Capitolul 1. APRECIERI GENERALE DESPRE CORUP Ț IE ………..4 Sec ț iunea 1: Corup ț ia- flagel al societă [628779]
CUPRINS
Capitolul 1. APRECIERI GENERALE DESPRE CORUP
Ț
IE
………..4
Sec
ț
iunea 1: Corup
ț
ia- flagel al societă
ț
ii contemporane………………………..4
Sec
ț
iunea 2: Corup
ț
ia- fenomen al societă
ț
ii romane
ș
ti………………………….
1.
Definirea
ș
i formele corup
ț
iei…………………………………………….
2.
Factorii favorizan
ț
i sau determinan
ț
i ai formelor de corup
ț
ie…………….
3.
Combaterea
ș
i prevenirea corup
ț
iei
ș
i crimei organizate………………….
Capitolul 2 INFRAC
Ț
IUNILE CE CONSTITUIE FAPTE DE
CORUP
Ț
IE
……………………………………………………………………..
Sec
ț
iunea 1: Privire istorica asupra infrac
ț
iunilor de corup
ț
ie…………………..
Sec
ț
iunea 2: Infractiuni de corup
ț
ie…………………………………………….
1.
Luare de mita……………………………………………………………
2.
Darea de mita………………………………………………………………
3.
Trafic de influenta………………………………………………………..
4.
Cumparare de influenta…………………………………………………
5.
Infractiuni savarsite de membrii instantelor de arbitraj………………….
6.
Infractiuni savarsite de functionari straini ………………………………
Capitolul
3.
CRITERII
GENERALE
DE
INVESTIGARE
CRIMINALA
A
CORUPTIEI
……………………………………………………………….
Capitolul 3. PREVENIREA CORUPTIEI
………………………………….
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
ANEXE
1
Capitolul 1.
APRECIERI GENERALE DESPRE CORUP
Ț
IE
Sec
ț
iunea 1:
Corup
ț
ia- flagel al societă
ț
ii contem porane
Corup
ț
ia
a
existat
din
cele
mai
vechi
timpuri,
fiind
una
din
cele
mai
rele,
ș
i
în
acela
ș
i
timp,
răspândite
forme
ale
comportamentului
deviant,
cuprinzând
mai
întâi
domeniul
public,
pentru ca în ultimul secol sa se extindă
ș
i asupra sectorului privat.
Întrecut
raportat
la
o
numită
perioadă
istorică
anumite
practici
erau
considerate
ca
fiind
permise
spre
exemplu
primirea
de
favoruri
de
către
func
ț
ionarii
pentru
împlinirea
anumitor acte sau de
ș
i incriminate nu li se aplică nicio pedeapsă.
În
prezent
legea
încearcă
prin
aplicarea
unor
reguli
considerate
de
societate
la
un
moment
dat
ca
fiind
eficiente
în
cadrul
pu
ț
in
prielnic
aceste
caracati
ț
e
uria
ș
e
care
este
fenomenul de corup
ț
ie.
De
altfel
preocupările
interne
din
ultimii
ani
în
ce
prive
ș
te
lupta
pentru
combaterea
corup
ț
iei
sunt
de
natur ă
să
atragă
aten
ț
ia
asupra
pericolului
reprezentat
de
intensificare
acestui
flagel.
În
plan
interna
ț
ional
pentru
prima
dată
Adunarea
Generală
a
Na
ț
iunilor
Unite
a
abordat
problema
corup
ț
iei
în
rezolu
ț
ia
3514
din
decembrie
1975
în
ce
prive
ș
te
tranzac
ț
iile
comerciale
interna
ț
ionale
.
Acesta
este
momentul
când
se
încearcă
schi
ț
area,
elaborarea
unui
1
proiect
cu
privire
la
desfă
ș
urarea
în
bune
condi
ț
ii
a
tranzac
ț
iilor
comerciale
interna
ț
ionale.
Însă
încercările
de
a
găsi
o
defini
ț
ie
la
nivel
interna
ț
ional
care
să
fie
unanim
acceptată
cu
privire
la
corup
ț
ie
au
e
ș
uat
datorită
diferen
ț
elor
existen
ț
e
în
reglementările
legislative
interne
ale
statelor.
Astfel
unele
na
ț
iuni
consideră
că
primirea
de
daruri
sau
bani
poate
fi
considerată
acceptabilă în timp ce alte state au coduri de comportament foarte detaliate.
2
Numeroase
conferin
ț
e
interna
ț
ionale
desfă
ș
urate
pe
tema
corup
ț
iei
au
încercat
să
dea
o
defini
ț
ie
corup
ț
iei
pentru
a
se
putea
elabora
un
cod
de
conduită
al
func
ț
ionarilor
publici.
Aceasta
întrucât
fiind
principala
ț
intă
a
mitei
func
ț
ionarilor
publici
trebuie
să
li
se
acorde
o
1
Vasile Dobrinoiu, Corup
ț
ia în dreptul penal roman, Bucure
ș
ti, Atlas Lex, 1995
2
Criminal law convention, Strasbourg 1999
2
aten
ț
ie
deosebită.
Se
subliniază
că
principala
scuza
a
corup
ț
iei
func
ț
ionarilor
o
constituie
lipsa
unei
remunerări
corespunzătoare,
precum
ș
i
lipsa
unor
stimulente
materiale
semnificative
pentru a-l păstra cinsti
ț
i.
În
acest
context
trebuie
amintit
Grupul
Multidisciplinar
împotriva
Corup
ț
iei
(G.M.C)
însărcinat
printre
altele,
cu
schi
ț
area
unui
program
de
ac
ț
iune
în
lupta
împotriva
corup
ț
iei
la
nivel
interna
ț
ional,
elaborarea
unui
cod
european
de
comportament
pentru
func
ț
ionarii
publici,
organizarea
de
întâlniri
pentru
autorită
ț
ile
na
ț
ionale
direct
interesate
în
combaterea
corup
ț
iei.
Termenul
de
corup
ț
ie
vine
din
latinescul
coruptio,-onis
ș
i
înseamnă
abatere
de
la
moralitate,
cinste,
datorie
din
punct
de
vedere
al
opiniei
publice
actele
de
corup
ț
ie
se
3
clasifică astfel:
●
Corup
ț
ia
neagră
prive
ș
te
situa
ț
ia
când
actul
ilicit
este
condamnată
de
opinia
publică
ș
i elitele societă
ț
ii care vor dori pedepsi rea lui.
●
Corup
ț
ia
cenu
ș
ie
există
atunci
că
nu
mai
unii
membri
ai
societă
ț
ii
în
deosebi
elitele doresc pedepsirea actului ilicit.
●
Corup
ț
ia
albă
se
referă
la
faptul
că
atât
opinia
publică
cat
ș
i
elitele
nu
vor
sprijini
cu
entuziasm
pedepsirea
unei
anumite
forme
de
corup
ț
ie
considerând-o
tolerabilă.
Coruperea
func
ț
ionarilor
străini
este
o
altă
problemă
ce
face
obiectul
preocupărilor
interna
ț
ionale.
Pentru
că,
în
general,
dreptul
penal
intern,
în
mod
tradi
ț
ional,
are
în
vedere
protec
ț
ia
cetă
ț
enilor,
interesele
statului
ș
i
a
institu
ț
iilor
sale,
aplicarea
dreptului
penal
se
opre
ș
te
la
limitele
interne
na
ț
ionale.
Teritorialitatea
constitui e
astfel
competen
ț
a
ș
i,
totodată,
limita
aplicării
dreptului
penal.
Numai
în
cazuri
excep
ț
ionale
care
amenin
ț
ă
interesele
statului
în
cauză
se
extinde
aplicarea
dreptului
penal
la
infrac
ț
iunile
săvâr
ș
ite
în
afara
ț
ării.
O
solu
ț
ie
reprezintă
extrădare,
se
militează
pentru
extinderea
aplicării
legii,
pentru
incriminare
ș
i
a
func
ț
ionarilor publici s trăin vinova
ț
i, ca expresia unui real prog res în această problemă.
O
altă
situa
ț
ie
avuta
în
vedere
de
comunitatea
interna
ț
ională
este
aceea
a
func
ț
ionarilor
organiza
ț
iilor
interna
ț
ionale
ș
i
transna
ț
ionale,
în
special
cele
având
sarcini
financiare
(F.M.I.,
B.I.R.D., etc)..
De
ș
i
susceptib ile
de
a
deveni
obiectul
infrac
ț
iunii
de
corup
ț
ie,
dreptul
penal
al
statului-gazdă
nu
cuprinde,
de
regulă,
dispozi
ț
ii
care
să-i
privească
ș
i
pe
func
ț
ionarii
aminti
ț
i,
3
Buletin de criminologie
ș
i criminalistica nr.1-2/1992
3
iar
dreptul
penal
al
statului
al
cărui
resortisan
ț
i
sunt
de
asemenea
nu
cuprinde
dispozi
ț
ii
care
să acopere corup
ț
ia na
ț
ionalilor ce ocupă asemenea posturi.
Mai
mult,
de
obicei,
ace
ș
tia
se
bucură
de
un
statut
asemănător
diploma
ț
ilor,
bucurându-se
e
deci
de
imunitate
de
multe
ori,
în
situa
ț
ia
ivirii
unui
act
de
corup
ț
ie,
entitate
respectivă
preferă
să
rezolve
problema
singură
în
loc
să
o
supună
unei
proceduri
obi
ș
nuite
în
asemenea cazuri pentru a proteja organiza
ț
ia.
4
Interesanta
este
ș
i
problema
încadrării
juridice
a
finan
ț
ării
ilicite
a
partidelor
politice
ș
i
a
campaniilor
electorale.
Aceasta
deoarece
finan
ț
area
ilicită
a
partidelor
politice
făcute
în
mod
secret, deghizat, poate fi sursa unor acte de corup
ț
ie, violând regulile imperative.
De
aceea,
în
unele
ț
ări
se
simte
nevoia
de
reprimare
a
faptelor
de
oferirea
unor
favoruri
contra
unor
promisiuni
de
voturi.
Se
au
în
vedere
interdic
ț
ia
finan
ț
ării
partidelor
sau
candida
ț
ilor
politici
de
către
întreprinderi,
precum
ș
i
propunerea
referitoare
la
stabilirea
de
incompatibilită
ț
i
pentr u
parlamentarii
ș
i
func
ț
ionarii
publici,
obligarea
celor
ale
ș
i
în
organele
oficiale să-
ș
i declare v eniturile.
Există
multe
situa
ț
ii
când
se
poate
sesiza
o
anumită
legătură
între
fenomenul
corup
ț
ie
ș
i
crima
organizată,
care
se
poate
folosi
de
această
modalitate
ilicită
în
vederea
penetrării
ș
i
asigurării unei stabilită
ț
ii în mediul politic, administra
ț
ie
ș
i justi
ț
ie.
O
altă
chestiune
importantă
prive
ș
te
consecin
ț
ele
juridice
ale
corup
ț
iei:
pedepsele
interdic
ț
iile
de
căderile
din
drepturi
(spre
exemplu
în
China
se
aplică
pedeapsa
cu
moartea
în
unele
cazuri
de
corup
ț
ie),
alte
consecin
ț
e
juridice
se
referă
la
modalitatea
sechestrării
ș
i
confiscării sumelor care au făcut obiectul corup
ț
iei.
Nu
lipsită
de
interes
apare
atât
sub
aspect
criminologic
cat
ș
i
sub
aspectul
dreptului
penal,
problema
victimei
actelor
de
corup
ț
ie
(atât
victimele
prejudiciate
direct,
cat
ș
i
ter
ț
ele
5
persoane care au avut de suferit).
Printre
propunerile
demne
de
re
ț
inut
se
pot
aminti:
o
mai
bună
pregătire
a
func
ț
ionarilor
publici
ș
i
particulari
care
sunt
expu
ș
i
pericolului
corup
ț
iei,
adoptarea
unor
coduri
de
conduită
care
să
stabilească
norme
deontologice
referitoare
la
atitudinea
func
ț
ionarilor
publici
în
privin
ț
a
cadourilor
sau
avantajelor
de
altă
natură;
crearea
unei
forme
4
Ididem
5
Conferin
ț
a despre corup
ț
ie, Bucure
ș
ti 1998
4
de
“ombudsman’’însărcinat
cu
vederea
cazurilor
de
corup
ț
ie
având
ș
i
obliga
ț
ia
de
a
primi
denun
ț
urile venite din partea cetă
ț
enilor
, etc…
6
Corup
ț
ia,
acest
monstru
cu
două
capete,
ce
vlăguie
ș
te
puterea
societă
ț
ii,
tinde
să
ia
o
amploare
deosebită,
numărul
mare
de
conferin
ț
e
na
ț
ionale
ș
i
interna
ț
ionale
pe
această
temă
stand
mărturie
în
acest
sens.
Concertul
cheie
cu
care
se
operează
este
transparentă,
atât
în
sfera politicului, economicului, cat
ș
i în domeniul administrativ
ș
i juridic.
De
ș
i,
pana
nu
demult,
în
Occident
atitudinea
fa
ț
ă
de
corup
ț
ie
era
‘’în
rândurile
noastre
nu
există
corup
ț
ie’’,
lupta
împotriva
acestei
forme
a
ilicitului
desfă
ș
urată
în
prezent
reprezintă
un
semnal
de
alarma;
nici
un
guvern,
parlament
ori
sistem
ce
implică
exerci
ț
iul
autorită
ț
ii
nu
este imun în fa
ț
a acestu i flagel.
Sec
ț
iunea a II-a
Corup
ț
ia – fenomen al societă
ț
ii române
ș
ti
Dispari
ț
ia
comunismului
în
România
a
fost
un
proces
ce
nu
s-a
derulat
lin
ș
i
uniform,
ci
contradictoriu
ș
i
conflictual,
societatea
românească,
cunoscând
după
1989,
o
recrudescenta
a
delictelor
comise
prin
violen
ț
ă,
o
extindere
a
criminalită
ț
ii
organizate,
precum
ș
i
o
multiplicare
a
actelor
de
corup
ț
ie,
fenomene,
care,
dincolo
de
prejudiciile
morale
ș
i
materiale
care
le
produc,
au
efecte
asupra
ordinii
sociale
ș
i
economice,
asupra
stabilită
ț
ii
interne
a
Statului Român.
Preocupările
pentru
a
defini
ș
i
explica
corup
ț
ia
în
peisajul
criminalită
ț
ii
generale,
sunt
justificate
de
necesitatea
imperioasă
de
a
cunoa
ș
te
dimensiunile
ș
i
implica
ț
iile
acestui
fenomen
în
societate,
în
scopul
stabilirii
ac
ț
iunilor
ș
i
măsurilor
cele
mai
eficiente
de
prevenire
ș
i contracarare, atât pe plan legislativ, cat
ș
i în planul structurilor juridice.
Strădaniile
de
a
explica
acest
fenomen
sunt
determinate
ș
i
de
faptul
că
cetă
ț
enii
sunt
în
general,
dar
ș
i
organis mele
statului
ș
i
chiar
mass-media,
perce p
în
mod
diferen
ț
iat
modurile
în
care
se
manifestă
acest
flagel
social.
Dacă
avem
în
vedere
aspectul
etic
al
fenomenului
de
corup
ț
ie,
observăm
că
acesta
pune
în
discu
ț
ie
starea
generală
de
moralitatea
societă
ț
ii
la
un
moment dat.
6
Criminal law convention
5
Aspectul
etic
al
fenomenului
de
corup
ț
ie
pune
în
discu
ț
ie
ș
i
eficien
ț
a
activită
ț
ii
‘’instan
ț
elor’’
de
influ en
ț
are
morală,
cum
ar
fi:
familia,
ș
coală,
biserica,
colectivele
de
muncă,
arta, cultura, mass-media, instan
ț
e care ac
ț
ionează în societate
.
7
Una
dintre
cele
mai
importante
caracteristici
ale
fenomenului
de
corup
ț
ie,
o
reprezintă
dimensiunea
politică,
includerea
în
sfera
e
de
cuprindere
a
înal
ț
ilor
demnitari
ai
statului,
a
liderilor politici, a membrilor partidelor de guvernământ.
Practica
interven
ț
iilor,
a
nepotismului,
a
plocoane
lor,
ai
existat
în
toate
regimurile
de
guvernare
indiferent
de
bunele
inten
ț
ii
ale
unei
personalită
ț
i
politice
sau
alta,
de
programele
politice sau de campaniile contra corup
ț
iei organizate într-o perioadă sau alta.
1 – Definirea
ș
i formele corup
ț
iei
Corup
ț
ia
înseam nă
abatere
de
la
moralitate,
corectitudine,
de
la
datorie.
Ea
nu
este
un
fenomen
singular,
izolat
de
fenomenele
deviante
ce
se
manifestă
în
societatea
românească,
ci
trebuie privit în corela
ț
ie
ș
i interdependen
ț
ă cu acestea
.
8
Ceea
ce
interesează
în
primul
rând
este
că
reprezintă
o
abatere
de
la
lege.
Aspectul
penale
este
evident
ș
i
reflectă
corup
ț
ia
în
sens
restrâns,
Luar ea
ș
i
darea
de
mită,
traficul
de
influen
ț
ă
ș
i
primirea
de
foloase
necuvenite.
În
sensul
clasic,
conceptul
de
corup
ț
ie
desemnează
folosirea
abuziva
un
avantaj
personal
din
interiorul
sau
exteriorul
institu
ț
ii
organiza
ț
ii
respective.
A
ș
adar,
în
sens
penal,
infrac
ț
iunile
de
corup
ț
ie
sunt
reduse
la
acte
ș
i
fapte comise de func
ț
ionari publici în timpul serviciului sau în legătură cu serviciul.
Din
perspectivă
sociologică,
corup
ț
ia
este
un
concept
mult
mai
cuprinzător
decât
cel
definit
de
normativul
penal,
reprezentând
un
adevărat
barometru
care
măsoară
starea
de
legalitate,
normativitate
Ș
i
moralitatea
a
societă
ț
ii.
Privită
ca
un
fenomen
social,
corup
ț
ia
apare
ca
o
expresie
a
unei
stări
de
imoralitate,
degradarea
spirituală,
iar
ca
fenomen
juridic
–
forma cea mai gravă de infrac
ț
ionalitate.
7
Revista de Criminologie, de Criminalistica
ș
i de Penologie, nr.3/2002
8
Vasile Dobrinoiu, Corup
ț
ia în dreptul penal roman, Bucure
ș
ti, Atlas Lex 1995
6
Corup
ț
ia
impli ca
o
deviante
de
la
anumite
coduri
de
comportare.
Defini
ț
ia
legală
generală
potrivit
căreia
dacă
un
act
oficial
este
interzis
de
actele
normative,
cel
care
săvâr
ș
e
ș
te
este corupt, constituie câmpul de cercetare al criminologiei
.
9
Încercări
de
definire
a
corup
ț
iei
sunt
frecvente
în
plan
interna
ț
ional,
punându-se
e
accentul
pe
tratarea
interdisciplinară,
nu
doar
penală,
întrucât
acestea
nu
men
are
oarecare
excede
normativul
penal,
interesant
deopotrivă
dreptul,
criminologia,
sociologia,
psihologia
ș
i
alte
ș
tiin
ț
e.
Corup
ț
ia
în
societatea
românească
nu
este
un
fenomen
nou
apărut;
el
a
existat
ș
i
în
vechiul
regim,
ceea
ce
impune
identificarea
diferitelor
forme
de
continuitate
ce
îl
caracterizează.
Elementele
de
continuitate
vizează
men
ț
inerea
unor
disfunc
ț
ii
institu
ț
ionale
ș
i
politice
preluate
din
vechiul
sistem,
precum
ș
i
a
unor
factori
de
risc
ce
poten
ț
ează
sau
multiplică
actele de corup
ț
ie în di feritele sfere ale vie
ț
ii economice.
Dacă
îmi
dai
cool
regim
putem
vorbi
de
o
corup
ț
ie
acceptată,
legată
aproape
exclusiv
de
planificarea
riguroasă
a
sarcinilor
de
produc
ț
ie
la
nivel
industrial
ș
i
agrar
(conducătorii
ș
i
func
ț
ionarea
sistemulu i
fiind
obliga
ț
i
să
realizeze
cifrele
repar tizate,
ceea
ce
adeseori
îmbracă
forma
falsificării
datelor
în
privin
ț
a
indicatorilor
de
eficien
ț
ă),
dispari
ț
ia
comunismului
ș
i
trecerea la perioada de tranzi
ț
ie a tras
ș
i eu multiplicare a actel or de corup
ț
ie.
Se
constată
apari
ț
ia
unor
noi
forme
de
corup
ț
ie,
concretizate
în
transferul
ilegale
de
capital
ș
i
bunuri,
branc ruta
frauduloasă,
abuzuri
în
gestionarea
bunurilor,
falsul
în
documente
traficul de droguri, armament, substan
ț
e radioactive
.
10
Se
poate
spune
că
există
corup
ț
ie
atât
în
sectorul
public,
cat
ș
i
în
cel
privat;
corup
ț
ia
publică
are
însă
consecin
ț
e
mai
grave,
întrucât
alterează
legăturile
între
guvernan
ț
i
ș
i
guverna
ț
i,
între
alegăt ori
ș
i
ale
ș
i
,
desimbolizand
politicul,
pe
care-l
readuce
la
un
simplu
sindicat de interese unde totul se negociază, se cumpără sau se vinde.
Corup
ț
ia
politi că
se
manifestă
în
special
sub
formă
presiunii
ori
chiar
a
ș
antajul
exercitat
asupra
func
ț
ionarilor
publici,
pentru
ai
determina
să
adopte
decizii
ilegale
ori
în
contradic
ț
ie
cu
normel e
morale.
Ș
i,
scopul
este
ob
ț
inerea
de
avantaje
materiale
pentru
sine
sau
pentru altul favoritism sau nepotism sau a unor avantaje de altă natură.
9
Dan Banciu
ș
i Sorin Rădulescu, Corup
ț
ia
ș
i crima organizata în România, Bucure
ș
ti,Continent XIX, 1994
10
Ion Pitulescu, Al treilea război mondial, Bucure
ș
ti, Editura Na
ț
ional 1996, pag.151
7
Corup
ț
ia
politi că
este
aceea
care
crează
ceea
ce
numim
criminalitatea
economică.
În
general
poate
fi
considerată
o
cauză
principală
a
corup
ț
iei
politice
nevoia
de
fonduri
partidele
politice
cheltuiesc
întotdeauna
mai
mul
ț
i
bani
decât
au
necesită
ț
ile
lor
financiare
fiind
aproape
nelimitate.
Deocamdată
acest
Ip
de
corup
ț
ie
nu
reprezintă
o
problemă
în
cadrul
criminalită
ț
ii
în
România,
situa
ț
iile
existen
ț
e
vizat
mai
ales
compatibilitatea
unor
politicieni
izola
ț
i
sau
a
unor
înal
ț
i func
ț
ionari ai Executivului (cazuri secondate de mass-me dia).
O
altă
formă
de
corup
ț
ie
este
cea
administrativă
;
este
cel
mai
răspândit
de
corup
ț
ie
ș
i
11
se
extinde
de
la
pretinderea
unei
recompense
de
către
un
func
ț
ionar
public
pentru
împlinirea
unui
act
la
care
este
obligat
în
virtutea
func
ț
iei(corup
ț
ie
improprie),
Până
la
deturnarea
în
interes
personal
averii
publice,
acte
săvâr
ș
ite
de
persoane
aflate
în
pozi
ț
ii
cheie
ale
administra
ț
iei de stat.
În
principal
func
ț
ionarii
publici
săvâr
ș
esc
fapte
de
eludare
a
dispozi
ț
iilor
privind
organizarea
sau
anun
ț
area
licita
ț
iilor
publice,
favorizarea
anumitor
firme
sau
întreprinde
la
repartizare
a
contractelor,
repartizarea
ilegală
de
locuin
ț
e
sau
spa
ț
ii
comerciale,
interven
ț
ii
pe
lângă al
ț
i func
ț
ionari publici pentru a trece cu vederea unele ne regularită
ț
i, etc..
Economia
românească,
după
1989,
a
fost
conduită
de
fenomenul
corup
ț
ie
mai
multe
sectoare ale sale.
În
sectorul
financiar-bancar,
prin
acordării
de
credite
în
condi
ț
iile
legale,
prin
emiterea
de
documente
de
plată
fără
a
exista
garan
ț
ia
sau
acoperirea
reală,
prin
spălarea
banilor
murdari.
Ramurile
productive
ale
economiei,
corup
ț
ia
a
cuprins,
Întregul
proces
de
privatizare,
prin
sub
evaluarea
patrimoniului,
la
transferurile
din
societă
ț
ile
comerciale
de
stat
către
Întreprinzătorii
particulari,
prin
condi
ț
ionare
a
livrării
de
mărfuri,
prin
acceptarea
unor
produse
de
proastă
calitate,
prin
ocupării
abuzive
ale
unor
suprafe
ț
e
de
teren
agricol,
contrar
normelor legale, prin ob
ț
inerea unor licita
ț
ii trucate.
Cel mai expu
ș
i afectat sector de fenomenul corup
ț
iei a fost
ș
i rămâne vamă.
Cauzele care au favorizat corup
ț
ie în acest sector al vie
ț
ii economice sunt:
– Eludarea reglementărilor vamale privind opera
ț
iunile de import-export.
– Lipsa de vigilentă
ș
i experien
ț
a a organelor vamale;
11
Dan Banciu
ș
i Sorin Rădulescu, op.cit, pag.37
8
–
Scăderea
autorită
ț
ii
gărzii
financiare,
prin
neimplicare
operativă
ș
i
ne
instrumentarea
unor cazuri evidente de corup
ț
ie;
–
Pasivitatea
ș
i
toleran
ț
a
manifestată
de
poli
ț
ie
ș
i
parchet
în
activitatea
de
prevenire
ș
i
descoperire
a
faptelor
de
corup
ț
ie,
fie
datorită
ineficiente
ș
i
incompeten
ț
ei
unul
angajări
în
instrumentarea
unor
cazuri,
implicării
directe
ș
i
tacite
a
unor
func
ț
ionari
ai
poli
ț
iei
sau
Parchetului,
în
actele
de
corup
ț
ie
(exemplu:
favorurile
de
care
s-au
bucurat
unii
contrabandi
ș
ti
prin
folosirea
unor
persoane
cu
func
ț
ii
oficiale
importante
care
au
de
ț
inut
ș
i
de
ț
ine
o
pozi
ț
ie
socială
privilegiată,
ce
le-a
permis
ș
i
le
permite
manipularea
lege
în
favoarea
lor:
telefoane
în
celulă,
bani,
cameră
video
la
locurile
de
deten
ț
ie,
transmiterea
de
mesaje
din
interiorul
arestului
ș
i
penitencia rului
către
persoanele
de
legătura
existentă
în
afara
acestor
unită
ț
i
de
deten
ț
ie).
Corup
ț
ia econo mică în sens larg profesională cuprinde o spectru foarte larg.
Ș
i,
cel
mai
frecvent
ea
vizează
servirea
preferen
ț
iala
a
clien
ț
ilor,
mai
poate
îmbrăca
forma
determinării
func
ț
ionarilor
întreprinderilor
concurente
de
a
trădat
interesele
propriului
patron.
Potrivit
altor
clasificări
se
face
distinc
ț
ie
între
coruperea
oficialită
ț
ilor
publice,
corup
ț
ia în afaceri
ș
i crima organizată.
Corup
ț
ia a pătr uns
ș
i în rândul persoanelor chemată să înfăptuiască justi
ț
ia prin:
– Neimplicarea
ș
i ne instrumentarea unor cazuri evidente de corup
ț
ie;
– Prin influen
ț
area urmăririi penale;
–
Prin
pronun
ț
area
unei
hotărâri
nelegale,
prin
care
bugetul
de
stat
a
fost
deposedat
de
importante sume de bani;
– Prin eficien
ț
a sistemului de sanc
ț
iuni
ș
i pedepse aplicate indivizilor corup
ț
i;
– Prin influen
ț
area deciziilor judiciare
ș
i executarea hot ărârilor judecătore
ș
ti.
Se
mai
face
deosebire
între
corup
ț
ia
proprie
(Îndeplinirea
unui
act
de
către
un
func
ț
ionar
public
contrar
atribu
ț
iilor
de
serviciu)
Ș
i
corup
ț
ia
improprie
care
prive
ș
te
realizarea
unui act legat de îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.
În
prezent
niciun
stat,
indiferent
de
nivelul
atins
în
structurile
democratice,
nu
este
scutit de flagelul corup
ț
ie.
9
2– Factori favorizan
ț
i sau determinan
ț
i ai formelor de corup
ț
ie
Corup
ț
ia
a
devenit
un
adevărat
flagel,
care
amenin
ț
ă
nu
mai
drepturile
ș
i
libertă
ț
ile
fundamentale
ale
omului,
ci
ș
i
buna
func
ț
ionare
a
institu
ț
iilor
statului
de
drept,
societatea
democratică în ansamblul său.
Speciali
ș
tii
privesc
corup
ț
ie
ca
pe
un
fenomen
compl ex
ș
i
aproape
universal
.
De
ș
i
12
este
prezent
în
toate
statele
lumii,
urmările
actelor
ș
i
faptelor
concrete
prin
care
se
manifestă
sunt
diferite
în
func
ț
ie
de
anumi
ț
i
factori
economici,
sociali,
culturali.
Se
poate
deci
spune
că
fenomenul
corup
ț
iei,
ca
dimensiuni
ș
i
forme
de
manifestare,
este
expresia
unui
anumit
context
sociocultural
(spre
exemplu
consecin
ț
a
actelor
de
corup
ț
ie
sunt
mai
u
ș
or
de
suportat,
iar
prejudiciile
mai
simplu
de
reparat
în
statele
dezvoltate
decât
în
cele
având
de
parcurs
o
perioadă de tranzi
ț
ie).
Există
o
complexitate
cauzată
a
genezei
corup
ț
iei
dată
de
interac
ț
iunea
ș
i
Inter
condi
ț
ionarea facturilo r bio– Psiho – sociali.
În
contextul
schimbărilor
sociale
ce
a
intervenit
în
România
după
1989,
pe
fondul
sinusului
drum
spre
economia
de
pia
ț
ă
(caracterizat
de
contradic
ț
ii
ș
i
conflicte,
de
men
ț
inerea
unor
institu
ț
ii
perimat e)
marcat
de
spirit
de
competi
ț
ie
ș
i
dorin
ț
a
de
mai
bine,
fără
însă
ar
fi
oferite
mijloace
legitime
pentru
realizarea
lui,
se
constată
o
accentuată
degradare
morală
a
societă
ț
ii.
Scăderea
nivelului
de
trai,
accentuarea
ș
i
generalizarea
sărăciei
intră
astfel
în
conflict
cu
aspira
ț
iile
personal e.
Într-un
anumit
context
ș
i
presa
de
anumite
necesită
ț
i
orice
individ
este
predispus
la
săvâr
ș
irea
unor
fapte
antisociale
sau
manifestă
toleran
ț
ă
fa
ț
ă
de
actele
de
corup
ț
ie
.
13
Criza
institu
ț
ionalizată
(
cu
privire
la
institu
ț
iile
fundamentale
ale
statului
cît
ș
i
cele
locale),
Scăderea
controlului
social
ș
i
normativ,
criza
de
autoritate
ș
i
credibilitate
a
unor
institu
ț
ii,
toleran
ț
a
manifestată
de
factorii
de
decizie,
ineficie n
ț
a
sistemului
sanc
ț
ionator
fa
ț
ă
de cei corup
ț
i sunt fact ori care agravează ori favorizează corup
ț
ia.
12
Conferin
ț
a despre corup
ț
ie, pag.20
13
Dan Banciu
ș
i Sorin Rădulescu, op.cit., pag.39
10
3– Combaterea
ș
i prevenirea corup
ț
iei
ș
i crimei organizate
Daniel
Tharshys,
secretarul
general
al
consiliului
Europei
a
definit
corup
ț
ia
ca
o
amenin
ț
are
evidentă
la
adresa
democra
ț
iei,
statului
de
drept
ș
i
a
drepturilor
omului,
subliniind,
în
acela
ș
i
timp,
rolul
deosebit
de
negativ
pe
care
îl
are
acest
fenomen
pentru
dezvoltarea
statelor unde democra
ț
ia este încă fragilă.
Principalii
factori
care
stau
la
baza
corup
ț
iei
sunt:
concentrarea
puterii
în
regimurile
autoritare,
controlul
excesiv
administrativ,
Birocra
ț
ia
greoaie,
monopolurile,
restric
ț
iile
comerciale
(Prohibi
ț
ia
generează
specula),
Flava
organizare
ș
i
nivelul
scăzut
al
remunera
ț
iilor,
toate
acestea
corelate
cu
începutul
materialist
ce
define
ș
te
succesul
unde
puterea,
bani
ș
i
statul
joacă
rolul
determinant.
Lăcomia
este
a
ș
a
dar
factorul
generator
al
corup
ț
iei.
În
majoritatea
ț
ărilor
aflate
în
tranzi
ț
ie
după
cum
subliniază
Samuel
Huntington
corup
ț
ia
reprezenta
consecin
ț
ă
directă
a
procesului
de
moderni zare,
când
grupuri
ascunse
până
atunci
de
la
putere
încercau
să-
ș
i
asigure
accesul
ș
i
control
de
la
resursele
economice
ș
i
politice pe mijloace ilicite.
Este
de
necontestat
că
există
corup
ț
ie
atât
în
aparatul
administrativ,
cat
ș
i
în
rândul
structurilor
care
trebuie
să
aplice
legea
în
mod
corect
forma
cea
mai
gravă
cu
rochii
de
natură
să sublinieze încrederea cetă
ț
enilor în institu
ț
iile statului.
Adevărata
maladia
corpului
social
de
multe
ori
corup
ț
ia
este
un
teren
favorabil
pentru
desfă
ș
urarea
de
activi tă
ț
i
criminale.
Analiza
evolu
ț
iei
ș
i
dinamicii
fenomenului
infrac
ț
ional
demonstrează
că
în
prezent
sau
în
plica
cazurile
de
eludare
alege
pe
fondul
unei
situa
ț
ii
economice precare atât în sectorul public cît
ș
i în cele private .
Criminalitatea
economică
a
cuprins
aproape
toate
sferele
economico-financiare;
se
constată,
astfel,
acte
de
avut
ș
i
corup
ț
ie
în
aprovizionare a
unită
ț
ilor
private,
cazuri
de
nerespectarea
dispozi
ț
iilor
legale
privind
func
ț
ionarea
societă
ț
ilor
comerciale,
o
stare
de
neimplicarea
factorilor
de
decizie
în
protec
ț
ia
gestiunilor,
etc…
efectele
economice
11
caracteristice
tranzi
ț
iei
sunt
la
rândul
lor
generatoare
de
disfunc
ț
ionalită
ț
i
în
plan
social
infla
ț
ie cre
ș
terea numărului de
ș
omeri scăderea nivelului de trai
, etc
14
Prezentarea
situa
ț
iei
în
domeniul
economico-financiar
nu
ar
fi
completă
dacă
nu
am
amintiri
de
criminalitatea
gulerelor
albe
(White
color
Crimes).
A
ș
a
cum
au
fost
definite
pentru
prima
dată
de
sociologul
Edwin
Sutherland,
criminalitatea
gulerelor
albe
desemna
activitatea
infrac
ț
ională
a
celor
boga
ț
i
ș
i
puternici
care
s-au
folosit
pozi
ț
ia
în
industrie
ș
i
comer
ț
,
în
vederea
ob
ț
inerii
de
beneficii
personale.
În
prezent
putem
spune
că
no
ț
iunea
de
criminalitate
a
gulerelor
albe
poate
include
persoane
ce
subordonează
Pia
ț
a
scopul
criminale
falimentul
fraudulos
ori
persoane
din
guvern
sau
anis
Tracie,
care
se
folosesc
de
pozi
ț
ia
ș
i
influen
ț
a
lor,
în vederea comiterii de infrac
ț
iuni.
Cea
mai
potrivita
are
destui
în
România
aceste
criminalită
ț
ii
o
reprezintă
organismele
de
control
social
Guvern,
poli
ț
ie,
garda
financiară,
punctele
de
control
vamal.
Un
exemplu
în
acest
sens
este
în
ț
elege rea
între
func
ț
ionarii
gărzii
financiare
ș
i
unii
agen
ț
i
economici
prin
care
cei
dintâi
se
obligă
să
nu
afecteze
controalele
inopinant
deci
anun
ț
at
din
timp.
Agen
ț
ie
economici
respectiv
desfă
ș
oară
activită
ț
i
profitabile,
pe
care
nu
le
înregistrează
în
evidentele
contabile
sau
le
înregistrează
ca
valori
derizorii;
desigur
aceste
opera
ț
iuni
se
desfă
ș
oară
contracost Cumpărând vigilenta
ș
i probitatea func
ț
ionarilor.
Criminalitatea
gulerelor
albe
nu
poate
fi
tratată
fără
a
face
referire
la
reciclarea
banilor
proveni
ț
i
din
surse
ilicite.
Ș
i,
printre
sursele
de
provenien
ț
ă
ale
banilor
murdari
au
fost
identificate: evaziune fiscală, traficul de armament, traficul de droguri.
În
prezent,
România
are
adoptat-o
legisla
ț
ia
în
materia
reciclării
banilor
legea
numărul
656
din
7
decembrie
2002
pentru
prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea
spălării
banilor.
Un
alt
aspect
pozitiv
este
reglementarea
Prin
legea
nr.2/1998
privind
prelevarea
ș
i
transportul
de
ț
esuturi
ș
i
organe.
Adoptarea
legii
privind
statutul
func
ț
ionarului
public
precum
ș
i
a
Legii
numărul
115
/
1996
(care
instituie
obliga
ț
ia
declarării
avere
pentru
demnitari
magistra
ț
ii
func
ț
ionari
publici
unele
persoane
cu
func
ț
ii
de
conducere
din
regiunile
autonome,
F.
P.
S.
si
B.N.R.)
reprezintă
atât
în
cadrul
legal
propice
pentru
buna
desfă
ș
urare
a
activită
ț
ilor
de
serviciu,
dar
ș
i
un
obstacol în ceea ce prive
ș
te proliferarea actelor de corup
ț
ie
.
15
14
Ion Pitulescu, op.cit., pag.223-22
4
15
Ghidul procurorului criminalist, vol.II, Helicon, Timisioara, 1994, pag.10
12
Pentru
a
fi
eficientă
lupta
împotriva
corup
ț
iei,
fenomen
Vasi
generalizat
aproape
toate
sectoarele
vie
ț
ii
socia le,
trebuie
dusă
pe
toate
liniile,
acolo
unde
există
sau
unde
amenin
ț
ă
pericolul
coruptiei.
Având
în
vedere
profesionalizarea
mediilor
terminare
în
raport
cu
domeniile
de
ac
ț
iune
ș
i
modurile
de
operare
organele
judic iare
care
afectează
Cercetările
trebuie să adopte modalită
ț
i tactic o penale specifice care să asigure o ripostă fermă.
Oprim
în
regulă
tactică
reprezintă
instrumentare
acestui
gen
de
opera
ț
iuni
în
echipe
complexe
formate
din
procurorii
ș
i
poli
ț
i
ș
tii
specializa
ț
i
în
cadrul
organismelor
de
combatere
a corup
ț
iei
ș
i a criminalită
ț
ii organizate.
Activită
ț
ile
de
urmărire
penală
ale
echipei
trebuie
să
se
desfă
ș
oare
în
baza
unui
plan
de
anchete
minu
ț
ios
întocmit,
cum
prinzând
version
logice,
activită
ț
i
operative
ș
i
termene
de
executoare
precise.
Ini
ț
iativa
organizării
echipei
ș
i
conducerea
cercetărilor
trebuie
să-i
apar
ț
ină
procurorului
care,
în
temeiul
legii,
are
obliga
ț
ia
de
a
efectua
urmărirea
penală
cu
privire
la
clauzele
de
corup
ț
ie.
O
regulă
tactică
de
importan
ț
ă
deosebită
reprezintă
utilizarea
de
mijloace
de
urmărire
operative
secrete:
înregistrările
audio
ș
i
video,
supravegherea
ș
i
urmărirea activită
ț
ii lor suspec
ț
ilor, culegerea de informa
ț
ii mod conspirat, etc…
Spre
deosebire
de
alte
legisla
ț
ii
ce
americană
spre
exemplu
care
acordă
prerogative
larg
investigarea
ș
i
anchetarea
infrac
ț
iunilor
de
corup
ț
ie,
evaziune
fiscală,
cele
comise
de
grupurile
de
tip
mafiot
ș
i
reglementează
activitatea
agentul
infiltrat
în
structurile
criminale
protejând îi persoana, legisla
ț
ia românească nu cuprinde asemenea reglementări.
Da
acordat
la
judiciare
abilitate
să
utilizeze
asemenea
mijloace
ar
putea
abuza
trebuie
înlăturată
în
condi
ț
iile
în
care
criminalitatea
atins
cote
alarmante.
Nu
putem
decât
să
mizăm
pe buna credin
ț
ă a celo r afla
ț
i în prima linie a luptei cu lumina ta de organizată
ș
i corup
ț
ia
În
condi
ț
iile
consolidării
ș
i
pătrundere
structurilo r
criminale
în
aproape
toate
domeniile
vie
ț
ii
econo mice
ș
i
sociale,
consolidarea
unei
economii
sub
Terrana,
care
aduce
prejudicii
de
miliarde
de
lei
societă
ț
ii
române
ș
ti,
lupta
cu
mediile
criminale
trebuie
adoptată
pentru ASE dovedi eficientă.
Un
rol
important
în
descoperirea
ș
i
prevenirea
fenomenul
infrac
ț
ional
criminal,
revine
Brigăzii de Combatere a Crimei Oorganizate
ș
i Corup
ț
iei
.
16
Problema
fundamentală
pentru
orice
stat
de
drept,
preocuparea
pentru
prevenirea
ș
i
combaterea
criminalită
ț
ii
este
o
chestiune
importantă
ș
i
pentru
organismele
interna
ț
ionale,
interesate în elaborarea strategiei lor destinate acestui fenomen infrac
ț
ional.
16
Conferin
ț
a despre corup
ț
ie, pag.69
13
Dupa
cum
arata
James
Woolsney,
fost
director
C.I.A.,
amenintarile
crimei
organizate
transced
precouparile
nationale,
traditionale
in
dom4eniul
aplicarii
legii.Ele
afecteaza
interesele
nationale
de
securitate.Unele
guverne
ajung
sa-si
vanda
autoitatea
asediata
pe
plan
intern, iar interesele politice externe sunt periclitate in strainatate.
Criminalitatea
depasind
frontierele
nationale
ale
diferitelor
state,
sistemul
justitiei
poate
deveni
inoperant
in
fata
complexitatii
si
flexibilitatii
operatiunilor
specifice
criminalitatii
organizate.In
acest
scop,
reuniunile
internationale
in
domeniu
au
pus
bazele
unei
strategii
l4egislative,
care
sa
faciliteze
sanctionarea
adecvata
a
faptelor
ilicite
care
fac
obiectul
criminalitatii
organizate.Se
incearca
astfel,
intarirea
si
extinderea
relatiilor
de
cooperare
internationala,
numai
in
acest
mod
fiind
posibila
o
riposta
ferma,
eficienta,
in
toate
tarile
afectate.
Asadar,
aparitia
unor
noi
forme
de
activitati
antisociale
(
furtul
din
calculator,
spalarea
banilor) in contextul fenomenului infractional deja existent, impune o riposta pe masura.
Transnationalizarea
criminalitatii
corelata
cu
utilizarea
unor
mijloace
tehnice
din
ce
17
in
ce
mai
sofisticate
de
natura
sa
ingreuneze
activitatea
de
constatare,
urmarire
si
combatere
a
acestui fenomen.
Este
necesara
elaborarea
unui
program
pentru
combaterea
criminalitatii
organizate
bazat
pe
constitutia
tarii,
precum
si
pe
un
cadru
legislativ
coerent,
acest
program
ar
trebui
sa
garanteze integritatea si sa asigure delimitarea clara a structurilor militare implicate.
In
vederea
asigurarii
desfasurarii
unei
activitati
efieciente,
organele
judiciare
trebuie
sa
beneficieze
de
mijloace
si
procedee
specifice
de
actiune,
precum
si
de
garantii
priind
activitatea
pe
care
o
desfasoara.O
legislatie
bine
inchegata,
lipsita
de
posibilitati
de
cludare
va
reprezenta o bariera in calea proliferarii criminalitatii.
17
Conferin
ț
a despre corup
ț
ie, pag.83-84
14
CAPITOLUL II
INFRACTIUNI CE CONSTITUIE FAPTE DE CORUPTIE
Sectiunea I
Privire istorica asupra infractiunilor de coruptie
„Puterea absolută corupe absolut.” Montesquieu
Istoria
societatii
omenesti
evidentiaza
ca
infractionalitatea
si
coruptia
,
sub
toate
formele
de
manifestare,
au
existat
din
cele
mai
vechi
timpuri,
ele
continuand
sa
existe
si
astazi.
Acesta
reprezinta
motivul
care
i-a
facut
pe
unii
autori
sa
considere
coruptia
un
fenomen permanent si inevitabil, inerent comunitatii omenesti.
Existenta
coruptiei
a
atras
si
luarea
unor
masuri
de
reprimare;
marturie
stau
in
acest
sens diferite legi mozaice, indiene care-i priveau in special pe judecatorii corupti.
Astfel
legile
indiene
pedepseau
pe
judecatorul
venal
cu
confiscarea
bunurilor,
cele
mozaice
cu
biciuirea;
in
Grecia
antica
coruptia
luase
o
asemenea
amploare
incat
Platon
propunea
pedeapsa
cu
moartea
pentru
functionarii
care
primeau
daruri
pentru
a-si
face
datoria;
Herodot
arata
ca
regele
persan
Cambise
a
poruncit
uciderea
unui
judecator
corupt,
iar
cu
pielea
acestuia
si-a
tapitat
scaunul;
un
alt
rege
persan,
Darius,
obisnuia
sa
ii
condamne
la
moarte
pe
judecatorii venali.
In
conceptia
romana,
in
virtutea
principiilor
gratuitatii
prestatiilor,
nu
era
permisa
acceptarea
de
compensatii
pentru
indeplinirea
celor
mai
importante
indatoriri
civice.
Pot
fi
amintite
:
Legea
celor
XII
Table
(permitea
reprimarea
coruptiei
unui
judecator
sau
arbitru
cu
ocazia
indeplinirii
unui
act
al
functiei
lor),
Lex
Cincia
de
donibus
et
muneribus
(interzicea
avocatilor
primirea
vreunui
folos
legitim
de
pe
urma
talentului
lor
reglementand
si
o
actiune
in restituire), Lex Iulia, Lex Acilia, etc…
Este
de
mentionat
ca
dreptul
roman
nu
facea
diferenta
intre
mita
activa
si
mita
pasiva,
trafic de influenta si primirea de foloase necuvenite, considerandu-le o singura infractiune.
15
De
altfel,
aceste
principii
ale
dreptului
roman
se
vor
regasi
si
in
dreptul
penal
francez
(vechi)
care,
la
randul
sau,
va
servi
drept
model
pentru
majoritatea
codurilor
europene
(
indclusiv pentru codul nostru penal).
In
ce
priveste
dreptul
penal
roman,
coruptia
apare
incriminata
destul
de
tarziu,
in
timpul domniilor fanariote.
Astfel
in
dreptul
românesc,
acest
concept
de
corupție
apare
incriminat
destul
de
târziu,
tocmai
în
timpul
domniilor
fanariote,
dar
și
atunci
într-o
formă
nedesavarsită,
deoarece
dregătorii
țărilor
române,
care
erau
totodată
și
judecători,
obtineau
adesea
diferite
avantaje,daruri,
atât
de
la
subalterni
cu
ocazia
numirii
în
funcții,
cât
și
de
la
cei
care
apelau
la
ei
pentru
judecată
sau
pentru
a
obține
o
dregătorie,
ori
scutire
de
dări
sau
alta
favoare
domneasca
.
18
Explica
ț
ia
o
constituie
frecventa
cazurilor
de
corup
ț
ie
în
perioada
amintita,
fanariotii
aducand
in
Tarile
Romane
moravurile
practicate
in
Fanar,
venalitatea
constituind
‘’grava
boala a administratiei turcesti ‘’ in acea epoca.
In
anul
1780
apare
Pravilniceasca
Condica
a
domnitorului
Alexandru
Ispilanti
care,
în
art.7
interzicea
luarea
de
mita
de
către
judecătorii
sub
pedeapsa
grea
(
fără
a
o
determina,
sistemul
pedepselor
arbitrare
fiind
încă
în
vigoare);
de
asemenea,
darea
de
mita
era
prevazuta
sub
sanc
ț
iunea
pierde rii
judeca
ț
ii.
Sanc
ț
iunea
amintita
era
prevazuta
ș
i
pentru
traficul
de
influenta.
In
prima
jumătate
a
secolului
XIX
pot
fi
amintite
Condica
criminalicească
ș
i
procedura
ei
(Moldova),
Condica
de
drept
penal
ș
i
procedura
penala
(Muntenia),
ambele
reglementând corup
ț
ia func
ț
ionarilor public.
Codul
penal
roman
de
la
1865,
de
ș
i
având
drept
model
codul
penal
francez
de
la
1810,
a
incriminat
mituirea
pasiva
ș
i
traficul
de
influenta
în
articole
separate
(
fapt
considerat
a
fi
o
inova
ț
ie a legiuitorului de atunci).
In
1936
este
adoptat
un
nou
cod
penal
care
pune
capăt
controverselor
existente
în
practica
judiciara
ș
i
literatura
de
specialitate
din
perioada
respectiva
incriminând
darea
de
mita; în 1968, după instaurarea regimului comunist, este adoptat un nou cod penal.
Schimbările
ce
au
avut
loc
pe
plan
economic
ș
i
social,
mai
ales
în
special
cele
ulterioare
anului
1989,
au
stârnit
o
cre
ș
tere
a
practicilor
corupte.
Imensul
transfer
de
18
Grigore Ioan Prodan, Sebastian Sârbu, Corup
ț
ia – flagelul societă
ț
ii moderne, Editura Victor,
Bucure
ș
ti, 2005
16
proprietate
din
patrimoniul
statului
către
persoane
private
a
coincis
cu
o
exacerbare
a
corup
ț
iei.
Mai
mult,
corup
ț
ia
nu
s-a
dezvoltat
ca
un
fenomen
de
sine
stătător,
ci
a
fost
corelată
cu alte infrac
ț
iuni, prec um: crima organizată, infrac
ț
iuni economice
ș
i abuzul de putere.
19
La
nivelul
percep
ț
iei
publice,
corup
ț
ia
persista
în
a
fi
recunoscuta
ca
un
obstacol
în
desfă
ș
urarea
serviciilo r
publice
de
calitate
la
nivel
central
cat
ș
i
local,
ca
un
proces
ce
surpa
administrarea
eficientă
a
fondurilor
publice
ș
i
obstruc
ț
ionează
producerea
justi
ț
iei,
aducând
astfel
un
prejudiciu
totodată
pentru
mediul
de
afaceri.
Indicatorii
interni
ș
i
externi
specializa
ț
i
în
evaluarea
percep
ț
iei
ș
i
a
impactului
corup
ț
iei
pozi
ț
ionează
România
sub
media
tarilor
membre ale Uniunii Europene
.
20
Produs
al
vietii
sociale,
mărturie
a
evolu
ț
iei
acesteia,
dreptul
este
elementul
care
constituie,
conserva
ș
i
restabile
ș
te
prin
organele
de
stat
legal
alcătuite,
ordinea
în
cadrul
comunită
ț
ii.
Orice
societate
î
ș
i
întemeiază
existenta
pe
regleme ntările
normative
ce
ii
stabilesc
cadrul
ș
i evolu
ț
ia.
Corup
ț
ia
mai
poate
fi
definită
ca
fiind
folosirea
abuzivă
a
puterii
încredin
ț
ate,
fie
în
sectorul public, fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.
21
Sectiunea a II a
Infractiunile de coruptie
Pentru
ca
o
faptă
să
constituie
infracțiune
de
corupție
și,
prin
urmare,
să
fie
supusă
sancțiunilor penale, trebuie să întrunească elementele constitutive prevăzute de legea penală.
Infracțiunile
de
corupție
sunt
prevăzute
în
Titlul
V
–
Infracțiuni
de
corupție
și
de
serviciu,
Capitolul
II
–
Infracțiuni
de
serviciu,
art.
289-294
din
Codul
penal
,
după
cum
22
urmează:
19
Raportul de evaluare din septembrie 2013 privind implicarea organiza
ț
iilor societă
ț
ii civile în
dezvoltarea, implementarea
ș
i evaluarea politicilor anticorup
ț
ie în România, 1.1. Nivelul
ș
i natura
corup
ț
iei în România.
20
Hotărârea nr. 215 din 20 martie 2012 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada
2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de evaluare, precum și a Planului
național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2012-2015, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 202 din 27 martie 2012
21
Transparency International România, Ghid anticorupție în justiție pentru cetățeni și oameni de afaceri, 2006,
pg. 4.
22
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu
modificările
ș
i completările ulterioare.
17
1.Luarea de mita
Luarea
de
mită
este
infrac
ț
iunea
prevazuta
ș
i
pedepsita
de
art.
289
alin.(1)
Noul
Cod
Penal
ș
i
consta
în
’’fapta
func
ț
ionarului
public
care,
direct
ori
indirect,
pentru
sine
sau
pentru
altul,
pretinde
ori
prime
ș
te
bani
sau
alte
foloase
care
nu
i
se
cuvin
ori
acceptă
promisiunea
unor
astfel
de
foloase,
în
legătură
cu
îndeplinirea,
neîndeplinirea,
urgentarea
ori
întârzierea
îndeplinirii
unui
act
ce
intră
în
îndatoririle
sale
de
serviciu
sau
în
legătură
cu
îndeplinirea
unui
act contrar acestor îndatoriri’’
23
Corup
ț
ia,
ca
fenomen,
a
fost
prezentata
în
toate
domeniile
vietii
sociale
ș
i
politice
din
cele
mai
vechi
timpuri,
dar
în
prezent
se
constata
o
frecventa
deosebit
de
ridicata
a
faptelor
de
luare de mita, ceea ce constituie un fapt negativ.
Prevederea
din
Noul
Cod
Penal
a
cerin
ț
ei
ca
fapta
de
luare
de
mită
să
fie
comisă
în
legătură
cu
îndeplinirea,
neîndeplinirea,
urgentarea
ori
întârzierea
îndeplinirii
unui
act
ce
intră
în
îndatoririle
sale
de
serviciu
sau
în
legătură
cu
îndeplinirea
unui
act
contrar
acestor
îndatoriri,
iar
nu
în
scopurile
men
ț
ionate
mai
sus,
au
fost
incriminate
în
cuprinsul
luării
de
mită
faptele
care,
potrivit
vechiului
Cod
penal,
constituiau
infrac
ț
iunea
de
luarea
sau
infrac
ț
iunea de primire de foloase necuvenite
Astfel,
nu
se
poate
vorbi
de
o
dezincriminare
operată
prin
Noul
Cod
Penal
a
infrac
ț
iunii
de
primire
de
foloase
necuvenite,
faptele
ce
erau
incriminate
de
art.
256/C.
Pen.
regăsindu-se
în
con
ț
inutul
constitutiv
al
infrac
ț
iunii
de
luare
de
mită
prevăzută
de
art
289/Noul Cod Penal.
23
In noua reglementare Noului Cod Penal , infractiunea de luare de mita prevede: (1) Fapta func
ț
ionarului public
care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori prime
ș
te bani sau alte foloase care nu i se cuvin
ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori
întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act
contrar acestor îndatoriri, se pedepse
ș
te cu închisoare de la 3 la 10 ani
ș
i interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o func
ț
ie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvâr
ș
it fapta.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvâr
ș
ita de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie
infrac
ț
iune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la
îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se
dispune confiscarea prin echivalent.
Noul Cod Penal actualizat prin:
Legea 187/2012 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal din 24 octombrie 2012,
Monitorul Oficial 757/2012;
18
Referitor
la
func
ț
ionarii
publici
asimila
ț
i,
prevăzu
ț
i
de
art.
175
alin.(2)
noul
cod
penal
face
precizarea
că
luarea
de
mită
săvâr
ș
ită
de
persoana
care
exercită
un
serviciu
de
interes
public
pentru
care
a
fost
investită
de
autorită
ț
ile
publice
sau
care
este
supusă
controlului
ori
supravegherii
acestora
cu
privire
la
îndeplinirea
respectivului
serviciu
public,
constituie
infrac
ț
iune
numai
când
este
comisă
în
legătură
cu
neîndeplinirea,
întârzierea
îndeplinirii
unui
act
privitor
la
îndatoririle
sale
legale
sau
în
legătură
cu
efectuarea
unui
act
contrar
acestor
îndatoriri ( art 289 alin (2)/NCP).
Constituie
variantă
agravată
a
infrac
ț
iunii
de
luare
de
mită
săvâr
ș
irea
faptei
de
o
persoană
care
exercită
o
func
ț
ie
de
demnitate
publică;
care
este
judecător
sau
procuror,
organ
de
cercetare
penală
sau
are
atribu
ț
ii
de
constatare
ori
de
sanc
ț
ionare
a
contraven
ț
iilor,
sau
de
persoanele
care,
pe
baza
unui
acord
de
arbitraj,
sunt
chemate
să
pronun
ț
e
o
hotărâre
cu
privire
la
un
litigiu
ce
le
este
dat
spre
solu
ț
ionare
de
către
păr
ț
ile
la
acest
acord,
indiferent
dacă
procedura
arbitrală
se
desfă
ș
oară
în
baza
legii
române
ori
în
baza
unei
alte
legi
(
art7/Legea
78/2000)
24
Potrivit
Noului
Cod
Penal
,
nu
va
mai
constitui
variantă
agravată
a
infrac
ț
iunii,
luarea
de
mită
comisă
de
un
func
ț
ionar
public
sau
func
ț
ionar
cu
atribu
ț
ii
de
control
ori
de
persoana
care,
potrivit
legii,
are
atribu
ț
ii
de
constatare
sau
de
sanc
ț
ionare
a
contraven
ț
iilor
ori
de
constatare,
urmărire
sau
judecare
a
infrac
ț
iunilor
în
exercitarea
atribu
ț
iilor
sale
prevăzute
de
lege sau rezultate din fi
ș
a postului
Conform
art.
308/NCP
raportat
la
la
art.
289/NCP,
constituie
variantă
atenuată
a
infrac
ț
iunii
de
luare
de
mită,
săvâr
ș
irea
faptei
de
către
persoan ele
care
exercită,
permanent
ori
temporar,
cu
sau
fără
o
remunera
ț
ie,
o
însărcinare
de
orice
natură
în
serviciul
unei
persoane
fizice dintre cele prevăzute la art.175 alin.(2)/NCP ori în cadrul oricărei persoane juridice.
Obiectul
juridic
special
–
luarea
de
mita
are
ca
obiect
juridic
special
rela
ț
iile
sociale
referitoare
la
buna
desfă
ș
urare
a
activită
ț
ii
de
serviciu,
care
presupune
îndeplinirea
cu
probitate de func
ț
ionar ii publici, precum
ș
i de ceilal
ț
i func
ț
ionari a îndatoririlor de serviciu.
Obiectul
material
–
ca
ș
i
celalalte
infrac
ț
iuni
de
servic iu
sau
în
legătura
cu
serviciul
,
luarea
de
mita
este
lipsita
de
regula
de
un
obiect
material.Totu
ș
i,
dacă
ac
ț
iunea
făptuitorului
prive
ș
te
un
anumit
bun,
infrac
ț
iunea
are
ș
i
un
asemenea
obiect,
constând
în
bunul
respectiv.Potrivit
unei
opinii,
care
actualmente
este
dominantă,
infrac
ț
iunea
de
luare
de
mită
ș
i
24
Articolul 7 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea
ș
i sanc
ț
ionarea faptelor de corup
ț
ie a fost
modificat prin Legea nr. 187/2012, art. 79.
19
infrac
ț
iunile
de
corup
ț
ie,
în
general,
nu
au
obiect
material
.
Din
acest
punct
de
vedere,
se
25
apreciază
că
banii
sau
bunurile
primite
de
func
ț
ionar
desemnează
bunuri
dobândite
prin
săvâr
ș
irea faptei,
ș
i nu prin obiectul ei material.
Ca
ș
i
subiec
ț
i
ai
infrac
ț
iunii
de
luare
de
mită
distingem
subiectul
activ
ș
i
subiectul
pasiv, exemplifica
ț
i astfel:
●
Subiectul
activ:
autor
al
infrac
ț
iunii
în
forma
de
bază
poate
fi
func
ț
ionarul
public
astfel
cum este definit de art. 175 alin.(1)/NCP
●
Subiectul
pasiv
al
infrac
ț
iunii
de
luare
de
mită
este
autoritatea
publică,
institu
ț
ia
sau
persoana
juridică
de
interes
public
ori
privată
în
cadrul
căreia
făptuitorul
se
află
în
exercitarea atribu
ț
iilor de serviciu.
Latura
obiectiva
–
elementul
material
al
infrac
ț
iunii
de
luare
de
mită
îl
constituie
pretinderea
sau
primirea
de
bani
sau
alte
foloase
necuvenite
de
către
func
ț
ionarul
public
ori
acceptarea
promisiunii
pentru
beneficierea
de
foloase
necuvenite.Acesta
poate
fi
săvâr
ș
it
alternativ
în
oricare
dintre
cele
patru
modalită
ț
i
normative,
printr-o
ac
ț
iune
(comisiune)
constând
în
pretinderea
ori
primirea
de
bani
sau
alte
foloase
ce
nu
i
se
cuvin,
ori
acceptarea
promisiunii
unor
astfel
de
foloase,
sau
printr-o
inac
ț
iune
(omisiune)
,
nerespingerea
unei
asemenea promisiuni.
26
Latura
subiectiva
–
infrac
ț
iunea
de
luare
de
mita
se
săvâr
ș
e
ș
te
numai
cu
ac
ț
iune
directa.In
momentul
săvâr
ș
irii
faptei,
făptuitorul
î
ș
i
da
seama
ca
banii
sau
foloasele
pe
care
le
prime
ș
te
sau
le
pretin de
nu
i
se
cuvin.Cerin
ț
a
săvâr
ș
irii
faptei
cu
inten
ț
ie
directa
rezulta
din
scopul
special
pe
care
îl
urmăre
ș
te
func
ț
ionarul:
îndeplinirea
sau
neîndeplinirea,
îndeplinirea
cu
întârziere
a
unui
act
privitor
la
atribu
ț
iile
de
serviciu
sau
efectuarea
unui
act
contrar
acestor
îndatoriri.
Actul
de
voin
ț
a
sub
imboldul
căruia
este
comisa
fapta
este
precedat
doar
–
în
situa
ț
ia
luării
de
mita
ca
ș
i
al
oricărei
infrac
ț
iuni
–
de
un
act
de
con
ș
tiin
ț
a,
de
o
atitudine
a
25
S. Kahane, Luarea de mită, în „Explicații teoretice ale Codului penal român”, vol.IV, de V. Dongoroz ș.a.,
Editura Academiei Române, Bucure
ș
ti, 1972, p. 130; în acela
ș
i sens, A. Grigorovici, Infrac
ț
iuni de serviciu sau
în legătură cu serviciul, Editura
Ș
tiin
ț
ifica
ș
i Enciclopedică, Bucure
ș
ti, 1976, p.89; V. Dobrinoiu, Corup
ț
ia în
dreptul penal român, Editura Atlas Lex, Bucure
ș
ti, 1995, pp.69-71; H. Diaconescu, Infrac
ț
iunile de corup
ț
ie
ș
i
cele asimilate sau în legătură cu acestea, Editura All Beck, Bucure
ș
ti, 2004, p. 11; I. Pascu, V. Lazăr, Dreptul
penal. Partea specială, Editura Lumina Lex, Bucure
ș
ti, p.347 ș.a
26
Fapta prevazuta la al (1) , daca a fost savarsita de un functionar cu atributii de control, se pedepseste cu
inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
20
con
ș
tiin
ț
ei
fata
de
fapta
conceputa
ș
i
de
urmările
ei.
Altfel
spus,
con
ș
tiin
ț
a
crează
cauzalitatea
psihica, iar voin
ț
a decl an
ș
ează cauzalitatea fizica a faptei.
27
Sanc
ț
iunea prevăzută p entru comiterea infrac
ț
iunii
Conform
art.
289
alin.
(1)/Noul
Cod
Penal
sanc
ț
iunea
prevede
pentru
infrac
ț
iunea
de
luare
de
mită
închisoare
de
la
3
la
10
ani
precum
ș
i
interzicerea
exercitării
dreptului
de
a
ocupa
o
func
ț
ie
public ă
ori
de
a
exercita
profesia
sau
activitatea
în
executarea
căreia
a
săvâr
ș
it
fapta.
Pentru
varianta
agravată
prevăzută
de
art.
7/Legea
nr.
78/2000
este
men
ț
ionata
pedeapsa
închisorii
de
la
4
la
13
ani
ș
i
4
luni
ș
i
interzicerea
exercitării
dreptului
de
a
ocupa
o
func
ț
ie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvâr
ș
it fapta.
Pentru
varianta
atenuată
prevăzută
de
art
308/Noul
Cod
Penal
raportat
la
art.
298/Noul
Cod
Penal
este
stabilita
pedeapsa
închisorii
de
la
2
la
6
ani
ș
i
8
luni
ș
i
interzicerea
exercitării
dreptului
de
a
ocupa
o
func
ț
ie
publică
ori
de
a
exercita
profesia
sau
activitatea
în
executarea
căreia a săvâr
ș
it fapta.
Exemplu situa
ț
ie luare de mita:
La
06.05.2013,
la
DGA
s-a
înregistrat
reclama
ț
ia
unui
cetă
ț
ean
italian,
administrator
al
unei
societă
ț
i
comercia le
din
municipiul
Bucure
ș
ti,
cu
privire
la
faptul
că
D.C.
și
D.E.,
ofițeri
de
poliție
cu
gradul
de
comisar-șef
în
cadrul
Direcției
Generale
de
Poliție
a
Municipiului
București
–
domeniul
de
activitate
„investigarea
fraudelor”,
au
pretins
o
sumă
de
bani,
neindividualizată
la
momentul
sesizării,
pentru
a
nu
întocmi
dosar
penal
pe
numele
denunțătorului cu privire la săvârșirea unei infracțiuni economice.
La
13.05.2013,
un
procuror
din
cadrul
DNA
și
ofițeri
de
poliție
judiciară
din
cadrul
DGA
i-au
surprins
în
flagrant
pe
cei
doi
ofițeri
de
poliție
care
au
pretins
și
primit
cu
titlu
de
mită de la denunțător suma de 3000 euro în scopul mai sus-menționat.
La
27.05.2013,
procurorul
a
întocmit
rechizitoriul
prin
care
a
dispus
trimiterea
în
judecată
a
celor
doi
ofițeri
de
poliție
(F.C.
în
stare
de
arest
preventiv)
sub
aspectul
săvârșirii
infracțiunii de luare de mită.
27
I.Oancea in lucrarea colectiva Explicatii teoretice ale Codului penal roman , Ed. Academiei, Bucuresti, 1972
vol. I pg. 115
21
La
07.01.2014,
Înalta
Curte
de
Casație
și
Justiție
a
pronunțat
Decizia
penală
nr.
320,
prin
care
a
dispus
condamnarea
definitivă
a
celor
doi
ofițeri
de
poliție
la
pedeapsa
cu
închisoare de 3 ani cu executare.
2.Darea de mită
Infrac
ț
iunea
de
dare
de
mita
este
prevazuta
în
art.
290
alin.
(1)/Noul
Cod
Penal
ș
i
consta
în
fapta
unei
persoane
fizice
sau
juridice
de
a
promite,
de
a
oferi
sau
de
a
da,
direct
sau
indirect,
bani
ori
alte
foloase
unui
func
ț
ionar
public
în
legătură
cu
îndeplinirea,
neîndeplinirea,
urgentarea
ori
întârzierea
îndeplinirii
unui
act
ce
intră
în
îndatoririle
sale
de
serviciu
sau
în
legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
28
In
cadrul
obiectelor
infrac
ț
iunii
de
dare
de
mită
distingem
obiectul
juridic
special
ș
i
obiectul
material, exemplificate astfel:
●
obiectul
juridic
special
este
reprezentat
de
rela
ț
iile
sociale
referitoare
la
buna
desfă
ș
urare a rela
ț
iilor de serviciu;
●
obiectul
material
al
infrac
ț
iunii
de
dare
de
mită
în
principiu
nu
există,
dar
banii,
bunurile
sau
alte
valori
necuvenite
promise
sau
oferite
sunt
supuse
confiscării,
dar
nu reprezintă obiect material al infrac
ț
iunii.
Spre
deosebire
de
luarea
de
mita
care
nu
poate
fi
savarsita
decat
de
un
functionar,
darea
de
mita
poate
fi
savarsita
de
orice
persoana
care
indeplineste
conditiile
generale
de
varsta
si
responsabilitatile
cerute
de
lege.
Mituitorul
va
fi
intotdeauna
autorul
infractiunii
de
dare
de
mita,
neputand
fi
considerat
instigator
sau
complice
la
infractiunea
de
luare
de
mita
(calitatea
de
autor,
fie
al
infractiunii
de
luare
de
mita,
fie
al
celui
de
dare
de
mita
exclude
pentru
persoana
respectiva
posibilitatea
de
a
fi
socotita
in
acelasi
timp
si
participant,
sub
orice
forma,
la cealalta infractiune).
29
28
In noua reglementare infractiunea de dare de mită este incriminata in art 290: (1) Promisiunea, oferirea sau
darea de bani ori alte foloase, în condițiile arătate în art. 289, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracțiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice
mijloace de către cel care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu
privire la aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul
prevăzut în alin. (2) sau date după denunțul prevăzut în alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc,
se dispune confiscarea prin echivalent.
29
Octavian Loghin, Tudorel Toader, Dreptul penal roman, partea speciala, pag.361 si urm.
22
Infracțiunea
de
dare
de
mită,
prevăzută
în
art.
290
Noul
Cod
Penal,
are
corespondent
în incriminarea cu aceeași denumire marginală prevăzută la art. 255 Cod Penal 1969.
La
o
primă
analiza,
se
poate
susține
că
norma
de
incriminare
din
noua
reglementare
este
aproape
identică
cu
cea
din
reglementarea
anterioară,
diferența
majoră
fiind
remarcată
în
privința regimului sancționator, care în cadrul noii legi a fost înăsprit.
Insa,
având
în
vedere
acordul
corelativ
ce
există
între
darea
de
mită
și
luarea
de
mită,
schimbarile
aduse
conținutului
normativ
al
infracțiunii
de
luare
de
mită
se
oglindesc
și
asupra
infracțiunii
analizate.
în
acest
sens,
astfel
se
semnaleaza
că
în
norma
de
incriminare
se
face
trimitere
la
condițiile
arătate
în
art.
289,
ceea
ce
înseamnă
că
promisiunea,
oferirea
sau
darea
de
bani
ori
alte
foloase
trebuie
adresată,
direct
sau
indirect,
unui
funcționar
public
în
legătură
cu
îndeplinirea,
neîndeplinirea,
urgentarea
ori
întârzierea
îndeplinirii
unui
act
ce
intră
în
îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
La
fel
ca
și
în
cazul
infracțiunii
de
luare
de
mită,
și
la
darea
de
mită
acțiunea
constând
în
promisiunea,
oferirea
sau
darea
de
bani
ori
alte
foloase
nu
mai
este
condiționată
de
existența
scopului
determinat,
ci
se
realizează
în
legătură
cu
îndeplinirea,
neîndeplinirea,
urgentarea
ori
întârzierea
îndeplinirii
unui
act
ce
intră
în
îndatoririle
de
serviciu
ale
funcționarului public corupt sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
Repercursiunea
acestei
modificări
constă
într-o
largire
a
ariei
de
incriminare,
în
sensul
că,
potrivit
noii
reglementări,
poate
desemna
infracțiunea
de
dare
de
mită
și
promisiunea,
oferirea
sau
darea
de
bani
ori
alte
foloase
unui
funcționar
public
după
ce
acesta
a
infaptuit
actul
în
care
este
concretizată
prestația
sa,
ca
o
mulțumire,
recunoștință
pentru
activitatea
desfășurată.
De
asemenea,
promisiunea,
oferirea
sau
darea
de
bani
ori
alte
foloase
constituie
infracțiunea
de
dare
de
mită
indiferent
de
cine
anume
este
beneficiarul
mitei
(funcționarul
public corupt sau o altă persoană).
Potrivit
dispozițiilor
art.
308
NCP,
infracțiunea
de
dare
de
mită
există
nu
numai
atunci
când
promisiunea,
oferirea
sau
darea
de
bani
ori
alte
foloase
se
face
către
un
funcționar
public,
ci
și
atunci
când
fapta
are
loc
față
de
o
persoană
ce
exercită,
permanent
ori
temporar,
cu
sau
fără
o
remunerație,
o
însărcinare
de
orice
natură
în
serviciul
unei
persoane
fizice
dintre
cele prevăzute la art. 175 alin. (2) NCP ori în cadrul oricărei persoane juridice.
Cu
excepția
modificărilor
redate,
toate
celelalte
dispoziții
din
norma
de
incriminare
veche
continuă
să
rămână
valabile,
astfel
că
dezvoltările
teoretice
și
practica
judiciară
în
23
materie,
în
măsura
în
care
nu
privesc
aspectele
modificate,
rămân
de
actualitate
și
sub
noul
Cod penal.
In
noua
reglementare
au
fost
păstrate
atât
cauza
care
exclude
existența
infracțiunii
art.
290
alin.(2)NCP,
ce
constituie
o
cauză
specială
de
neimputabilitate,
cât
și
cauza
de
nepedepsire art. 290 alin. (3) NCP.
In
privința
dispoziției
referitoare
la
restituirea
către
mituitor
a
banilor,
valorilor
sau
a
oricăror
altor
bunuri
date
funcționarului
mituit,
se
remarcă
o
deosebire
față
de
reglementarea
anterioară,
în
sensul
că,
în
situația
denunțării
faptei
de
către
mituitor,
restituirea
va
opera
numai
asupra
banilor,
valorilor
sau
foloaselor
ce
au
fost
remise
ulterior
denunțului.
Cu
alte
cuvinte,
dacă
mituitorul
denunță
fapta,
va
beneficia
de
cauza
de
nepedepsire,
fără
însă
ca
banii,
valorile
sau
orice
alte
bunuri
pe
care
le-a
dat
anterior
denunțului
să
îi
fie
restituite,
acestea urmând a face obiectul măsurii confiscării speciale.
Legea
veche
este
mai
favorabilă,
întrucât
prevede
un
regim
sancționator
mai
blând
față de cel din legea nouă.
Exemplu situa
ț
ie dare de mita:
La
26
martie
2008,
DGA
a
fost
sesizată
de
doi
poli
ț
i
ș
ti
de
la
Biroul
Ordine
Publică
din
cadrul
Poliției
Municipiului
Târgu-Jiu
cu
privire
la
faptul
că
un
poli
ț
ist
din
cadrul
Poliției
Municipiului
Timișoara
a
încercat
să
le
ofere
bani
în
schimbul
neîndeplinirii
atribuțiilor
de
serviciu.
În
fapt,
în
cursul
nopții
de
26/27
martie
2008,
în
timp
ce
efectuau
serviciul
de
patrulare
pe
raza
municipiului
Târgu-Jiu,
cei
doi
agenți
de
poliție
au
observat
un
autoturism
avariat,
căzut
într-un
șanț.
Din
primele
verificări,
s-a
stabilit
că
mașina
a
ajuns
în
șanț
ca
urmare
a
faptului
că
șoferul,
G.N.G.,
aflat
sub
influența
băuturilor
alcoolice,
a
pierdut
controlul
asupra
volanului
într-o
curbă.
Pentru
că
nu
aveau
competență
în
anchetarea
circumstanțelor
în
care
a
avut
loc
accidentul,
cei
doi
agenți
i-au
spus
șoferului
că
vor
solicita
prezența
la
fața
locului
a
unui
echipaj
al
Poliției
Rutiere.
În
acel
moment,
bărbatul
a
încercat
să
le
ofere
100
euro.
Oamenii
legii
l-au
refuzat,
dar
bărbatul
nu
a
renunțat
și
le-a
aruncat
bancnota
de
100
euro
în
mașină,
declinându-și
calitatea
de
polițist.
La
09
iunie
2010,
prin
Decizia
2260,
Înalta
Curte
de
Casație
și
Justiție
l-a
condamnat
definitiv
pe
numitul
G.N.G.
pentru
infracțiunea
de
dare
de
mită
la
o
pedeapsă
de
1
an
și
6
luni
închisoare
cu
suspendare.
La 03.11.2010, dată la care s-a comunicat Decizia, G.N.G. a fost destituit din Poliția Română.
24
3.Trafic de influenta
In
cadrul
articolului
291
aliniat
1
din
noul
Cod
Penal
este
explicata
notiunea
de
infractiune
de
trafic
de
influenta.
Aceast
concept,de
trafic
de
influenta,
consta
in
pretinderea,
primirea
,
fie
acceptarea
promisiunii
de
bani
ori
alte
foloase,
in
mod
direct
sau
in
mod
indirect,
pentru
sine
sau
altul,
comisa
de
catre
un
individ,
care
poseda
o
influenta
sau
lasa
sa
se
presupuna
ca
are
influenta
asupra
unui
functionar
public
si
care
isi
ia
angajamentul
ca
il
va
determina
pe
acesta
sa
indeplineasca,
sa
nu
indeplineasca,
sa
urgenteze
sau
din
contra
sa
intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca
un act contrar acestor îndatoriri.
30
Prin
compara
ț
ie
cu
reglementarea
anterioară,
cuprinsă
în
art.
257
Cod
penal
1968
,
se
31
observă
că
textul
de
lege
actual
este
mai
precis
configurat
,
iar
maximul
special
al
pedepsei
a
32
fost redus de la 10 la 7 ani (sub acest din urmă aspect, legea penală nouă este mai favorabilă).
Incriminarea
traficului
de
influen
ț
ă
asigură
buna
reputa
ț
ie
atât
a
entită
ț
ilor
statale,
cât
ș
i
a
func
ț
ionarilor
publici
prin
eliminarea
denigrării
intrinseci
ș
i
a
suspiciunii
de
coruptibilitate ce reies din astfel de comportamente antisociale
.
33
O
în
ț
elegere
adecvată
a
diferen
ț
elor
dintre
reglement ările
succesive
este
de
maximă
importan
ț
ă,
întrucât
lipsa
oricăreia
dintre
cerin
ț
ele
esen
ț
iale
ce
conferă
caracterul
tipic
al
infrac
ț
iunii
trebuie
să
determine
clasarea
cauzei,
în
faza
urmăririi
penale,
sau
achitarea,
în
faza
judecă
ț
ii,
astfel
cum
s-a
arătat
în
jurispruden
ț
a
dezvoltată
de
instan
ț
ele
na
ț
ionale
ulterior
intrării în vigoare a noului Cod penal.
30
In noua reglementare infractiunea de trafic de influenta este incriminata de art.291 :(1) Pretinderea, primirea
ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de
către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care
promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie
îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri,
se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se
dispune confiscarea prin echivalent.
31
Con
ț
inutul legal al infrac
ț
iunii potrivit legii vechi era următorul: „Primirea ori pretinderea de bani sau alte
foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârșită de către
o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar pentru a-l determina să
facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani”
32
M. Udroiu, V. Constantinescu, Noul Cod penal. Codul penal anterior. Prezentare comparativă, observa
ț
ii, ghid
de aplicare, legea penală mai favorabilă, Ed. Hamangiu, Bucure
ș
ti, 2014, p. 391.
33
V. Dongoroz, V. (coord.)
ș
.a., E
xplica
ț
ii teoretice ale Codului penal român. Partea Specială
, Vol. IV, ed. a
2-a, Ed. Academiei Române & All Beck, Bucure
ș
ti, 2003, p. 134.
25
Exemplu situatie trafic de infuenta
În
perioada
2006-iunie
2008,
pe
raza
județului
Argeș
și-a
desfășurat
activitatea
un
grup
infracțional
organizat
care
a
acționat
în
scopul
obținerii
unor
sume
de
bani
pretinse
și
primite
de
la
mai
multe
persoane,
pentru
a
le
facilita
acestora
obținerea
în
mod
fraudulos
a
permiselor
de
conducere
de
la
Serviciul
Public
Comunitar
Regim
Permise
de
Conducere
și
Înmatricularea
Vehiculelor
Argeș.
Membrii
acestui
grup
și-au
asumat
mai
multe
„îndatoriri”,
după
cum
urmează:
¾
racolarea
persoanelor
din
mai
multe
județe
interesate
să
obțină
permisul
de
conducere
prin
coruperea
unor
funcționari
publici;
¾
schimbarea
domiciliului
viitorilor
candidați;
¾
falsificarea
documentelor
necesare
schimbării
domiciliului;
¾
facilitarea
promovării,
în
mod
ilegal,
a
examenului
pentru
obținerea
permisului
de
conducere.
În
cauză
au
fost
condamnați
11
funcționari
publici
cu
statut
special
–
polițiști,
8
din
cadrul
Serviciului
Public
Comunitar
Regim
Permise
de
Conducere
și
Înmatricularea
Vehiculelor
Argeș,
2
din
cadrul
Inspectoratului
de
Poliție
Județean
Argeș
și
unul
din
cadrul
Serviciului
Public
Comunitar
Local
de
Evidență
a
Persoanelor
Câmpulung.
10
polițiști
au
primit
pedepse
cu
închisoare
cuprinse
între
2
și
6
ani,
iar
unul
o
pedeapsă
cu
închisoare
de
2
ani
cu
suspendarea
sub
supraveghere
a
executării
pedepsei
aplicate,
pe
durata
unui
termen
de
încercare
de
5
ani.
De
asemenea,
6
dintre
aceștia
au
fost
condamnați
și
pentru
săvârșirea
unor
infracțiuni de trafic de influență.
4.Cumpărarea de influență
Infractiunea
de
cumpărare
de
influență
este
prevazuta
de
art
292
Noul
Cod
Penal
si
consta
in
promisiunea,
oferirea
sau
darea
de
bani
ori
alte
foloase,
pentru
sine
sau
pentru
altul,
direct
ori
indirect,
unei
persoane
care
are
influență
sau
lasă
să
se
creadă
că
are
influență
asupra
unui
funcționar
public,
pentru
a-l
determina
pe
acesta
să
îndeplinească,
să
nu
îndeplinească,
să
urgenteze
ori
să
întârzie
îndeplinirea
unui
act
ce
intră
în
îndatoririle
sale
de
serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.
34
34
In noua reglementare infractiunea de cumparare de influenta este incriminata de art.292 :(1) Promisiunea,
oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are
influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să
îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de
serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și
interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul
de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta. (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie
persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunțul prevăzut în alin. (2). (4) Banii, valorile sau orice alte
26
Limitele
de
pedeapsă
prevăzute
de
lege
pentru
infrac
ț
iunea
de
cumpărare
de
influen
ț
ă
sunt
acelea
ș
i
cu
cele
prevăzute
în
cazul
infrac
ț
iunii
de
trafic
de
influen
ț
ă,
respectiv
închisoare
între 2
ș
i 7 ani.
Legea
prevede
o
cauză
specială
de
nepedepsire
în
cazul
infrac
ț
iunii
de
cumpărare
de
influen
ț
ă,
ș
i
anume
când
făptuitorul
denunță
fapta
mai
înainte
ca
organul
de
urmărire
penală
să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
De
asemenea,
dacă
au
fost
da
ț
i
bani,
valori
sau
orice
alte
bunuri
după
acest
denun
ț
,
se
restituie persoanei care le-a dat [art. 292 alin. (2)
ș
i (3) Cod penal].
În
acest
context,
arătăm
că
aptitudinea
probatorie
a
depozi
ț
iilor
denun
ț
ătorilor
nu
poate
face
abstrac
ț
ie
de
contextul
în
care
au
fost
făcute
denun
ț
urile
ș
i,
ulterior,
declara
ț
iile.
În
acest
sens,
apreciem
că
denun
ț
ătorul
nu
poate
avea
calitatea
de
martor
în
procesul
penal,
ceea
ce
rezultă,
în
opinia
noastră,
chiar
din
dispozi
ț
iile
art.
114
Cod
procedură
penală,
text
de
lege
care,
după
ce
stabile
ș
te,
în
principiu,
că
orice
persoană
care
are
cuno
ș
tin
ț
ă
despre
fapte
sau
împrejurări
de
fapt
care
constituie
probă
în
cauza
penală
poate
fi
audiată
în
calitate
de
martor,
precizează
că
„pot
fi
audiate
în
calitate
de
martor
ș
i
persoanele
care
au
întocmit
procese-verbale
în
temeiul
art.
61
ș
i
62”.
Aceste
procese-verbale
constituie
acte
de
sesizare
ale
organelor
de
urmărire
penală
–
potrivit
art.
61
alin.
(5)
ș
i
art.
62
alin.
(4)
Cod
procedură
penală –
ș
i nu mijloace de probă, cum prevede expres art. 198 alin. (2) din acela
ș
i cod.
Întrucât,
conform
normei
juridice
enun
ț
ate,
doar
autorul
acestui
mod
de
sesizare
a
organului
de
urmărire
penală
poate
fi
audiat
în
calitate
de
martor,
rezultă,
per
a
contrario
,
că
în
toate
celelalte
situa
ț
ii
–
deci
inclusiv
în
cazul
denun
ț
ului
–
autorii
acestor
moduri
de
sesizare nu pot fi martori
Ini
ț
iativa
comi terii
traficului
de
influen
ț
ă
poate
apar
ț
ine
atât
traficantului
de
influen
ț
ă,
cât
ș
i cumpărătorului d e influen
ț
ă
.
35
În
legătură
cu
momentul
consumării
infrac
ț
iunii
de
trafic
de
influen
ț
ă,
s-au
avansat
puncte
de
vedere
diferite
în
literatura
de
specialitate:
unii
doctrinari
au
exprimat
opinia
că
este
necesar
să
se
realizeze
un
acord
ilicit
între
cumpărătorul
de
influen
ț
ă
ș
i
traficantul
de
influen
ț
ă,
în
timp
ce
al
ț
ii,
care
formează
majoritatea,
au
considerat
infrac
ț
iunea
de
trafic
de
bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin
echivalent.
35
Al. Boroi, Drept penal. Partea specială, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucure
ș
ti 2008, p. 381
27
influen
ț
ă
ca
făcând
parte
din
categoria
a
ș
a-numitelor
„infrac
ț
iuni
cu
consumare
anticipată
,
în
36
sensul
că
simpla
pretindere
de
bani
sau
beneficii
ori
acceptarea
de
promisiuni
sunt
suficiente
pentru a se consuma infrac
ț
iunea
.
37
5.Infractiuni savarsite de membrii instantelor de arbitraj
Infractiuni
savarsite
de
membrii
instantelor
de
arbitraj
este
prevazuta
de
art
293
Noul
Cod
Penal,
dispozițiile
art.
289
și
art.
290
se
aplică
în
mod
corespunzător
și
persoanelor
care,
pe
baza
unui
acord
de
arbitraj,
sunt
chemate
să
pronunțe
o
hotărâre
cu
privire
la
un
litigiu
ce
le
este
dat
spre
soluționare
de
către
părțile
la
acest
acord,
indiferent
dacă
procedura
arbitrală
se desfășoară în baza legii române ori în baza unei alte legi.
6.Infractiuni savarsite de functionari straini
Fapte săvârșite de către funcționari străini sau în legătură cu aceștia sunt prevazute in
art 294 Noul Cod Penal – prevederile prezentului capitol se aplică în privința următoarelor
persoane, dacă, prin tratatele internaționale la care România este parte, nu se dispune altfel: a)
funcționarilor sau persoanelor care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă
ori altor persoane care exercită atribuții similare în cadrul unei organizații publice
internaționale la care România este parte; b) membrilor adunărilor parlamentare ale
organizațiilor internaționale la care România este parte; c) funcționarilor sau persoanelor care
își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită
atribuții similare, în cadrul Uniunii Europene; d) persoanelor care exercită funcții juridice în
cadrul instanțelor internaționale a căror competență este acceptată de România, precum și
funcționarilor de la grefele acestor instanțe; e) funcționarilor unui stat străin; f) membrilor
adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin; g) juraților din cadrul unor
instanțe străine.
36
Raportat la acest specific, tentativa în cazul infrac
ț
iunii de trafic de influen
ț
ă este asimilată de lege faptei
consumate, nefiind incriminată în mod distinct (M. Udroiu, op. cit., p. 360)
37
V. Dobrinoiu
ș
.a., Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea
ș
i sanc
ț
ionarea faptelor de corup
ț
ie, Ed.
Wolters Kluwer, Bucure
ș
ti, 2008, p. 148-149; Dobrinoiu (coord.), op. cit., 2016, p. 538
28
Capitolul 3.
CRITERII GENERALE DE INVESTIGARE CRIMINALA A
CORUPTIEI
Fara
a
exagera,
putem
afirma
ca,
departe
de
fi
eradicat,
fenomenul
coruptiei
si-a
facut
aparitia
o
data
cu
primele
forme
de
organizare
statala.
In
formularea
moderna
din
literatura
noastra
de
specialitate,
coruptia
este
definita
prin
acele
cazuri
in
care
functionarii
pretind,
primesc
diferite
avantaje
materiale
ori
le
accepta
tacit
sau
expres,
direct
sau
indirect,
ca
urmare a exercitarii unei influente.
Criterii generale de investigare criminalistica a coruptiei
Cadrul general
In
cercetarea
criminalistica
a
fenomenului
de
coruptie,
atat
la
scara
global-sociala
cat
si
raportat
la
cazurile
individuale,
se
au
in
vedere
mai
multe
criterii,
care
pot
da
o
imagine
a
dimensiunii
fenomenului,
in
ansamblu,
dar
si
solutii
pentru
depistarea,
cercetarea
si
incadrarea juridica a fiecarui caz in parte.
Problemele pe care trebuie sa le clarifice investigatia penala
Sesizarea
organului
judiciar,
a
Parchetului
National
Anticoruptie,
in
legatura
cu
savarsirea
infractiunilor
de
coruptie.
Infractiunile
de
coruptie,
infractiunile
asimilate
infractiunilor
de
coruptie,
precum
si
infractiunile
in
legatura
directa
cu
infractiunile
de
coruptie,
fac
parte
din
categoria
infractiunilor
de
serviciu
sau
in
legatura
cu
serviciul,
acestea
avand
o
metodologie
proprie de investigare.
Principalele probleme care fac obiectul probatiunii.
Organele
de
urmarire
penala
sesizate
despre
savarsirea
unei
infractiuni
de
coruptie
trebuie sa lamureasca urmatoarele probleme:
●
Calitatea
faptuitorului.
In
functie
de
tipul
de
infractiune
de
coruptie,
subiec
tul
activ
al
infractiunii
poate
fi:
o
persoana
care
exercita
o
functie
publica;
o
persoana
care
participa la luarea deciziilor sau le poate influenta, etc.
●
Activitatea
ilicita,
desfasurata
de
faptuitor,
de
alti
participanti,
modul
de
operare,
legaturi cu diverse institutii.
29
●
Scopul
activitatii
infractionale.
Organele
de
urmarire
penala
trebuie
sa
clari
fice
daca
faptuitorul a actionat cu intentie intr-un anumit scop
Masuri speciale de investigare a infractiunilor de coruptie.
Atunci
cand
exista
indicii
temeinice
cu
privire
la
savarsirea
unei
infractiuni
de
coruptie,
in
scopul
strangerii
de
probe
sau
pentru
identificarea
faptuitorului,
procurorii
Parchetului National Anticoruptie pot sa dispuna.
●
Punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora.
●
Punerea
sub
supraveghere
operativa
a
suspectilor
si/sau
interceptarea
comunicatiilor
acestora, in timp real.
Alte activitati care se intreprind de catre organele de urmarire penala sunt urmatoarele:
●
Constatarea infractiunii flagrante.
●
Ascultarea faptuitorului.
●
Identificarea si ascultarea martorilor
Constatarea infractiunii flagrante
Pregatirile in vederea constatarii infractiunii flagrante
Organizarea
flagrantului
presupune,
obligatoriu,
efectuarea
atenta
a
unor
activitati
de pregatire, raportate la fapte, in sine, dar si la modul de sesizare.
Frecvent,
sesizarile
apartin
persoanelor
din
mediul
autorilor
–
mediul
familial,
profesional, alte medii frecventate din motive diverse.
Spre exemplu:
Din
mediul
familial,
denuntatorii
sunt,
de
regula,
rude
apropiate,
chiar
si
sotia/sotul,
nemultumiti,
invidiosi,
razbunatori,
pentru
ca
nu
profita
de
castig,
sau
invers,
pentru
ca
sufera
prin darea de mita.
Din
mediul
profesional,
denuntatorii
sunt,
in
primul
rand,
colegii
de
ser
viciu,
sefii
sau
subordonatii,
unii
onesti,
altii
razbunatori,
invidiosi,
dar
si
nemultumiti
ca
nu
s-au
“bucurat”
de castigul operat, in urma unei anumite complicitati la comiterea actului de coruptie.
Elemente de referinta in pregatirea flagrantului.
Fireste
ca
primul
ele
ment
luat
in
calcul
pentru
pregatirea
surprinderii
in
flagrant,
il
reprezinta modul in care s-a facut sesizarea. De exemplu:
30
Problemele esentiale urmarite in realizarea flagrantului.
Potrivit
unei
experiente
semnificative
a
organelor
judiciare
–
parchet
si
politie
problemele vizate de pregatire sunt:
●
Identitatea
functionarului,
profilul
personalitatii,
calitatea
oficiala
a
acestuia,
atributiunile sale de serviciu, locul de munca.
●
Locul in care s-a consumat, sau urmeaza sa se consume fapta ilicita.
●
Determinarea modului de operare, a circumstantelor in care se va comite infractiunea.
Alcatuirea echipei de prindere in flagrant.
Echipa
de
prindere
in
flagrant
va
fi
coordonata
de
catre
procuror
si
va
fi
alcatuita
din
politisti si criminalisti specialisti in domeniul inregistrarilor si interceptarii comunicatiilor.
Pregatirea de capcane criminalistice si folosirea altor mijloace tehnice criminalistice.
Capcane criminalistice.
In
cazurile
de
flagrant,
in
infractiunile
de
luare
sau
dare
de
mita,
se
recurge
frecvent
la
capcane
cu
substante
fluorescente,
scriindu-se
cuvantul
“MITA”
cu
un
creion
fluorescent,
pe
bancnotele
sau
pe
alte
valori
ce
urmeaza
a
fi
inmanate
drept
mita.
Totodata,
in
procesul-verbal
de pregatire a actiunii, vor fi inregistrate si seriile acestor bancnote.
Mijloace tehnice de inregistrare sau supraveghere.
Organele
judiciare
pot
utiliza
mijloace
tehnice
de
inregistrare
video
si
audio.
Aceste
inregistrari
reprezinta
procedee
tehnice
de
inmagazinare,
relevare,
conservare
si
evidentiere
a
probelor a caror forta probatorie este egala cu a celorlalte probe.
Realizarea propriu-zisa a actiunii de constatare a infractiunii flagrante
Desfasurarea
propriu-zisa
a
actiunii
de
surprindere
in
flagrant
va
parcurge
urmatoarele
etape:
Supravegherea locului in care va fi surprins faptuitoru
l.
Fiecare
membru
al
echipei
va
supraveghea
zonele
sau
spatiile,
persoanele
care
i-au
fost
incredintate.
Ei
vor
comunica
in
permanenta
cu
conducatorul
echipei,
informandu-l
prompt
asupra celor intamplate.
Realizarea efectiva a flagrantului.
Regulile
tactice
criminalistice
care
trebuie
urmate
in
aceste
momente
sunt
urmatoarele:
●
Intrarea cu rapiditate in spatiul infractional,
●
Conducatorul echipei, ceilalti membri, trebuie sa-si decline identitatea.
31
●
Identificarea
functionarului,
subiect
activ
al
infractiunii
pe
baza
documente
lor
de
identitate pe care le are asupra sa.
●
Efectuarea perchezitiei corporale a autorului.
●
Perchezitia intregului spatiu in care a fost surprins faptuitorul.
●
Instiintarea autorului cu privire la dreptul de a fi asistat de un aparator.
Tactica efectuarii altor acte de urmarire penala
Particularitati in ascultarea invinuitului (inculpatului)
Date fiind particularitatile comiterii infractiunilor de coruptie, ascultarea invinuitului sau
inculpatului trebuie atent pregatita.
Pregatirea ascultarii invinuitului/inculpatului. Pentru bunul mers anchetei, se impune studierea
cu atentie a tuturor materialelor, urmata de:
●
Elaborarea planului de ascultare.
●
Citarea sau aducerea invinuitului sau inculpatului.
●
Pregatirea mijloacelor de inregistrare a intregului interogatoriu
.
Problematica
ascultarii
in
functie
de
natura
faptelor
de
coruptie.
Raportat
la
tipul
de
infractiune, audierea va viza, in esenta, urmatoarele:
●
In
cazul
luarii
de
mita.
Audierea
faptuitorilor
in
cazul
infractiunilor
de
luare
de
mita
presupune clarificarea componentelor laturii obiective si subiective a acestora.
●
In
cazul
darii
de
mita.
Audierea
invinuitului
sau
inculpatului,
in
cazul
darii
de
mita,
trebuie sa clarifice aspecte similare infractiunii de luare de mita.
●
In
cazul
traficului
de
influenta.
Ascultarea
invinuitului
sau
inculpatului,
in
traficul
de
influenta, trebuie sa vizeze, in principal, clarificarea urmatoarelor aspecte:
Scopul interventiei traficantului,
Cine este functionarul pe langa care a promis sa intervina
●
In
cazul
primirii
de
foloase
necuvenite.
Audierea
invinuitului
sau
inculpatului,
in
cazul
primirii de foloase necuvenite, este destinata clarificarii aspectelor tipice acestei fapte:
–
Atributiile de serviciu ale primitorului,
–
Daca a existat vreo intelegere prealabila cu aceasta,
Audierea partii vatamate sau a denuntatorului
Pregatirea
audierii.
In
infractiunile
de
coruptie,
audierea
acestor
parti
este,
fireste,
obligatorie.
De
aceea,
se
va
supune
acelorasi
reguli
tactice:
cunoasterea
persoanelor
ce
urmeaza
a
fi
ascultate,
intocmirea
planului
de
ascultare
si
a
celor
lalte
activitati
preliminare,
32
stabilirea
locului
unde
se
vor
desfasura
ascultarea,
citarea
si
aducerea
persoanelor,
momentul
in care va fi efectuat.
Ascultarea
propriu-zisa
a
partii
vatamate.
Audierea
se
va
desfasura,
in
primul
rand,
dupa regulile tactice cunoscute, in functie de etapele pe care le traverseaza ascultarea.
Efectuarea de confruntari
Rolul
confruntarii
in
clarificarea
infractiunilor
de
coruptie.
In
linii
mari,
rolul
acestui
procedeu
probator
este
de
a
clarifica
contradictiile
existente
intre
declaratiile
a
doua
persoane
in
aceeasi
cauza,
obtinerea
de
noi
informatii
in
acea
cauza,
confirmarea
unor
fapte,
situatii,
imprejurari deja cunoscute.
Pregatirea
si
efectuarea
confruntarii.
In
fiecare
caz
trebuie
sa
se
evalueze
oportunitatea
confruntarii.
Este
important
sa
fie
luata
in
calcul,
dincolo
de
aspectele
tactice
generale,
de
impactul
psiho-social,
posibilitatea
exercitarii
unor
presiuni
asupra
partilor,
martorilor,
dar
si
alternativa unei incercari de compromitere sau de razbunare.
Efectuarea de perchezitii si de ridicari de inscrisuri si de obiecte
Rolul
perchezitiei
si
al
ridicarii
de
inscrisuri.
In
cazul
infractiunii
de
coruptie,
perchezitiile,
ca
si
ridicarea
de
obiecte
sau
inscrisuri
sunt,
in
majoritatea
cazurilor,
absolut
necesare din motive lesne de inteles.
Pregatirea
perchezitiei.
In
functie
de
particularitatile
fiecarui
caz
de
coruptie,
organul
judiciar
va
trebui
sa
stabileasca
exact
scopul
perchezitiei,
obiec
tele
urmarite:
ce
inscrisuri,
obiecte
sau
alte
valori
se
urmaresc
a
fi
gasite,
posibilitatea
ascunderii
lor
sau
a
distrugerii,
metodele specifice de cautare etc.
33
CONCLUZII
„Nimic nu e mai periculos pentru con
ș
tiin
ț
a unui popor decât priveli
ș
tea corup
ț
iei
ș
i a
nulită
ț
ii recompensate.” Mihai Eminescu
Coruptia
se
reinoieste
permanent
si
naste
o
coruptie
mai
puternica,
nimic
mai
adevarat
in
conditiile
in
care
se
vorbeste
despre
coruptie
in
termeni
ca
’’maladie
a
organismului
social’’, fenomen organizat, specializat si personalizat.
Economia
aflata
intr-o
dezvoltare
prea
lenta
corelata
cu
proliferarea
unui
sentiment
de
frustrare
generat
de
decalajul
intre
aspiratiile
personale
si
posibilitatile
materiale,
criza
de
autoritate
coroborata
cu
atitudinea
de
permisivitate
a
factorilor
de
decizie,
incoerenta
legislativa,
sunt
elemente
care
ofera
o
imagine
elocventa
asupra
acestui
fenomen,
constituind
totodata un teren propice pentru extinderea coruptiei.
datorita
efectelor
dezastruase
pe
care
coruptia
–
ca
fenomen
social-
le
provoaca,
afectand
procesul
de
democratie
si
credibilitatea
institutiilor
statale
menite
sa
asigure
controlul
si
prevenirea
acestor
fapte
sau
care
indeplinesc
diferite
activitati
in
slujba
cetatenilor
se
impune
luarea
unor
masuri
care
sa
asigure
o
riposta
ferma
si
eficienta
in
lupta
cu
acest
flagel ( care desi nu poate fi eradicat, poate fi macar diminuat).
O prima masura in acest sens este armonizarea legislatiei.
Absenta
unor
reguli
sau
norme
de
incriminare
sa
exercite
un
control
adecvat
asupra
tendintelor
de
incalcare
a
legalitatii,
contradictia
sau
echivocul
unor
dispozitii
legale
promulgate
fara
preocuparea
pentru
consecintele
practice
pe
care
le
vor
produce
ori
fara
pregatirea
informationala
prealabila
sunt
tot
atatea
izvoare,
factori
de
favorizare
a
fenomenului infractional.
O
alta
masura
o
constituie
adoptarea
unei
legislatii
financiar-bancare
coerenta,
apta
sa
stopeze
fenomenele
care
afecteaza
grav
economia
romaneasca,
cu
implicatii
in
ce
priveste
intregul
mecanism
social
(unele
efecte
economice
generate
in
mod
obiectiv
de
procesul
de
tranzitie
in
care
ne
aflam,
au
devenit
cauze
imediate
ale
multora
din
disfunctionalitatile
aparute
in
plan
social:
fenomenul
inflatiei,
somajul,
nu
in
ultimul
rand
scaderea
nivelului
de
trai,
factori
favorizanti
in
cresterea
infractionalitatii
in
general
,
precum
si
a
coruptiei
in
special).
Reforma
in
domeniul
administrativ,
corelata
cu
celalalte
masuri
amintite,
este
de
natura sa asigure un cadru putin propice savarsirii de infractiuni.
34
Capitolul 3. PREVENIREA CORUPTIEI
„Corupția,
în
sens
larg,
reprezintă
folosirea
abuzivă
a
puterii
încredințate,
fie
în
sectorul
public fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup”.
Corupția
este
un
fenomen
care
a
apărut
din
cele
mai
vechi
timpuri
și
nu
cred
că
va
dispărea
vreodată.
Acest
fenomen
a
pus
amprenta,
din
păcate
într-o
mare
măsură
pe
societatea
românească.
Cuvântul
„corupție”
ne
duce
cu
gândul
la
anumite
infracțiuni,
cum
ar
fi:
darea
și
luarea de mită, traficul de influență, primirea de foloase necuvenite.
Ar
trebui
luate
măsuri
drastice
în
ceea
ce
privește
acest
fenomen,
mai
exact
în
încercarea de al elimina, fapt care nu cred că se va realiza vreodată.
O
inițiativă,
este
venită
din
partea
Guvernului
României
care
se
angajează
în
combaterea
corupției
considerând
că
este
de
datoria
autorităților
să
creeze
cadrele
legislative
si
executive
pentru
eliminarea
acestui
flagel.
Acțiunea
Guvernului
pentru
combaterea
corupției
va
trebui
să
fie
pusă
mai
bine
în
valoare
iar
rezultatele
mai
bine
promovate
în
plan
intern,
către
opinia
publică,
dar
și
în
plan
extern.
Ele
înseamnă
mai
multă
acțiune,
rezultate
mai
rapide,
legi
mai
aspre
și
mai
cuprinzătoare,
o
administrație
mai
profesionistă,
care
își
cunoaște
îndatoririle
în
relația
cu
cetățenii
și
a
cărei
activitate
este
bine
reglementată.
De
asemenea,
aceste
măsuri
nu
înseamnă
o
acțiune
de
imagine
ci
o
reconfirmare,
în
plan
practic,
a
voinței
politice
a
Guvernului
de
a-și
asuma
cu
toată
energia
misiunea
care
îi
revine
în
această
luptă,
pe
care
o
propune
ca
alianță
a
întregii
societăți
românești.
Acesta
în
colaborare
cu
diverse
organizații
ale
societății
civile
și
cu
ajutorul
organismelor
internaționale
au
stabilit
că
lupta
anti-corupție
trebuie
să
devină
una
dintre
preocupările
centrale
ale
întregii
societăți
românești
în
vederea
creșterii
nivelului
de
integritate
și
de
încredere
față
de
instituțiile
statului.
Problema
principală
a
luptei
împotriva
corupției
în
România
se
datorează
faptului
că
instituțiile
direct
implicate
în
această
luptă,
cum
ar
fi
justiția
și
poliția,
sunt
ele
însele
acuzate
de presupuse acte de corupție.
O
metodă
eficientă
de
combatere
a
corupției
ar
fi
elaborarea
unor
legi
în
această
privință,
care
să
ofere
o
transparență
în
ceea
ce
privește
activitățile
care
vizează
inclusiv
interesul
cetățenului,
cum
ar
fi
de
exemplu
cele
referitoare
la
accesul
cetățenului
la
informațiile
de
interes
public.
Pentru
apropierea
administrației
de
cetățean,
în
afară
de
35
descentralizarea
serviciilor,
creșterea
autonomiei
decizionale
și
diminuarea
birocrației,
accesul
la
informațiile
de
interes
public,
precum
și
soluționarea
petițiilor
cetățenilor
constituie
elemente
esențiale.
În
acest
sens
au
fost
elaborate
și
adoptate
următoarele
acte
normative
importante:
Legea
544/2001
privind
liberul
acces
la
informațiile
de
interes
public,
precum
și
Ordonanța
nr.27/2002
prin
care
se
reglementează
activitatea
de
soluționare
a
petițiilor,
creânduse
pentru
prima
dată
posibilitatea
ca
persoanele
fizice
și
organizațiile
legal
constituite
să
se
adreseze
autorităților
și
instituțiilor
publice
dar
și
obligativitatea
acestora
de
a
se
pune
în
slujba cetățeanului și de a soluționa în termen legal solicitările lui.
Toate
actele
normative
adoptate,
precum
și
cele
care
se
află
întrun
stadiu
avansat
de
elaborare
au
drept
scop
combaterea
corupției
în
administrația
publică
prin
crearea
unui
sistem
instituțional
eficient
în
prevenirea
săvârșirii
faptelor
de
corupție,
consolidarea
capacității
de
control și eliminarea surselor de corupție.
Legea
accesului
la
informații
este
un
instrument
de
luptă
împotriva
corupției
pentru
că
permite
accesul
liber
al
cetățenilor
la
informațiile
și
documentele
de
interes
public,
obligând
instituțiile
publice
să
pună
la
dispoziția
solicitanților
orice
informație
care
le
este
permisă
prin
lege.
Alte
metode
de
combatere
a
acestui
fenomen
negativ
ar
fi:
identificarea
și
monitorizarea
locurilor
de
muncă,
posturile
și
categoriile
de
personal
vulnerabile
din
punct
de
vedere
al
riscurilor
de
corupție;
selecționarea
riguroasă
a
candidaților
pentru
diferite
posturi
prin
care
aceștia
ar
putea
cădea
pradă
corupției,
perfecționarea
reglementărilor
interne
și
adaptarea
acestora
nevoilor
actuale;
folosirea
acțiunilor
de
testare
a
integrității
profesionale
și
a rezistenței la corupție a cadrelor.
Pentru
diminuarea
acestui
fenomen
ar
trebui
inițiate
mai
multe
campanii
anti-corupție
prin
realizarea
unor
clipuri
video
sau
spoturi
radio,
realizarea
unor
afișe
și
postere
care
să
spună
“NU”
corupției,
ar
trebui
ca
fiecare
faptă
de
corupție
să
fie
mediatizată
–
în
ultimul
timp
s-a
putut
observa
acest
fapt
–
și
să
fie
aplicate
măsuri
legale
care
să
îi
facă
pe
cei
corupți
să
renunțe
la
proastele
obiceiuri
care
ne
pun
într-o
lumină
care
ne
dezavantajează,
priviind
mai
ales
din
perspectiva
faptului
că
suntem
un
stat
al
Uniunii
Europene.
Ar
trebui
creată
mai
multă
transparență,
mai
mult
control
în
instituțiile
publice
și
mai
multă
atenție
din
partea Departamentului Național Anticorupție.
Pentru
descurajarea
faptelor
de
corupție
și
prevenirea
încălcării
deontologiei
profesionale,
în
domeniul
vamal,
s-a
instituit
formularul
“Plângere
pentru
nerespectarea
36
codului
de
conduită
și
disciplină
a
personalului
vamal”,
ce
se
pune
la
dispoziția
publicului
în
mod
gratuit.
De
asemenea,
s-au
înființat
compartimente
privind
relațiile
cu
publicul
și
cu
presa,
iar
la
nivelul
Direcției
Generale
a
Vămilor
și
Gărzii
financiare
funcționează
linii
telefonice
puse
la
dispoziția
publicului
pentru
a
formula
plângeri
referitoare
la
fapte
de
corupție în rândul funcționarilor acestor instituții.
Nu
putem
scăpa
de
corupție,
atâta
timp
cât
majoritatea
cetățenilor
nu
sunt
educați
în
această
privință.
Așa
cum
am
spus,
societatea
trebuie
“educată”
pentru
a
știi
să
diminueze
acest
fenomen
și
să
nu
ascundă
fapte
de
corupție
care
le
sunt
cunoscute,
din
comoditate
sau
prin
simplul
fapt
că
respectiva
persoană
care
săvârșește
aceste
acte
de
corupție
este
o
cunoștință sau rudă care prin aceleași mijloace ne-a ajutat și pe noi.
Dacă
noi
nu
suntem
conștienți
de
gravitatea
situației
în
ceea
ce
privește
corupția
și
nu
luăm
măsurile
necesare
care
ne
sunt
la
îndemână
și
ne
complacem
în
această
situație
nu
vom
putea trăi niciodată într-o societate bazată pe corectitudine,
Dacă
am
fi
mai
corecți
și
am
avea
un
minim
de
respect
în
ceea
ce
ne
privește
legat
de
faptele
de
corupție
și
am
respecta
legile
și
chiar
două
din
cele
10
porunci
prin
care
Dumnezeu
îi
interzice
omului
să
fie
necinstit
și
corupt
:
“Să
nu
furi!”
și
“Să
nu
mărturisești
strâmb”,
poate
am
mai
avea
o
șansă
să
trăim
într-o
societate
care
se
bazează
pe
niște
principii
etice și lipsită de corupție.
37
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Berchesan
Vasile
–
Cercetare
penala
(Criminalistica
–
teorie
ș
i
practica),
Editura
Icar,
Bucure
ș
ti, 2001;
Berchesan
Vasile
–
Probele
ș
i
mijloacele
de
proba
mic
îndrumar
de
cercetare
penala,
Editura
M.I., Bucure
ș
ti, 1994
Volonciu Nicolae
– Tratat de procedura penala, Editura Paideia, Bucure
ș
ti, 1993
I.
Acte normative
–
Constitu
ț
ia
Rom âniei,
republicată,
publicată
în
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
nr.
767
din
31.10.2003;
–
Codul
Penal
al
României,
publicat
în
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
nr.
510
din
24.07.2009, cu modificările
ș
i completările ulterioare;
–
Codul
de
Procedură
Penală
al
României,
publicat
în
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
nr.
486 din 15.07.2010, cu modificările
ș
i completările ulterioare;
–
Legea
nr.
78
din
08.05.2000
pentru
prevenirea,
descoperirea
ș
i
sanc
ț
ionarea
faptelor
de
corup
ț
ie,
publicată
în
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
nr.
219
din
08.05.2000,
cu
modificările
ș
i completările ulterioare;
–
Legea
nr.
27
din
16.01.2002
pentru
ratificarea
Conven
ț
iei
penale
privind
corup
ț
ia,
adoptată
la
Strasbourg
la
27.01.1999,
publicată
în
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
nr.
65
din 30.01.2002;
–
Legea
nr.
161
din
19.04.2003
privind
unele
măsuri
pentru
asigurarea
transparenței
în
exercitarea
demnită
ț
ilor
publice,
a
func
ț
iilor
publice
ș
i
în
mediul
de
afaceri,
prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea
corup
ț
iei,
publicată
în
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
nr.
279
din
21.04.2003, cu modificările
ș
i completările ulterioare;
–
Legea
nr.
161
din
30.05.2005
privind
stabilirea
unor
măsuri
pentru
prevenirea
ș
i
combaterea
corup
ț
iei
în
cadrul
MAI,
publicată
în
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
nr.
476
din 06.06.2005;
–
Ordonan
ț
a
de
Urgență
a
Guvernului
nr.
43
din
04.04.2002
privind
Parchetul
Na
ț
ional
Anticorup
ț
ie,
publicată
în
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
nr.
244
din
11.04.2002,
cu
modificările
ș
i completările ulterioare;
38
II. Lucrări de specialitate
Horia
Diaconescu
–
Infrac
ț
iunile
de
corup
ț
ie
ș
i
cele
asimilate
sau
în
legătură
cu
acestea,
Editura All Beck, București, 2004
Vasile Dobrinoiu- Corup
ț
ia în dreptul penal roman, Editura Atlas Lex ,Bucure
ș
ti, 1995
Dan
Banciu
ș
i
Sorin
Rădulescu
–
Corup
ț
ia
ș
i
crima
organizata
în
România,
Editura
Continent
XXI, Bucure
ș
ti, 1994
S
.Kahane
,
Luarea
de
mită,
în
„Explica
ț
ii
teoretice
ale
Codului
penal
român”,
vol.IV,
de
V.
Dongoroz ș.a., Editura Academiei Române, București, 1972
A.
Grigorovici,
Infrac
ț
iuni
de
serviciu
sau
în
legătură
cu
serviciul,
Editura
Ș
tiin
ț
ifica
ș
i
Enciclopedică, Bucure
ș
ti, 1976
I. Pascu, V. Lazăr, Dreptul penal. Partea specială, Editura Lumina Lex, București, 2004
Grigore
Ioan
Prodan,
Sebastian
Sârbu,
Corup
ț
ia
–
flagelul
societă
ț
ii
moderne,
Editura
Victor,
Bucure
ș
ti, 2005
Al. Boroi, Drept penal. Partea specială, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucure
ș
ti 2008
III. Reviste
ș
i publica
ț
ii de specialitate
Conferin
ț
a despre coru p
ț
ie, Bucure
ș
ti, 1998
Criminal law convention, Bucure
ș
ti, 1999
Buletin de criminologie
ș
i criminalistica nr.1-2/1992
Revista de Criminologie, de Criminalistica
ș
i de Penologie, nr.3/2002
Ion Pitulescu, Al treilea război mondial, Bucure
ș
ti, Editura Na
ț
ional 1996, pag.151
Ghidul procurorului criminalist, vol.II, Helicon, Timisioara, 1994
Dic
ț
ionar de criminalis tica, Editura
Ș
tiin
ț
ifica
ș
i enciclopedica, Bucure
ș
ti, 1984
Revista Universul Juridic nr. 6, iunie 2015
Transparency
Interna
ț
ional
România,
Ghid
anticorup
ț
ie
în
justi
ț
ie
pentru
cetă
ț
eni
ș
i
oameni
de
afaceri, 2006
39
ANEXE
40
PROCES VERBAL
nr…..xyz
din 15.12.2005
Procuror
C.C.,
din
cadrul
Parchetului
de
pe
lângă
Înalta
Curte
de
Casa
ț
ie
ș
i
Justi
ț
ie
Departamentul Na
ț
ional Anticorup
ț
ie,
Astăzi,
15.12.2005,
împreuna
cu
cms.Z.D.A.,
ofi
ț
er
de
politie
judiciara,
fiind
în
continuarea
cercetărilor
în
dosarul
cu
nr
de
mai
sus,
în
prezenta
denun
ț
ătorului
G.M.,
fiica
lui
Mihai
ș
i
Elena,
născu ta
la
data
de
04.XX.1982,
în
C.,
domiciliata
în
mun.
C.,
Aleea
X.,
nr.XX, bl.X, sc.X, ap. X, Jud.C
ș
i a martorilor asistenti:
-A.I.
fiul
lui
G.
ș
i
E.,
născut
la
data
de
08.XX.1954
în
comuna
I.,
jud.I.,
cu
acela
ș
i
domiciliu, sat D., posesor B.I. seria RX nr 000000, eliberat de Politia Y.
ș
i
-M.G.O.,
fiica
lui
I.
ș
i
P.,
născuta
la
data
de
10.XX.1971,
în
mun.I,
cu
domiciliu
I,
în
bld
Y,
nr.y,
bl.YY,et.Y,
ap.Y,
jud.I.,
posesoare
a
C.I.
seria.NZ
nr.
000000,eliberata
de
Politia
Z.,
am
procedat
la
verificarea
si
transcrierea
sumei
de
200
(doua
sute)
Euro,
pusa
la
dispozi
ț
ie
de denun
ț
ător.
Suma
de
200
(doua
sute)
Euro
este
compusa
din
2
(doua)
bancnote
a
cate
50
(cincizeci)
euro,
una
având
seria
X04565600000,
iar
cealaltă
X20768300000
ș
i
5
(cinci)
bancnote a cate 20 (douăzeci) euro având seriile:
–
U00000000000
–
U00000000000
–
S00000000000
–
Y00000000000
–
Y00000000000
In
continuare,
am
procedat
la
marcarea
chimica
a
bancnotelor
ce
compun
suma
de
200
(doua sute) euro astfel:
La
fiecare
bancnota,
sub
serie,
a
fost
înscrisa
men
ț
iunea
‘’TRAFIC’’
folosindu-se
un
creion criminalistic de culoare alba.
41
Bancnotele
în
valoare
de
50
(cincizeci)
euro
au
fost
marcate
chimic,
atât
pe
avers,
cat
ș
i
pe
revers,
folosindu -se
un
praf
criminalistic
de
culoare
portocalie,
care
în
lumina
razelor
U.V. da o fluorescenta de culoare portocalie.
Bancnotele
în
valoare
de
20
(douăzeci)
euro
au
fost
marcate
chimic,
atât
pe
avers,
cat
ș
i
pe
revers,
folosindu -se
un
praf
criminalistic
de
culoare
verde,
care
în
lumina
razelor
U.V.
da o fluorescenta de culoare verde.
Suma
de
200
(doua
sute)
Euro
a
fost
pusa
la
dispozi
ț
ie
de
numita
G.M.,
urmând
a
fi
recuperata
ulterior
pe
parcursul
procesului
penal,
date
fiind
împrejurările
specifice
prezentei
cauze.
Denun
ț
ătorul
G.m.
declara
ca
este
de
acord
cu
înregistrarea
audio
ș
i
video
ambientala,
în scopul dovedirii infrac
ț
iunii de corup
ț
ie denun
ț
ate.
Activitatea
judiciara
de
consemnare
a
seriilor
ș
i
de
marcare
chimica
a
bancnotelor
mai
sus
men
ț
ionate
a
fost
fixata
prin
fotografierea
cu
ajutorul
aparatului
de
fotografiat
digital
marca
Toshiba
model
PDR-2300
ș
i
filmata
cu
ajutorul
camerei
video
digitale
marca
Panasonic,
model
NV-GS50,
folosindu-se
caseta
video
miniDV,
marca
Sony
30,
având
seria
constructiva 32HC432D 1843 la lumina artificiala, urmând a fi întocmita plan
ș
a fotografica.
Activită
ț
ile dec rise s-au desfă
ș
urat intre orele 11.50 – 1 2.40.
Prezentul proces verbal s-a încheiat în 2 (doua) exemplare
Procuror militar
Denun
ț
ător
Martori
Ofi
ț
er politie
Asisten
ț
i
judiciara
1.
2.
42
PLAN
Ș
A FOT OGRAFICA
privind
marcarea
chimica
a
sumei
de
200
(doua
sute)
euro
efectuata
la
data
de
15.XX.2005,
la
sediul
Serviciului
Teritorial
Anticorup
ț
ie
C.,
din
municipiul
C,
suma
ce
urmează a fi înmânata de către denun
ț
ătoarea G.M., numitului M.V.
43
Foto
nr,12-34:
Reprezinta
suma
de
200
(doua
sute)
euro
ce
urmeaza
a
fi
inmanata
de
catre
denuntatoarea
G.M.
numitului
M.V.,
dupa
ce
a
fost
marcata
si
tratata
chimic,
vazuta
in
raze
ultraviolete.
Prezenta plansa fotografica cuprinde un numar de 7 (sapte) file.
Intocmit
Comisar
Z.D.A
44
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Capitolul 1. APRECIERI GENERALE DESPRE CORUP Ț IE ………..4 Sec ț iunea 1: Corup ț ia- flagel al societă [628779] (ID: 628779)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.