de
către perso ɻana juridic ɻă;
– in ɻstituțiile pu ɻblice, pentru ven ɻiturile extrabug ɻetare din activ ɻități ec ɻonomice
desfă ɻșurate în cond ɻițiile legii.
Sunt e ɻxceptate de la p ɻlata impo ɻzitului pe pro ɻfit:
– trezore ɻria statului, pen ɻtru operațiunile din fo ɻndurile pub ɻlice der ɻulate prin con ɻtul
gene ɻral al tr ɻezoreriei;
– insti ɻtuțiile publice, p ɻentru fonduril ɻe publice cons tit ɻuite potriv ɻit Legii nr.500 ɻ/2002
privind f ɻinanțele public ɻe;
– u ɻnitățile economic ɻe fără personalita ɻte juridică ale orga ɻnizațiilor de ne ɻvăzători, de
inva ɻlizi și ale asoci ɻațiilor persoa ɻnelor cu ha ɻndicap;
– funda ɻțiile testame ɻntare (subie ɻct de drept în ɻființat de u ɻna sau mai mu ɻlte persoane,
care, pe baz ɻa unui act jurid ɻic pentru ca ɻuză de m ɻoarte, co ɻnstituie un pa ɻtrimoniu

17
afectat în mo ɻd per ɻmanent și irev ɻocabil reali ɻzării unui sc ɻop de int ɻeres gen ɻeral sau
com ɻunitar);
– coop ɻerativele ca re funcți ɻonează ca unită ɻți protejate, spe ɻcial organiz ɻate potriv ɻit legii;
unitățile aparț ɻinând culte ɻlor religioa ɻse, pentru v ɻeniturile ob ɻținute din pro ɻducerea și
valorific ɻarea obi ɻectelor și produsel ɻor necesa ɻre activităț ɻii de cul ɻt;
– insti ɻtuțiile de înv ɻățământ parti ɻcular acredi ɻtate, precu ɻm și cele autori ɻzate, potri ɻvit
legii;
– asociaț ɻiile de pro ɻprietari constit ɻuite ca perso ɻane juridice, pe ɻntru venitu ɻrile obți ɻnute
din activități econ ɻomice, care s ɻunt utili ɻzate pentru îmb ɻunătățire a con ɻfortului și a
eficienței cl ɻădirii, pentru întrețin ɻerea și re ɻpararea propr ɻietății comun ɻe.(Moldo ɻvan,
2015)
Imp ɻozitul pe venitu ɻrile persoane ɻlor fizice . Sunt ɻsupuse impo ɻzitului pe venit,
potrivit pre ɻvederilor codu ɻlui fiscal, veni ɻturile obț i ɻnute din ( ɻLegea nr.227 ɻ/2015 art.41) :
– activit ɻăți indep ɻendente ;
– s ɻalarii;
– ced ɻarea folosi ɻnței bunuril ɻor, mo ɻbile sau im ɻobile;
– din inv ɻestiții fina ɻnciare, din divi ɻdende, din ve ɻnituri impoza ɻbile din dobâ ɻnzi, din
transferul titluril ɻor de valo ɻare (din opera ɻțiuni de vân ɻzare-cumpă ɻrare valut ɻă la
termen, din ve ɻnituri re ɻalizate la lichidar ɻea unei perso ɻane juridice);
– pens ɻii, care exced ɻsuma de 1000 l ɻei lunar (neim ɻpozabilă);
– un ɻele activități ag ɻricole (pepini ɻere pomi ɻcole și vitico ɻle, le gum ɻe cul ɻtivate în se ɻre și
solarii, cult ɻura arbu ɻști orn ɻamentali etc.;
– pre ɻmii și din joc ɻuri de noroc;
– transfe ɻrul proprietă ɻților imo ɻbiliare din patri ɻmoniul personal;
– alte su ɻrse ( câ ɻștiuri de la societ ɻăți de asigurări, ve ɻniturile persoan ɻelor f izice pr ɻimite
de la curte ɻa de arb ɻitraj, etc.;
Co ɻta unic ɻă de impoz ɻit este de 16 ɻ% și se apli ɻcă as ɻupra venitul ɻui impoz ɻabil
corespu ɻnzător fiecă ɻrei surse ɻ de venit, din activ ɻitățile prezen ɻtate mai sus. Per ɻioada
impoza ɻbilă este anul fis ɻcal care coresp ɻunde anului cal ɻendaristic.(Harala ɻmbie, 2013)
Impo ɻzitul pe venit ɻurile din acti ɻvități in ɻdependente. Veni ɻturile din acti ɻvități
independe ɻnte cupri ɻnd :
– venit ɻurile din profes ɻii liberale (ca ɻbinete medi ɻcale, de avoca ɻtură, expert i ɻză contabilă,
contabil aut ɻorizat, ar ɻhitect, etc.);

18
– venit ɻurile come ɻrciale, respec ɻtiv venitur ɻi din fap ɻte de co ɻmerț sau din pre ɻtarea
ser ɻviciilor;
– venit ɻuri din propri ɻetate intelectua ɻlă.
Ace ɻste venitu ɻri pot fi reali ɻzate atât indivi ɻdual, c ât și sub di ɻferite forme de
aso ɻciere, fără a da nașt ɻere unei perso ɻane juri ɻdice.
Venit ɻul realizat din un ɻele activități ind ɻependente, cupri ɻnse într -un no ɻmenclator
sta ɻbilit de MFP, de ɻsfășurate de către ɻcontribuabili individ ɻual, se i m ɻpozitează pe baza
norm ɻelor de venit care ɻ reprezintă b ɻază de calcul pen ɻtru impoz ɻitul datorat.
Veni ɻturile din activ ɻități indepe ɻndente se determi ɻnă în siste ɻm real, pe ba ɻza
datelor din contab ɻilitatea în par ɻtidă simplă con ɻdusă de c ɻontribuabili, cu res ɻpectarea
regleme ɻntărilor privi ɻtor la evidența c ɻontabilă.
Ve ɻnitul net impoz ɻabil se calculea ɻză ca diferenț ɻă între veni ɻtul brut și che ɻltuielile
aferente rea ɻlizării ven ɻitului (dedu ɻctibile).
Venit ɻul net impo ɻzabil din dre ɻpturile de propr ɻietate int ɻelectuală se stabil ɻește prin
ɻscăderea unei c ɻote de 40 ɻ% din ve ɻnitul brut ca chel ɻtuială deduc ɻtibilă și a con ɻtribuțiilor
sociale obligato ɻrii plăt ɻite.
În caz ɻul în care ven ɻiturile provin din cre ɻarea unor l ɻucrări de artă mo ɻnumentală,
veni ɻtul net se determin ɻă la fel cu men ɻțiunea că cheltui ɻala deduc ɻtibilă este ega ɻlă cu 50%
din venit ɻul brut.
Im ɻpozitul pe sal ɻarii. Veni ɻturile din sala ɻrii reprezi ɻntă toate ve ɻniturile în ba ɻni
și/sau în natu ɻră obț ɻinute de o pers ɻoană fizică ce des ɻfășoară o activ ɻitate în baz ɻa unui
con ɻtract indi ɻvidual de mu ɻncă.
Sunt su ɻpuse impo ɻzitării atât sal ɻariile pri ɻmite în cazul unu ɻi cont ɻract de munc ɻă
încheiat pe d ɻurată det ɻerminată, cât și nede ɻter ɻminată. De asemen ɻea, se cuprind în
ve ɻniturile din sal ɻarii: indemniz ɻațiile pentru in ɻcapacitate tempo ɻrară de muncă, de
m ɻaternitate și pentru con ɻcediul privind în ɻgrijirea copilul ɻui în vârstă de pân ɻă la 2 ani.
Totod ɻată, legea asimil ɻează noțiu ɻnii de salari ɻu în vederea im ɻpunerii și urm ɻătoarele
categ ɻorii de veni ɻturi:
– inde ɻmnizațiile acordat ɻe ca urmare a desf ɻășurării unei fu ɻncții de demnitat ɻe publică;
– drept ɻurile băneș ɻti specifice aco ɻrdate potrivit ɻ legii cad ɻrelor mili ɻtare (sold ɻa lunar ă,
indemni ɻzații, prime, pr ɻemii, spor ɻuri);
– indemni ɻzația lunară br ɻută, precum ɻ și suma din p ɻrofitul net, cuveni ɻte
admini ɻstratorilor la compan ɻii/societ ɻăți națion ɻale, societăț ɻi comerci ɻale la care sta ɻtul

19
sau o autor ɻitate a administ ɻrației publ ɻice locale este acți ɻonar majori ɻtar, precum și la
r ɻegiile autonome;
– su ɻmele primite de m ɻembrii fondato ɻri ai societățil ɻor comerci ɻale const ɻituite prin
subscri ɻpție pub ɻlică;
– sum ɻele primite de ɻcătre angaja ɻții cu conve ɻnție civilă de pres ɻtări de se ɻrvicii;
– su ɻmele ce se acor ɻdă ca indemnizați ɻe de ședintă repr ɻezentanților în aduna ɻrea
generală a acți ɻonarilor, în consi ɻliul de adminis ɻtrație și în co ɻmisia de cenzori;
– indemni ɻzațiile acorda ɻte reprezent ɻanților statu ɻlui și par ɻtenerilor soc ɻiali în
organismele tri ɻpartite, indem ɻnizații stabilit ɻe de lege;
– orice al ɻte drepturi și indem ɻnizații de natur ɻă sala ɻrială.(Moldo ɻvan, 20 ɻ15)
Imp ɻɻozitul pe div ɻidende. Cota p ɻarte din profitul obț ɻinut de so ɻcietățile com ɻerciale
ce se va pl ɻăti fiecărui a c ɻționar sau aso ɻciat consti ɻtuie, confo ɻrm legii privin ɻd societ ɻățile
co ɻmerciale, dividen ɻd. Dividen ɻdul poate fi def ɻinit ca oric ɻe distri ɻbuire, în b ɻani sau în
natură, în fa ɻvoarea acționa ɻrilor sau asoci ɻaților, din profi ɻtul stabi ɻlit pe baza bil ɻanțului
contabil ɻanual și a contu ɻlui de profit și pier ɻderi, proporți ɻonal cu cota de part ɻicipare la
capitalul social.
Impoz ɻitul pe dividen ɻd este dator ɻat de aso ɻciaț ɻii sau acți ɻonarii societăț ɻilor
comerciale be ɻneficiari de d ɻividende. S ubiec ɻț ɻii impuner ɻii pot fi atât per ɻsoane fizice, cât
ș ɻi p ɻersoane juridice, româ ɻne sau străine, ɻindiferent de pro ɻveniența ș ɻi natura capitalu ɻlui
social al socie ɻtăț ɻilor comerciale distrib ɻuitoare a div ɻidendelor.
Im ɻpozitul pe divid ɻende se stabile ɻște prin aplicare ɻa unei cote de im ɻpozit de 16%
asupra dividen ɻdului brut plăt ɻit către o pers ɻoană juridică rom ɻână.
N ɻivelul cotei de i ɻmpunere este re ɻdus în ra ɻport cu cel pract ɻicat în alte ț ɻări,
urmărindu -se sti ɻmularea de zvoltă ɻrii activ ɻităților econo ɻmice, la stabil ɻirea lui av ɻându -se
în vedere conv ɻențiile int ɻernaționale înch ɻeiate de R ɻomânia (în m ɻulte din cel ɻe peste 50
de conven ɻții pentru evi ɻtarea dublei i ɻmpuneri înche ɻiate de Ro ɻmânia cu alte s ɻtate s -a
prevă zut im ɻpozitarea la su ɻrsă a dividend ɻelor).
B. Impo ɻzitele ind ɻirecte
T ɻaxa pe val ɻoarea ad ɻăugată. Imp ɻozitele pe co ɻnsum au m ɻenirea să completeze
veni ɻturile fiscale obț ɻinute din im ɻpozitele d ɻirecte. Din ac ɻeastă cauză, impo ɻzitele pe
consum cu o ampl ɻoare variab ɻilă și oc ɻupă un loc impo ɻrtant în toate sis ɻtemele fiscale
m ɻoderne.

20
Prin ɻcipalul impo ɻzit pe consu ɻm este tax ɻa pe valo ɻarea adăug ɻată (TVA), cu ɻnoscut
ca un impozit pe cons ɻum care se st ɻabilește cu oc ɻazia operaț i ɻunil ɻor privind trans ɻferul
bunurilor și servici ɻilor prestat ɻe cu plată sau asi ɻmilate acestora.
Princip ɻiul care stă la baz ɻa siste ɻmului de fu ɻncționare al t ɻaxei pe val ɻoare adăugată
e ɻste că, din ta ɻxa afere ɻntă bunur ɻilor livr ɻate și se ɻrviciilor pres ɻtate se dedu ɻce taxa afe ɻrentă
bunuri ɻlor și serv ɻiciilor achi ɻziționate.
Siste ɻmul de fun ɻcționare al ta ɻxei pe val ɻoarea adăug ɻată are la ba ɻză un principiu
fundament ɻal care con ɻstă în fap ɻtul că, din tax ɻa facturată pentr ɻu bunur ɻile livr ɻate ș ɻi
serviciile pr ɻestate se sca ɻde taxa afer ɻentă bunurilor sau se ɻrviciilor achi ɻziț ɻionate sau
exe ɻcutate în unități prop ɻrii, d ɻestinate reali ɻzării de oper ɻații imp ɻozabile.
Caracteris ɻticile princip ɻale ale TV ɻA sunt:
– are un car ɻacter univ ɻersal , deoa ɻrece se aplică as ɻupra tutu ɻror bunuril ɻor și serviciilor
din eco ɻnomie, rezu ɻltate atât din activita ɻtea curen ɻtă de exp ɻloatare cât și di ɻn
acti ɻvitatea de fru ɻctificare a capitalu ɻrilor dispo ɻnibile;
– es ɻte un imp ɻozit ne ɻutru uni ɻc, dar cu pl ɻată fracț i ɻonată; este e ɻliminată discrim ɻinarea
deo ɻarece cot ɻele se aplică as ɻupra tutu ɻror activitățil ɻor din ec ɻonomie;
– transparen ɻța, deoarece ɻasigură fiec ɻărui subi ɻect impoza ɻbil posibilitat ɻea de a
cu ɻnoaște exact și con ɻcret care este mă ɻrimea impozit ɻului și obli ɻgației ɻ de pla ɻtă ce -i
revine;
– efi ɻcacitatea , întru ɻcât, ca o taxă cum ɻulativă, ea este percepută la fiecare t ɻranzacție
privind produ ɻse si servicii; asi ɻgură neutrali ɻtatea datorită fa ɻptului că, fiind o t ɻaxă
unică, mărimea sa răm ɻâne indepe n ɻdentă de nu ɻmărul tranzacț ɻiilor și deci de
lungi ɻmea circuitul econom ɻic parcurs de u ɻn produs sau ser ɻviciu.
Oper ɻațiunile care int ɻră în sfe ɻra de aplicare ɻ a TVA sun ɻt: livra ɻrea de bunuri
(transfe ɻrul dreptul ɻui de a disp ɻune de bu ɻnuri ca un p ɻroprietar), pr ɻestarea de ser ɻvicii,
sc ɻhimbul de bunu ɻri sau servicii, achizi ɻțiile intraco ɻmunitare de bunur ɻi, import ɻul de
bunuri.
Calcul ɻɻarea taxei pe v ɻaloare adău ɻgată implic ɻă două operațiun ɻi succes ɻive:
– calculul taxei datora te, c ɻare constă în ap ɻlicarea la b ɻaza de im ɻpozitare a ra ɻtei în
vigoare atunci cân ɻd survine fap ɻtul gener ɻator și
– determ ɻinarea taxei deduc ɻtibile, achi ɻtată în a ɻmonte.
Cote ɻle de imp ɻozitare pentr ɻu calcul ɻarea TV ɻA în Româ ɻnia sunt :
1) Co ɻta stan ɻdard de 19% c ɻare se aplic ɻă asupr ɻa bazei de im ɻpozitare pentru oper ɻațiunile
imp ɻozabile care nu s ɻunt scuti ɻte de tax ɻă sau c ɻare nu sunt su ɻpuse cot ɻelor reduse.

21
2) Cot ɻa redusă ɻ de TVA ɻ de 9 ɻ% și de 5 ɻ%.
Ta ɻxele vamale reprez ɻintă i mpozite ind ɻirecte perce ɻpute de căt ɻre stat asupra
bun ɻurilor ș ɻi serviciilor at ɻunci când acest ɻea trec g ɻraniț ɻele vamale ale s ɻtatului. Rezu ɻltă că
taxele v ɻamale r ɻeprezintă un in ɻstrument de po ɻlitică com ɻercială de n ɻatură fiscală,
const ɻituind o s ɻursă de ve ɻnit pentru bug ɻetul de sta ɻt, cu impact di ɻrect asupra pre ɻțului
produse ɻlor care fac obiectul comerț ɻului ex ɻterior. După 1 ian ɻuarie 2007, du ɻpă aderare ɻa
Ro ɻmâniei la Uniunea Europ ɻeană, acest v ɻenit al buge ɻtului de st ɻat a scăz ɻut ca pon ɻdere în
buget.
În ca ɻlitate de plăti ɻtori apar ag ɻenții econo ɻmici, persoan ɻe jurid ɻice și fizice ro ɻmâne
sau străi ɻne care introd ɻuc sau sc ɻot din țară bu ɻnuri care in ɻtră sub inc ɻidența codul ɻui va ɻmal.
În obi ɻectul taxelor vam ɻale intră bunu ɻrile, mărfurile, p ɻrestările de serv ɻicii, etc.
care sunt imp ɻortate, cu excep ɻț ɻia celor care su ɻnt scutite de la p ɻlata taxelor va ɻmale. În
ceea ce privește b ɻunurile i ɻmportate, ele pot i ɻntra în ța ɻră în reg ɻim vama ɻl definit ɻiv ș ɻi în
reg ɻim vamal su s ɻpensiv.
Ba ɻza de c ɻalcul a taxelor va ɻmale o repre ɻzintă valoa ɻrea în vamă trans ɻformată în
lei la cu ɻrsul de schim ɻb stabilit ș ɻi com ɻunicat de Banca Națion ɻală a Rom ɻâniei. Ace ɻst curs
de schimb se utilize ɻază pe toată du ɻrata săp ɻtămânii ur ɻmătoare, pen ɻtru dec ɻlarații vamale
înregis ɻtrate în curs ɻul acelei săpt ɻămâni. Val ɻoarea în vam ɻă repr ɻezintă pr ɻeț ɻul extern al
m ɻărfii, ob ɻținut prin înmu ɻlțirea cost ɻului unitar al un ɻui produs cu n ɻumărul de pr ɻoduse. În
valoarea în vamă, în m ɻăsura în ca ɻre au fost efect ɻuate, se inc ɻlud:
– cheltu ɻielile de transp ɻort ale mărf ɻurilor impo ɻrtate până la fro ɻntiera româ ɻnă;
– cheltui ɻelile de încărca ɻrea/des ɻcărcare și de man ɻipulare ale măr ɻfurilor din impo ɻrt,
afere ɻnte parcu ɻrsului ex ɻtern;
– cos ɻtul asigură ɻrii pe parcu ɻrsul exter ɻn.
Taxe ɻle va ɻmale sunt stab ɻilite sub fo ɻrma unor cote pro ɻcentuale proporțio ɻnale
diferenț ɻiate în funcț ɻie de bunu ɻrile importa ɻte sau sub for ɻma unor su ɻme fixe pe unitat ɻea
de măsu ɻră a mărfii. Ac ɻeste cote sau su ɻme fixe, precum și co ɻmbinații ale lor sunt
pr ɻevăzute în cod ɻul vam ɻal.
Ac ɻcizele sunt consi ɻderate taxe spec ɻiale de consu ɻmație care fa ɻc parte din
ca ɻtegoria impoz ɻitelor indi ɻrecte aplicate asup ɻra unor măr ɻfuri și produ ɻse pr ɻovenite atât
din p ɻroducția intern ɻă, cât și din im ɻport. Ele s ɻunt aplica ɻte unui num ɻăr restrâ ɻns de
produse im ɻpozabile, nomi ɻnalizate în cod ɻul fiscal, la car ɻe statul ape ɻlează pentru a
asigu ɻra resu ɻrsele financiare pu ɻblice nec ɻesare acop ɻeririi cheltui ɻelilor publice.

22
Stat ɻul, prin interm ɻediul acc ɻizelor, urm ɻărește, atât colec ɻtarea unor ven ɻituri mai
mari la buge ɻtul de stat, dar și det ɻerminarea com ɻportamentului co ɻnsumatorilor, prin
pr ɻeț, pentru anu ɻmite categorii de pr ɻoduse care au efe ɻct negativ asu ɻpra sănătății
po ɻpulației .
Ac ɻcizele armoniza ɻte sunt taxe special ɻe de consu ɻm care se dato ɻrează bug ɻetului
de stat pentru urmă ɻtoarele produ ɻse provenit ɻe din pro ɻducția intern ɻă sau din i ɻmport
(Legea 2 ɻ27/ ɻ2015 art.162):
– ɻbere;
– vinu ɻri;
– băutu ɻri fer ɻmentate, al ɻtele decâ ɻt bere și vi ɻnuri (alte b ɻăuturi fer ɻmentate liniștite);
– bă ɻuturi inter ɻmediare;
– acci ɻze la alcoo ɻlul etilic ( bău ɻturi spirtoase, inc ɻlusiv rac ɻhiu din fru ɻcte);
– tut ɻun prelucrat, ți ɻgarete, țigări și țig ɻări de foi, tutun ɻ de fu ɻmat;
– pro ɻduse energet ɻice, be ɻnzină, gaz na ɻtural, gaz lic ɻhefiat, cărb ɻune, cox, moto ɻrină,
ke ɻrosen, ulei ɻuri mine ɻrale;
– ca ɻfea verde, solu ɻbilă, cafea pră ɻjită;
– ene ɻrgie ele ɻctrică.
Acc ɻizele sunt ven ɻituri la buge ɻtul de st ɻat. Term ɻenul de pl ată a acciz ɻelor este până
la d ɻata de 25 inc ɻlusiv a lunii ɻurmătoare cel ɻei în care acc ɻiza devine exig ɻibilă.
Ba ɻza de impozit ɻare diferă, în f ɻuncție de fel ɻul produ ɻselor care se sup ɻun accizelor
și de prov ɻeniența lor (p ɻiața inter ɻnă sau din i ɻmport).
Pent ɻru prod ɻusele din im ɻport, ɻbaza de impoz ɻitare este da ɻtă de valo ɻarea în vam ɻă la
car ɻe se ada ɻugă taxa vam ɻală, comisio ɻnul v ɻamal ș ɻi alte tax ɻe prevăz ɻute de lege ɻ, astfel:
B ɻaza de impozi ɻtare = valoar ɻea în va ɻmă (prețul ɻextern + c ɻheltuieli conex ɻe parcursului
ɻextern + transpo ɻrt, asi ɻgurarea, mani ɻpulare) + comisi ɻon vam ɻal + tax ɻă vamală + alt ɻe
taxe în vam ɻă
În ca ɻzul în care, indi ɻferent de mo ɻdul de prov ɻeniență a pro ɻduselor (imp ɻort sau
prod ɻucție in ɻternă), acciz ɻa se percep ɻe sub for ɻma unei acci ɻze specific ɻe, baza de
imp ɻozitare este ɻdată de ca ɻntitatea li ɻvrată.
Pe ɻntru produ ɻsele petrolie ɻre baza de calc ɻul o reprezi ɻntă cantita ɻtea de carbur ɻanț ɻi,
exprim ɻată în tone, dife ɻrențiată pe f ɻeluri de carbur ɻanți. În caz ɻul cafelei, baz ɻa de
impozitare a acci ɻzei este d ɻată de canti ɻtatea de cafea (exp ɻrimată în tone).

23
2.2. CONT ɻRIBUȚIILE SO ɻCIALE
În R ɻomânia, toți angajato ɻrii și an ɻgajații, prec ɻum și alte catego ɻrii de persoane,
su ɻnt cupr ɻinși în catego ɻria contri ɻbuabililor la si ɻstemul de sec ɻuritate socială.
Persoan ɻele care rea ɻlizează venitur ɻi din sal ɻarii sau asim ɻilate salariilor sunt
cont ɻribuabili ai sist ɻemului de secur ɻitate soc ɻială din Ro ɻmânia, cu respe ct ɻarea
prevederilor regulam ɻentelor eu ɻropene de co ɻordonare a sis ɻtemelor de sec ɻuritate soci ɻală
sau a conve ɻnțiilor de secur ɻitate socia ɻlă pe care Ro ɻmânia le -a înc ɻheiat cu sta ɻte din afar ɻa
Spați ɻului Ec ɻonomic E ɻuropean.
Co ɻntribuțiile soc ɻiale datorate de an ɻgajatori și an ɻgajați se aplică ɻ asupra un ɻor baze
de cal ɻcul, care pot fi pla ɻfonate conf ɻorm prev ɻederilor Co ɻdului fiscal.
C ɻotele de con ɻtribuții pot fi m ɻodificate prin lege ɻa bugetului asigu ɻrărilor soc ɻiale
de s ɻtat sau prin lege ɻa bugetu ɻl ɻui de stat. Pentru ɻ anul 201 ɻ8, contr ɻibuțiile socia ɻle au fo ɻst
st ɻabilite după cum urmea ɻză:
1. Contri ɻb ɻuțiile an ɻga ɻjaților
– C ɻontribuția la bu ɻgetul asig ɻurărilor soci ɻale de st ɻat (CAS ɻ): 25 %;
– Contri ɻbuția la bug ɻetul as igur ɻărilor pen ɻtru șo ɻmaj: 0,5%;
– Contribuț ɻia la buge ɻtul asigură ɻrilor so ɻciale de să ɻnătate (CA ɻSS): 10 %.
Baza lunar ɻă de calcul a contr ɻibuțiilor soc ɻiale individ ɻuale o reprez ɻintă câștigul
brut r ɻealizat din activit ɻăți depe ɻndente, în ț ar ɻă și în st ɻrăinătate, cu respec ɻtarea
preve ɻderilor legisla ɻției europene apli ɻcabile în domen ɻiul securi ɻtății soci ɻale, și a
acord ɻurilor de securitate social ɻă la care Rom ɻânia este pa ɻrte.
Baz ɻa de calcul pentr ɻu contribuț ɻia ind ɻividual ă lunar ɻă de asigu ɻrări sociale (C ɻAS)
este plafo ɻnată la nivel ɻul a de ɻcinci ori câ ɻștigul sal ɻarial me ɻdiu brut pe fie ɻcare loc de
real ɻizare a venitul ɻui; pentru anu ɻl 2018, câști ɻgul salari ɻal mediu b ɻrut este 4.1 ɻ62 lei / lu ɻnă.
2. C ɻontribuțiile angaj a ɻtorilor ɻ
– Contribu ɻția de asig ɻurări soc ɻiale: 15,8 ɻ%; 20,8%; 25 ɻ,8% în fu ɻncție de co ɻndițiile
de muncă (plafo ɻnată);
– Con ɻtribuția de asig ɻurări social ɻe de săn ɻătate: 5,2%;
– Contribu ɻția pe ɻntru concedii și in ɻdemnizații de asi ɻgurări socia ɻle de s ɻănăta te:
0,85% (plafo ɻnată);
– Contrib ɻuția la bugetul a ɻsigurărilor d ɻe șom ɻaj: 0,5%;
– Contribu ɻția la fondul de ɻgarantare pentru ɻ plata crean ɻțelor salaria ɻle: 0,25%;
– Contri ɻbuția de asi ɻgurare împo ɻtriva accidente ɻlor de mu ɻncă și bolilor
prof ɻesionale: 0,15% – 0 ɻ,85%, difer ɻențiată în fu ɻncție de cl ɻasa de risc.

24
Baza ɻ lunară de cal ɻcul o reprezin ɻtă suma câș ɻtigurilor br ɻute realizate de
persoa ɻnele fizice rez ɻidente și ner ɻezidente, din salari ɻi și din ve ɻnituri asimilate salariil ɻor,
precum și or ice al ɻte ve ɻnituri din desfăș ɻurarea unei activ ɻități depend ɻente, cor ɻectată cu
excepțiile prevăzu ɻte de l ɻege.
Pl ɻafonul repre ɻzintă baz ɻa lunară de ca ɻlcul pentru co ɻntribuția de a ɻsigurări sociale
este plaf ɻonată la nivelul produs ɻului din tre num ɻărul asigu ɻraților și val ɻoarea a de ci ɻnci ori
câșt ɻigul sala ɻrial mediu ɻ brut lu ɻnar.
Guve ɻrnul Românie ɻi a redus, la 1 ianua ɻrie 2018, număr ɻul de contrib ɻuții sociale
obliga ɻtorii pe care tr ɻebuie să le plăte ɻască angajatori ɻi pent ru proprii ɻ salariaț ɻi, conform
unui act no ɻrmativ publicat în ɻ noiembr ɻie 2017 în M ɻonitorul O ɻficial.
Concre ɻt, au rămas contrib ɻuția la pens ɻii (CAS) și contri ɻbuția la sănătavte
(CASS), ce sunt ɻ suportate în tot ɻalitate de salar ɻiat, plus con ɻtribuția asigur ɻatorie pentru
mu ɻncă (CAM), ce est ɻe suporta ɻtă doar de angaja ɻtor.
Din ɻ acest an ex ɻistă doar trei con ɻtribuții sociale obli ɻgatorii, faț ɻă de șase, câte e ɻrau
până la fi ɻnele anului 20 ɻ17, reie ɻse din Ordo ɻnanța de urgenț ɻă a Guvernul ɻui nr.79/2017
pentru modificar ɻea și com ɻpletarea Legii nr. 22 ɻ7/2015 privind Co ɻdul fiscal . Docum ɻentul
a fost p ɻublicat în noiemb ɻrie 2017 în Mon ɻitorul Oficial, ast ɻfel că se apli ɻcă de la 1
ianuarie 201 ɻ8.
Mai exac ɻt, este vorba de ur ɻmătoarele contribuți ɻi obligato ɻrii:
a) cont ɻribuția la pen ɻsii pentru con ɻdiții no ɻrmale de m ɻuncă, în c ɻotă de 2 ɻ5%, ce este în
totali ɻtate în s ɻarcina sala ɻriatului ;
– da ɻcă este vor ɻba de condi ɻții de ɻosebite de mun ɻcă, angajator ɻul are în sar ɻcină o cotă
suplimen ɻtară de ɻ4% (dec ɻi 29% în ɻ total, salar ɻiat + angajator);
– da ɻcă este vor ɻba de cond ɻiții spec ɻiale de mu ɻncă, angajator ɻul are în sa ɻrcină o cotă
suplimen ɻtară de 8% (d ɻeci ɻ 33% ɻ în total, s ɻalariat + an ɻgajator);
b) contrib ɻuția la sănăta ɻte, în cot ɻă de 10%, ce e ɻste în totalit ɻate în sarcina salar ɻiatului ;
c) cont ɻribuția asigurator ɻie pentru m ɻuncă, în cot ɻă de 2,25 ɻ%, ce este în to ɻtalitate în
sar ɻcina angajato ɻrului . ɻ
Concr ɻet, pentru sala ɻriații care lucrea ɻză în cond ɻiții norm ɻale, se da ɻtorează CAS
de 25 ɻ%, însă da ɻcă este vor ɻba de cond ɻiții mai grele de m ɻuncă, se dat ɻorează CAS
de ɻ29% sau 33 ɻ%. Cu alte cuvin ɻte, angajatorul dat ɻorează CAS, împ ɻreună cu sa ɻlariatul,
nu ɻmai când v ɻine vor ɻba de cond ɻiții mai grele ɻde mun ɻcă.
Refer ɻitor la CA ɻM, acea ɻsta îng ɻlobează ce ɻlelalte p ɻatru co ɻntribuții socia ɻle existente
până lun ɻa trecută . M ɻai precis, con ɻtribuția asigu ɻratorie pentru m ɻuncă este formată din

25
fos ɻtele cont ɻribuții pentru ɻșomaj , con ɻcedii medi ɻcale, riscu ɻri profesion ɻale și cre ɻanțe
salariale . Ba ɻnii str ɻânși din contri ɻbuția asigu ɻratorie pentr ɻu munc ɻă (2,25% ɻ) sunt î ɻmp ɻărțiți
d ɻupă cum u ɻrmează:
– 15 ɻ% se du ɻce la Fon ɻdul de garant ɻare pentru pla ɻta creanțelor sal ɻariale;
– 2 ɻ0% se duce la bu ɻgetul pent ru șo ɻmaj;
– 5% ɻ se duc ɻe la Sistemu ɻl de asigu ɻrare pent ɻru acci ɻdente de m ɻuncă și boli
profesio ɻnale;
– 4 ɻ0% se duc ɻe la Fon ɻdul nați ɻonal un ɻic de as ɻigurări so ɻciale de s ɻănătate pentru plata
conce ɻdiilor me ɻdicale;
– 20% ɻ se duce la bug ɻet ɻul de stat, într -un ɻ cont dist ɻinct.
În es ɻență, asta înseam ɻnă că, în mo ɻd normal, d ɻoar salariat ɻul datoreaz ɻă CAS și
CAS ɻS, dar că a ɻngajatorul se oc ɻupă de calcul ɻarea, reținere ɻa și plata lor că ɻtre stat.
Apoi, contri ɻbuția asigurato ɻrie pentru mu ɻncă est e exclusiv în sar ɻcina angajatori ɻlor. Pâ ɻnă
rece ɻnt, în afară de contrib ɻuția la șom ɻaj, ce era su ɻportată în m ɻod egal de s ɻalariat și
ang ɻajator, con ɻtribuțiile p ɻentru conc ɻedii m ɻedicale, ris ɻcuri pro ɻfesionale și c ɻreanțe
salariale cădeau num ɻai în s arcina an ɻgajatorului.
Din 2 ɻ018, angajatorul dato ɻrează pentru un sa ɻlariat un to ɻtal minim de
37,25% (condiți ɻi normale de m ɻuncă), fa ɻță de 39,2 ɻ5%, cât ɻera total ɻul min ɻim până la
fin ɻele lui 2 ɻ017. Pentru co ɻndiții mai ɻ grele de mu ɻncă, t otalu ɻl ajunge la 4 ɻ1,25% sau
la 4 ɻ5,25% .
În conclu ɻzie, pe s ɻcurt:
C ɻAS ɻDator ɻată do ɻar de salariat. Plă ɻtită efectiv de angaja ɻtor.
C ɻASS Dator ɻată doar de sa ɻlariat. Plătit ɻă efectiv de ang ɻajator.
ɻCAM Dator ɻată doar de an ɻgajator. Plă ɻtită efec ɻtiv de an ɻgajator.

La fe ɻl ca până acu ɻm, din ɻ2018 doar ang ɻajatorul calcule ɻază, reți ɻne și plăt ɻește
contribuți ɻile s ɻociale. Salari ɻații nu au nicio ɻ obliga ɻție în acest sens.
Pâ ɻnă la 31 decem ɻbrie 2017, totalul co ɻntribuțiilor so ɻɻciale ajun ɻgea, mai precis, cel
puți ɻn la 39,25% , în ɻsă, în funcț ɻie de condiț ɻiile de mu ɻncă ale ɻunui salariat, ɻtotalul putea
ajunge ɻ chiar și la 4 ɻ9,95% . Vech ɻiul tablou al co ɻntribuțiilor so ɻciale arăta ɻcam așa:
– cont ɻribuția la să năt ɻate: cotă ɻtotală de plat ɻă de 10,7% (s ɻalariat + angajator);
– cont ɻribuția pentru concedii ɻmedicale: co ɻtă totală de ɻplată de 0,85% (doar
an ɻgajatorul);

26
– co ɻntribuția pentru accidente de mun ɻcă și boli pro ɻfesionale: cotă t ɻotală de plată
între 0 ɻ,1 ɻ5% și 0,85 ɻ% (doar a ɻngajatorul);
– contri ɻbuția la pe ɻnsii: cotă t ɻotală de p ɻlată între 2 ɻ6,3% și 36, ɻ3% (salariat +
angaj ɻator);
– co ɻntribuția la șom ɻaj: cotă t ɻotală de plat ɻă de 1% (salariat ɻ + angajator);
– contribu ɻția pentru cr ɻeanțe salaria ɻle: cotă to tvală de ɻplată de 0, ɻ25% (do ɻar
angajatorul).
Calcu ɻlarea, reținerea și pl ɻata CAS (cot ɻele noi), CA ɻSS (cota nouă) și CA ɻM s-au
făcut ef ɻectiv din luna feb ɻruarie 20 ɻ18, pentru ve ɻniturile afer ɻente lunii ia ɻnuarie 20 ɻ18.
A ɻstfel, pentru ven it ɻurile aferente lunii dece ɻmbrie 2 ɻ017 (pentru car ɻe s-au plăt ɻit
contr ɻibuții în ianu ɻarie 2018), s -au a ɻplicat vech ɻile șase con ɻtribuții sovciale și co ɻtele
afer ɻente.

2.3. DEFI ɻNIREA PIB – ɻULUI
Prod ɻusul Intern B ɻrut este un ind ɻicator mac roec ɻonomic car ɻe reflectă su ɻma valorii
de piață a tut ɻuror măr ɻfurilor și servi ɻciilor destinate cons ɻumului final, p ɻroduse în toate
ram ɻurile economiei în interio ɻrul unui stat în dec ɻurs de un an ɻ.(Har ɻalambie, 2013)
Meto ɻdele de calcul ale PI ɻB-ului sunt u ɻrmătoarele:
1) metod ɻa produc ɻției – PIB-ul s ɻe calculează ɻ scăzând v ɻaloarea materia ɻlelor
folosite în produ ɻcție din valoarea ɻ producției brut ɻe. Adău ɻgând aces ɻtui calcul ɻtaxele de
i ɻmport și cele de produ ɻcție și scăzâ ɻnd subven ɻțiile se obțin e pro ɻdusul intern br ɻut.
P ɻIB = VA ɻB + IP ɻ + TV ɻ – SP,
unde:
VA ɻB = valoarea a ɻdaugat ă brută
IP = impo ɻzite pe produs incl ɻusiv TVA
TV = taxe va ɻmale
SP = subv ɻenții pe produs și pen ɻtru imp ɻort
2) m ɻeto ɻda cheltuielilor – PI ɻB-ul este ɻsuma chel ɻtuieli lor ɻpentru c ɻonsum a
gospodăr ɻiilor private și a org ɻanizațiilor pr ɻivate non -pr ɻofit, a ch ɻeltuielilor brute pentru
investiții, a cheltui ɻelilor statu ɻlui, a investiț ɻiilor în scopul d ɻepozitării ca și câști ɻgurile din
expo ɻrt din care se scad cheltuieli le pentru im ɻporturi.
– Cheltui ɻeli de consum ɻ – includ c ɻheltuielile pent ɻru toate bu ɻnurile și serv ɻiciile produse și
vân ɻdute utiliza ɻtorilor finali.

27
– Ch ɻeltuieli de inv ɻestiții – chelt ɻuieli efectu ɻate pentru ob ɻținerea prod ɻucției de bun ɻuri care
nu sunt dest ɻinate con ɻsumului imediat, ci utili ɻzării lor în viitor.
– Chelt ɻuieli guve ɻrnamentale – ele cons ɻtau în furnizarea de bu ɻnuri și servic ɻii necesare
gospod ă ɻriile cum ar fi, pr ɻotecția social ă și ilum ɻinatul stradal, de ɻ către guvern, care
ev ɻident m ăresc ɻ valoarea pro ɻducției totale .
– Exp ɻortul net se calcul ɻează ca difere ɻnță între export ɻuri și impo ɻrturi:
PIB = CF ɻ+ FBCF ɻ+ VS – ɻEN,
und ɻe:
C ɻF = consumul fi ɻnal privat și public
FBCF ɻ= formare b ɻrută de capital fix
VS = va ɻriația stocu ɻrilor
EN = ɻexportul n ɻet.
3) ɻmetoda venit ɻurilor – PIB- ɻul se obțin ɻe prin ag ɻregarea veniturilo ɻr facto ɻrilor de
produ ɻcție. Aceste ven ɻituri se împ ɻart în:
– Venit ɻul din angaja ɻre: – acesta con ɻstă în salari și ɻprime, salariile ɻreprezintă pl ɻata pentru
serviciile for ɻței de mu ɻncă
– Venitul ɻ din munca pe ɻcont propriu : – aceas ɻtă categorie ɻ cuprinde o ɻamenii care își
caștigă veni ɻurile vânzâ ɻnd ɻu-și serviciile sau pr ɻoducția dar care nu su ɻnt angaj ɻați de nici o
orag ɻanizație.
-Re ɻnta: – este plata pen ɻtru folosirea păm ɻântului și altor facto ɻri închi ɻriați.
– în caz ɻul locuinț ɻelor renta inclus ɻă în PIB cuprin ɻde chiria plati ɻtă + ,,ren ɻta
impu ɻtată” pentru utili ɻzarea locuințe ɻlor în proprietat ɻe personal ɻă.
-Pro ɻfiturile : – sunt ven ɻituri nete din aface ɻri după ce au f ɻost plătite forț ɻa de muncă
an ɻgajată și i ɻnputurile de m ɻateriale.
P ɻIB =
ɻunde:
= venit ɻurile f ɻactorilor de p ɻroducție
A = con ɻsumul de capi ɻtal fix
= impo ɻzite ind ɻirecte
= su ɻbvenții din explo ɻatare.

28
CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA PRESIUNII FISCALE ÎN STATELE
MEMBRE UE ȘI ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2012 -2016

3.1. ANALIZA PRESIUNII FISCALE TOTALE
Pentru analiza presiunii fiscale am ales două gru pe de ță ri membre ale Uniunii
Europene:
– Germania, Franța, Italia (state dezvoltate),
– Polonia, România și Cehia. (state î n curs de dezvoltare sau emergente)
Pentru această analiză am folosit date statistice valabile pentru perioada 2007 –
2016. În cele de ma i jos sunt prezentate tabele și grafice, prelucrare proprie, în baza
datelor de pe www.eurostat.ro .
Tabelul 3.1. Presiunea fiscală totală în cele dou ă grupe de țări în perioada 2012 -2016
(% din PIB)
Presiunea
fiscală totală 2012 2013 2014 2015 2016
UE 40,0 40,3 40,3 39,6 39,8
Germania 45,3 45,3 45,4 39,6 40,1
Franța 40,0 40,9 41,2 47,4 47,2
Italia 40,0 40,1 40,2 43,1 42,4
Polonia 42,5 42,1 42,5 33,5 34,6
România 30,6 29,8 30,1 28,5 26,4
Cehia 35,0 35,3 35,0 34,3 35,0
Sursă –date preluate după www.ec.europa.eu

După cum se observă din tabelul de mai sus, presiunea fiscală în Uniunea
Europeană înregistre ɻază scădere uș ɻoară între 20 ɻ15-2016 , având u ɻn nivel de , mai exact
la 39,8%. Se observ ɻă că în perioad ɻa analizată pre ɻsiunea fiscală înre ɻgistrează o scădere
de ɻnumai 0,7%.
În cazul țărilor dezvoltate, aproape în tot intervalul analizat presiunea fiscală
totală tinde să depășească media UE, în cazul Germaniei și are valoare egală în cu
aceasta în Franța și Italia.
În a doua grupă, cea a țărilor emergente, observăm niveluri ale acestui indicator
sub media UE în mai toate statele, în afara Poloniei, aceasta având valori peste medie în
majoritatea anilor.

29
Între nivelul presiunii fiscale și activitatea economică există o legătură strânsă, și
anume fiscalitatea generală (raportul dintre veniturile fiscale încasate la buget și
produsul intern brut).
O fiscalitate generală ridicată determină apariția unor probleme precum
reducerea activității de producție și de inv estiții a agenților economici.
Țările cu o astfel de fiscalitate au resurse financiare mari în vederea acoperirii
cheltuielilor publice, dar contribuabilii au mai puține venituri pentru a garanta
dezvoltarea activității, pentru a investi și economisi.
De asemenea, în aceste condiții apar fenomenele de evaziune fiscală, dar și cel
numit generic „fuga capitalului” spre alte țări cu fiscalitate redusă, adică paradisuri
fiscale, și, în același timp, creșterea prețurilor ca efect al măririi impozitelor determi nă
reducerea cererii de mărfuri și servicii, rezultatul fiind frânarea dezvoltării economice.
Pe de altă parte, o fiscalitate moderată impulsionează activitatea de producție,
investițiile, cererea de mărfuri și servicii și stimulează creșterea economică ( Padovano
& Galli, 2010).
Atât din tabelul de mai sus, cât și din figura următoare se poate observa că dintre
toate țările analizate, în anul 2016, presiunea fiscală totală atinge nivelul cel mai ridicat
în Franța și în Italia (47,2 %, respective 42,4% ).
Se observă că aceste țări depășesc nivelul presiunii fiscale totale înregistrat de
media Uniunii Europene, sub pragul respectiv aflându -se în schimb toate țările
emergente.
Figura 3.1. Presiunea fiscală totală în cele două grupe de țări în anul 2016

Sursă – prelucrare proprie 39.8% 40.1% 47.2%
42.4%
34.6%
26.4% 35.0%
0.0%5.0%10.0%15.0%20.0%25.0%30.0%35.0%40.0%45.0%50.0%
UE Germania Franța Italia Polonia România Cehia

30
Conform Tabelului 3.1, în toată perioada analizată Franța a înregistrat în anul
2015 cea mai mare presiune fiscală, de 47,4 %, iar la polul opus s -a aflat România în
anul 2016, cu 26,4%.
Diferențele observate în analiza evoluției presi unii fiscale au fost generate în
principal de politica instituită de statele membre în legătură cu protecția socială și
gradul de conformare fiscală.
În ceea ce privește presiunea fiscală pe tipuri tradiționale de impozite (directe și
indirecte) și contrib uții sociale, există diferențe considerabile între statele membre, iar
acest aspect va fi surprins în Figura 3.2.
Dacă avem în vedere structura presiunii fiscale în anul 2016, observăm că cea
aferentă impozitelor directe are tendința să fie mai mare în țăr ile dezvoltate, în care
redistribuirea veniturilor reprezintă un obiectiv însemnat al autorităților
guvernamentale.
Astfel, impozitarea directă are nivelul cel mai ridicat în Regatul Unit, de 41%,
iar pe locul următor se află Belgia, cu 5% mai puțin. (www.ec.europa.eu )
De asemenea, niveluri înalte ale presiunii aferente contribuțiilor sociale se
înregistrează în statele dezvoltate, membre vechi ale UE, și anume Germania, Franța și
Olanda, fiind o caracteristică a ac estora față de țările emergente, unde în general există
rate mai scăzute ale contribuțiilor sociale. (www.ec.europa.eu )
La polul opus în cazul contribuțiilor sociale din țările dezvoltate se află Regatul
Unit, cu 23 %, acesta axându -se pe impozitarea directă.
Figura 3.2. Structura prelevărilor obligatorii în PIB în cele două grupe de țări
în anul 2016

Sursă – prelucrare proprie
0%20%40%60%80%100%120%
UE Germania Franța Italia Polonia România Cehia33% 32% 26% 35% 21% 25% 43% 34% 27% 34% 34%
39% 43% 36% 34% 42% 40% 31% 41% 32% 21%
Impozite directe Impozite indirecte Contribuții sociale

31
În cazul țărilor emergente se observă preferința pentru impozitarea indirectă,
acest fap t fiind evidențiat și de Văcărel et al. (2007), însă „opțiunea pentru această
impozitare trebuie să fie în legătură cu nivelul veniturilor și nivelul averii deținute de
persoanele fizice și de cele juridice, prin urmare, impozitele directe vor avea un
randament mai mic față de cel al statelor dezvoltate”. Așa se explică alegerea
impozitării indirecte în detrimentul celei directe în statele emergente.
În vederea unei comparabilități a datelor furnizate de fiecare stat membru
privind impozitele, a fost creat Sistemul european de conturi (European System of
Accounts – ESA 95), prin care s -a încercat aducerea la același numitor a clasificării
conturilor naționale și, în cadrul lor, a impozitelor și taxelor în Uniunea Europeană. În
prezent însă a apărut Sistemul european de conturi naționale și regionale (European
System of National and Regional Accounts – ESA 2010), cel mai nou cadru de
contabilitate al UE, compatibil internațional pentru o descriere sistematică și detaliată a
unei economii.

3.2. ANALIZA PRESIUNI I FISCALE AFERENTE IMPOZITELOR
INDIRECTE
Presiunea fiscală exercitată de impozitele indirecte poate fi calculată ca raport
între totalul veniturilor fiscale rezultate din aceste tipuri de impozite și produsul intern
brut într -o perioadă de timp bine determ inată.
Conform clasificării Sistemului european de conturi naționale și regionale,
impozitele indirecte sunt cele legate de producție și de importuri. Astfel, impozitele
indirecte includ TVA, accizele, taxele vamale de import și alte impozite cu privire la
servicii specifice (transport, asigurări), impozitele asupra producției.
În tabelul următor sunt redate procentele impozitelor indirecte în PIB în cele
două grupe de țări europene în perioada 20 12-2016.
Tabelul 3.2. Presiunea fiscală aferentă impozitelor indirecte în cele dou ă grupe de țări în
perioada 2012 -2016 (% din PIB)
Impozite
indirecte 2012 2013 2014 2015 2016
UE 13,4 13,5 13,6 13,4 13,5
Germania 11,1 11,0 10,9 10,8 10,7
Franța 15,4 15,6 15,9 15,9 16,0
Italia 15,4 15,0 15,5 15,2 14,5

32
Polonia 13,0 12,9 12,9 12,9 13,4
România 13,3 12,8 12,9 13,5 11,5
Cehia 12,6 12,9 12,1 12,4 12,6
Sursă –date preluate după www.ec.europa.eu

În ceea ce privește grupa țărilor dezvoltate, observăm că două dintre statele
analizate înregistrează o povară fiscală ex ercitată de impozitele indirecte mai mare decât
media Uniunii Europene, iar Germania prezintă valori mai mici sau egale cu media UE.
Astfel, Franța și Italia se situează peste medie, nivelul maxim al acestui indicator
fiind atins de Franța în anul 2016, c u 16%. În cazul statelor emergente, România și
Cehia au o presiune fiscală exercitată de impozitele indirecte mai mică decât media UE
iar Polonia înregistrează o valoare egală cu cea a UEniunii Europene.
În Cehia, creșterea acestui indicator se justifică p rin faptul că începând cu anul
2008 s -au majorat taxele la țigări și tutun. Accizele sunt impuse în conformitate cu
directivele UE privind produsele energetice, energia electrică, alcoolul (băuturile
spirtoase, berea și vinul) și produsele din tutun. De as emenea, în anul 2012 a avut loc și
o ușoară mărire a TVA, reflectându -se astfel creșterea presiunii fiscale aferente acestor
tipuri de impozite de la 12,6% în 2012 la 12,9% în 2013.
Presiunea fiscală aferentă impozitelor indirecte în Franța poate rezulta d in
creșterea ratelor de TVA standard și intermediare (renovarea locuințelor private,
serviciile de transport, cazarea la hotel, furnizarea de spații de cazare, serviciile de
restaurant, cele de îngrijire la domiciliu, televiziunea, parcurile tematice, îngr ășămintele
organice etc.) de la 19,6% și 7% la 20% și 10% începând cu anul 2014.
Reduceri semnificative în acest sens nu au fost înregistrate, însă putem aminti
unele țări care au avut parte de mici scăderi ale acestui indicator, precum România și
Polonia.
România se bazează în principal pe impozitarea indirectă, însă presiunea fiscală
aferentă acestor tipuri de impozite a scăzut din 2015 cu 2%, în special datorită reducerii
cotei de TVA de la 24% (din anul 2010 cota standard de taxă a fost de 24%) la 20%
începând cu 1 ianuarie 2016. De asemenea, o rată redusă de 9% se aplică pentru bunuri
și servicii din următoarele categorii: produse farmaceutice, echipamente medicale
specializate, ziare, manuale școlare, cărți, acces la servicii culturale, servicii de caz are și
asimilate, iar din 1 septembrie 2013 această cotă redusă se aplică și pentru pâine și
produse de panificație.

33
În Polonia, începând cu anul 2011 cota standard de TVA este de 23% (crescând
de la 22%) și este aplicabilă majorității bunurilor și servici ilor. Ușoara scădere a
presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte din ultimii ani poate fi justificată de
introducerea unor cote reduse de TVA de 8% și 5%, precum și a unei rate de 0%.
Conform Figurii 3.3 și datelor prezentate în Tabelul 3.2, în anul 2016 ponderile
cele mai mari ale presiunii fiscale aferente impozitelor indi recte au fost obținute de
Franța și Italia .

Figura 3.3. Presiunea fiscală aferentă impozitelor indirecte în cele două grupe de țări
în anul 2016

Sursă – prelucrare proprie după datele www.ec.europa.eu

La polul opus, ponderile cele mai mici ale presiunii fiscale aferente impozitelor
indirecte au fost înregistrate de o țară dezvoltată, Germania, fapt evidențiat în figura
următoare:

13.5%
10.7% 16.0%
14.5%
13.4%
11.5% 12.6%
0.0%2.0%4.0%6.0%8.0%10.0%12.0%14.0%16.0%18.0%
UE Germania Franța Italia Polonia România Cehia

34
Figura 3. 4. Evoluția presiunii fiscale aferente impozitelor indire cte în Germania în
perioada 2012 -2016

Sursă – prelucrare proprie

În această țară, cota standard de TVA a fost majorată de la 16% la 19% începând
cu 1 ianuarie 2007, însă în același timp se aplică o rată redusă de taxă de 7% pentru
anumite produse și servicii, cum ar fi cele alimentare de bază, transportul public, cărțile,
hotelurile și pensiunile. De asemenea, există scutiri de TVA pentru câteva servicii, cum
ar fi cele medicale și chiri ile.
În cazul accizelor, Germania aplică de asemenea o serie de rate reduse atât
pentru băuturile alcoolice, cât și pentru țigarete.
Astfel, se observă o ușoară scădere a presiunii fiscale aferente impozitelor
indirecte din 2012 până în 2016, de la 11,1% l a 10,7%. Totuși, presiunea fiscală totală
prezintă un nivel ridicat din cauza contribuțiilor sociale, aspect detaliat în cadrul
studiului.

3.3. ANALIZA PRESIUNII FISCALE AFERENTE IMPOZITELOR
DIRECTE
Impozitele directe reprezintă cea mai veche și mai simpl ă formă de impunere,
fiind folosite încă din antichitate, ele cunoscând însă o extindere și o diversificare
deosebită în epoca modernă. Impozitele directe se impun fie pentru anumite obiecte
materiale sau pentru desfășurarea unor genuri de activități, fie pe venit sau avere.
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%
2012 2013 2014 2015 201613.40% 13.50% 13.60% 13.40% 13.50%
11.19% 11.09% 10.99% 10.80% 10.79%
Uniunea Europeană Germania

35
Impozitele directe se stabilesc nominal pentru unele persoane fizice sau juridice, ca
rezultat al grupărilor veniturilor ori averilor lor, în funcție de cotele de impozit
prevăzute în lege. Acestea se încasează direct, la anumite termen e stabilite anterior, de
la subiectul impozitului.
Impozitele directe se împart în reale și personale. Cele dintâi se caracterizează
prin faptul că obiectul impunerii se stabilește în mod cantitativ, din această categorie
făcând parte impozitele pe clădiri , pe pământ, pe activități industriale, comerciale, pe
capitalul imobiliar sau bănesc, impozitul funciar etc. Treptat, din cauză că aceste
impozite se stabilesc fără a se ține cont de capacitatea de plată a contribuabilului, s -a
trecut tot mai mult la impo zitele personale, în cazul cărora se ține seama și de situația sa
personală, acestea îmbrăcând în general două forme: pe venit și pe avere.
În tabelul următor sunt redate procentele impozitelor directe în PIB în cele două
grupe d e țări europene în perioada 2012 -2016:

Tabelul 3. 3. Presiunea fiscală aferentă impozitelor directe în cele două grupe de țări în
perioada 2012 -2016 (% din PIB)
Presiunea
fiscală totală 2012 2013 2014 2015 2016
UE 12,9 13,1 13,1 13,0 13,0
Germania 11,7 11,7 12,0 12,3 12,7
Franța 12,8 12,8 13,2 12,6 12,4
Italia 14,9 14,9 15,3 14,7 14,8
Polonia 7,0 7,0 6,8 7,0 7,2
România 5,8 5,8 5,9 6,7 6,6
Cehia 7,0 6,8 7,0 7,3 7,5
Sursă –date preluate după www.ec.europa.eu

În ceea ce privește presiu nea fiscală aferentă impozitelor directe, observăm o
diferență substanțială între grupa statelor dezvoltate și cea a țărilor emergente, prima
depășind în cele mai multe cazuri media UE, în timp ce țările emergente ating un nivel
de aproximativ două ori mai mic.
Situația în care impozitele directe reprezintă cea mai mare parte a veniturilor
fiscale, iar impozitele indirecte au o pondere mult mai scăzută este caracteristică statelor
dezvoltate. Prin urmare, acest indicator are tendința să fie mai ridicat în acele țări în care

36
redistribuirea veniturilor constituie un obiectiv important al autorităților
guvernamentale, în general pentru grupa statelor dezvoltate.
În perioada analizată nu s -au înregistrat majorări semnificative ale presiunii
fiscale aferente imp ozitelor directe, nivelul lor având mai mult un trend constant sau
chiar descendent. Cu toate acestea, mici creșteri au avut loc în țări precum Germania,
Franța și Italia.
În Germania, de la data de 1 ianuarie 2010 cotele de impozitare s -au majorat
progres iv, de la cea de bază, de 14%, la 42%, iar acest lucru se reflectă și în creșterea
presiunii fiscale aferente impozitelor directe. De asemenea, începând cu luna ianuarie
2008, cota de impozit pe profit s -a mărit de la 15% la 15,83%, cu o suprataxă de
solid aritate de 5,5%.
În Franța, cota standard de impozitare este de 33,33%, însă pentru anii 2012 și
2013 s -a aplicat o rată suplimentară de 5% la societățile care aveau un venit brut de
peste 250 de milioane de euro, acest lucru reflectându -se și în creșterea indicatorului
analizat. De asemenea, s -au mărit cotele de impozit pe venit pentru cei cu venituri
ridicate, în 2011 majorându -se cota superioară de impozitare de la 40% la 41%.
În Italia, creșterea presiunii fiscale aferente impozitelor directe se poate e xplica
prin faptul că s -a îmbunătățit eficiența colectării, luându -se măsuri în acest sens:
intensificarea inspecțiilor fiscale concomitent cu audituri încrucișate între statele
membre, precum și măsuri în legătură cu combaterea evaziunii fiscale și semnar ea de
acorduri pentru realizarea schimburilor de informații.
Nici în ceea ce privește reducerea acestui indicator nu s -au înregistrat diferențe
semnificative. Cele mai importante scăderi în acest sens au avut loc Cehia.
În cazul României nu au avut loc flu ctuații mari ale acestui indicator,
menținându -se cota unică de impozit pe profit și pe venit de 16% în toată perioada
analizată. În 2009 s -a introdus impozitul minim, însă a fost eliminat ulterior, în 2010.
Din figura următoare se poate observa că în caz ul primei grupe de țări sistemul
fiscal se bazează pe impozitarea directă, evidențiindu -se o distincție netă față de
celelalte state supuse analizei, în care impozitarea indirectă este relevantă în totalul
veniturilor fiscale prelevate. Acest lucru se poat e explica prin faptul că cele din urmă nu
beneficiază de o piață de capital foarte dezvoltată, iar inițiativa privată este înfrânată de
nivelul ridicat al birocrației și de lipsa soluțiilor sustenabile ale statului.

37
Figura 3.5. Presiunea fiscală aferentă impozitelor directe în cele două grupe de țări în
anul 2016

Sursă – prelucrare proprie
Conform graficului și datelor prezentate în tabel, în anul 2016, ponder ea cea mai
mare a presiunii fiscale aferente impozitelor directe au fost înregistrate în Italia, iar cea
mai mică , în România . Se observă de asemenea că în țările dezvoltate predomină
impozitarea directă.

3.4. ANALIZA PRESIUNII FISCALE AFERENTE CONTRIBUȚIILOR
SOCIALE
Presiunea fiscală exercitată de contribuțiile sociale se determină ca raport între
totalul contribuțiilor sociale aferente unui an (fondul de șomaj, asigurările de sănătate,
asigurările sociale) și nivelul produsului intern brut.
Contribuțiile la asigurările sociale de stat sunt plătite atât de angajator, cât și de
angajat. Aceste sume sunt de obicei alocate pentru finanțarea prestațiilor sociale și sunt
adesea plătite acelor instituții ale administrației publice care oferă astfel de beneficii .
Conform studiilor de specialitate, în prezența unui plafon pentru contribuții (o
caracteristi că frecventă în sistemele fiscale) impozitele tind să fie regresive. Cu toate
acestea, în țările în curs de dezvoltare, în cazul în care numai lucrătorii din sectorul
formal plătesc astfel de impozite, incidența financiară poate fi progresivă.
Contribuabil ii au o percepție diferită asupra impozitelor și contribuțiilor sociale.
Dacă impozitul este considerat o pierdere irecuperabilă (din cauza principiului bugetar
al neafectării veniturilor), contribuțiile sociale sunt privite ca o garanție sau ca o 13.0% 12.7% 12.4% 14.8%
7.2% 6.6% 7.5%
0.0%2.0%4.0%6.0%8.0%10.0%12.0%14.0%16.0%
UE Germania Franța Italia Polonia România Cehia

38
asigurar e (pentru pensie, pentru sănătate), comportamentul fiscal al contribuabilului
fiind schimbat de la o situație la cealaltă.
În tabelul următor sunt prezentate procentele contribuțiilor sociale în PIB în cele
două grupe de țări europene supuse analizei în pe rioada 2012 -2016.
Tabelul 3. 3. Presiunea fiscală aferentă impozitelor directe în cele două grupe de țări în
perioada 2012 -2016 (% din PIB)
Presiunea
fiscală totală 2012 2013 2014 2015 2016
UE 13,7 13,7 13,6 13,2 13,4
Germania 22,5 22,4 22,4 16,5 16,7
Franța 11,8 12,0 12,2 18,9 18,8
Italia 9,6 9,9 9,9 13,3 13,2
Polonia 22,5 22,4 22,6 13,7 14,1
România 11,5 11,1 11,0 8,3 8,3
Cehia 15,7 15,4 15,6 14,6 14,9
Sursă –date preluate după www.ec.europa.eu

În intervalu l analizat se înregistrează creșteri și scăderi semnificative ale acestui
indicator, însă în multe cazuri nivelul său nu are un trend constant, suferind modificări
subite. Majorări semnificative ale presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale au avut
loc în acești ani în țări precum Franța, Italia și Polonia .
În cazul Italiei, o creștere mare a presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale a
avut loc în ultimii ani, de la 9,9% în 2014 la 13,3% în 2015.
În această perioadă Italia a luat măsuri, îm preună cu alte țări, în sensul asigurării
unei mai bune colectări a taxelor și contribuțiilor. Atât angajatorii, cât și angajații
plătesc contribuții la asigurările sociale sub forma unei rate aplicate la cuantumul brut al
salariilor. Cotele variază în fun cție de tipul de afacere și de categoriile de angajați, dar
angajatorii trebuie să suporte cea mai mare povară. Mai mult decât atât, costul
accidentelor legate de locul de muncă este plătit numai de angajator și variază în funcție
de periculozitatea activi tății.
Reduceri semnificative ale presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale s -au
înregistrat în intervalul supus analizei în Germania , Polonia, România și Cehia.
În Germania, diminuarea acestui indicator constituie o consecință a scăderii
contribuț iilor la asigurările de pensii de la 19,9% în 2010 la 18,9% în 2014.

39
De asemenea, angajații fără copii au plătit suplimentar în 2010 0,9%, iar în 2014
doar 0,25%. Toate acestea au avut ca rezultat scăderea bruscă a presiunii fiscale aferente
contribuțiilo r sociale în 2015 față de 2014, de la 22,4% la 16,5%.
În Polonia, reducerea presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale s -a produs
ca urmare a implementării în anul 2014 a unui nou sistem în ceea ce privește
administrarea pensiilor, în scopul reducer ii progresive, de la 7,3% la 2,3% din veniturile
salariale, a sumelor transferate către fondurile de pensii private și al redirecționării
acestora către sistemul public de pensii. Astfel, Polonia a înregistrat o scădere cu 8,9% a
acestui indicator, de la 2 2,6% în 2014 la 13,7% în 2015.
În Cehia, rata totală a asigurărilor obligatorii este de 11%, fiind compusă din
contribuții de 6,5% la sistemul de pensii și de 4,5% la asigurările de asistență medicală,
iar cota totală a contribuțiilor angajatorilor este de 34%.
Una dintre problemele majore cu care se confruntă în multe cazuri țările
postcomuniste o constituie faptul că sunt nevoite să asigure un nivel adecvat de trai
persoanelor care nu muncesc, în special celor în vârstă, dar veniturile lor sunt reduse di n
cauza productivității scăzute. Având în vedere situația demografică, sunt necesare
reforme majore în acest sens.
În anul 2016, c onform figurii 3.6, țara cu cel mai mic nivel al indicatorului
analizat este Italia (13.2%) , în cadrul grupei de state dezvolt ate, respectiv
România(8,3%) , din grupa țărilor emergente, amândouă cu aproximativ 8% din
produsul intern brut. La polul opus, în 2016, cele mai mari procente pentru fiecare grupă
se înregistrează în Franța, respectiv în Cehia.
Figura 3.6. Presiunea fiscal ă aferentă contribuțiilor sociale în cele două grupe de țări
în anul 2016

Sursă – prelucrare proprie 13.4% 16.7% 18.8%
13.2% 14.1%
8.3% 14.9%
0.0%2.0%4.0%6.0%8.0%10.0%12.0%14.0%16.0%18.0%20.0%
UE Germania Franța Italia Polonia România Cehia

40
În continuare am prezenta t presiunea fiscală aferentă contribuțiilor sociale atât
într-o țară dezvoltată, cât și într -una emergentă. Din cadrul statelor în curs de dezvoltare
am ales România, deoarece aceasta a înregistrat de -a lungul perioadei un puternic trend
descendent, suferind astfel numeroase transformări, iar din rândul țărilor dezvoltate vom
analiza Franța, unde pe primul loc în procurarea resurs elor fiscale se află contribuțiile
sociale.
În cazul României se poate observa că nivelul acestui indicator a scăzut în
perioada 2 012-2016 de la 11,5% la 8,3%.
Figura 3.7. Evoluția presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale în România
în perioada 20 12-2016

Sursă – prelucrare proprie
De-a lungul timpului, cotele contribuțiilor sociale au suferit transformări la
nivelul țării noastre.
În anul 2013, în baza de calcul al contribuțiilor sociale este inclusă și contribuția
la asigurările de sănătate, de 5,5%, pentru persoanele care realizează venituri din chirii,
indiferent de numărul contractelor sau de existența unui contract de muncă, baza de
calcul neputând fi mai mică decât salariul minim brut pe economie, dar nici mai mare
decât cinci salarii medii brute (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind
adoptarea unor măsuri fiscal -bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite
cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte
normative).
0.0%2.0%4.0%6.0%8.0%10.0%12.0%14.0%
2012 2013 2014 2015 201613.7% 13.7% 13.6% 13.2% 13.4%
11.5% 11.1% 11.0%
8.3% 8.3%
Uniunea Europeană România

41
În 2014, prin tr-o modificare legislativă (Legea nr. 123/2014 pentru modificarea
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal) s -a redus CAS cu 5% pentru angajatori, iar în
2015 a scăzut cu 5% rata de securitate socială, aceasta ajungând la 23,45%.
Prin urmare, diminuarea p resiunii fiscale în 2015 față de anii anteriori poate fi
explicată prin aceste reduceri de contribuții sociale, diferența fiind semnificativă, de la
11% în 2014 la 8,3% în următorii doi ani.
Este cunoscut faptul că în Franța presiunea fiscală este foarte r idicată, în prezent
fiind cu aproximativ 7,5% peste media Uniunii Europene.
Figura 3.8. Evoluția presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale în Franța față de
Uniunea Europeană, în perioada 2012 -2016

Sursă – prelucrare proprie

Franța este o țară c u un nivel ridicat al produsului intern brut pe cap de locuitor,
prin urmare este un stat dezvoltat cu o fiscalitate mare. Cu toate acestea, presiunea
fiscală are un trend crescător, iar primul loc în procurarea resurselor fiscale îl ocupă
contribuțiile so ciale, acestea fiind deosebit de mari. Ele sunt colectate de stat pentru a
finanța sistemul de bunăstare al Franței: asistența medicală și asigurările medicale,
prestațiile familiale, pensiile, indemnizația de șomaj și acoperirea cheltuielilor cu
accidente le la locul de muncă.
Taxele sunt împărțite între angajatori și angajați, cei dintâi plătind în jur de 40 –
45%. Majoritatea angajaților contribuie cu aproximativ 20 -25% din câștigurile brute
începând cu anul 2015. În acest mod se poate explica nivelul ridic at la care a ajuns acest
indicator, de la 12,2% în 2014 la 18,9% în 2015.
0.0%2.0%4.0%6.0%8.0%10.0%12.0%14.0%16.0%18.0%20.0%
2012 2013 2014 2015 201613.7% 13.7% 13.6% 13.2% 13.4%
11.8% 12.0% 12.2% 18.9% 18.8%
Uniunea Europeană Franța

42
CONCLUZII
Presiunea fiscală exprimă intensitatea cu care sunt prelevate venituri de la
persoane fizice sau juridice prin intermediul impozitării. Un alt termen , care poate fi
utiliza t pentru a exprima presiunea fiscală este gradul de fiscalitate.
Presiunea fiscală poate fi interpretată:
1) Din perspectiva plătitorului de impozite . Presiunea fiscală exprimă gradul de
supunere a contribuabilului la suportarea sarcinii fiscale stabilite prin lege. Mărimea
presiunii fiscale, în acest caz, arată ce parte procentuală din venitul, care constituie
materia impozabilă, va fi sustrasă pentru nevoile generale ale societății. Creșterea
coeficientului presiunii fiscale indică o creștere a prelevăril or relative la bugetul statului
și, respectiv, o reducere relativă a venitului rămas la dispoziția contribuabilului.
2) Din perspectiva statului, încasator de impozite . Mărimea presiunii fiscale
indică ce parte din venitul național creat de către agenții economici (persoane fizice și
juridice) urmează să se constituie ca venituri bugetare pe calea impozitării. Pentru stat,
creșterea presiunii fiscale semnifică o îmbunătățire a mecanismului de finanțare a
cheltuielilor publice, în timp ce o scădere a presiun ii fiscal influențează nivelul
deficitului bugetar.
Pentru determinarea nivelului presiunii fiscale, statul se conduce de obiectivele
politicii fiscale, care stabilește principalele direcții d e influență pe plan economic și
social.
În urma analizei efectu ate cu privire la nivelul presiunii prelevărilor obligatorii
în cadrul celor două grupe de ț ări europene în intervalul 2012 -2016, observăm că
nivelurile cele mai reduse ale presiunii fiscale totale (sub 30%) se înregistrează în grupa
țărilor în curs de dez voltare (România ), intrate mai recent în Uniunea Europeană. Din
grupa statelor dezvoltate, cele mai mari cote ale presiunii fiscale totale (peste 45%) le
întâlnim în Franța.
Analiza efectuată pe elementele structurale ale presiunii fiscale a permis
reliefa rea următoarelor aspecte:
– Presiunea fiscală aferentă impozitelor directe are tendința să fie mai ridicată în
țările în care redistribuirea veniturilor reprezintă un scop important al
autorităților guvernamentale. Cea mai mare presiune fiscală exercitată de
impozitele di recte se înregistrează în Germania . Ca și în cazul altor state

43
dezvoltate, în această țară cel mai important rol în materie de venituri bugetare îl
au taxele directe.
– În ceea ce privește valoarea medie a presiunii fiscale aferente impozitelor
indirecte nu există o deosebire foarte mare între statele dezvoltate și cele
emergente. Cea mai mare presiune fiscală exercitată de impozitele indirecte se
înregistrează în Franța .
– Valori mari ale presiunii fiscale exercitate de contribuțiile sociale se g ăsesc în
țări dezvoltate, vechi state membre ale Uniunii Europene. Franța are cea mai
ridicată presiune aferentă contribuțiilor sociale, acestea fiind pe primul loc în
procurarea resurselor fiscale, cu un nivel deosebit de mare.
Creșterea sau scăderea pres iunii fiscale în decursul perioadei analizate este
legată cu certitudine de rolul economic și social al statului și de intervenția acestuia în
scopul asigurării surselor de acoperire a cheltuielilor publice.
Stabilirea unui plafon maxim al presiunii fisca le este imposibil de realizat,
deoarece acest indicator diferă în funcție de perioadă, țară, context economic, politic și
social. Unii economiști sunt de părere că o presiune fiscală prea accentuată îi
descurajează pe contribuabili să investească, să econo misea scă, să producă și să
muncească.

44
Bibliografie

1) Brea ɻzu, P Fisc ɻalitate: Conc ɻepte, metode, pr ɻactici , Editur ɻa Econ ɻomică, Buc ɻurești
2011
2) Bunescu, L. (2011), International Financing Alternatives for Romanian Central
Government , Studi es in Business and Economics, vol. 6, no. 3.
3) Ciop ɻonea Maria ɻna-Crist ɻina, Finan ɻțe publice și te ɻorie fiscală , Edit ɻura Fundației
Rom ɻânia de M ɻâine, Bucureșt ɻi, 2 ɻ007.
4) Gyorgy, A. (2012), Social Contributions in Romania , Romanian Journal of Fiscal
Policy, vol. 3, no. 2, pp. 17 -26.
5) Hoanță, N., Econom ɻie și ɻfinanțe publice , Edit ɻura Poliro ɻm 2010
6) Hoa ɻnță, N., Ev ɻaziune fiscală, Edi ɻția a II -a, Ed.C.H B ɻeck, Bucu ɻrești 20 ɻ09
7) Kumar, M., Woo, J. (2010), Public Debt and Growth , IMF Working Paper, no.
10/17 4.
8) Martínez -Vázquez, J., McNab, R.M. (2002), Fiscal Decentralization,
Macroeconomic Stability, and Economic Growth .
9) Padovano, F., Galli, E. (2010), Tax Rates and Economic Growth in the OECD
Countries , Economic Inquiry, vol. 39, no. 1, pp. 44 -57.
10) Tra ɻndafir , A., Bre ɻzeanu, P. , Optim ɻalitatea politicii fiscal ɻe în România din
pers ɻpectiva curbei Laff ɻer, Econ ɻomie teoretică și apli ɻcată, V ɻolumul XVI ɻII, Nr .8
(561), Buc ɻurești, 20 ɻ11
11) Văcăr ɻel, I. (coord) , Finanț ɻele publice , Edit ɻura Did ɻactică și Pedago ɻgică, B ɻucurești ,
200 ɻ8
12) Văcărel, I., Bistriceanu, Gh.D., Bercea, F., Anghelache, G., Moșteanu, T., Bodnar,
M., Georgescu, F. (2007), Finanțe publice , ediția a VI -a, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
13) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privi nd adoptarea unor măsuri fiscal –
bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele
internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative,
publicată în Monitorul Oficial nr. 593/20.09.2013, cu modificările și co mpletările
ulterioare.

45
14) Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general
al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE, publicată în Jurnalul Oficial L
9/14.01.2009.

Surse web:
15) www.ec.europa.eu – [accesat la data de 27.05.2018, ora ]