CAPITOLUL 1. ANALIZA REZULTATELOR – ASPECTE TEORETICE 1.1. REZULTATUL GLOBAL Creșterea complexității operațiilor financiare desfășurate de agenții… [607011]

1
CAPITOLUL 1. ANALIZA REZULTATELOR – ASPECTE
TEORETICE
1.1. REZULTATUL GLOBAL
Creșterea complexității operațiilor financiare desfășurate de agenții economici, ca
urmare a diversificării și globalizării afacerilor, a condus la apariția unor noi fenomene, ca
efecte ale activității globale a firmei. Concret, într -o anumită perioadă de timp, capitalul
unei firme se poate modifica și ca urmare a unor evenimente și tranzacții care nu sunt legate
strict de proprietari și, în consecință, nu sunt înregistrate în contul de profit și pierdere. În
acest context, pentru a reflecta cât mai fidel rezultatele obținute de o entitate economică pe
parcursul unui exercițiu financiar s -a impus un nou concept, respectiv “rezultatul global”.
Potrivit IFRS 1 și IAS 1 revizuite în anul 2012, când s -a emis Regulamentul
nr.475 /2012 al Co misiei Europene, rezultatul global cuprinde ( Standarde Internaționale de
Raportare Financiară, Editura CECCAR, București, 2011):
 rezultatul exercițiului (profit net sau pierdere ) preluat din Contul de Profit și
pierdere ;
 ajustări pentru menținerea capital ului și alte variații ale capitalului care nu apar în
rezultatul net al exercițiului financiar preluate din Situația modificărilor capitalului
propriu sau Situația rezultatului global (în cazul grupurilor de societăți). Aceste
elemente sunt prezentate sint etic în tabelul de mai jos (tabel 1.1.)

Tabel 1.1. Alte elemente ale rezultatului global
Nr.crt. Denumire IAS
1. Modificări în surplusul din reevaluare IAS 16 – Imobilizări corporale
IAS 38 – Active intangibile
2. Câștiguri/ pierderi generate de conversia situațiilor
financiare ale unei operațiuni în străinătate IAS 21 – Efectele variației
cursurilor de schimb valutar
3. Câștiguri/ pierderi actuariale aferente planurilor de
beneficii IAS 19 – Beneficiile
angajaților
4.  Câștiguri/ pierderi aferen te reevaluării activelor
financiare disponibile pentru vânzare;
 Câștig/ pierdere aferent/ ă instrumentului de
acoperire IAS 39 – Instrumente
financiare: recunoaștere și
evaluare
Sursa: Robu V., Anghel I., Șerban E.C., Analiza economico -financiară a firmei , Editura Economică,
București, 2014, p.302 -303

2
Așadar, rezultatul global se obține însumând “rezultatul cunoscut” în contul de
profit și pierdere cu “rezultatul nerecunoscut în contul de profit și pierdere” care cuprinde
următoarele: rezerve d in reevaluare ; rezerve din conversie aferente investiției nete într -o
entitate străină (diferențe de curs valutar) ; rezultatul reportat (surplusul realizat din rezerve
din reevaluare) ; efectele modificării politicilor contabile și corectării erorilor
fundamentale. (Robu, Anghel &Șerban, 2014).
În ceea ce privește raportarea rezultatelor și întocmirea situațiilor financiare, în
conformitate cu prevederile legale în țara noastră se disting două situații și anume:
– Societățile comerciale care au valori mobiliare tranzacționate pe o piață
reglementată trebuie să întocmească situațiile financiare în conformitate cu
prevederile IFRS privind raportarea rezultatului global, așa cum se precizează în
OMFP nr.881 /2012 și OMFP nr.1286 /2012 .
– Societățile com erciale care nu au valori mobiliare tranzacționate pe o piață
reglementată întocmesc situațiile financiare anuale în conformi tate cu prevederile
OMFP nr.1802 /2014 , respectiv se raportează doar rezultatul net al exercițiului
financiar în contul de profit ș i pierdere.

1.2. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Contul de profit și pierdere reprezintă o situație financiară de închidere a
exercițiului financiar care cuprinde veniturile și cheltuielile unei întreprinderi pentru o
perioadă dată și explică modul de formare a rezultatelor. Într -o manieră ge nerelă, acest
document contabil de sinteză oferă utilizatorilor (acționari, manageri, creditori, stat,
investitori potențiali, clienți, salariați, analiști financiari etc.) informațiile necesare pentru
înțelegerea și explicarea profitului sau pierderii înr egistrate de un agent economic.
Ca expresie a concilierii diferențelor de cultură dintre țările Uniunii Europene,
prevederile Directivei a IV -a s-au materializat în patru modele de prezentare a contului de
profit și pierdere care diferă în func ție de conținutul informațional și forma de prezentare.
În funcție de conținutul informațional se disting două modele (Iacovoiu, Străoanu &
Teodorescu, 2011):
– contul de profit și pierdere care prezintă veniturile și cheltuielile după natura l or. Acest
model este orientat spre calculul indicatorilor valoarea adăugată și producția exercițiului ,

3
reflectând capacitatea întreprinderii de a crea bogăție și de a remunera factorii de producție
care au concurat la obținerea ei. Realizând legătura dintr e contabilitatea întreprinderii și
contabilitatea națională acest model are ca principali utilizatori instituțiile statului.
– contul de profit și pierdere care prezintă cheltuielile de exploatare după destinație (pe
funcții ale întreprinderii). Acest model este orientat spre calculul rezultatului brut, oferind
utilizatorilor posibilitatea de a analiza modul de gestionare a func țiilor întreprinderii și de a
aprecia eficiența acesteia. Întrucât oferă informații referitoare la performanțele
întreprinderii, utilizatorii privilegiați sunt investitorii, interesați de riscurile investiției lor și
profitul aferent.
După form a de prezentare se disting următoarele modele ( Vâlceanu, Robu &
Ionescu, 2005) :
– sub formă de listă (verticală) care prezintă formarea din treaptă în treaptă a
rezultatului exercițiului.
– sub formă de tablou bilateral, în care cheltuielile și pierderile sunt prezentate în
partea stângă, iar veniturile și profitul în partea dreaptă.
Modelul utilizat în România, fundamentat pe Directiva a IV -a a Comunității
Europene , prezintă sub formă de listă veniturile și cheltuielile grupate după natura lor .
Având la baza Legea contabilității nr.82 /1991, informa țiile din contul de profit și pierdere
prezentat de OMFP nr.1802 /2014, clasificate pe baza criteriilor naturii și eterogenității
operațiilor economico -financiare ale întreprinderii, au fost grupate pe trei categorii de
activități, respectiv exploatare, financiară și extraordinară.
Primele două tipuri de activități (de exploatare și financiară) sunt component ale
activității curente ale întreprinderii, respectiv, activități ce se înscriu în obiectul de
activitate al acesteia, precum și cele care nu vizează obiectul de activitate al acesteia, dar
care au un caracter permanent. Activitățile extraordinare sunt cele care apar accidental, nu
au caracter repetitive și nu pot fi controlate de manage mentul întreprinderii.
Structura contului de profit și piedere potrivit reglementărilor contabile românești
armonizate cu directivele europene (format listă cu gruparea cheltuielilor și veniturilor după
natura lor) se prezintă astfel (Ciora, 2 013):

4
1. Cifra de afaceri netă cuprinde sumele provenind din vânzarea bunurilor și serviciilor ce
intră în categoria activităților curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor
comerciale și a taxelor și impozitelor aferente.
2. Venituri aferente costului producției în curs de execuție , reprezentând diferența în
plus (sold C) sau în minus (sold D) dintre valoarea la costurile de producție efective a
stocurilor de produse și producție în curs de la sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor
inițiale ale produselor și producției în curs, neluând în calcul provizioanele pentru
depreciere constituite. Variația stocurilor de produse finite și în curs de execuție pe
parcursul perioadei reprezintă o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta f aptul
că, fie producția a mărit nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul
stocurilor.
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și capitalizată reprezintă
costul lucrărilor și cheltuielile effectuate de unitate pentru ea însăși, care se înregistrează ca
active imobilizate, corporale și necorporale.
4. Alte venituri din exploatare , cu menționarea distinctă a veniturilor din fondul
commercial negativ.
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile includ: costul de achiziție
al materiilor prime, materialelor, obiectele de inventar consumate; costul de achi ziție al
materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor ; valoarea animalelor și păsărilor;
costul ambalajelor.
b) Alte cheltuiel i externe : contravaloarea apei și energiei consumate;
c) Cheltuieli privind mărfurile : costul mărfurilor vândute.
6. Cheltuieli cu personalul :
a) salarii și indemnizații;
b) cheltuieli cu asigurările și protecția socială.
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale:
a.1) Cheltuieli: privind amortizarea imobilizărilor și ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor;
a.2) Venituri: din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor.
b) Ajustări de valoa re privind activele circulante:

5
b.1) Cheltuieli: se ajustează valorile activelor circulante cu pierderile din creanțe,
debitori diverși și cu cheltuielile privind deprecierea activelor circulante;
b.2) Venituri: se ajustează valorile cu suma creanțelor reactivate privind clienții,
debitorii diverși și veniturile din provizioanele pentru deprecierea activelor circulante.
8. Alte cheltuieli de exploatare:
a.1) Cheltuieli privind prestațiile externe: cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de
terți, redevențe, locații de gestiune și chirii; prime de asigurare; studii și cercetări; cheltuieli
cu alte servicii executate de terți (colaboratori) ; comisioane și onorarii; cheltuieli de
protocol; reclamă și publicitate; transportul de bu nuri și personal; deplasări, detașări și
transferări; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele;
a.2) Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate;
a.3) Alte cheltuieli: cheltuieli cu protecția mediulu i înconjurător; despăgubiri, amenzi și
penalități; donații și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate și alte operații
de capital etc.
Ajustări privind proviz ioanele:
– cheltuieli: valoarea provizioanelor constituite pentru riscur i și cheltuieli etc.
– venituri: sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor.
9. Venituri din interese de participare , cu menționarea distinctă a veniturilor obținute de
la entitățile afiliate.
10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate ,
cu menționarea distinctă a veniturilor obținute de la entitățile afiliate.
11. Venituri din dobânzi , cu menționarea distinctă a veniturilor obținute de la entitățile
afiliate.
Alte venituri financiare : dividendele aferente investițiilor financiare pe termen scurt,
venituri nete rezultate din vânzarea titlurilor de plasament , diferențele favorabile de curs
valutar, valoarea sconturilor obținute de la furnizori și alți creditori, alte venituri financiare.
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiile financiare
deținute ca active circulante:
– cheltuieli : valoarea primelor de asigurare a obligațiunilor rambursate, valoarea
provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financia re, investițiilor pe termen scurt;
– venituri : sume reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor.

6
13. Cheltuieli privind dobânzile , cu menționarea separate a celor ce privesc entitățile
afiliate;
Alte cheltuieli financiare : pierderi din crea nțe legate de participații, cheltuieli privind
investițiile financiare cedate, diferențele nefavorabile de curs valutar, valoarea sconturilor
acordate, alte cheltuieli financiare.
14. Profitul sau pierderea curentă
15. Venituri extraordinare: contravaloare a subvențiilor pentru evenimente extraordinare.
16. Cheltuieli extraordinare: valoarea pierderilor din calamități, exproprieri de active.
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite neprezentate la ele mentele de mai sus
20. Profitul sau pierderea net (ă) a exercițiului financiar.
În plus, pentru analiza rezultatului din exploatare se utilizează un model al contului de
profit și pierdere care folosește criteriul destinației cheltuielilor și anume :
1. Cifra de afaceri netă
2. Costul bunurilor vândute și al serviciilor prestate (3+4+5)
3. Cheltuielile activității de bază
4. Cheltuielile activităților auxiliare
5. Cheltuielile indirecte de producție
6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2)
7. Cheltuieli de desfacere
8. Cheltuieli generate de administrație
9. Alte venituri din exploatare
10. Rezultatul din exploatare. (6-7-8+9)
Așadar, contul de profit și pierdere permite , pe de o parte, formularea unei aprecieri
generale asupra performanțelor economico -financiare ale perioadei, iar pe de altă parte,
prezentând detaliat elementele de venituri și cheltuieli, permite identificarea factorilor care
au influențat evoluția rezultatelor.

7
1.3. ANALIZA STRUCTURALĂ A REZULTATELOR
Analiza structurală a rezult atelor permite stabilirea contribuției diferitelor tipuri de
rezultate la modificarea totală, precum și evidențierea modificărilor intervenite pe fiecare
element component. Aceasta se poate efectua pe baza grupării veniturilor și cheltuielilor
după natura lor sau a grupării cheltuielilor după funcția (destinația) lor în cadrul
întreprinderii.
Analiza structurală a rezultatului brut al exercițiului după natura cheltuielilor și
veniturilor se bazează pe structura veniturilor, respectiv a cheltuielilor funcție de
apartenența lor, la activitatea de exploatare, financiară sau extraordina ră. Modelul de
analiză este următorul:
1. Venituri din exploatare
2. Cheltuieli din exploatare
3. Rezultatul exploatării (1 -2)
4. Venituri financiare
5. Cheltuieli financiare
6. Rezultatul financiar (4 -5)
7. Rezultatul curent al exercițiului (3+6)
8. Venituri extraordinare
9. Cheltuieli extraordinare
10. Rezultatul extraordinar (8 -9)
11. Rezultatul brut al exercițiului (7+10)
Rb = Re + Rf + Rex
unde :
Rb – rezultatul brut al exercițiului financiar;
Re – rezultatul exploatării;
Rf – rezultatul financiar;
Rex – rezultatul extraordinar.
Rb = RC + Rex
unde :
RC – rezultatul curent (se calculează prin însumarea rezultatului exploatării și a rezultatului
financiar).

8
Pentru a stabili contribuția elementelor componente la modificarea rezultatului brut
se aplică metoda balanțieră. Av ând în vedere relațiile deterministe dintre factori , creșterea
veniturilor va influența favorabil rezultatele obținute (relație direct proporțională), în timp
ce sporirea cheltuielilor va conduce la diminuarea rezultatelor (relație invers proporțională).
De asemenea , creșterea veniturilor într -un ritm mai accelerat decât creșterea cheltuielilor
sau diminuarea veniturilor într -un ritm mai scăzut decât reducerea cheltuielilor va
determina un trend pozitiv al rezultatelor ( ).

1.4. ANALIZA S OLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
În analiza structurală a rezultatului brut după natura cheltuielilor și veniturilor se
utilizează și soldurile intermediare de gestiune (SIG) care reprezintă indicatori economico –
financiari stabiliți pe baza datelor din contul de profit și pier dere (CPP). O parte dintre
aceste solduri se preiau ca atare, în timp ce alte solduri intermediare se calculează, prin
operații succesive, în baza datelor din CPP. În practică, SIG calculate diferă în funcție de
sistemul utilizat astfel:
 În sistemul anglo -saxon se calculează ca solduri intermediare de gestiune : marja
asupra cheltuielilor variabile ; profitul înaintea deducerii dobânzilor, taxelor,
provizioanelor și amortizării (EBITDA) ; profitul înaintea impozitului pe profit și
dobânzilor (EBIT) ;
 În sistemul francofon se calculează ca solduri intermediare de gestiune: marja
comercială (Mc) ; producția exercițiului (Qe) ; valoarea adăugată (VA) ; excedentul
(deficitul) brut din exploatare (EBE).
Marja comercială (Mc), indicator specific act ivității de comerț, reflectă rezultatul
aferent vânzărilor în două variante și anume: înaintea reducerilor comerciale acordate și
primite de entitatea economică (marja comercială brută) ; rezultatul rămas după reducerile
comerciale (marja comercială netă). Analiza factorială a marjei comerciale se realizează
utilizând modelul următor:
Mc = ̅

unde:

9
̅ ∑

în care:
D – cifra de afaceri din vânzări de mărfuri ;
̅ – rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial ;
– structura vânzărilor pe grupe de mărfuri ;
– cota de adaos comercial pe grupe de mărfuri.
Sistemul de factori care determină modificarea marjei comerciale, potrivit
modelului de mai sus, se prezintă astfel:
D

Mc

̅

Excedentul (deficitul) brut al exploatării (EBE) reprezintă fluxul potențial al
disponibilităților degajat de ciclul de exploatare și se determină deducând cheltuielile
monetare de exploatare din veniturile monetare aferente acestei activități. Acesta este
utilzat în procesul de analiză pentru efectuare a de comparații, în timp și spațiu, cu
rezultatele firmelor care -și desfășoară activitatea în același domeniu. Analiza excedentului
brut al exploatării poate fi aprofundată utilizând următoarele rate de structură (Ilie, 2006) :
1) Ra =

2) Rp =

3) Rcf =

4) Ri =

5) Rd =

unde:

10
Ra – rata amortizarii;
Rcf – rata cheltuielilor financiare cu dobânzile;
Ri – rata impozitului pe profit;
Rd – rata dividendelor.

1.5. ANALIZA FACTORIALĂ A REZULTATELOR

1.5.1. Analiza rezultatului brut al exercițiului
Rezultatul brut al exercițiului (Rb) se determină ca diferență între veniturile și
cheltuielile totale. Modelul de analiză factorială este:
Rb = Vt x (
) ̅̅̅̅̅̅ unde: ̅̅̅̅̅̅ = ∑

în care:
̅̅̅̅̅̅ – reprezintă rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale
– structura veniturilor totale pe categorii de activități
– profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activități.
Sistemul de factori care acționează asupra profitului brut se prezintă astfel:

Vt

Rb

̅̅̅̅̅

Cuantificarea influențelor factorilor se realizează cu ajutorul metodei substituirilor
în lanț, după cum urmează:

din care, datorită:
1. Influenței modificării veniturilor totale:
( ) ̅̅̅̅̅̅

11
2. Influenței modificării profitului mediu brut la 1 leu venituri totale:
̅̅̅̅̅ ( ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅)
din care:
2.1.Influența structurii veniturilor totale pe tipuri de activități:
( ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅)
2.2.Influența profitului brut la 1 leu venituri pe t ipuri de activități:
( ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅)
unde:
̅̅̅̅̅̅ = ∑

Așadar, se poate obține un rezultat brut al exercițiului mai mare fie prin majorarea
veniturilor, fie pe seama creșterii ponderii activităților care generează un profit brut la 1 leu
venituri peste medie.

1.5.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării
Rezultatul exploatării (Re) se constituie la nivelul activității de bază a întreprinderii
și caracterizează în mărime absolută rentabilitatea ciclului de exploatare. Se determină ca
diferență între veniturile din exploatare (Ve) și cheltuielile aferente exploatării (Ce).
Analiz a factorială a rezultatului exploatării se poate efectua pe baza următoarelor modele:
1) Re (
) ̅̅̅̅̅
unde:
̅̅̅̅̅ ∑
și

în care:
̅̅̅̅̅ – rezultatul (profitul) mediu brut la un leu venituri totale;
ci – structura veniturilor totale pe categorii de activități;
prbi – profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activități.
Metodologia de analiză factorială și respectiv cuantificarea influențelor este
următoarea:

din care:

12
1. Influența modificării veniturilor din exploatare:
( ) ̅̅̅̅̅̅
din care, datorită:
1.1.Influenței modificării fondului total de timp de muncă:
( ) ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅
din care, datorită:
1.1.1. Influenței modificării numărului mediu de salariați:
̅̅̅ ( )
1.1.2. Influenței modificării timpului mediu de muncă pe salariat:
̅ ̅̅̅̅̅̅ ( ̅ ̅) ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅
1.2. Influenței productivității medii orare:
( )̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ( ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅) x ̅̅̅̅̅̅
2. Influența modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare:
̅̅̅̅̅ ( ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅)
din care, datorită:
2.1.Influenței structurii veniturilor din exploatare pe tipuri de activități:
( ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅)
2.2.Influenței profitului la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activități:
( ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅)
unde:
̅̅̅̅̅̅̅ ∑

Rezultă din acest model că se poate obține o creștere a rezultatului exploatării prin:
– realizarea unor venituri din exploatare mai mari, fie datorită utilizării extensive de
forță de muncă, fie pe seama sporirii productivității muncii ;
– creștere a ponderii activităților din exploatare care generează profit la 1 leu venituri
mai mari decât media.
2) Re = Ae x

unde:
Ae – valoarea activelor din exploatare, dată de valoarea activelor imobilizate și circulante
aferente ciclului de xploatare ;

13

– venituri medii din exploatarea la 1 leu active de exploatare care reflectă eficiența
acestora.
Analiza factorială și cuantificarea contribuției factorilor la modificarea rezultatului
din exploatare se fundamentează simil ar modelelor de mai sus, utilizând metoda
substituirilor în lanț.
1.5.3. Analiza factorială a profitului pe produs
Analiza profitului pe produs (Prp) se prezintă după cum urmează:

din care, datorită:
1. Influenței modificării volumului fizic al producției vândute:
( ) ( )
2. Influenței modificării costurilor unitare:
( )
din care:
2.1. Influența modificării cheltuielilor cu materii prime și materiale directe pe unitatea
de produs:
̅̅̅̅ ( ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅)
din care, datorită:
2.1.1. Influenței modificării consumului specific din resursa materială j:
(∑ ∑ )
2.1.2. Influenței modificării prețului de aprovizionare al resursei j:
(∑ ∑ )
2.2.Influența modificării cheltuielilor cu manopera directă pe unitatea de produs:
̅̅̅̅̅ ( ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅)
din care, datorită:
2.2.1. Influenței modificării timpului de muncă pe unitatea de produs:
( ) ̅̅̅̅̅
2.2.2. Influenței modificării salariului mediu orar:

14
̅̅̅ ( ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅)
2.3. Influenței modificării cheltuielilor indirecte pe unitatea de produs:
̅ ( ̅ ̅ )
3. Influenței modificării prețurilor medii de vânzare unitare:
( )
În esență, majorarea profitului pe produs se poate obține fie prin creșterea cantității
vândute aferente produsului respectiv, fie prin majorarea prețului de vânzare sau
diminuarea costului de producție în condițiile și restricțiile prezent ate anterior. În plus,
acest model evidențiază faptul că reducerea costurilor de producție presupune diminuarea
costurilor indirecte și directe.
Cheltuielile directe se pot diminua prin:
– reducerea consumurilor specifice și a prețurilor de achiz iție;
– diminuarea cheltuielilor cu salariile personalului direct productiv raportate la
volumul fizic al producției realizate, ceea ce presupune, fie creșterea eficienței
muncii, fie reducerea salariului mediu orar.

15
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA COMPANIEI
BERGENBIER S.A.

Compania Bergenbier S.A. este parte a grupului Molson Coors Central Europe,
fiind unul dintre cei mai mari producători de bere din Europa Centrală și de Est.
Istoria Bergenbier în cepe în 1994, la Blaj, odată cu preluarea de către Interbrew a
pachetului majoritar al acțiunilor Bianca S.A. În același an, compania cumpără fabrica de
bere de la Baia Mare și pune bazele Companiei de Distribuție Națională, ca un centru de
distribuție a p roduselor de la Blaj și Baia Mare.
Un an mai târziu, se naște marca Bergenbier, numele „Berea de la
munte”(Bergenbier în germană) reprezentând o promisiune de calitate, prospețime și
puritate a ingredientelor.
În 1999, Interbew cumpără 50% din pachetul majoritar al acțiunilor fabricii Efes
Brewery care operează la Ploiești și pre ia managementul fabricii. Dacă î n 2004, Interbrew
fuzionează cu AmBev și numele companiei devine InBev, în 2008, InBev fuzionează cu
Anheuser -Busch, noua companie redenumindu -se Anheuser -Busch InBev.
În 2010, odată cu preluarea operațiunilor din Europa Centrală și de Est de la AB
InBev de către CVC Capital Partners, se naște StarBev, unul intre cei mai importanți
producători de bere din Europa Centrală și de Est. Compania din România decide să preia
numele celui mai emblematic brand din portofoliu și devine astfel Bergenbier S.A., parte
din grupul StarBev.
În 2012, operațiunile de producție a berii din cele nouă țări din Europa Cen trală și
de Est ale Grupului StarBev au fost preluate de Molson Coors Brewing Company, o
companie producătoare de bere din Canada și Statele Unite ale Americii, care este, în acest
moment, printre primii producători de bere din lume. Astfel a devenit Berge nbier S.A. parte
a companiei Molson Coors.
Astăzi, Bergenbie r S.A. este una dintre primele trei companii producătoare de bere
din România, având aproximativ 7 00 de angajați, o fabrică modernă la Ploie ști, care
produce anual peste trei milioane de hectolitri și o rețea performantă de distribuție
națională.

16
2.2. Descrierea activității companiei
Datele de identificare ale societății Bergenbier S.A. sunt următoarele:
 Denumire societate: S.C.BERGENBIER S.A.
 Sediul comercial: Județ Prahova, str. Gheorghe Grigore Cantacuzino, nr.287 ;
 Număr telefon , fax : +40 372 20 61 11
 Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului: RO 6608725
 Număr de ordine în Registrul Comerțului : J40/209/1999
 Capital so cial subscris vărsat : 433.381.673 RON
 Domeniul de activitate este Fabricarea berii .(cod CAEN: 1105 )
 Site web: http://www.bergenbiersa.ro

Bergenbier S.A. are un portofoliu divers, bine conturat, cu mărci care acoperă toate
segmentele pieței:
1. Bergenbier , prima bere din segmentul mainstream distribuită la nivel național și
prima bere din segment care a lansat un sortiment de bere fără alcool și, rec ent, prima bere
produsă ș i distribuită la nivel national. Această marcă și -a croit un drum către sufletul
bărbaților astfel încât a știut să -și asume vocea masculinității și să o urmeze cu consecvență
nu doar în comunicare, ci și în actiunile de marketing și deciziile de business. Această
consecvență a făcut ca notorietatea brandului să crească exponențial de la an la an,
ajungând la 95% în rândul consumatorilor.
Bergenbier fost prima bere de la noi din țară care a lansat un sortiment fără alcoo l în
segmentul berilor populare(2001) și primul brand care a instituit o sărbătoare naționala(5
mai- Ziua Bărbatului).
Cuprinde următoarele sortimente de bere : Bergenbier cu alcool, Bergenbier Fresh
Lemon, Bergenbier Fresh Grapef ruit si Bergen bier fără alcool.
2. Staropramen, berea pragheză numărul unu în l ume, lansată în România în 2011.
Staropramen („Vechiul Izvor” – limba cehă) face referire la gustul curat, echilibrat, bogat al
berii produse în Praga și este cea mai cunoscută și vândută bere pragheză din lume,
succesul ei depășind de mult granițele Cehiei și chiar ale Europei, fiind exportată în zeci de
țări pe tot globul. În berea Staropramen, ajung cele mai bune și mai nobile tipuri de hamei
și orz.
3. Beck’s, cea mai bine vândută bere germană din lume, produsă local sub licență
încă din 2003. Chiar de la început, Beck ᾿s și-a exprimat foarte clar filisofia : inovație și

17
gândire independentă. La vremea lansării sale, Beck ᾿s a utilizat sticla verde, când toate
sticlele erau maro. De -a lungul anilor, a fost un brand inovator, tânăr, original și un
adevărat trendsetter.
În primăvara anului 2008, s -a introdus pe piață Beck ᾿s Green Lemon, o combinație
de bere premium, g ermană, cu suc de lămâie verde.
4. Stella Artois , creația deosebită a berarilor belgieni , a fost gândită inițial ca o
ediție specială de bere pentru Crăciun, dar datorită succesului inregistrat s -a decis
menținerea ei pe piață. Selectarea exigentă a ingredientelor și utilizarea l or într -un proces
tehnologic modern reflectă calitatea excepțională a acestei beri.
Stella Artois există și în varianta fără alcool, consumatorul bucurându -se de aceeași
calitate și gust special al berii.
5. Noroc , o bere populară, românească, cu gust plin și bogat a fost lansată în anul
2000 și aparțin e segmentului value. În februarie 2011, Noroc s -a relansat complet,
ridicându -și standardele de calitate și beneficiind de îmbunatățiri și de o nouă poziționare :
o bere bine făcută, cu un gust plin, bogat, hranitor, facută după o rețetă românească
veritabilă.
6. Lowenbrau – una dintre cele mai vechi beri din lume, datând din 1383, când era
făcută de către proprietarul munchenez al Hanului Leului.
7. Leffe – una dintre cele mai cunoscute și apreciate beri de mănăstire din lume, fiind
produsă la fabrica Stella Artois, în Leuven, dar păstrând totuși rețeta originala, care îi
asigură gustul unic.
Sortimente : Leffe Blond și Leffe Brun.
8. Hoegaarden – berea din grâu originală, produsă de mai bine de 500 de ani în
Belgia.
Produse le oferite de companie sunt împă rțite în două categorii: cu alcool și fără
alcool, aceasta fiind cauza pentru care oamenii pot consuma oricând berea Bergenb ier.
Societatea practică prețuri și promoții atractive pentru clienți (5+1 gratis, prețul
recomandat inscripționat pe ambalaj).
2.3. Organizarea activității S.C. BERGENBIER S.A. Bergenbier S.A. are
aproximativ 700 de salariați care își desfășoară activitățile într -un mediu de lucru unic,

18
motivațional, aceștia având sindicat reprezentativ și contract colectiv de muncă ce se
negociază anual.
Salariaț ii companiei sunt împărțiți pe trei zone funcționale și anume:
1. Zona supply (zona de aprovizionare, de fabrica)
2. Zona sales (zona de vânzări)
3. Zona headquarter (sediul)
În cadrul firmei, sunt 2 poziții de HR business partner pe zona de fabrică și pe
vânzări, persoanele care ocupa aceste poziții neavâ nd oameni în subordine, având rolul de a
oferi suport și consultanță managerilor celor două funcțiuni.
Coeficientul de fluctuație al angajaților, turn over -ul la fabrică în octombrie 2014 a
fost de 0 %, compania având turn over pe partea de vâ nzări, dar nu amenințăto r.
2.4. Structura personalului
Personalul companiei Bergenbier , se ridica în jurul cifrei de 700 de angajați,
distribuiți astfel:
Tabel 2.1. Structura salariaților pe departamente

Departamentul de vânzări:100 persoane

Departamentul de producție: 400 persoane

Departamentul de marketing: 65 persoane

Departamentul de resurse umane: 50 persoane

Departamentul de cercetare -dezvoltare:40 persoane

Departamentul financiar -contabil:45 persoane

În cadrul societății analizate, lucrează 432 băbați și 268 femei .
Structura salariaților, pe grupe de salarii brute:
– Până la 1500 lei: 35.1% ; între 1501 -1700 lei: 11.9% ; între 1701 -1900 lei: 18.8%;
între 1901 -2000 lei: 18.2% ; între 2001 -3000 lei: 3.8% ; între 3001 -4000 lei: 1.2% ; între
4001 -5000 lei: 0.6%; între 5001 -6000 lei: 0.3% ; peste 6000 lei: 0.4%.

19
Grafic nr 2.1. Structura salariaților pe grupe de salarii brute

2.5. Analiza mediului societății
2.5.1. Micromediul de marketing include factorii și forțele cu acțiune imediată
asupra întreprinderii, care influențează direct succesul activității desfășurate și asupra
cărora și întreprinderea își exercită controlul într -o măsură mai mică sau mai mare:
furnizorii, clienț ii, concurenții și distribuitorii.
Este evident faptul că obiectivul primordial al managerilor de marketing constă în a
construi relații durabile cu clientela prin asigurarea de valoare și satisfacție pentru client, iar
succesul marketingului d epinde de colaborarea eficienta cu alte departamente ale firmei,
furnizori, intermediari de marketing, concurenți și diverse categorii de public.
Clienții
Compania se aliniază la preferințele consumatorilor permanent în cautare de nou,
mereu în mișcare, respectându -le tradițiile și valorile. Bergenbier SA vine în întâmpinarea
gusturilor si nevoilor clienților, oferindu -le produse de cea mai bună calitate, precum și o
gamă variată.
Clienții companiei sunt reprezentați de lanțurile mari de magazine și distribuitori
(www.bergenbier.ro ) :
– Cord în Prahova
– Adexim în București
35.10%
11.90% 18.80% 1.20% 3.80% 1.20% 0.60%
0.40%
între 1501-1700 lei
între 1701-1900 lei
între 1901-2000 lei
între 2001-3000 lei
între 3001-4000 lei
între 4001-5000 lei
între 5001-6000 lei
peste 6001 lei

20
– Eta în Iași
– Pro Soft în Brașov
– Excelsio r în Constanța
Furnizorii
Pentru compania Bergenbier S.A, furnizorii de materii prime și materiale reprezintă
un punct cheie atât pentru departamentul aprovizionare, cât și pentru departamentul
marketing. Ca standard minimal, furnizorii companiei vor avea obligația să întrunească
cerințele referit oare la desfășurarea activității dupa cum urmează: vor respecta legislația
aplicabilă, normele și cerințele necesare procesului de fabricare, distribuție și furnizare a
produselor, sănătatea și siguranța: condițiile de lucru vor fi în conformitate cu legis lația
aplicabilă, vor respecta legislația cu privire la mediul înconjurător.
Furnizorii influențează prin :
1. Modificarea continuă a prețurilor de intrare (combustibil -petrol, ambalaje, malț,
hamei, etc).
2. Creșterea gradului de concentrare al lanțurilor de distribuție determină scăderea
puterii de negociere a companiei (și presiuni asupra prețului de vânzare și a marjelor
de profit.)
Furnizorii companiei Bergenbier sunt :
– Sam Mills: mălai
– Stamag: malțul pentru Beck’s
– Soufflet: malț regular, orz
– Bericap: capace și capse
– Star ist pet: preformele de pet
– Can Pack: doze pentru îmbuteliere
– Sopura: agenții de curățare.
Concurenții
Cunoașterea concurenței joacă un rol hotărâtor în planificarea de marketing. Firma
trebuie să compare constant produsele, prețurile, canalele de distribuție și acțiunile de
promovare cu cele ale concurenței. Astfel ea poate identifica avantajele și dezavantajele pe
care le are în lupta cu aceasta, lansând atacuri mai precise asupra concurenței și a părându –
se mai bine de atacurile acesteia. Interpretarea corectă a posibilităților pe care concurenții le

21
au este esențială ȋn evaluarea și identificarea acelor segmente de piață ȋn care ȋntreprinderea
deține avantaje ȋn raport cu aceștia. (Smedescu, 2008)
Bergenbier S.A analizează periodic strategiile concurenților săi, deoarece aceștia
dau dovadă de multă imaginație și fonduri financiare nebănuite, revizuindu -și strategiile
periodic. Principalii concurenși sunt: Ursus Breweries S.A, Heineken România S.A și
United Romanian Breweries Bereprod(URBB).
Bergenbier S.A se diferențiază de ceilalți competitori prin următoarele aspecte:
– Educarea și informarea publicului referitoare la consumul responsabil de alcool
prin toate activitățile lo r comerciale.
– Proiectele și inițiativele care au scopul creșterii educației și a informării în
rândul publiului țintă referitoare la efectele negative ale consumului de alcool
asupra capacității de a conduce autovehicule.
– Codul de comunicare comercială – este un cod de autoreglementare pentru
toate materialele și activitățile de publicitate și marketing ale companiei,
dincolo de restricțiile strict legale.
– Codul de conduită etică – un set complex de proceduri care reglementează
activitățile de marketing și publicitate ale companiei ca producător de bere,
astfel încât să nu existe nicio activitate prin care produsele companiei să fie
adresate direct minorilor.
– Calitatea și eficiența procesului tehnologic.
– Campanii promoționale bine gândite și realizate.
– Încre derea pe care a creat -o în rândul clienților.

2.5.2. Cota de piață este prezentată în graficul de mai jos:
Grafic 2.1. Evoluția cotelor de piață absolute în perioada 2013 -2016

22

Sursa – www.bergenbier.ro
Cota de piață absolută a companiei Ursus înregistrează un trend crescător pe
parcursul perioadei analizate, explicabil prin intermediul creșterii susținute a cifrei de
afaceri. Acest producător se remarcă prin creșterea volumelor vândute, portofoliu
diveri sificat – fiind parte a grupului multinațional SABMiller, caracterizat printr -o
multitudine de produse consacrate – și publicitate agresivă, în special în ceea ce privește
berea Timișoreana, care în ultimii ani a fost cea mai consumată bere în România.
Locul secund în ceea ce privește cota de piață absolută îl deține Heineken, care a cunoscut
fluctuații ușoare din acest p unct de vedere. În perioada 2013 -2014 , pe fondul creșterii cifrei
de afaceri concomitent însă cu creșterea cifrei de afaceri a sectorul ui de activitate, se
înregistrează o creștere de peste 1 procent, urmată de o scădere de aproximativ 3 procente
în perioada următoare, cifra de afaceri cunoscând o creștere mai lentă decât cifra de afaceri
a sectorului. În intervalul 2014 -2015 cota de piaț ă absolută se menține la un nivel constant.
Cota de piață absolută a societății comerciale Ber genbier scade în anul 2014 față de anul
2013 cu 1.8 %, reușind apoi să se stabilizeze la un nivel de peste 13 procente, explicabil
prin ușoara creștere a cifrei de afaceri. Această companie se remarcă prin tehnologia de
fabricație, portofoliu diversificat, publicitate.
URBB este situată pe locul al patrulea din punct de vedere al cotei de piață absolute,
observându -se scăderea continuă a acesteia datorită evolu ției negative a cifrei de afaceri,
concomitent cu creșterea cifrei de afaceri a sectorului. Față de celelalte companii, URBB 38.30% 40% 44% 44.16%
36% 37.16%
34.50% 34.60%
15.54% 13.74% 13.57% 13.61%
10% 8.65% 7.86% 7.58%
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
2013 2014 2015 2016Ursus
Heineken
Bergenbier
URBB

23
are un portofoliu mai puțin diversificat și are o capacitate investițională scăzută. Aceste
considerații sunt explicabile pe de o p arte prin intermediul fenomenelor negative ce au
influențat piața berii în general, regresul acesteia, compania reușind totuși să prevină
pierderi masive ale cotei de piață datorită faptului că promovează mărci cunoscute și
apreciate pe piață, în special î n segmentul horeca, unde ceilalți competitori au cunoscut
scăderi ale activității.
Grafic .2.2. Reprezentarea poziției concurențiale

Sursa – creat de autor
Din graficul prezentat se poate observa că cele trei companii se află pe poziții
apropiate. Ca avantaje concurențiale ale companiei Bergenbier trebuie menționate
portofoliul diversificat, campaniile publicitare și tehnologia de fabricație, deși și acestea ar
putea fi îmbunătățite. Firma ar trebui să se concentreze a supra aspectelor precum: utilizarea
la maxim a capacității de producție pentru reducerea costurilor ( dependentă de creșterea
vânzărilor), dezvoltarea rețelei de distribuție, perfecționarea și motivarea resurselor umane,
îmbunătățirea managementului compa niei, fidelizarea clienților prin campanii de
marketing.
Ursus este lider de piață, observându -se pozițiile factorilor cheie în diagrama
prezentată. Această companie are ca avantaje concurențiale : utilizarea la maxim a
capacității de producție pentru reducerea costurilor, campanii publicitare, rețea de
distribuție dezvoltată, fidelizarea clienților, tehnologia de fabricație. Îmbunătățiri se pot
realiza în privința portofoliului, resurselor umane și managementului.
Heineken ocupă poziția n umărul doi pe piață, are ca avantaje concurențiale
portofoliul, resursele umane, managementul și imaginea firmei și trebuie să își îndrepte
atenția către creșterea vânzărilor pentru a utiliza la maxim capacitatea de producție, 0123456
0 2 4 6 8 10Bergenbier
Ursus
Heineken
URBB

24
campanii publicitare mai atra ctive, dezvoltarea rețelei de distribuție și realizarea de
investiții în tehnlogia de fabricație.
2.5.3. Macromediul de marketing este constituit din totalitatea factorilor externi ai
firmei care exercită o influență asupra stării și evoluț iei ei pe o arie mai largă, în mod
indirect, pe termen lung , și anume:
Factori politici : susținerea micilor producători de bere prin ajutoare de stat
Factori economici :
– Scăderea P.I.B -ului, creșterea ratei șomajului, rata anuală a inflației ridicată
– Limitarea accesului la creditare
– Puterea scăzută de cumpărare a consumatorului
Sectorul berii este incontestabil un factor generator de valoare adaugată și locuri de
muncă la nivelul mai multor sectoare ale economiei locale, direct sau indirect legate de
producția berii. Sectorului berii din România îi co respund în prezent 4% din cele două
milioane de locuri de muncă generate de sectorul berii la nivelul Europei.
Factori socio -culturali :
– Crearea unei percepții negative cu privire la consumul de bere (campanii alti -alcoolism,
influența obezității, etc)
– Tradiții, stil de viață: preferința pentru un anume tip de băuturi alcoolice.
Factori tehnologici :
– Modernizarea producției : în anul 2011, Bergenbier a făcut o serie de investiții
importante în departamentul de producție al fabricii de la Ploiești, astfel, pierderile fiind
reduse.
– Scăderea constantă a consumului de apă la anumite operațiuni tehnologice
– Tratarea apei uzate : în 2011, s -a finalizat extind erea stației de epurare, capacitatea de
tratare a apei uzate mărindu -se de peste trei ori.
– Uscătorul de drojdie : tot în 2011, a fost pus în funcțiune uscătorul de drojdie. Drojdia
uzată provenită din procesul de producție este uscată și folosită ulterior ca hrană pentru
animale. Pâna la punerea în funcțiune a uscătorului, drojdia era trimisă la stația de
epurare, iar prin folosirea acestuia, s -a constatat o reducere a încărcării organice a apei
cu peste 25% față de anul anterior.

25
– Reducerea energiei termice : cu aproape 7% în sezon și 10% în extrasezon, cu ajutorul
unei stații de biogaz care a necesitat o investiție totală de 200.000 €. Această stație
permite o producție anuală de 500.000 m.c de biogaz, tratând 1.000.000 m.c de ape
reziduale.
În condițiile scăderii puterii de cumpărare pe fondul percepției negative cu privire la
consumul de bere, a crescu t competiția pe piață, ceea ce a impus măsuri de modernizare a
producției concomitent cu reducerea consumurilor specifice.

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ
Analiza dinamicii indicatorilor de rezultate în perioada 2015 -2016, la
S.C.Bergenbier Români a S.A., în baza contului de profit și pierdere prezentat în Anexă,
este următoarea:
Indicatori (mii lei) 2015 2016 Indici (%)
1. Venituri din
exploatare 10.973.183 13.415.789 122,25
1.1.Cifra de afaceri
netă 10.760.220 13.078.308 121,54
2. Cheltuieli de
exploatare 9.088.984 10.638.401 117,04
2.1.Cheltuieli
aferente cifrei
de afaceri 8.968.780 10.454.943 116,57
3. Rezultatul din
exploatare 1.884.199 2.777.388 147,41
4. Venituri
financiare 569.200 517.245 90,87
5. Cheltuieli
financiare 769.976 748.466 97,2
5.1.Cheltuieli
privind 55.891 38.608 69,08

26
dobânzile
6. Rezultatul
financiar -200.776 -231.221 115,17
7. Rezultatul
curent 1.683.423 2.546.167 151,25
8. Venituri totale 11.542.383 13.933.035 120,71
9. Cheltuieli totale 9.858.960 11.386.868 115,49
10. Rezultatul brut 1.683.423 2.546.167 151,25
11. Rezultatul net
(profit) 1.416.423 2.285.490 161,36

Din tabelul 3.1. , pentru societatea analizată, reies următoarele:
 Creșterea mai accentuată a veniturilor din exploatare (cu 22,25%) decât a cheltuielilor
de exploatare ( cu 17,04%) s -a concretizat în evoluția pozitivă a rezultatului din
exploatare care a înregistrat un spor de 47,41%. O evoluție similară a înregistrat și
profitul aferent cifrei de afaceri ;
 Diminuarea mai accelerată a veniturilor financiare ( -9,13%) decât a cheltuielilor
financiare ( -2,80%) a generat o creștere a pierderii din activități financiare cu 15,17%;
 Aceste evoluții (creșterea profitului din exploatare cu 893.189 lei concomitant cu
sporirea pierderii din activitatea financiară cu 30.445 lei) au condus la majorarea
rezultatului current, respective rezultatului brut al exercițiului, cu 51,25%, precum și a
rezultatului net care a înregistrat o creștere cu 61,36%.
Referitor la analiza structurală a rezultatelor din contul de prof it și pierdere anexat,
vom utiliza soldurile intermediare de gestiune, conform tabelului 3.2:
Nr.crt. Indicatori (mii lei) Exercițiu financiar
2015 2016
1 Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 3.767.453 5.599.582
2 Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 329.737 199.372
3 Marja comercială brută (1 -2) 3.437.716 5.400.210

27
4 Reduceri comerciale primite (ct.609) 0 0
5 Reduceri comerciale acordate (ct.709) 0 0
6 Marja comercială netă (3+4 -5) 3.437.716 5.400.210
7 Producția vândută (ct.701 la 706 și 708) 6.992.774 7.478.726
8 Reduceri comerciale acordate (ct.709) 0 0
9 Venituri aferente costului producției în
curs de execuție (ct.711,712) 120.730 -74.581
10 Producția realizată de entitate pentru
scopurile sale proprii și capitalizată
(ct.721,722) 28.350 26.046
11 Producția exercițiului (7 -8+9+10) 7.141.854 7.430.187
12 Consumurile exercițiului provenind de la
terți (gr.60 mai puțin ct.607 și ct.609,
gr.61, gr.62, exclusiv ct.621) 5.419.064 6.826.291
13 Reduceri comerciale primite (c t.609) 0 0
14 Valoarea adăugată (6+11 -12+13) 5.160.506 6.004.106
15 Venituri din subvenții de exploatare
aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 0 0
16 Cheltuieli cu impozite și taxe (gr.63) 566.628 727.538
17 Cheltuieli cu personalul (gr.64 și ct 621) 1.537.408 1.745.267
18 Excedentul brut al exploatării (14+15 –
16-17) 3.056.470 3.531.301
19 Alte venituri din exploatare 63.874 386.019
20 Alte venituri din ajustări de valoare privind
imobilizări, active circulante și provizioane 1.167.040 1.123.172
21 Alte cheltuieli de exploatare 328.989 350.472
22 Alte cheltuieli din ajustări de valoare
privind imobilizări, active circulante și
provizioane 2.074.196 1.912.632
23 Profitul din exploatare (18+19+20 -21- 1.884.199 2.777.388

28
22)
24 Venituri financiare 569.200 517.245
25 Cheltuieli financiare 769.976 748.466
26 Profitul curent (23+24 -25) 1.683.423 2.546.166
27 Venituri extraordinare 0 0
28 Cheltuieli extraordinare 0 0
29 Rezultatul extraordinar al exercițiului
(27-28) 0 0
30 Profitul brut (26+29) 1.683.423 2.546.166
31 Impozitul pe profit 267.000 260.676
32 Profitul net al exercițiului financiar (30 –
31) 1.416.423 2.285.490

Ratele de structură pentru anul 2015 sunt următoarele:
1. Rata amortizării:
35,51%
2. Rata provizioanelor din exploatare :
28,99 %
3. Rata cheltuielilor financiare cu dobânzile:
1,83 %
În mod asemănător, se calculează ratele de structură aferente anului 2016:
1. Rata amortizării:
27,09 %
2. Rata provizioanelor din exploatare :
13,75 %
3. Rata cheltuielilor financiare cu dobânzile:
1,83 %
Se remarcă diminuarea ponderii cheltuielilor cu amortizarea, a cheltuielilor cu
provizioanele din exploatare și a cheltuielilor cu dobânzile din excedentul brut din

29
exploatare datorită pe o parte creșterii EBE cu 474.831 mii lei, iar pe de altă parte reducerii
cheltuielilor cu amortizarea cu 159.470 mii lei, cheltuiel ilor cu provizioanele cu 400.615
mii lei și a cheltuielilor cu dobânzile cu 17.282 mii lei.
Indicatorii analizei factoriale a rezultatului brut al exercițiului sunt centralizați în
tabelul 3.3:
Tabel 3.3. Indicatorii analizei factoriale a rezu ltatului brut al exercițiului
Nr.crt Indicatori Simbol 2015 2016
1 Rezultatul brut (mii lei) 1.683.423 2.546.166 862.743
1.1.Rezultatul din
exploatare (mii lei) 1.884.199 2.777.388 893.189
1.2. Rezultatul financiar
(mii lei) -200.776 -231.221 -30.445
1.3. Rezultatul extraordinar
(mii lei) 0 0 0
2 Veinituri totale (mii lei) 11.542.383 13.933.035 2.390.652
3 Profitul mediu brut la 1 leu
venituri totale (lei) ̅̅̅̅̅ 0,1458 0,1827 0,0369
4 Profitul mediu brut la 1 leu
Vt recalculate (lei) ̅̅̅̅̅̅ – 0,1523 –
Profitul mediu brut la 1 leu venituri totale recalculate se calculează în baza datelor
din tabelul 3.4:
Tabel 3.4. Date necesare calculului profitului mediu brut la 1 leu venituri totale recalculate
Activitate Venituri (mii lei) ( ) ( )
2015 2016 2015 2016 2015 2016
Exploatare 10.973.183 13.415.789 95,07 96,29 0,1717 0,2071
Financiară 569.200 517.245 4,93 3,71 -0,3528 -0,4471
Extraordinară 0 0 – – – –
Total 11.542.383 13.933.034 100 100 0,1458 0,1827
Sursa – Contul de profit și Pierdere, Bergenbier

̅̅̅̅̅̅ = 0,9629 x 0,1717 + 0,0371 x ( -0,3528) = 0,1523 lei

30

Pentru anul 2015, indicatorii din tabelul de mai sus au fost calculate astfel:

, după cum urmează:

1)

2)

, după cum urmează:

1)

2)
.

Similar putem calcula valorile și pentru anul 2016.
Cuantificarea influențelor factorilor asupra modificării rezultatului brut al exercițiului
financiar se realizează după cum urmează:

Modificarea rezultatului brut al
exercițiului: 2.546.166 -1.683.423 = +862.743 mii lei
1.Contribuția veniturilor totale: 2.390.652 x 0.1458 = + 348.614 mii lei
2. Contribuția profitului mediu brut
la 1 leu venituri totale: ̅̅̅̅̅ 13.933.035 x 0.0369 = +514.129 mii lei
2.1.Influența structurii veniturilor: 13.933.035 x (0,1523 – 0,1458) = +90.565
mii lei
2.2. Influența profitului brut la 1
leu venituri pe tipuri de activități: 13.933.035 x (0,1827 – 0,1523) = +423.564
mii le i

În anul 2016 față de anul 2015 s -a înregistrat o creștere a rezultatului brut cu
862.743 mii lei datorită impactului pozitiv a celor doi factori analizați și anume:

31
 Creșterea veniturilor totale cu 2.390.652 mii lei a avut ca efect sporirea rezultatului
brut cu 348.614 mii lei ;
 Creșterea profitului mediu brut la 1 leu venituri totale cu 0.0369 lei s -a concretizat
în modificarea pozitivă a rezultetului brut al exercițiului cu 514.129 mii lei.
Influența favorabilă a profitului medi u brut la 1 leu venituri totale asupra
modificării rezultatului brut al exercițiului cu 514.129 mii lei s -a datorat:
 Creșterii ponderii veniturilor din exploatare în veniturile totale cu 1% (de la 95% la
96%) ;
 Sporirii profitului brut la 1 leu venituri din exploatare cu circa 21% (de la 0,1717 lei
la 0,2071 lei). Comparativ, activitatea financiară, care a generat pierderi mai mari la
1 leu venituri cu 0,0943 lei, s -a restrâns ca pondere în venituri totale.

Analiza factorială a rezultatului din exploatare s e face pe baza următoarei relații:
̅̅̅̅̅ ( ) ̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅ ̅̅̅ ̅ ( )̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅

Indicatorii necesari analizei factoriale a rezultatului din exploatare sunt prezentați în
tabelul de mai jos:
Tabel nr.3.5. Indicatorii analizei factorial e a rezultatulu i din exploatare
Nr.crt Indicatori Simbol 2015 2016
1 Rezultatul
exploatării (mii
lei) 1.884.199 2.777.388 893.189
2 Venituri din
exploatare (mii
lei) 10.973.183 13.415.789 2.442.606
3 Fondul total de
timp de muncă
(ore) T 1.628.000 1.316.000 -312.000
4 Numărul mediu de
salariați (pers.) ̅̅̅ 866 700 -166

32
5 Timpul mediu de
muncă pe salariat
(ore) ̅
1880 1870 -10
6 Productivitatea
medie orară (mii
lei/ oră) ( )̅̅̅̅̅̅̅̅̅
6,74 10,19 3,45
7 Profitul mediu la 1
leu venituri din
exploatare ̅̅̅̅̅
0,1717 0,2071 0,0354

Cuantificarea influențelor factorilor asupra modificării rezultatului din exploatare
în anul 2016 față de 2015 se realizează astfel:
Modifica rea rezultatului exploatării 2.777.388 -1.884.199 = +893.189 mii lei
1.Contribuția veniturilor din
exploatare: 2.442.606 x 0.1717 = +418.270 mii lei
1.1.Contribuția fondului total de
muncă: (-312.000 ) x 6,74 x 0,1717 = – 61.994
mii lei
1.1.1 Contribuția numărului mediu de
salariați: ̅̅̅ (-166) x 1880 x 6,74 x 0,1717 =
-361.157 mii lei
1.1.2.Contribuția timpului mediu de
muncă pe salariat: ̅ 700 x (-166) x 6,74 x 0,1717 = – 134.473
mii lei
1.2. Contrib uția productivității medii
orare, stabilită pe baza veniturilor din
exploatare: ( )̅̅̅̅̅̅̅̅̅ 1.316.000 x 3,45 x 0,1717 = + 779.552
mii lei
2. Contribuția profitului mediu la 1
leu venituri din exploatare: ̅̅̅̅̅ 13.415.789 x 0,0 354 = + 474.919 mii lei

Modelul de analiză factorială aplicat permite studierea mai aprofundată a
influențelor factorilor care au contribuit la modificarea veniturilor din exploatare. Astfel, la
creșterea profitului din exploatare cu 893.189 mii lei s -a datorat contribuției favorabile a
celor doi factori direcți, după cum urmează:

33
 Sporirea veniturilor din exploatare cu 2.422.606 mii lei a avut ca efect creșterea
rezultatului din exploatare cu 418.270 mii lei ;
 Creșterea profitului mediu la 1 leu venituri din expl oatare cu 0,0354 lei a condus la
sporirea profitului din exploatare cu 474.912 mii lei.
Așadar, cei doi factori de gradul I care au acționat în același sens pozitiv și cu
intensități asemănătoare (47% respectiv 53%), determinând creșterea profi tului din
exploatare.
Studiind influențele factorilor de gradul II și respectiv III, care au acționat asupra
modificării veniturilor din exploatare, se constată următoarele:
 Diminuarea numărului mediu de salariați cu 166 persoane, concomiten t cu reducerea
timpului mediu de muncă pe salariat cu 10 ore au condus la refacerea fondului total de
timp de muncă cu 312.000 ore concretizată în scăderea rezultatului din exploatare cu
61.994 mii lei
 Creșterea productivității medii orare cu 3.45 lei, datorită atât majorării veniturilor din
exploatare cu 2.422.606 mii lei, cât și reducerii fondului total de timp de muncă cu
312.000 ore, a generat un spor al rezultatului din exploatare în cuatum de 779.552 mii
lei.
În consecință, reducerea fondului total de timp de muncă, pe seama diminuării
numărului mediu de salariați și a timpului mediu de muncă pe salariat, a avut un efect
dublu. Pe de o parte, a generat diminuarea rezultatului exploatării, iar pe de altă parte,
prin creșterea productivi tății muncii, a condus la sporirea acestuia, impactul net fi ind
pozitiv (+418.270 mii lei).
Analiza profitului aferent cifrei de afaceri se calculează pe baza unor indicatori
specifici centralizați în tabelul nr.3.6:
Tabel nr.3.6.Indicatori specifici profitului aferent CA
Nr.crt. Indicatori (lei) Simbol 2015 2016
1 Cifra de afaceri
netă ∑ 10.760.228 13.078.308 2.318.080
2 Cheltuieli totale
aferente cifrei de
afaceri ∑ 8.968.780 10.454.943 1.486.163

34
3 Volumul efectiv al
producției vândute
evaluat în prețurile
anului anterior ∑ – 11.640.450 –
4 Volumul efectiv al
producției vândute
evaluat la costurile
anului anterior ∑ – 9.573.050 –
5 Suma profitului
aferent CA Pr = rd.1 -rd.2 1.791.448 2.623.365 831.917
6 ∑
∑ – 1,0818
7 ∑
∑ – 1,1236
8 ∑
∑ – 1,0922

Determinarea contribuției factorilor la modificarea profitului aferent cifrei de
afaceri se realizează astfel:
Modificarea profitului aferent CA 2.623.365 – 1.791.448 = +831.917 mii
lei
1.Contribuția volumului producției
vândute: 1.791.448 x 1,0818 – 1.791.448 =
+146.540 mii lei
2.. Contribuția structurii producției
vândute: (11.640.450 – 9.573.050) – 1.791.448 x
1,0818 = +129.412 lei
3. Contribuția costurilor complete
unitare: -( 10.454.943 -9.573.050) = -881.893
lei
4.Contribuția prețurilor de vânzare: 13.078.308 – 11.640.450 = +1.437.858
lei

35
Din datele de mai sus se remarcă faptul că, în perioada analizată, s -a înregistrat o
creștere cu 831.917 lei a profitului aferent CA, situație care este de natură să influențeze
pozitiv rezultatul exploatării, respectiv rezultatul brut.
Contribuțiile factorilor evidențiați de acest model au fost următoarele:
 Creșterea volumului producției vândute cu 8,18%, a condus la sporirea profitului cu
146.540 lei, situație favorabilă ce s -ar putea datora atât unor factori interni ( ca de
exemp lu îmbunătățirea gradului de valorificare a producției obținute, destinată livrării)
cât și unor factori externi conjuncturali, ca de exemplu creșterea cererii pe piață a
produsului respectiv ;
 Modificarea structurii producției vândute concretizată în creșt erea ponderii produselor
cu o marjă de profit superioară celei medii pe întreprindere a condus la sporirea
profitului aferent cifrei de afaceri cu 129.412 lei ;
 Creșterea costurilor complete unitare cu 9,22% a condus la diminuarea profitului
afferent cifrei de afaceri cu 881.893 lei, situație justificată în contextual sporirii
cantității vândute datorită îmbunătățirii calității produselor. Această evoluție nu
generează dificultăți în raport cu realizarea profitului, întrucât, așa cum se remarcă în
tabelul de mai sus (112,36% 109,22%).
 Prețurile de vânzare mai mari cu 12,36% au avut un impact semnificativ asupra
profitului aferent CA, care a înregistrat o creștere cu 1.437.858 lei.
Așadar, dinamica înregistrată în anul 2016 față de anul 2015 ar putea fi explicate
prin îmbunătățirea calității produselor care a condus la o creștere a costurilor de producție,
cu impact negative asupra profitului, concomitant cu sporirea cant ității vândute din acele
produse care au o marjă de profit superioară celei medii pe întreprindere, precum și a
prețurilor de vânzare, reflectată pozitiv asupra profitului. Efectele benefice obținute au fost
semnificativ mai mari decât efortul implicat, im pactul net fiin pozitiv.

ANEXA 1.

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
BERGENBIER ROMÂNIA

Nr.
Crt. Denumirea indicatorului Realizat la
31.12.2014
(lei) Realizat la
31.12.2015
(lei)
1 Cifra de afaceri netă 10.760.220.198 13.078.308.815
Producția vândută 6.992.774.802 357 219
Venituri din vânzarea mărfurilor 3.767.453.396 5.599.582.622
Reduceri comerciale acordate – –
2 Venituri aferente costului producției
în curs de execuție – –
Sold C 120.730.635 –
Sold D – 74.581.173
3 Producția realizată de entitate pentru
scopurile sale proprii și capitalizată 28.350.560 26.042.948
4 Alte venituri din exploatare din care: 63.873.984 386.018.992
-venituri din fondul commercial
negativ
VENITURI DIN EXPLOATARE
– TOTAL 10.973.183.377 13.415.789.582
5. a) Cheltuieli cu materii prime si
36aterial consumabile utilizate 2.278.837.087 3.650.761.504
Alte cheltuieli cu materialele 40.593.658 72.944.355
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și
apă) 709.688.576 506.697.500
c) Cheltuieli privind mărfurile 329.737.178 199.372.209
6 Cheltuieli cu personalul, din care: 1.537.408.745 1.745.267.588
a) Salarii si indemnizații 1.147.967.635 1.324.861.157
b) Cheltuieli cu asigurările sociale și
protecția socială 389.441.110 420.406.431
7. a) Ajustãri de valoare pentru
imobilizãrile corporale si
imobilizãrile necorporale 839.092.170 818.802.457
a.1) Cheltuieli 1.115.944.074 956.473.574

a.2) Venituri 276.851.904 137.671.117
b) Ajustări de valoare privind activele
circulante (454.403.630) 1.201.887
b.1) Cheltuieli 70.022.137 470.542.062
b.2) Venituri 526.425.767 469.340.175
8 Alte cheltuieli din exploatare 3.285.563.733 3.673.900.696
8.1. Cheltuieli privind prestațiile interne 2.389.945.946 2.595.890.355
8.2 Cheltuieli cu anumite taxe, impozite
și vărsăminte asimilate 566.628.467 727.538.747
8.3 Alte cheltuieli 328.989.320 350.471.594
Ajustări privind provizioanele 522.466.841 (30.546.883)
– Cheltuieli 886.230.301 485.614.611
– Venituri 363.763.460 516.161.494
CHELTUIELI DE
EXPLOATARE – TOTAL 9.088.984.358 10.638.401.293

PROFITUL SAU PIERDEREA
DIN EXPLOATARE 7 341 923 19 476 083
– Profit 1.884.199.019 2.777.388.289
– Pierdere – –
9 Venituri din interese de participare 7.367.207 27.764.532
10 Venituri din alte investitii si
împrumuturi care fac parte din
activele imobilizate 566.072 –
11 Venituri din dobânzi din care: 515 435 1 722 692
– Veniturile obținute de la
entitățile afiliate – –
Alte venituri financiare 396.245.721 174.317.598
VENITURI FINANCIARE –
TOTAL 569.200.252 517.245.405
12 Ajustãri de valoare privind
imobilizãrile financiare si investitiile
deținute ca active circulante (42.965.468) 151.483.561
– Cheltuieli 17.544.507 179.476.613
– Venituri 60.509.975 27.993.052
13 Cheltuieli privind dobânzile 55.891.422 38.608.669
Alte cheltuieli financiare 757.050.109 558.374.491
CHELTUIELI FINANCIARE –
TOTAL 769.976.063 748.466.721
PROFIT SAU PIERDERE
FINANCIARĂ

Profit – –
Pierdere 200.775.811 231.221.316
14 PROFIT SAU PIERDERE
CURENTĂ
Profit 1.683.423.208 2.546.166.973
Pierdere – –
15 Venituri extraordinare – –
16 Cheltuieli extraordinare – –
17 PROFITUL SAU PIERDEREA
DIN ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ: – –
Profit – –
Pierdere – –
VENITURI TOTALE 11.542.383.629 13.933.034.987
CHELTUIELI TOTALE 9.858.960.421 11.386.868.014
PROFITUL SAU PIERDEREA
BRUTĂ 7 443 213 20 430 272
Profit 1.683.423.208 2.546.166.973
Pierdere – –
18 Impozitul pe profit 269.000.650 260.676.770
19 Alte impozite nereprezentate la
elementele de mai sus – –
20 PROFITUL SAU PIERDEREA
NETĂ A EXERCIȚIULUI
FINANCIAR
Profit 1.416.422.558 2.285.490.203
Pierdere – –

ANEXA 2.

ORGANIGRAMA BERGENBIER