CAPITOLUL 1. ASP ECTE TEORETICE PRIVIND PART ENERIATUL PUBLIC-PRIVAT 1.1. Definiții ale conceptului de parteneriat public-privat Un parteneriat… [628360]

1
CAPITOLUL 1. ASP ECTE TEORETICE PRIVIND PART ENERIATUL
PUBLIC-PRIVAT

1.1. Definiții ale conceptului de parteneriat public-privat
Un parteneriat public-privat, d enumit și PPP, P3 sau 3P, PARAGRAFE LIPSA
m privatizar ea și contractar ea serviciilor public e. 1
Potrivit Grupului B ăncii Mondial e, parteneriatele public-privat nu includ, d e regulă,
contracte de construc ție la PARAGRAFE LIPSA unic e pentru a descrie proiecte similare. Un
număr tot mai mar e de națiuni consacr ă o definiție a parteneriatelor public-privat în l egile lor.
Conform PARAGRAFE LIPSA în cadrul tranzac țiilor într e organiza ții public e și private,
printr-un comportam ent de cooperare ".
Având în v edere faptul cặ existặ mai mult e tipuri de parteneriate public privat e și modelul
de aplicare al acestora dif erặ de la o țarặ la alta, în continuar e o sặ prezint principal ele elemente
ale PPP. Ac eastea sunt urmatoar ele2 :
1. Participan ții. Un part eneriat public privat pr esupune existența a doi sau mai mul ți
participan ți, dintre care cel puțin unul tr ebuie sặ fie un organism public. Mai mult, fi ecare
participant tr ebuie sặ fie PARAGRAFE LIPSA comun ă. Un PPP există din mom entul în car e
una sau mai mult e organiza ții public e acceptă să acționeze în comun cu una sau mai mult e
organiza ții private. PPP-uril e cuprind part eneriate din sectorul public atât cu într eprinderile, cât
și cu organiza țiile din soci etatea civilă, inclusiv organiza țiile comunitar e, organiza țiile de
voluntariat și organiza țiile PARAGRAFE LIPSA și private în întreaga istori e. Cu toat e acestea,
la sfârșitul secolului XX și începutul secolului 21 (când?) au v ăzut o tendință clară față de
guvernele din într eaga lume, folosind o mai mar e utilizare a diferitelor aranjam ente PPP. PPP-
urile sunt cel mai bin e văzute ca un tip sp ecial de contract implicat în furnizar ea de infrastructuri,
cum ar fi construir ea și echiparea școlilor, spital elor, sistemelor de transport, sist emelor de apă și
canalizar e.
Parteneriatul implicat într-un PPP nu este echivalent cu oric e relație contractual ă simplă.
Deși astfel de relații sunt d enumite uneori "part eneriate" de către părțile implicat e, ele nu

1 Anderson, G. and Roskrow, B., Th e Channel Tunnel Story, London: E&FN Spon, 2002
2 Edward Elgar, “ Public Privar Partn erships, Th e Worldwid e Revolution in Infrastructur e Provision and Proj ect
Financ e”, Cheltenham, U.K. Northamptom, USA, p.17
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

2
constitui e, în sine, un adevărat PPP, c eea ce implică o relație triadică între autoritat ea publică,
partenerul din s ectorul privat și membrii publicului int eresat de serviciu. Un PPP este sau ar
trebui să fie un acord r eciproc avantajos îndr eptat spre servirea unui scop social.
Dar este, de asemenea, adevărat că o m PARAGRAFE LIPSA, fi ecare partener privat ar e
o funcție specifică, determinată de profesia specială cu care partenerul este asociat.
PPP-uril e au fost adoptat e pe scară largă. Într-ad evăr, în mult e țări dezvoltate (de
exemplu, Stat ele Unite, Regatul Unit, Fran ța, Italia și Țările de Jos), utilizar ea lor a fost impus ă
prin legislație. În Fran ța, de exemplu PARAGRAFE LIPSA
1.1.1.Tipologia PPP
PARAGRAFE LIPSA;
– Operarea unui serviciu public în sist em privat;
– Preluarea sub oric e formă a activit ăților din s ectorul public d e către operatori priva ți.
Aceste operațiuni se realizează utilizând contractul d e concesiune, BOT (Build-Own-
Transfer, Construc ție-Posesie-Transfer) PARAGRAFE LIPSA pr e-structural e și fonduril e
structural d estinate dezvoltării regionale și locale.

1.2.Avantajele și riscurile PPP-urilor
Deși PPP-uril e sunt un f enomen vechi, ele nu PARAGRAFE LIPSA, abilit ățile și activele
fiecărui sector (public e și private) sunt împ ărțite în furnizar ea unui s erviciu sau facilitat ea de
utilizare a publicului larg. În plus fa ță de partajar ea resurselor, fiecare părțile împărtășesc
riscurile și beneficiile potențiale în furnizar ea serviciului public și/sau facilitat ea. Sectoarele în
care PPP-uril e au fost utilizat e cu succ es sunt transportul, apa /g estionarea apelor uzat e,
planificar ea urbană, infrastructura și dezvoltarea utilităților, manag ementul financiar și educația.3
Proiectele de parteneriat PARAGRAFE LIPSA c el mai bin e.
O altă caracteristică specifică este faptul că, diferit de alte tipuri de proiecte unde sectorul
public intr ă în cooperare cu sectorul privat, r ezultatele acestui lucru coop erare sunt definite de la
început. Prin urmar e, pe de o parte, sectorul public pr ecizează exact tipul s erviciului p e care
sectorul privat tr ebuie să îl asigur e, calitatea acestuia, prețul și mecanismele de control. P e de altă

3 Brzozowska, K., Advantag es and Thr eats of Public – Privat e Partnerships in Larg er Infrastructur e
Projects, Warszawa: C eDeWu.PL, 2006, p.64
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

3
parte, sectorul privat PARAGRAFE LIPSA public și gestionarea mai eficientă a resurselor
publice;
– Asigurar ea unei calități superioare și furnizar ea la timp a s erviciilor public e;
– Majoritat ea proiectelor de investiții sunt pus e în aplicar e în timp util și nu impun
cheltuieli extrase din sectoarele publice neprevăzute;
– O entitate PARAGRAFE LIPSA riscuri p entru participantul privat, car e se așteaptă în
mod rezonabil s ă fie compensat pentru acc eptarea acestor riscuri. Ac est lucru poat e crește
costurile guvernamentale.
– Atunci PARAGRAFE LIPSA. D e exemplu, este posibil s ă nu put eți evalua cu
exactitate costurile propuse.

1.3.Funcțiile parteneriatului public – privat
– PARAGRAFE LIPSA s ervicii
Una din axiom ele referitoare la administra ția public ă, formulat e de autorul am erican John
Gaus spun e că furnizar ea continu ă și efectivă a serviciilor public e constitui e o condiție necesară
pentru func ționarea oricărei societăți moderne4. In altă ordine de idei, teoria sociologic ă privind
revoluțiile susține că o popula ție se revoltă în mom entul în car e autoritățile nu mai sunt capabil e
să își îndeplinească sarcinile (să furnizeze servicii) la niv elul așteptărilor popula ției.
După cum am m enționat mai sus, anumit e evoluții ale societății pot conduc e la
imposibilitat ea autorit ăților public e de a furniza s erviciile solicitat e de comunitat e. Am prezentat
mai sus cazul am erican.
O evoluție PARAGRAFE LIPSA at ea serviciilor public e de la institu țiile de profil a
orașelor mai mari sau a r egiunilor sau d e la firmele private.5
Apelul la institu ții public e aparținând altor autorit ăți poate prezenta inconv eniente legate
în principal d e distanță. Astfel, de multe ori, sectorul privat r eprezintă alternativă cea mai bun ă.
Astfel instituțiile administrativ e au dezvoltat în timp proc eduri și competențe pentru
atragerea companiilor privat e în activit ățile legate de administra ția public ă. Firmele private
urmăresc în activitat ea lor PARAGRAFE LIPSA dup ă finalizar ea investiției . De multe ori, o
asemenea colaborar e între sectorul public și cel privat este controv ersată deoarece firmele

4 John Gaus, Th e Ecology of Public Administration, în Richard Stillman II, Public Administration Conc epts and
Cases, Houghton Miflin Co, Boston 1995, p.63
5 John Carnaghan, Public Administration R eform in U E, CHATAM Publications, 1999, p.73
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

4
particular e nu își asumă în acest caz aproap e nici un risc. F enomene de corupție pot să apară
foarte ușor în astf el de cazuri (cum din p ăcate, noi românii știm foart e bine).6
– Funcția de partener in proc esul de elaborare a politicilor public e
Orașul Detroit a fost pân ă în anii ’80 capitala industri ei de automobil e din Stat ele Unite.
Pentru foart e multă vreme a PARAGRAFE LIPSA mari pi erderi pentru comunitat e. Din
motivele prezentate mai sus oam enii de afaceri au un rol din c e în ce mai mar e în procesele de
elaborare a politicilor public e în toate țările dezvoltate.
Un studiu r ealizat în țările Uniunii Europene relevă creșterea importan ței comunit ăților
de afaceri în deciziile strategice care PARAGRAFE LIPSA
1.4.Probleme apặrute în practicar ea parteneriatului public privat
PARAGRAFE LIPSA coop erarea între sectorul public și cel privat , s e poate îmbunặtặți
de asemenea raportul calitat e/preț, generându-se astfel beneficii pentru întreaga societate. Insặ, în
practicặ, de cele mai mult e ori, PPP nu implic ặ o cooperare puternicặ între participan ți, solicitat ặ
de modelul ideal. În un ele cazuri, part eneriatul înv ecinându-s e cu privatizar ea cauzeazặ eșecuri
în performanța PPP, întâlnind astf el o serie de probleme.
Pentru a utiliza PPP-uri într-un mod eficient în situa ții specifice, este nevoie ca
participan ții sặ facặ fațặ PARAGRAFE LIPSA ectelor de cặtre sectorul public este mai ieftinặ
decât dacặ ar fi și sectorul privat implicat, d e unde pot apặrea dileme privitoar e la acest context.
Datoritặ dinamicii din politic ặ, economie, precum și complexitặții sociale existente, o
cooperare între sectorul public și cel privat este absolut n ecesarặ pentru a put ea reduce costurile
unui proi ect sau al e unui program. PARAGRAFE LIPSA bilitat ea de a ajuta și sprjini s ectorul
privat sặ reducặ riscurile în investițiile privind inova ția.7

v Procesul de performanțặ
Procesul de referặ la performanțele reale de cooperare în cadrul part eneriatului public
privat și la modul în car e produsul este PARAGRAFE LIPSA emele cu privir e la echitate și
democrație, pun sub s emnul într ebặrii performanțele sectorului public în cadrul part eneriatelor
public privat e. În cele din urm ặ, PPP PARAGRAFE LIPSA ac țiilor de afaceri și se pune accent
pe angajam entele contractual e.

6 Pennink, Carl ey, Parteneriat public– privat în d ezvoltare urbană. În: Manag ement și guvernare urbană, Chișinău,
2004, p.141
7 Laura Mina-Raiu, Part eneriatul public-privat si d ezvoltarea economica locala, Editura AS E, București, 2015, p.40
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

5

1.5. Aspecte de natură legală privind part eneriatul public-privat în România
În viziun ea Legii nr. 233/2016, PPP PARAGRAFE LIPSA privind astf el de demersuri la
nivelul Uniunii Europene. Prin urmar e, existau o part e din premisele necesare unei legiferări
adecvate.8
Totuși, o prim ă problemă care poate fi sesizată în cadrul pr evederilor Legii nr. 233/2016
este aceea că partenerul privat este responsabil cu finan țarea PPP (sau c el puțin așa rezultă dintr-
o primă interpretare a textului), PARAGRAFE LIPSA prin contractul d e parteneriat public-privat
și cerințele reale, între cerințele reale și condițiile impuse investitorului privat, pr ecum și între
criteriile de selecție și clauzele contractual e”;
– Eficiența utilizării fondurilor: „aplicar ea procedurilor d e încheiere a contract elor de
parteneriat public-privat și utilizar ea de criterii trebuie să reflecte avantajele de natură economic ă
ale ofertelor în vederea obținerii rezultatului urm ărit, luând în consid erare și efectele concrete
preconizate a se obține în dom eniul social și în cel al prot ecției mediului și promov ării
dezvoltării durabil e”; și
– Asumar ea răspunderii: „determinarea clară a sarcinilor, r esponsabilit ăților părților
implicate în proc esul de încheiere a contract elor de parteneriat public-privat, urm ărindu- se
asigurarea profesionalismului, impar țialității, independenței deciziilor adoptat e pe parcursul
derulării acestui proc es”.
Pentru a înch eia un contract d e PARAGRAFE LIPSA s emnase un astfel de PPP, car e
urma să fie implementat, care nu a fost impl ementat din cauza faptului c ă nu a trecut testul de
bancabilitat e.

1.6. Piața europeană a parteneriatelor public-privat
PARAGRAFE LIPSA r estul UE.
Piața PPP din U E pare să cunoasc ă o evoluție descendentă începând cu anul 2007, atât
din punctul d e vedere al num ărului de parteneriate încheiate, cât și din punctul d e vedere al
valorii contract elor.
PARAGRAFE LIPSA

8 Constantin escu, D., „Rolul part eneriatul public-privat în cr eșterea calității serviciilor d e asigurar e a sănătății”,
2012, Economie Teoretică și Aplicat ă, vol. XIX, nr. 10(575), pp. 30-52.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

6
Figura 1: Pia ța PPP din U E în perioada 2007-2016
Sursa: European Investment Bank, 2017, p. 1

Dacă în anul 2007 au fost înch eiate peste 120 de parteneriate în valoar e de peste 26 de
miliarde de Euro, în 2008 num ărul acestora a sc ăzut sub 120 (cu o valoar e de aproximativ 24 d e
miliarde de Euro), în 2009 (anul în car e criza economic ă s-a manif estat pronun țat în UE) fiind
încheiate aproximativ 100 d e parteneriate cu o valoar e de puțin peste 15 miliard e de Euro .
Anii 2010 și 2011 march ează o ușoară creștere din punctul d e vedere al valorii
parteneriatelor (comparativ cu 2009), urmând o nou ă scădere în 2012 (atât din p erspective
numărului de parteneriate, cât și a valorii ac estora); 2013 march ează o redresare considerabilă a
pieței PPP (cr escând num ărul de parteneriate și valoarea acestora – c ele aproximativ 80 d e
parteneriate depășind 20 d e miliarde de Euro), dar în 2014, 2015 și 2016 asist ăm la o nou ă
diminuar e a ac estui dom eniu (c el puțin din PARAGRAFE LIPSA

Figura 2: Pia ța PPP din U E în 2016 – în milioan e de Euro
Sursa: European Investment Bank, 2017, p. 2
În 2016, Fran ța a reprezentat a doua pia ță (ca num ăr de proiecte de PPP și ca valoar e a
acestora), cu 16 proi ecte însumând 2,4 miliard e de PARAGRAFE LIPSA

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

7

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com