CAPITOLUL 1. AJUT ORUL D E STAT COMPONENTĂ A POLITICII [624738]

1
CAPITOLUL 1. AJUT ORUL D E STAT – COMPONENTĂ A POLITICII
ÎN D OMENIUL C ONCUR ENȚEI

1.1. DEFINIR EA ȘI FORMELE AJUTORULUI D E STAT
Ajutorul d e stat este definit în Tr atatul privind funcți onarea Uniunii Europene la
articolul 107 alineatul (1). R egula de bază este aceea că un ajutor de stat este interzis, fiind
incompatibil cu pi ața comună. D e la această regulă există num eroase excepții pr evăzut e in
Tratat, de aceea se impun e o atenție deosebită asupra elementelor definitorii ale ajutorului d e
stat. Conform cu pr evederile art 107 (1) din Tr atat, sunt inc ompatibile cu pi ața internă
ajutoarele acordate de state sau prin int ermediul r esurselor de stat, sub orice formă, c are
denaturează sau amenință să d enatureze concurența prin f avorizarea anumit or într eprind eri sau
sectoare de producți e, în măsur a în care acestea afectează schimburil e comerciale dintr e statele
membre.
Reglementăril e privind ajutoarele de stat se aplică d oar măsuril or care îndeplinesc
toate criteriile enumerate la articolul cit at mai sus:
– Originea ajutorului – normele privind ajutorul d e stat cuprind exclusiv măsuri c are
implică tr ansferul d e resurse de stat de la autorități n aționale, regionale și locale, bănci
și fund ații public e. Acest crit eriu pr esupun e existența unui tr ansfer de resurse ale
statului r ealizat nu num ai direct de către o autoritate a statului, dar și d e către orice
organism public s au priv at care administr ează resurse ale statului.
– Avantaj economic- ajutorul tr ebuie să se materializeze într-un avantaj economic d e
care întreprind erea nu ar fi b eneficiat în c ondiții n ormale de piața. Ajutorul d e stat
înseamnă înt otdeauna favorizarea unei într eprind eri, un ei zone sau a unui s ector de
activit ate.
– Selectivit ate – măsură s electivă este aceea care se referă la anumit e afaceri, locații, sau
la un sector specific. D acă un anumit tip d e finanțare este disponibil p entru orice
întreprind ere de pe teritoriul R omâni ei fără nici o discrimin are atunci măsur a este
generală și nu este supusă r egulilor de ajutor de stat. Dacă dimp otrivă, ajutorul s e
aplică num ai intr -o regiune, într -un anumit s ector sau num ai un ei categorii d e
întreprind eri, atunci există s electivit ate.

2
– Efectul asupra concurenței și al comerțului – ajutorul tr ebuie să aibă un efect potențial
asupra concurenței și c omerțului într e statele membre. Este sufici ent dacă se poate
arăta că beneficiarul este implic at într -o activit ate economică și că activează pe o piață
în care există activități d e comerț într e state membre.( www. ajutordestat.ro )
Așadar, prin ajutor de stat se înțelege orice sprijin acordat din surs e de stat de către
autorități public e sau alte organism e, în num ele statului, sub f orma unui tr ansfer de fonduri
public e către un agent economic.
Formele în care se acordă p ot reprezenta fie alocații pr opriu-zise, fie renunțarea de
către stat la unele venituri viit oare. Pe seama unor asemenea transferuri, agentul economic
beneficiar obține un avantaj de natură economică s au fin anciară, pe care nu l-ar fi putut obține
in absența acestor măsuri. Avantajele rezultate pe seama transferurilor de fonduri public e sunt
considerate ajutor de stat, dacă ele se concretizează într -un avantaj special creat num ai
anumit or agenți economici s au num ai anumitor bunuri, s ervicii s au regiuni. (Moșteanu, 2001)
Articolul 108 (3) din Tr atat obligă st atele membre să notifice la Comisia Europeană
orice intenție de acordare a unui ajutor de stat. Statele membre trebuie să se abțină d e la
acordarea ajutorului până l a obținerea unei decizii fin ale din p artea Comisiei Europene. Un
ajutor acordat fără n otificare și autorizare prealabilă a Comisiei Europene este un ajutor ilegal.
Excepție fac ajutoarele de stat care sunt scutit e de obligația notificării și c are sunt d efinite in
legislație ca ajutoare exceptate de la notificare. Pentru aceste ajutoare este necesară doar o
informare la Comisia Europeană, avizată de Consiliul C oncurenței.
(www.c onsiliulc oncurentei.ro)
Comisia realizează o analiză c omplexă în urm a notificăril or primit e de la statele
membre, a plâng erilor de la competitorii b eneficiarilor de ajutor ilegal sau a unor sesizări din
oficiu. C omisia poate autoriza ajutorul cu s au fără c ondiții, s au poate interzice acordarea
acestuia, caz în c are dispun e și recuperarea ajutorului acordat în m od ilegal. O altă posibilă
situație ar fi c ea în care Comisia poate decide că măsur a notificată nu c onstitui e ajutor, ceea ce
inseamnă că st atul m embru o poate pune în aplicare în mod neîngrădit. D eciziil e Comisiei pot
fi atacate în fața Tribun alului d e la Luxemburg.
Statele membre sunt obligate să m onitorizeze ajutoarele de stat autorizate de Comisia
Europeană sau exceptate de la notificare și să tr ansmită r aportări anuale sau oricând l a
solicitarea expresă a organismului d e la Brux elles. Dacă se constată că un ajutor autorizat de

3
Comisie nu a fost folosit conform c ondițiil or enunțate în notificarea inițială, ajutorul v a fi
considerat ca folosit incorect și s e poate dispun e recuperarea acestuia.(Pilan, 2010)
Ajutorul c ompatibil. Tratatul privind funcți onarea Uniunii Europene prevede la
articolul 107 (2) că sunt c ompatibile cu pi ața comună:
(a) ajutoarele cu caracter social acordate consum atorilor individu ali, cu c ondiția ca
acestea să fie acordate fără discrimin are în funcți e de origin ea produselor;
(b) ajutoarele destinate reparării p agubelor provocate de calamități n aturale sau de alte
evenimente extraordinare;
Așadar, articolul 107 (2) r eglementează num ai acele cazuri d e ajutoare acordate direct
consum atorilor de bunuri și s ervicii și d e care beneficiază indir ect agenții economici, i ar
articolul 107 (b) st abilește compatibilit atea ajutoarelor pentru inlătur area efectelor cauzate de
dezastre naturale.
Ajutorul c are poate fi considerat compatibil d e Comisia Europeană. Articolul 107 (3)
din Tr atat prevede că pot fi considerate compatibile cu Pi ața Comună:
(a) ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunil or în c are nivelul
de trai este anormal de scăzut s au în c are există un gr ad de ocupare a forței de muncă extrem
de scăzut, pr ecum și a regiunil or prevăzut e la articolul 349, avându -se în vedere situația lor
structur ală,economică și socială;
(b) ajutoarele destinate să pr omoveze realizarea unui pr oiect imp ortant de interes
european comun s au să r emedieze perturbări gr ave ale economiei unui st at membru;
(c) ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumit or activități s au a anumit or
regiuni economice, în c azul în c are acestea nu m odifică în m od nefavorabil c ondițiil e
schimburil or comerciale într-o măsură c are contravine interesului c omun;
(d) ajutoarele destinate să pr omoveze cultur a și conservarea patrimoniului, în c azul în
care acestea nu m odifică în m od nefavorabil c ondițiil e schimburil or comerciale și de
concurență în Uniun e într-o măsură c are contravine interesului c omun;
(e) alte categorii d e ajutoare stabilite prin d ecizie a Consiliului, c are hotărășt e la
propunerea Comisiei.
Ajutorul poate fi autorizat dacă sunt înd eplinit e următ oarele condiții:
– Efectele asupra concurenței, respectiv asupra comerțului intracomunit ar sunt
limit ate;

4
– Ajutoarele sunt pr oporționale cu disfuncți onalitățil e pieței sau cu dificultățil e care
trebuie depășit e;
– Sunt r ecunoscute nevoile regiunil or mai sărace;
– Ajutorul este necesar și are un efect stimul ativ asupra dezvoltării d e noi activități
sau proiecte.
Cele două forme distinct e pe care le poate lua ajutorul de stat sunt: sch ema de ajutor de
stat și ajutorul de stat individu al.
Schema de ajutor de stat reprezintă sist emul p e baza cărui a se pot acorda alocări
specifice de ajutoare agenților economici d efiniți în m od general si abstract. D e exemplu, t oți
agenții economici dintr -o anumită r amură, d omeniu d e activit ate, regiune sunt b eneficiari, în
condiții echitabile, ai ajutoarelor de stat.
Ajutorul d e stat individu al se acordă unui anumit agent economic, ori pentru un
anumit pr odus s au serviciu. El nu s e bazează pe o anumită sch emă. (Moșteanu, 2001)
Schemele de ajutor de stat sunt mai puțin dist orsionate deoarece ele se adresează unui
număr m are de beneficiari, ele făcând d e cele mai mult e ori obiectul exceptăril or de la
notificare. Pentru ajutoarele individu ale însă, C omisia acordă o atenție mărită, fixând d e regulă
praguri p este care e nevoie de o notificare individu ală.
Ajutoarele directe și indir ecte. Ajutoarele pot fi cl asificate, după n atura lor, în d ouă
mari categorii: ajutoare directe și ajutoare indir ecte.
Ajutoarele directe sunt c ele de natura cheltuielilor bug etare alocate sau a venituril or
bugetare la care statul renunță, altele decât c ele de natură fisc ală. Ajutorul d e stat reprezintă
valoarea efectivă a sumei alocate.
Ajutoarele indir ecte sunt c ele care se acordă indir ect, prin sistemul fisc al sau prin
sistemul asigurăril or sociale: exceptări, r educeri și/sau scutiri l a plata taxelor vamale; reduceri
și/sau scutiri l a plata impozitelor, taxelor și altor obligații bug etare; amânări și /sau eșalonări l a
plata impozitelor, taxelor și altor obligații bug etare; reduceri sau scutiri l a plata majorărilor de
întârzi ere. (Moșteanu, 2001)
Ajutoarele de stat interzise. Potrivit articolului 30 din Tr atat, următ oarele măsuri d e
ajutor de stat sunt int erzise: taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent.
Această int erdicți e se aplică d e asemenea taxelor vamale cu caracter fisc al. Ajutorul int erzis
este cel pentru c are s-a emis o decizie de interzicere de către Consiliul C oncurenței.

5
Ajutoarele de stat ilegale. Ajutorul il egal este acel ajutor acordat fără să fi f ost
autorizat de către Consiliul C oncurenței sau acordat înainte de emiterea unei decizii d e către
acesta, în termenul legal. Se recuperează, se ramburs ează sau se suspendă. (Pilan, 2010)

1.2. CLASIFIC AREA AJUTOARELOR DE STAT DUPĂ OBIECTIVUL
PRINCIP AL
În funcți e de obiectivul princip al urmărit l a acordare, putem clasifica ajutoarele de stat
după cum urm ează:
1) ajutoare de stat pentru obiective orizontale:
– cercetare-dezvoltare, inovare;
– mediul înconjurăt or;
– întreprind eri mici și mijl ocii;
– comerț;
– economisir ea energiei;
– salvare-restructur are;
– crearea de locuri d e muncă;
– pregătirea profesională;
– capital de risc;
– alte obiective.
2) ajutoare de stat pentru obiective sectoriale:
– siderurgi e (oțel);
– construcții n avale;
– alte sectoare ale industri ei prelucrăt oare;
– cărbun e;
– transporturi;
– turism;
– servicii fin anciare;
– alte obiective sectoriale.
3) ajutoare regionale care se acordă:
– zonelor pentru c are au fost elaborate programe de dezvoltare regională altele
decât zonele defavorizate;

6
– zonelor defavorizate.
4) ajutoare de stat pentru agricultură și p escuit ;
5) cultură și c onservarea patrimoniului ;
6) ajutoare de stat cu c aracter social;
7) ajutoare de stat pentru înlătur area efectelor cauzate de dezastre naturale;
8) ajutoare de stat acordate pentru r ealizarea serviciil or de interes economic g eneral;
9) ajutoare de minimis .(www.c onsiliulc oncurentei.ro)

1.3. MEDIUL C ONCUR ENȚIAL ÎN R OMÂNI A ȘI UNIUN EA EUROPEANĂ
În România, materia ajutorului d e stat a fost întâi a oară reglementată prin L egea
nr.143 /1999 privind ajutorul de stat, care a intrat în vig oare la 1 ianuarie 2000.
Ulterior, datorită aderării R omâni ei la Uniun ea Europeană la data de 1 ianuarie 2007,
întreaga legislație internă a fost abrogată, aplicându -se astfel dir ect și im ediat legislația
comunit ară, tr ansferându -se competențele de autorizare a ajutoarelor de stat de la Consiliul
Concurenței la Comisia Europeană.
Atât L egea nr.143/1999, câ t și r eglemetările adoptate în aplicarea ei au fost simil are
legislației comunit are, adică ambele au urmărit dist orsionarea cât m ai redusă a mediului
concurențial prin c ontrolul acordării ajutoarelor de stat si ch eltuirii eficiente a fonduril or
public e, interesul public m ajor fiind acela de continu are a acordării d e ajutoare de stat și după
data aderării l a Uniun ea Europeană.
Legislația comunit ară în d omeniul ajutorului d e stat cuprind e prevederile articolelor
107-109 ale Tratatului privind func ționarea Uniunii Europene, regulamentele adoptate de
Consiliul Uniunii Europene, regulamentele adoptate de Comisia Europeană, toate cu aplicare
directă în st atele membre. În plus, C omisia a adoptat comunicări, linii dir ectoare, decizii si alte
documente de lucru c are clarifică aspecte ce țin d e aplicarea legislației ajutorului d e stat; de
asemenea, documentele prezintă crit eriile care sunt avute în vedere de Comisia Europeană la
evaluarea caracterului d e ajutor de stat al unor măsuri s au la analiza compatibilității măsuril or
identific ate ca fiind ajutoare de stat.
Tratatul d e la Lisabona a intrat în vig oare la 1 decembri e 2009 și cuprind e Tratatul
Uniunii Europene (TUE) si Tr atatul d e Funcți onare a Uniunii Europene (TFU E). Num ele

7
oficial și c omplet este Tratatul d e la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniun ea
Europeană și a Tratatului d e instituir e a Comunității Europene.
Începând cu d ata de 1 decembri e 2009, articolele 87 si 88 din Tr atatul C E devin
articolele 107, r espectiv, 108 din Tr atatul privind funcți onarea Uniunii Europene (TFU E,
denumit în c ontinu are Tratat). C ele doua seturi d e dispoziții sunt, in esență, id entice, iar
trimit erile la articolele 107 si 108 din TFU E ar trebui înț elese ca timit eri la articolele 87,
respectiv, 88 din Tr atatul C E sau inv ers.
Politica în domeniul c oncur enței în Uniun ea Europeană
a) Direcția Generală Concurență. Între regulile de bază stabilite prin Tr atat sunt r eguli
relevante și în m aterie de concurență (art.101 -109) p e care Comisia Europeană le aplică
împr eună cu autoritățil e naționale competente pentru a sustin e dezvoltarea piețelor europene,
avand grijă c a întreprind erile să c oncureze loial, în c ondiții egale. De aceste acțiuni
beneficiază consum atorii, într eprind erile și, în g eneral, economia europeană.
În cadrul C omisiei Europene, competențele executiv e în domeniu aparțin în princip al
Direcției Generale (DG) C oncurență. Acțiunil e sale se pot îndr epta către diferite tipuri d e
activități anticoncurențiale, dacă acestea afectează c omerțul tr ansfrontalier. Aria sa de
activit ate este extrem de bine definită: Direcția Generală Concurență p oate interveni doar dacă
deține dovezi ale încălcării n ormelor în m aterie de concurență, i ar deciziil e sale pot fi
contestate în fața Curții d e Justiți e a Uniunii Europene.
Diferența între DG C oncurență si m ajoritatea celorlalte direcții g enerale constă în
faptul că activit atea sa se axează nu atât pe elaborarea de propuneri legislative, cât m ai ales pe
luarea de măsuri împ otriva întreprind erilor sau statelor membre, atunci când acestea încalcă
normele.
În ceea ce privește modul d e funcți onare, aceasta are un p ersonal format din 900 d e
membri, i ar costuril e activității s e limit ează la aproximativ 100 d e milioane de euro pe an.
Această dir ecție generală monitorizează pi ețele și efectuează anchete sectoriale astfel încât să
poată idetifica mai ușor und e s-ar localiza eventuale probleme de concurență. În acest fel poate
ințelege mai bin e mecanism ele piețelor, iar prin id entific area proactivă a situațiilor care i-ar
dezavantaja în cea mai mare parte de consum atori aplică intr -un m od mult m ai eficient
normele comunit are. Printr e exemplele recente se numără s ectorul energetic, al produselor
farmaceutice și al serviciil or financiare.

8
Direcția Generală Concurență emite documente menite să explic e cum tr ebuie aplicate
normele în m aterie de concurență. Acestea constau în r egulamente de punere în aplicare,
orientări, c omunicări și exceptări în bl oc. În m omentul r evizuirii acestor documente, înainte de
a publica noile versiuni, DG C oncurență r ealizează consultări amănunțit e. Astfel, cooperează
cu agenții din într eaga lume cu care nu num ai că r ealizează schimburi d e informații și d e bune
practici, ci și r ezolvă c azuri individu ale. De asemenea, colaborează si cu autoritățil e în
materie de concurență din st atele membre în vederea aplicării sist ematice si coordonate a
normelor în d omeniu la nivel european.
În cazul ajutoarelor de stat și al concentrăril or economice aceasta acționează în
principiu pr in notificări. P entru c azurile aflate sub incid ența Articolelor 101 și 102, aceasta
deschid e anchete în urm a primirii un ei cereri de clemență, a unei plâng eri sau chi ar din pr oprie
inițiativă.
Pe durata derulării anchetei, toate informațiile referitoare la aceasta trebuie să rămână
confidențiale, DG C oncurență având d atoria legală de a proteja secretele de afaceri ale
companiilor implic ate. Dacă inv estigația conduc e la concluzi a că un st at membru s au o
companie a încălc at normele în domeniul c oncurenței sau că o concentrare economică
limit ează considerabil c oncurența, aceasta poate propune Colegiului C omisarilor adoptarea
unei decizii în v ederea interzicerii unui c omportament sau solicitării un or măsuri d e
remediere.
b) Acorduril e anticoncurențiale și abuzul d e poziție dominantă. Conform pr evederilor
art.101 ale Tratatului, sunt inc ompatibile cu pi ața internă și int erzise orice acorduri într e
întreprind eri, orice decizii ale asocierilor de întreprind eri și orice practici c oncertate care pot
afecta comerțul dintr e statele membre și care au ca obiect sau efect împi edicarea, restrâng erea
sau denaturarea concurenței în c adrul pi eței comune. Acest articol indică f aptul că p olitica
europenă în d omeniul c oncurenței trebuie să asigur e unitatea pieței int erne și să evite
realizarea de ințelegeri într e întreprind eri, înt elegeri ce pot dăun a comerțului intr acomunit ar și
manifestării lib ere a concurenței. Articolul int erzice acorduril e anticoncurențiale între
companii asemenea cartelurilor sau înțelegerilor de împărțir e a piețelor.
Conform pr evederilor art.102 ale Tratatului, este incompatibilă cu pi ața internă și
interzisă, în măsur a în care poate afecta comerțul dintr e statele membre, folosirea în m od
abuziv d e către una sau mai mult e întreprind eri a unei poziții d ominante deținute pe piața

9
internă s au pe o parte semnific ativă a acesteia. Aceasta presupun e că politica în domeniul
concurenței înc earcă să împi edice situațiile în care una sau mai mult e firme doresc să
exploateze într-un m od abuziv put erea lor economică în r aport cu alte firme mai puțin
puternice. Acest articol interzice comportamentul abuziv al companiilor aflate într-o poziție
dominantă p e piață – de exemplu înd epărtarea concurenței prin înch eierea unor acorduri d e
exclus ivitate sau dacă îi obligă pe consum atori să cump ere un pachet de produse care ar put ea
fi vândut e individu al. În c azul un ei cote de piață sub 40%, există ș anse mici c a o firmă să
ajungă intr -o poziție dominantă.
Articolele 101 ș i 102 din TFU E sunt pus e în aplicare și de către autoritățil e naționale în
domeniul c oncurenței, mai ales în c azul situ ațiilor cu c aracter național.
c) Controlul concentrăril or. Regulamentul privind c ontrolul concentrăril or economice
interzice fuziunil e sau achizițiil e care pot conduc e la limit area semnific ativă a concurenței.
Cea mai mare parte a tranzacțiilor transfrontaliere trebuie notificate Comisiei înainte de a fi
efectuate. În c azul în c are se consideră că tr anzacția ar dist orsiona concurența, Comisia poate
opri tr anzacția, excepție făcând c azul în c are întreprind erea implic ată recomandă s oluții d e
corectare a problemei concurențiale.
d) M onitorizarea piețelor lib eralizate. Nu cu mult timp în urmă, un ele servicii în
sectoare cum ar fi tr ansportul, energia și telecomunic ațiile erau controlate de monopoluri
naționale. Lib eralizarea acestor piețe favorizează diminu area prețurilor și c onduc l a furniz area
de noi servicii, punând l a dispoziția consum atorilor o gamă mult m ai largă d e opțiuni.
Deși normele în m aterie de concurență p ot determin a ieftinir ea acestor servicii,
proiectarea și funcți onarea lor depind d e statele membre aproape în totalitate. Astfel, serviciil e
public e constitui e un element esențial în c adrul m odelului s ocial european.
Mediul c oncur ențial românesc
Economia Români ei, deși încă afectată de criza economico-financiară, încearcă să
depășească aceste momente delicate, pe care, de altfel, le întâmpină t oate statele membre ale
Uniunii Europene dar la diferite intensități.
În acest context, politica de concurență are un rol esențial în stimul area, menținerea și
protecția concurenței, precum și în c onturarea pieței unic e, una dintr e cele mai prețioase
componente ale Uniunii Europene.

10
Într-o perioadă extrem de dificilă, atât pentru m ediul d e afaceri, cât și p entru autorități,
Consiliul C oncurenței și-a canalizat și amplific at eforturil e pentru l ocalizarea si sancționarea
practicil or anticoncurențiale, acordarea de consult anță în r edactarea schemelor de ajutor de
stat, supr avegherea piețelor, pr ecum și c ooperarea mult m ai activă cu r estul autoritățil or de
concurență d e la nivel național, dar și int ernațional.
Reglementarea concurenței în R omânia printr-o lege organică – Legea nr.21/1996,
Legea Concurenței – a devenit n ecesară în v ederea creării disciplin ei specifice pieței libere,
care, se știe, reglează echilibrul și d etermină efecte favorabile dezvoltării n ormale a economiei
și protecției consum atorilor. Legea a fost ult erior modificată și c ompletată prin int ermediul
Ordonanței de urgenta nr. 75/2010 și prin int ermediul L egii nr. 149/2011.
Conținutul l egii se bazează atât pe conștientizarea agenților economici asupra a ceea ce
înseamnă lib ertatea concurenței, dar și p e o politică a statului, pr omovată prin autoritățil e
îndreptățit e privind c ondițiil e normale în care se poate desfășur a concurența. Totodată,
reglementarea concurenței pe baza principiil or dreptului c oncurenței aplicate în Uniun ea
Europeană permite armonizarea legislativă cu acest organism, c a o condiție a integrării d epline
a Români ei în pi ața unică europeană.
Obiectivul L egii C oncurenței este deci asigur area condițiil or comportamentale
specifice pentru st imularea și pr otejarea concurenței pe piața liberă, iar scopul fin al este
dezvoltarea unei economii echilibr ate, eficiente și competitive pe piața mondială. T oate
acestea reprezintă o garanție pentru bunăst area socială, pentru pr otejarea consum atorilor .
Legea Concurenței este compatibilă cu l egislația Uniunii Europene. Ea respectă, prin
conținut, pr evederile acestei comunități și asigură armonizarea legislativă d eplină în m aterie.
Pentru aplicarea legii, în s ensul administrării inv estigațiilor și sancțiunil or acordate abaterilor,
dar și al promovării p oliticii d e încur ajare și pr otejare a concurenței, de creare a condițiil or
pentru inst aurarea regulilor jocului pi eței lib ere în R omâni a, s-a înființ at Consiliul
Concurenței.
Consiliul Concurenței este autoritatea administr ativă autonomă în d omeniul
concurenței. Astfel, Consiliul C oncurenței, instituți e non-guvernamentală, deci nesubordonată
Guvernului, urmăr ește respectarea regulilor concurenței de către agenții economici, înlătur area
practicil or anticoncurențiale și sancționarea acestora, având și c ompetența să avizeze: proiecte

11
de hotărâri ale Guvernului c are pot influ ența concurența; politica și sch emele de acordare a
ajutorului d e stat și c ontrolul aplicării acestuia .
Activitatea Consiliului C oncurenței acoperă două arii de interes: concurența și ajutorul
de stat. În c alitate de autoritate națională de concurență, instituți a pune în aplicare și asigură
respectarea prevederilor naționale, prevăzut e în Legea Concurenței, și comunit are, prevăzut e
în Art.101 și 102 din Tratatul privind Funcți onarea Uniunii Europene, în d omeniul
concurenței. În același timp, C onsiliul C oncurenței are rolul de autoritate națională de contact
în domeniul ajutorului d e stat într e Comisia Europeană, pe de o parte, și instituțiil e public e,
furniz orii și b eneficiarii de ajutor de stat, pe de altă parte .
Din m omentul aderarării R omâni ei la Uniun ea Europeană, d e la 1 ianuarie 2007,
Consiliului C oncurenței a obținut st atutul d e membru cu dr epturi d epline al Rețelei Europene a
Concurenței în c alitate de autoritate națională în d omeniul c oncurenței.
Consiliul C oncurenței aplică disp ozițiile articolelor 101 și 102 din Tratatul privind
funcți onarea Uniunii Europene, potrivit pr evederilor Regulamentului C E nr.1/2003 al
Consiliului , în c azurile în c are actele sau faptele întreprind erilor sau asociațiilor de
întreprind eri pot afecta comerțul într e statele membre ale Uniunii Europene.
Pe plan comunit ar, Comisia Europeană este responsabilă p entru pun erea în aplicare și
dezvoltarea politicii în d omeniul c oncurenței și ajutorului d e stat în int eresul public al Uniunii
Europene.
Pe plan național, în R omâni a ca stat membru al Uniunii Europene, inst anțele naționale
sunt r esponsabile pentru pr otecția drepturil or și înd eplinir ea obligațiilor, în g eneral, la cererea
persoanelor de drept priv at. Astfel, inst anțele naționale trebuie să se asigur e că statele membre,
Români a în acest caz, își r espectă obligațiile procedurale.
Instanțele europene exercită c ontrolul asupra deciziil or adoptate de Comisia Europeană
și sprijină inst anțele naționale pentru aplicarea corectă a prevederilor Tratatului.
Vicepreședintele Consiliului C oncurenței din Români a în anul 2017, Otilian B.Neagoe,
afirma că un s emnal put ernic d e vulnerabilitate a evoluțiil or românesti în p erioada de
postaderare este faptul că r ecuperarea decalajelor reale față de UE nu are orizont de timp
stimul ativ r aportat la așteptăril e oamenilor. Această afirmație reflectă situ ația actuală concretă
a Români ei, iar soluțiil e complementare pentru atenuarea decalajelor sunt r eprezentate de

12
fructific area integrală a ajutoarelor și sp orirea eforturil or de modernizare, de implementare
prin educație a spiritului in ovativ și d e protecție a mediului.

1.4. CONDIȚII D E ACORDARE A AJUTOARELOR DE STAT
Articolul 3 alin. (4) din OUG nr. 77/2014 prevede că ”instituir ea măsuril or de ajutor de
stat sau de minimis […] impun e inițiatorului/furniz orului, după c az, elaborarea unor acte
normative sau administr ative prin c are se institui e scheme de ajutor de stat sau de minimis sau
ajutoare de stat individu ale sau de minimis , care trebuie să pr evadă cel puțin următ oarele
elemente: obiectivul, m odalitatea acordării ajutorului d e stat sau de minimis , beneficiari,
perioada de aplicare, cuantumul f onduril or alocate în acest sc op din bug etul furniz orului,
prevederea europeană aplicabilă în t emeiul căr eia a fost instituită mă sura de ajutor de stat sau
de minimis , în c onformitate cu legislația în domeniu”.
În m od concret, o măsură d e ajutor ar trebui să includă, în principiu, următ oarele
categorii de informații:
a) baza legală a schemei:
– comunit ară – va face trimit ere la regulamentul c omunit ar în b aza cărui a se
institui e schema de ajutor de stat.
– națională – face referire la acel act/acele acte juridic e care dau dr eptul
furniz orului d e ajutor de stat/de minimis să acorde respectiva facilitate.
b) domeniul d e aplicare – elemente referitoare la potențialii beneficiari ai sch emei de
ajutor de stat, respectiv l a domeniile de activit ate în care aceștia pot activa pentru a fi
considerați eligibili p entru acordarea ajutorului.
c) obiectivul sch emei – bine definit, fund amentat pe studii d e piață, analize de impact,
consultări public e etc, p entru a se asigur a eficiența schemei în r aport cu pri oritățil e
autorității c are a inițiat măsur a sau cu pr oblemele pieței. De asemenea, obiectivul
schemei trebuie să fi e în concordanță cu r eglementarea comunit ară din d omeniul
ajutorului d e stat la care am făcut anterior referire. Sunt c onsiderate ca având un
obiectiv orizontal ajutoarele de stat acordate beneficiarilor, indif erent de domeniul d e
activit ate al acestora, pentru r ealizarea în bun e condiții a unor acțiuni cum ar fi:
cercetare-dezvoltare și inovare, protecția mediului înc onjurăt or (inclusiv economisir ea
energiei), susțin erea și pr omovarea întreprind erilor mici și mijl ocii, pr omovarea

13
culturii și a patrimoniului cultur al, ocuparea forței de muncă, instruir ea angajaților,
salvarea și restructur area firmelor în dificult ate.
Obiectivul s ectorial al unei sch eme de ajutor de stat se regăsește în cazul în c are
facilitățil e sunt d estinate unui anumit s ector de activit ate, clasificarea lor pe grupe
punând în evidență s ectoarele sensibil e din punct d e vedere concurențial, respectiv c ele
cu pr obleme de supracapacitate: industri a prelucrăt oare (oțel, construcții n avale,
autovehicul e, fire și fibr e sintetice), transporturi, turism, s ervicii fin anciare, media și
cultură.
Obiectivele regionale au în v edere ajutoarele de stat destinate eliminării d ecalajelor de
dezvoltare economică într e dievrse regiuni, prin susțin erea investițiil or și cr earea de
locuri d e muncă, prin pr omovarea dezvoltării, modernizării și div ersificării activității
agenților economici l ocalizați în acele regiuni, prin încur ajarea înființării d e noi firm e
în regiune.
d) furniz orul și administr atorul sch emei – entitatea care acordă avantajul economic – și
administr atorul – entitatea care administr ează sch ema de ajutor.
e) criteriile de eligibilitate – Există m ai mult e categorii de criterii de eligibilit ate:
– criterii d e eligibilit ate aferente proiectelor – aparțin furniz orului/iniți atorului
unei măsuri d e ajutor, care are posibilit atea să stabilească c e proiecte dorește să
finanțeze, în acord cu obiectivele și indic atorii pe care îi are de îndeplinit.
– criterii d e eligibilit ate aferente activitățil or – sunt st abilite în funcți e de
reglementăril e comunit are aplicabile în domeniul ajutorului d e stat. Crit erii
suplim entare pot fi st abilite de furniz ori și pot fi m ai strict e decât reglementarea
comunit ară, dar nu m ai permisiv e.
– criterii de eligibilit ate aferente beneficiarilor
– criterii d e eligibilitate aferente cheltuielilor – se referă strict l a produsele
/serviciil e/activitățil e care sunt fin anțate. Marea majoritate a reglementăril or
comunit are în domeniul ajutorului d e stat/de minimis prevăd, în m od clar,
categoriile de cheltuieli care sunt c onsiderate eligibil e pentru acordarea
ajutorului.
f) bugetul sch emei – Fiecare schemă d e ajutor de stat trebuie să aibă pr evăzut bug etul
alocat pentru r espectiva măsură d e sprijin. Acesta trebuie să fie menționat atât ca sumă

14
globală, cât și d efalcat pentru fi ecare an de implementare a schemei. În cazul în c are
ajutorul se acordă sub f orma facilitățil or fisc ale, trebuie indic ate venituril e previzionate
(anual și p e toată dur ata schemei) la care statul renunță prin acordarea măsuril or de
sprijin r espective. În cazul în c are bugetul se exprimă în v alută, s e va indic a și bug etul
echivalent în l ei (curs d e schimb estimat).
g) forma ajutorului – Orice schemă d e ajutor va trebui să indic e forma sub c are se acordă
ajutoarele individu ale în cadrul ei. Astfel, este necesar să s e menționeze dacă ajutorul
va fi acordat sub f ormă d e subv enții, scutiri, eșalonări, cr edite cu d obândă
subv enționată etc.
h) intensitate/cuantum m axim al ajutorului – O mare parte din ajutoarele care pot fi
acordate unui b eneficiar nu p ot depăși un anumit pr ocent din c osturil e eligibil e pentru
acordarea ajutorului. De aceea, iniți atorul măsurii d e ajutor va trebui să indic e în
schemă niv elul m axim al intensității ajutorului p e care îl acordă, ținând s eama de
reglementarea comunit ară dir ect aplicabilă c ategoriei de ajutor la care face referire
măsur a.
i) durata schemei – perioada de timp în c are se pot semna contracte de finanțare (se
acordă ajutoare) în c adrul sch emei de ajutor. De aceea, sch ema de ajutor trebuie să
cuprindă pr evederi referitoare la data la care intră în vig oare schema și ultim a data
până l a care ajutorul de stat va fi acordat.
j) numărul m axim d e beneficiari ai sch emei. La stabilirea numărului d e beneficiari este
necesar să s e țină c ont de bugetul sch emei, perioada de implementare, precum și d e
orice alte condiții impus e în cadrul sch emei de ajutor de stat. Există sch eme de ajutor
în cazul căr ora nu este posibilă estimarea numărului m axim d e beneficiari. Este, de
obicei, cazul măsuril or fisc ale la care pot accede toate întreprind erile care îndeplinesc
anumit e criterii de calificare stabilite în cadrul măsurii d e sprijin. În aceste cazuri, d e
obicei, nu p oate fi estimat nici bug etul m axim al schemei de ajutor. Este cazul sch emei
de ajutor instituit e prin efectul prin efectul OUG nr. 14/2014 p entru c ompletarea art.
176 din L egea nr. 571/2003 privind C odul fisc al, schemă la care am mai făcut r eferire
anterior, prin c are se acordă o reducere de 4 eurocenți/litru p entru m otorina utiliz ată
drept combustibil p entru m otor.

15
k) cumulul ajutoarelor de stat – Cumulul ajutoarelor se referă la însum area totalității
ajutoarelor de minimis acordate unei într eprind eri sau a tutur or ajutoarelor de stat de
care beneficiază o întreprind ere pentru același proiect sau ch eltuieli eligibil e. Sunt
cumul ate ajutoarele indif erent de sursa lor de finanțare (bugetul d e stat, bug etele
locale, fonduri c omunit are etc). Cele două reguli d e cumul (r egula de minimis și regula
de cumul a ajutoarelor de stat) asigură f aptul că ajutorul acordat anterior unui
beneficiar, însum at cu ajutorul solicitat în c adrul un ei sch eme de ajutor, nu c onduc e la
depășir ea intensitățil or sau cu antumuril or m axime admisibil e precizate de
reglementăril e comunit are.
l) reglementăril e privind m onitorizarea și raportarea ajutoarelor de stat. Toate
schemele de ajutor de stat, indif erent de obiectivul urmărit, tr ebuie să cuprindă un
capitol în c are sunt cuprins e regulile și obligațiile de raportare, monitorizare sau
recuperare a ajutoarelor de stat. Aceste reguli s e referă la modul în c are trebuie să
acționeze furniz orul și administr atorul sch emei pentru a asigur a respectarea de către
beneficiar a reglementăril or naționale și comunit are din d omeniul ajutorului d e stat și a
prevederilor sch emei și c ontractului d e finanțare. M onitorizarea derulată d e
furniz or/administr ator va viza atât r espectarea cuantumuril or/intensitățil or maxim
admisibil e ale ajutorului, cât și r espectarea destinației finanțării (efectuarea, de către
beneficiar, doar a acelor cheltuieli care fac obiectul sch emei de ajutor), respectarea
obligației de menținere a investiției și/s au locurilor de muncă (în c azul în c are se
impun e acest lucru) etc. D e asemenea, furniz orul/administr atorul și b eneficiarul v or
avea de îndeplinit anumit e obligații referitoare la menținerea unor evidențe specifice
sau de raportare a datelor cătr e Consiliul C oncurenței.

16
CAPITO ɻLUL 2. INFLU EN ɻȚA AJUT OA ɻRELOR DE STAT ɻASUPR A
MEDI ɻULUI ECONOMIC DIN R O ɻMÂNI A ȘI POSIBIL E CĂI D E
FINANȚARE NERAMBURS ABILE
Pentru a evidenția evoluția ajutoarelor de stat în R omâni a este necesară o privir e de
ansamblu asupra situației într egii Uniuni Europene, din c are țara noastră f ace parte.

2.1. EVOLUȚI A AJUTOARELOR DE STAT ÎN U E ȘI ROMÂNI A
În perioada premergătoare crizei financiare, Uniun ea Europeană a înregistrat o creștere
economică anuală susținută. D e asemenea, în anul 2007 d eficitele bugetare au scăzut l a o
medie de 0,8% din PIB, i ar șomajul a scăzut în această p erioadă, astfel că în anul 2008 s -a
menținut o lungă p erioadă sub 7 % în într eaga UE.
Criza financiară a oprit brusc cr eșterea constantă a PIB-ului, scăd erea deficitelor
bugetare de care se bucur au statele membre, precum și niv elurile scăzut e ale ajutoarelor de
stat. Astfel, niv elul gl obal al ajutoarelor de stat a crescut în anul 2009 f ață de anul 2008,
ajungând l a 3,6% din PIB, unul din m otivele princip ale fiind ajutoarele acordate în contextul
crizei din s ectorul fin anciar.
Conform R aportului C omisiei Europene privind ajutoarele de stat acordate de statele
membre ale UE din Tabloul de bord privind ajutoarele de stat actualizat în anul 2016, o
analiză a tendinț ei pe termen lung arată că niv elul gl obal al ajutoarelor de stat a fost în jur d e
2% din PIB în anii 1980, apoi a scăzut puțin sub 1% în anii 1990 și a ajuns l a aproximativ
0,5% – 0,6% din PIB în anii 2003 -2007.
Din c auza măsuril or luate ca răspuns l a criza financiară și economică, niv elul gl obal al
ajutoarelor în U E-27 a crescut în m od semnific ativ ajungând, c onform c elor menționate mai
sus, l a 3,6% din PIB în 2009. În p erioada 2010 -2016, niv elul gl obal al ajutoarelor de stat a fost
în jur d e 1,9%.
În anul 2016, v aloarea totală a ajutoarelor de stat acordate de statele membre a fost de
427,2 mili arde euro.
Princip alii cinci d onatori care au alocat sum e reprezentând 39,8 mili arde euro din
totalul ajutoarelor de stat sunt următ orii:
– Germania a acordat 15,3 mili arde EUR s au 26,3% din t otalul ajutoarelor,

17
– Franța (11,7 mili arde EUR; 20,1%),
– Spania (4,9 mili arde EUR; 8,4%),
– Italia (4,6 mili arde EUR; 7,9%) și
– Regatul Unit (3,3 mili arde EUR; 5,5%).
Situația este cu totul alta atunci când ajutoarele se calculează ca procentaj din PIB:
Malta a acordat ajutoare care reprezintă 1,7% din PIB, urm ată de Ungaria (1,0%), P ortugalia și
Danemarca (0,9% fi ecare), precum și Suedia (0,8%).
( https:// ec.europa.eu/inf o/index_ro)
În ceea ce privește ajutorul d e stat național în R omâni a, put em observa evoluția
nivelului și a dinamicii acestuia în perioada 2013 -2016 în t abelul de mai jos:
Tabel nr.2.1. Ajutorul de stat la nivel național în p erioada 2013 -2016
2013 2014 2015 2016
Ajutorul d e stat exprim at în:
Mii l ei prețuri cur ente (exceptând agricultur a,
pescuitul, tr ansporturil e, SIEG și ajutoarele de
minimis) 1.749.679,53 851.108,65 969.339,39 748.683,28
Mii euro 496.433,40 255.029,11 263.214,32 176.688,76
Mii l ei prețuri constante 2013 1.749.679,53 749.875,46 741.085,16 556.641,84
Dinamica % 100,00 42,86 42,36 31,81
Ponderea ajutorului d e stat național în PIB %
( exceptând agricultur a, pescuitul,
transporturil e, SIEG și ajutoarele de minimis) 0,51 0,20 0,19 0,15
Ajutorul de stat național pe locuitor – LEI
prețuri constante 2013 ( exceptând agricultur a,
pescuitul, tr ansporturil e, SIEG și ajutoarele de
minimis) 80,97 34,77 34,42 25,89
Ajutorul de stat național pe salariat – LEI prețuri
constante 2013 ( exceptând agricultur a, pescuitul,
transporturil e, SIEG și ajutoarele de minimis) 356,34 145,24 141,63 114,08
Sursa: www.c onsiliulc oncurenței.ro

În T abelul nr.1.1. s e observă o tendință d e scăderea a ajutorului d e stat național
exprim at în l ei prețuri c onstante 2013 , de la 749 mil. l ei în anul 2014 l a 556 mil. l ei în anul
2016. T ot din același tabel se observă că ajutorul de stat național ca pondere în Pr odusul Int ern
Brut a avut o tendință d e scădere, de la 0,51% în anul 2013 l a 0,19% în anul 2015 și 0,15% în
anul 2016. Princip alii factori care au influ ențat scăd erea au fost reducerea nivelului ajutoarelor
de stat acordate pentru s alvarea – restructur area întreprind erilor aflate în dificul ate, a
ajutoarelor de stat acordate pentru cercetare, dezvoltare și in ovare acordate de către

18
Autoritatea Națională pentru C ercetare Științifică pr ecum și a ajutoarelor de stat pentru
protejarea mediului înc onjurăt or acordate de către Administr ația Fondului p entru M ediu.
Ajutorul de stat național exprim at în euro a avut v aloarea absolută aproximativă d e 255
mil. euro în anul 2014, în 2015 d e 263 mil. euro, iar în anul 2016 a fost de 176 mil. euro.
Din punct d e vedere al din amicii ajutoarelor de stat, se observă f aptul că v olumul
ajutorului d e stat acordat în anul 2016 r eprezintă m ai puțin d e o treime din niv elul anului
2013, m ai exact 31,81%. C onform „R aportului anual pe 2016” al Consiliului C oncurenței,
unul din m otivele scăderii în anul 2016 f ață de anul 2015 a valorii ajutorului de stat național îl
reprezintă r educerea semnific ativă a ajutoarelor de stat acordate pentru obiective orizontale:
cercetare, dezvoltare și inovare, mediu înc onjurăt or, salvare-restructur are, crearea de locuri d e
muncă. Un alt motiv este menținerea la un niv el de aproximativ 50% al ajutoarelor de stat
acordate pentru obiective sectoriale. Există t otuși și ajutoare de stat care au crescut în 2016
față d e nivelul din anul 2015, acestea fiind c ele pentru d ezvoltare regională.
(www.c onsiliulc oncurentei.ro)
Totodată, tabelul arată cum ajutorul d e stat național acordat pe salariat a scăzut d e la
145,24 l ei în anul 2014 l a 114,08 l ei în anul 2016, scăd ere generată de scăderea numărului d e
salariați înr egistrați în anul 2016 f ață de anul 2015. Evoluția distribuți ei ajutorului d e stat
național pe domenii este prezentată în t abelul următ or:
Tabel nr.2.2. Volumul gl obal al ajutoarelor de stat acordate pe princip alele domenii
beneficiare în Români a, în p erioada 2013 -2016
UM 2013 2014 2015 2016
Ajutor național de stat
(exceptând agricultur a,
transporturil e, SIEG și
ajutoarele de minimis),
din c are: Mii l ei prețuri
curente 1.749.649,53 851.106, 65 969.339,39 748.683,28
Mii euro 496.433,40 255.029,11 263.214,32 176.688,76
% 100 100 100 100
Industri a
prelucrăt oare Mii l ei 349.077,00 140.600,33 153.049,37 132.828,60
Mii euro 99.042,98 42.129,96 41.559,01 31.347,46
% 19,95 16,52 15,79 17,74
Industri a cărbun elui Mii l ei 370.582,00 374.800, 338.917,60 284.944,45
Mii euro 105.144,56 112.306,36 92.029,65 67.246,70
% 21,18 44.04 34.96 38,06
Cercetare-dezvoltare Mii l ei 110.194,79 148.867,45 238.331,80 112.409,08
Mii euro 31.265,37 44.607,15 64.716,59 26.528,47
% 6,30 17.49 24,59 15,01
Protecția mediului
înconjurăt or Mii l ei 40.075,98 36.485,77 55.756,03 19.144,70
Mii euro 11.37.69 10.932,72 15.139,99 4.518,14
% 2,29 4.29 5,75 2,56
Întreprind eri mici și Mii l ei 71.511,58 420,99 44,63 14.595,00

19
mijlocii Mii euro 20.289,85 126,15 12,12 3.444,41
% 4,09 0.05 0,005 1,95
Creare locuri d e
muncă Mii l ei 3.674,60 1.329,01 1.659,47 100,22
Mii euro 1.042,59 398,23 450,61 23,65
% 0.21 0.16 0.17 0,01
Alte obiective Mii l ei 31.183,77 18.681,42 21.619,90 19.560,50
Mii euro 8.847.71 5.597,76 5.870,67 4.616,27
% 1.78 2.19 2,23 2,61
Sursă – www.c onsiliulc oncurenței.ro
Din T abelul nr.1.2 s e observă că în anul 2016 c ea mai mare pondere este deținută d e
ajutoarele de stat acordate pentru industri a cărbun elui, 38,06%, urm ată de cele acordate
industri ei prelucrăt oare, 17,74%, i ar pe locul tr ei se află ajutoarele de stat acordate pentru
cercetare, dezvoltare și inovare cu o pondere de 15,01%.
Din t abelul de mai sus s e poate observa trendul d escrescător al ponderii ajutoarelor de
stat acordate industri ei cărbun elui în total ajutor de stat național fiind d e 38,06% în anul 2016
față de 44,04% cât r eprezentau în anul 2014, cu o scădere mai accentuată în anul 2015, când
ponderea acestor ajutoare de stat a fost de 34,96% în t otal ajutor de stat.
În cazul ajutoarelor de stat acordate în cadrul industri ei prelucrăt oare se observă o
creștere ușoară, de la 16,52% cât r eprezentau în anul 2014 și 15,79% în anul 2015, l a 17,74%
în anul 2016 în t otal ajutor de stat național. Aceasta a fost determin ată în princip al de creșterea
ajutoarelor de stat acordate pentru d ezvoltarea regională.
Ajutoarele de stat pentru c ercetare, dezvoltare și inovare au scăzut c onsiderabil, având
o pondere în total ajutor de stat național de 15,01% în anul 2016, f ață de 24,59% în anul 2015.
Evoluția ajutorului d e stat național pe obiective în p erioada 2014 -2016 este
reprezentată în t abelul următ or:

20
Tabelul nr.2.3 . Nivelul si structur a ajutorului d e stat național pe obiective (2014 -2016)

Sursă – www.c onsiliulc oncurentei.ro
Din T abelul nr.1.3 s e observă că p onderea ajutoarelor de stat acordate pe obiective
orizontale a scăzut d e la 36,05% în anul 2014 și 38,40% în anul 2015 l a 23,79% în anul 2016.
Conform r apoartelor anuale ale Consiliului C oncurenței, această scăd ere se datorează
numărului scăzut al ajutoarelor de stat acordate pentru c ercetare-dezvoltare, restructur area
firmelor aflate în dificult ate, crearea de noi locuri d e muncă.
De asemenea în p erioada 2013 -2016 o mare parte a ajutoarelor de stat pentru
întreprind eri mici și mijl ocii a fost acordată sub f orma unor ajutoare de minimis, mult m ai ușor
de obținut d e către agenții economici, ajungând c a în 2016 ajutoarele de stat pentru
dezvoltarea întreprind erilor mici și mijl ocii să înr egistreze o pondere de doar 1,95% în t otal
ajutor de stat național.
În cadrul acestei categorii de ajutoare de stat, ponderea cea mai mare o dețin ajutoarele
acordate pentru c ercetare-dezvoltare, inovare, cu o medie de peste 50% în t otalul ajutoarelor
cu obiective orizontale, fiind astfel în lini e cu recomandăril e Comisiei Europene. Aceasta
încur ajează promovarea schemelor de ajutor de stat care conduc l a dezvoltarea cercetării,

21
dezvoltării și in ovării, obiectiv pr eluat și în n oua strategie economică europeană pentru 2020,
Europa 2020 , adoptată de Consiliul European.
Din același tabel se observă o scădere și a ponderii ajutoarelor de stat acordate pentru
obiectivele sectoriale de la 56,50% în anul 2014 l a 52,25% în anul 2016. Niv elul încă ridic at al
acestor ajutoare de stat este menținut d e ajutoarele pentru C ompania Națională a Huilei –
Petroșani și ajutoarele de stat acordate de către Centrul N ațional al Cin ematografiei pentru
producți a de film.
În ceea ce privește ponderea ajutoarelor de stat pentru dezvoltarea regională în ajutorul
de stat național, aceasta a înregistrat o creștere continuă, d e la 7,45% în anul 2014 l a 23,96%
în anul 2016. R apoartele Consiliului C oncurenței explică această cr eștere prin pr omovarea de
către autoritățil e române a unui număr m are de scheme de ajutor de stat notificate către
Comisia Europeană ce au avut c a obiectiv princi pal de acordare dezvoltarea regională precum
și sch eme exceptate de la obligația notificării.
Numărul m are al măsuril or de ajutor de stat exceptate de la notificare inițiate în
Români a în perioada 2013 -2016 c onfirmă f aptul că R omâni a s-a aliniat noii politici a Comisiei
Europene. Mai mult d ecât atât, în ultimii ani Români a a reorientat ajutoarele de stat cătr e
cercetare-inovare, protecția mediului, d ezvoltare regională și alte obiective majore de interes
pentru ț ară.

2.2. EFECTELE GENERATE DE AJUTOARELE DE STAT ÎN ECONOMIA
ROMÂNI EI
Ajutoarele regionale acordate în Români a au o importanță îns emnată, datorită f aptului
că s e urmăr ește la nivel european diminu area dezechilibr elor regionale existente prin
revigorarea zonelor defavorizate, preîntâmpin area creării d e noi dezechilibr e, stimu area
dezvoltării echilibr ate, stimul area cooperării int erregionale și crearea de noi locuri d e muncă.
Asa cum s -a observant în Tabelul nr.1.3, ajutoarele regionale acordate în Români a în
perioada 2013 -2016 d escriu o tendință d e creștere a ponderii acestora în totalul ajutorului d e
stat național, exceptând agricultur a, pescuitul, tr ansporturil e, SIEG-urile și ajutoarele de
minimis, d e la 7,45% în anul 2014, l a 23,96% în anul 2016. T endinț a a fost generată în sp ecial

22
de noile scheme de ajutor de stat cu obiectiv d ezvoltarea regională iniți ate începând cu anul
2014.
În anul 2014 au fost instituit e 11 sch eme de ajutor de stat având c a obiectiv d ezvoltarea
regională, exceptate de la notificare, 10 dintr e acestea vizând r ealizarea investițiil or în sc opul
prevenirii, r educerii și c ontrolului p oluării, g estionării d eșeurilor, epurării apelor, iar o schemă
vizează realizarea investițiil or în p arcuri industri ale.
În anul 2015 au fost iniți ate 10 sch eme de ajutor de stat pentru d ezvoltarea regională,
din c are 9 au fost exceptate de la notificare către Comisia Europeană. Acestea au fost iniți ate
pentru a sprijini r ealizarea investițiil or, cr earea și dezvoltarea structuril or de sprijinir e a
afacerilor. Cea de a 10-a schemă a fost notificată Comisiei Europene, având c a obiectiv
realizarea de proiecte mari de investiții în s ensul pr evederilor din Liniil e directoare privind
ajutoarele de stat regionale.( https ://ec.europa.eu/commissi on/ind ex_ro)
În anul 2016 au fost iniți ate două sch eme: o schemă exceptată de la notificare, în
vederea asigurării d ezvoltării economice durabile și o schemă n otificată la Comisia Europeană
având c a scop sprijinir ea investițiil or în vederea extind erii și m odernizării r ețelelor de
distribuți e a energiei electrice și a gazelor naturale.
Acordarea ajutoarelor de stat regionale au produs urm ătoarele efecte pozitive:
– A dat un impuls lib erei iniți ative în zonele defavorizate, pentru că altfel, în lips a ajutorului,
35% dintr e operatori ar fi d esfășur at activit atea în alte zone mai atractive, iar 29% nu ar fi
desfășur at nici o activit ate.
– A generat realizarea de investiții în z onă și cr earea de noi locuri d e muncă.
– S-a diversific at activit atea economică în z onele defavorizate.
– A contribuit indir ect la pregătirea profesională a personalului pr ovenit din rândul
persoanelor disp onibiliz ate, astfel că 59% din operatori au avut n evoie să pr egătească
profesional persoanele angajate.
Efectele negative au fost reprezentate de faptul că:
– Agenții economici s -au bazat prea mult p e facilitățil e fiscale, în l oc să iși găs ească
modalități d e a începe/continu a/extind e activit atea prin f orțe proprii s au prin alte căi d e
sprijin.
– Acordarea ajutorului d e stat sub f orma facilitățil or fisc ale reprezintă un c ost ridic at pentru
furniz or, în c azul d e față Minist erul Fin anțelor Public e, care pentru st oparea și/sau

23
recuperarea ajutoarelor a trebuit să într eprindă num eroase inspecții fisc ale la beneficiari,
acestea generând ch eltuieli suplim entare.
– În urm a unui s ondaj efectuat, doar 8% dintr e agenții economici int ervievați s-au arătat
hotărâți să nu r enunțe la activit ate după înc etarea acordării f acilitățil or fisc ale, în timp c e
marea majoritatea și-a exprim at intenția de a înceta activit atea în zonele defavorizate.
– Nu s -a înregistrat d ezvoltarea unor anumit e sectoare de activit ate sau
specializarea/reprofilarea zonelor pe anumit e sectoare economice, ci activitățil e
desfășur ate sunt iz olate în cadrul zonelor.(www.c onsiliulc oncurentei.ro)
Datorită f aptului că ajutoarele de stat regionale acordate în zonele defavorizate au
presupus un timp limit at, iar volumul l or a fost unul r edus, acestea singur e nu au putut
contribui în m od semnific ativ la creșterea nivelului d e dezvoltare socio-economică a zonelor,
fiind n ecesară în c ontinu are sprijinir ea acestor zone.
Impactul economic și s ocial al ajutoarelor de stat pentru r estructur are
Ajutorul d e stat pentru r estructur are reprezintă m asura de sprijin acordată un ei
întreprind eri în dificult ate pentru a deveni vi abilă p e termen lung, c ondiționată d e
implementarea unui pl an de restructur are.
Efectele resimțit e la nivelul într eprind erilor sunt:
– Îmbu nătățir ea situației economico-financiare, contribuind l a restaurarea viabilității,
creșterea credibilității s ocietăților față de furniz ori, cli enți și fin anțatori;
– Reducerea subst anțială sau elimin area datoriilor cătr e stat;
– Continu area existenței pe piață a unor companii ce realizează pr oduse cu valoare adăug ată
foarte mare, care încorporează tehnologii în alte, cu o piață a producăt orilor foarte
restrânsă ;
– Păstr area personalului c alificat;
– Modernizarea fluxuril or de producți e, a procedeelor și tehnologiilor utiliz ate, generând
astfel o creștere a calității pr oduselor;
– Modificarea structurii d e producție pentru a face față cererii în c ontinuă schimb are de pe
piața concurențială.(www.c onsiliulc oncurentei.ro)
– Efectele resimțit e la nivelul sectorului și al regiunii sunt :
– Menținerea concurenței;
– Păstr area locurilor de muncă – 17.000 d e locuri d e muncă păstr ate;

24
– Realizarea de investiții;
– Taxe și imp ozite plătit e la bugetul d e stat – 578 mili oane de euro reprezentând t axele și
impozitele plătit e în perioada 2013 -2016;
– Export în v aloare de 1,2 mili arde de euro realizat în p erioada 2013 -2016.
( https:// ec.europa.eu/commissi on/ind ex_ro)

2.3. POSIBIL E CĂI D E FINANȚARE NERAMBURS ABILĂ L A NIVEL
NAȚIONAL ȘI EUROPEAN
2.3.1. Im aginea de ansamblu a fonduril or
Uniun ea Europeană oferă num eroase posibilități p entru t oți cei care doresc să -și facă o
afacere proprie, dar cu o susținere din p artea statului, cât și Uniunii Europene, tocmai de aceea
există pr ograme bine stabilite în acest sens, ce conțin limit e și coniții bin e puse la punct astfel
încât lucruril e să nu fi e înțelese în mod greșit și aplicate la fel.
Fonduril e europene pe baza cărora Uniun ea Europeană acordă num eroase oportunități
„micil or într eprinzăt or” reprezintă instrum ente financiare create cu acest sc op, acordate
statului r omân atât pentru s ectorul priv at cât și p entru c el public, sc opul acestora fiind acela de
a se dezvolta diferite domenii d e activit ate, astfel încât niv elul d e dezvoltare economică,
socială și cultur ală să fi e cât m ai ridic at.
Fonduril e neramburs abile sunt d e fapt acele ajutoare de tip fin anciar acordate fără
restituir e, acestea nu sunt sub f orma unor credite bancare și nu s e percep nici d obânzi p entru
alocarea lor.
Princip alele domenii d e activit ate și de investiții p entru c are astfel de fonduri p ot fi
alocate sunt următ oarele: infr astructură (drumuri, c analizări, electricit ate, aducțiuni g aze sau
apă); f erme (zootehnice, agroturistic e); ferme de melci, industri a lemnului, m eșteșugărit;
abatoare; turism; sp ort; achiziții util aje; sere de flori, pl antații pomi fructif eri, pl antații viță -de-
vie; colectare și pr oducere plante medicin ale; păstrăvării; azile, școli, spit ale, laboratoare;
IMM -uri din d omeniul industri ei, transportului, s erviciil or.
În afară de fonduril e europene, alte fonduri c are pot fi accesate de către persoane
fizice sau juridic e sunt fonduril e naționale, acestea provenind d e fapt de la bugetul de stat, în
funcți e de obiectul d e activit ate sau de domeniu, c ei care doresc să acceseze fonduril e

25
naționale nu tr ebuie decât să urm eze toți pașii necesari pentru acest proces, iar proiectele lor
vor ajunge pe masa celor care au atribuții în acest sens.
Toate aceste fonduri, atât cele naționale cât și c ele europene nu fac decât să ajute la o
dezvoltare a pieței și m ai ales a economiei, existând d estui d oritori care doresc să accese astfel
de fonduri, r eușind astfel să-și cr eeze propria afacere, care pe mai departe să le aducă
prosperitate atât lor cât și st atului în c auză.
2.3.2. Surs e de finanțare neramburs abile la nivel național
Rolul f onduril or naționale este acela de a sprijini și a susțin e în primul rând
dezvoltarea economiei românești prin ajutorarea tinerilor sau a celor care doresc să inc eapă o
afacere care ține de domeniul IMM -urilor. Statul ajură astfel pe toți într eprinzăt orii debutanți
oferindu -le oportunități l egislative dar și m ateriale în acest sens.
Programul p entru d ezvoltarea abilitătil or antreprenoriale în rândul tin erilor și
facilitarea accesului l a finanțare – START
Programul ST ART are ca obiectiv princip al dezvoltarea abilitățil or antreprenoriale ale
tinerilor și f acilitarea accesului acestora la finanțare. Pentru înd eplinir ea acestui obiectiv,
programul urmăr ește următ orele ținte, și anume:
dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale care să aibă la bază o optimă și necesară
cunoaștere și gestionare a resurselor, adaptarea fiind mult mai rapidă datorită
accelărării evoluției piețelor din întreaga lume, cauzate de fenomenul globalizării;
să se sprijine noile firme înființate pentru ca acestea să cunoască o dezvoltare
rapidă și stabilă, prin facilitarea accesului la finanțare;
stimularea creării unor mici întreprinderi și îmbunătățirea performanțelor
economice pentru cele care există deja, fiind sprijint potențialul de accesare a
surselor de finanțare;
facilitarea tinerilor la fondurile naționale.

26
Princip alii beneficiari ai Programului ST ART p otrivit l egislației în vig oare sunt atât
persoanele fizice cât și anumit e societăți c omerciale care trebuie să înd eplinească anumit e
criterii impus e pe cale legală pentru a putea fi eligibil e, și anume:
I. În cazul p ersoanelor fizic e:
– să fie cetățean român;
– să aibă vârst a cuprinsă într e 18-40 de ani neîmpliniți;
– să aibă studii m edii sau sup erioare definitivi ate .
II. În c azul s ocietăților comerciale:
– să fie organizate pe baza Legii nr.31/1990 privit oare la societățile comerciale;
– să aibă st atutul d e microîntreprind eri;
– să aibă c apital social integral priv at;
– asociatul sau actionarul să aibă vârst a cuprinsă într e 18-40 de ani neîmpliniți;
– asociatul sau acționarul să fi e cetățean român;
– să aibă studii m edii definitivate, cel puțin;
– să aibă c el mult 2 ani de la înregistrare la Registrul C omerțului;
– să nu aibă d atorii la bugetul de stat sau local;
– să nu fi e în stare de dizolvare, lichid are, insolvență sau faliment;
– să nu s e afle în dificult ate;
– să nu fi făcut subiectul un ei decizii c are aparține Comisiei Europene de
recuperare a vreunui ajutor de stat.(www. aippimm.r o)
Prin int ermediul Pr ogramului ST ART în prim a etapă sunt fin anțate cursuril e de
pregătire antreprenoriale UNCT AD EMPR ETEC R omâni a care vin în spirjinir ea și
dezvoltarea IMM -urilor în anumit e doemnii c are fac int ersul d ezvoltării c apacitățil or
antreprenoriale, pentru a putea fi dobândit e toate cunoștințele teoretice necesare începerii un ei
afaceri.
În etapa a doua se finanțează impl ementarea celor mai bun e Planuri d e afaceri cu
respectarea anumit or condiții, printr e care se numără următ oarele:
a) Sch ema de finanțare cu cr edit bancar:
– Alocație Financiară N eramburs abilă – maxim 70% din v aloarea cheltuielilor eligibil e
aferente proiectului, d ar nu m ai mult d e 100.000 l ei/beneficiar;

27
– credit b ancar – minim 30% din v aloarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, d ar nu
mai mult d e 50.000 l ei/beneficiar – acordat de către instituți a de credit p arteneră. Instituți a de
credit parteneră poate acorda finanțare și pentru ch eltuielile neeligibil e aferente proiectului;
b) Sch ema de finanțare fără cr edit bancar:
– Alocație Financiară N eramburs abilă – maxim 70% din v aloarea cheltuielilor eligibil e
aferente proiectului, d ar nu m ai mult d e 100.000 L ei/beneficiar;
– contribuți e proprie – minim 30% din v aloarea cheltuielilor eligibil e aferente
proiectului.( www. aippimm.r o)

Figur a 2.1. ST ART-UP 2018
Sursa: www. aippimm.r o

Un astfel de Program o dată impl ementat la nivel național reprezintă, p oate, cea mai
mare oportunit ate pentru tin erii doritori pentru a face parte din m ediul d e afaceri românesc. Un
astfel de program oferă num eroase posibilități d e a învăț a cum se fac afacerile și de a susțin e
ideile viitorilor tineri afaceriști.
Programul p entru stimul area înfiint arii și d ezvoltării micr oîntreprind erilor de către
întreprinz atorii tin eri (SRL -D)
Obiectivul princip al al acestui pr ogram îl reprezintă stimul area înființării și d ezvoltării
microîntreprind erilor și cătr e întreprinzăt orii debutanți în afaceri, fiind d enumit în c ontinu are
Poragm, urmărindu -se prin int ermediul acestuia stimul area înființării d e noi
microîntreprind eri, cr eșterea potențialului d e accesare a unor fonduri d e finanțare și
dezvoltarea aptitudinil or antreprenoriale.
Beneficiarii unui astfel de Program pot fi p ersoanele fizice care sunt d enumit e
întreprinzăt ori debutanți care trebuie să înd eplinească anumit e condiții, și anume:
– să aibă c apacitate juridică d eplină d e exercițiu;
– să nu m ai fi d eținut în aintea înamtriculării s ocietății l a Registrul C omerțului st atutul d e
acționar sau asociat al vreunei într eprind eri;

28
– să fi înființ at pentru prim a dacă o societate comercială cu răspund ere limit ată în
condițiil e stabilite de Legea 31/1990;
– să declare pe propria răspund ere sub s ancțiun e penală că înd eplinește toate condițiil e
prevăzut e de lit b, p e care să o depună m ai apoi la Registrul C omerțului împr eună cu c ererea
de înamtricul are a societății s ale;
– să nu m ai fi b eneficiat vreodată de fonduri t ot în c adrul unui astfel de Program.
(www. aippimm.r o)
Pantru c a microîntreprind erea nou înființ ată să p oată să fi e încadrată în Pr ogram,
trebuie să fie îndeplinit e anumit e cerințe, și anume:
– să fi e societate comercială cu răspund ere limit ată – debutant și să functi oneze pe
perioadă nelimit ată;
– să facă p arte din c ategoria microîntreprind erilor în c ondițiil e impus e de Legea
nr.346/2004;
– să fie înființ ată de către un într eprinzăt or debutant, să fi e asociat unic s au să existe cel
mult 5 într eprinzăt ori debutanți asociați;
– să fie administr ată de către asociatul unic s au de mai mulți administr atori din numărul
total de asociați;
– să dețină în obiectul său d e activit ate cel mult cinci grup e de activit ate care să facă
parte din cl asificarea activitățil or din economia națională în vig oare.(www. aippimm.r o)

Figur a 2.2. SRL -D 2018
Sursa: www. aippimm.r o

Ca și în c azul Pr ogramului ST ART, și Pr ogramul SRL -D oferă debutanților în afaceri
numeroase posibilități d e a-și pun e în pr actică id eile de afaceri pe care le au, singurul lucru
pe care aceștia trebuie să-l facă este acela de a accesa un astfel de program.
Români a HUB – Romania, țara tinerilor într eprinzăt ori

29
Programul R omâni a HUB are ca princip al obiectiv „ Români a HUB – Români a, țara
tinerilor într eprinzăt ori”, ce vine alături d e celelalte programe în spirjinir ea și dezvoltarea
micil or și mijl ociilor într eprind eri, fiind impl ementat de cățre Departamentul p entru
Întreprind eri Mici și Mijl ocii, M ediul d e Afaceri și Turism prin int ermediul Dir ecției
Impl ementare Programe pentru Într eprind eri Mici și Mijl ocii, în d eplină c onformitate cu
Legea nr.346/2004 și a Hotărârii d e Guvern mr.430/2013.
Români a HUB este un pr ogram int egrat de asistență d e pregătire antreprenorială și d e
mentorat în c are pot avea loc consultări public -private oferind astfel atât m ediului d e afacri cât
și tin erilor într eprinzăt ori sau potențialilor într eprinzăt ori toate informațiile necesare și
sprijinul n ecesar pentru un c adrul instituți onal în c are să se poată dezvolta capacitățil e
antreprenoriale și astfel să c onducă și l a o creștere a competiției pe piața locală și chi ar
internațională a întreprind erilor mici și mijl ocii.
Programul R omâni a HUB este structur at pe 4 piloni, și anume:

În cadrul tutur or acestor 4 pil oni, p artenerii m ai pot adăug a și alte secțiuni d e lucru
care să viz eze ca princip al obiectiv d ezvoltarea capacitățil or antreprenoriale ale tinerilor,
creșterea competiției pe piața locală și n ațională a întreprind erilor mici și mijl ocii și
promovarea rezultatelor în c adrul m ediului d e afaceri r omânesc și european.
(www.fin antare.ro)
Români a HUB este un pr ogram care vine în completarea celorlalte programe sprijinit e
prin f onduril e naționale, ajutând l a rândul său tin erii care debutează în afaceri, dându -le 1. Pilonul 1 – Dezvoltarea abilităților antreprenoriale
ale tinerilor (secțiuni -ateliere) ;
2. Eficientizarea cooperării și comunicării între
mediul științific și cel de afaceri;
3. Promovarea finanțării pentru IMM -uri;
4. Parteneriatul Public -Privat pentru IMM și noi
locuri de muncă.

30
totodată oportunit atea de a putea lua contact dir ect cu m ediul d e afaceri deja existent la nivel
național, astfel încât să d eprindă mult m ai repede mecanismul afacerilor de succes.
Programul n ațional multi anual de înființ are și d ezvoltare de incub atoare
tehnologice și de afaceri
Există l a nivelul R omâni ei un alt Pr ogram care poate face obiectul fin anțăril or
public e, și anume Programul N ațional Multi anual de înființ are și dezvoltare de incub atoare
tehnologice și de afaceri, acesta constă în înființ area de incub atoare de afaceri, dezvoltarea
celor care deja există și cr earea unei rețele de incub atoare de afaceri la nivelul țării n oastre
care să permită următ oarele:

Beneficiarii Pr ogramului sunt p otențiali într eprinzăt ori care intenționează să înființ eze
o întreprind ere în c onformitate cu l egislația națională (IMM -uri n ou-înființ ate) sau
întreprind eri deja existente (IMM -uri cu ist oric de funcți onare), care se încadrează în c ategoria
IMM -urilor, stabilite de Legea nr. 346/2004 privind stimul area înființării și d ezvoltării
întreprind erilor mici și mijl ocii, cu m odificăril e și completările ulterioare (lege care transpun e
în legislația națională Recomandarea CE nr. 361 din 6 m ai 2003, public ată în Jurn alul Oficial
al UE nr. L124 din 20 m ai 2003), pr ecum și crit eriile de eligibilit ate prevăzut e în pr ezenta
Procedură. -un mediu de afaceri favorabil pentru creșterea și dezvoltarea IMM -urilor ;
– promovarea unei culturi antreprenoriale și îmbunătățirea performanțelor
manageriale;
-consolidarea sectorului privat dinamic pentru ca acesta să poată face față
concurenței și competiției nationale și europene;
-creșterea numărului de activități naționale competitive;
crearea unei relații eficiente între potențialul tehnologic și antreprenorial al
zonelor -țintă;
-dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri capabile să facă față presiunilor
concurențiale .

31
În cadrul Pr ogramului sunt d efinite ca IMM -uri n ou-înființ ate acele societăți c are
îndeplinesc cumul ativ următ oarele condiții:
– firmele înființ ate de întreprinzăt orii selectați în etapa selecției planuril or de afaceri și c are
prezintă, în t ermen de 30 d e zile de la data selecției, dovada înmatriculării într eprind erii la
Oficiul r egistrului c omerțului d e pe lângă tribun alul und e își are sediul într eprind erea;
– firmele înfinț ate în anul în c are solicită includ erea în incub ator;
– au sediul s ocial sau înființ eză un punct d e lucru în r egiunea arondată Incub atorului d e
Afaceri care face obiectul pr ezentei Proceduri;
– se încadrează în c ategoria IMM -urilor și sunt cl asificate ca întreprind eri autonome, potrivit
Legii nr. 346/2004, cu m odificăril e și completările ulterioare.
În afara tutur or acestor aspecte, beneficiarii Pr ogramului au și anumit e avantaje dar și
responsabilități în același timp, și anume:
Avantaje: asigur area de spații în limit a disponibilitățil or, acces la săli d e conferințe sau
de de training, l a servicii administr ative, la alocații fin anciare neramburs abile, de servicii d e
informare și documentare din p artea administr atorului incub atorului, l a instruir e, consult anță și
asistență p e toată perioada de pre-incub are, la asistență p entru d ezvoltarea unor parteneriate
naționale și int ernaționale.

Figur a 2.3. INCUB ATOARE Români a 2018
Sursa: www. aippimm.r o/files/articles…/pr oiect-procedura-incub atoare-2018
Obligații: semnarea Contractului d e Incub are cu administr atorul incub atorului, să aibă
la data semnării c ontractului un l oc de muncă înființ at, cel puțin unu, i ar până l a finalul anului
2 să înființ eze cel puțin 2 l ocuri d e muncă m enținându -le pe toată perioada de incub are; să
adopte toate măsuril e necesare pentru a-și potența performanțele economice și fin anciare, să
îndeplinească t oate condițiil e privind pl ata impozitelor, a taxelor sau datoriilor la bugetele
locale și de stat; să achite administr atorului d e incub ator o taxă de administr are stabilită p e
baza contractului și să pună l a dispoziția OTIMMC t oate documentele justific ative pentru
efectuarea plățil or din sum ele acordate conform Pr ocedurii d e Impl ementare a Programului

32
național multi anual pe perioada 2002 -2012 d e înființ are și dezvoltare de incub atoare
tehnologice și de afaceri.(www. aippimm.r o)
2.3.4. Surs e de finanțare neramburs abile europene
Alături d e fonduril e naționale, fonduril e europene completează în c ea mai mare parte
tot ceea ce la nivel național nu p oate fi fin anțat asa cum s -ar dori sau ajută l a susțin erea și mai
crescută a implementării d e noi idei de afaceri. R olul acestora în afaceri la momentul actual
este unul extrem de important dacă țin em cont de faptul că id ei de afaceri există, d ar nu există
sprijin m aterial pentru c a acestea să poată cun oaște materializare.
Programul Operațional Sectorial „Cr eșterea Competitivității Economice” – START
UP
POS CC E este un pr ogram operațional sectorial denumit „Cr eșterea Competitivității
Economice”, ce poartă în c ontinu are denumir ea de Program fiind unul dintr e cele șapte
instrum ente PO care sunt n ecesare pentru înd eplinir ea priorităților viz ate de către Cadrul
Strategic N ațional de Referință.
Princip alul obiectiv al acestui pr ogram viz ează în m od exclusiv cr eșterea
productivității într eprind erilor din R omâni a și reducerea tutur or decalajelor sau dif erențelor în
comparație cu pr oductivit atea medie care există l a nivelul Uniunii Europene.
În afara princip alul obiectiv, P OS CC E mai are ca țintă și înd eplinir ea unor alte
obiective precum:
– consolidarea și dezvoltarea durabilă a întregului s ector de producți e;
– crearea unui m ediu c are să favorizeze dezvoltarea durabilă a întreprind erilor;
– creșterea capacității d e cercetare și dezvoltare precum și stimul area pentru o bună
colaborare între instituțiil e de cercetare, dezvoltare și inovare;
– valorificarea potențialului tehnologic privind inf ormațiile și comunic ațiile precum și o
bună și c orectă aplicare a acestuia în sectorul public și priv at.;
– creșterea efcienței energetice de la nivel național și d ezvoltarea rapidă a întregului sist em
energetic pr omovând t otodată și sursele regenerabile de enrgie existente.
(http:// edu-fonduri.r o/programe-operationale/programul-operational-sectorial-cresterea-
competitivit atii-economice-poscce/)
În cazul P OS CC E – START – UP, s olicitanții eligibili p ot fi micr oîntreprind erile sau
cele mici c are au deplină p ersonalitate juridică și c are au o vechim e de la înființ are de maxim

33
3 ani cu un număr d e anagajți de maxim 20 d e persoane. Pentru a îndeplini t oate condițiil e de
eligibilit ate, în c azul st art-up, într eprind erea trebuie să aibă s ediul și să funcți oneze pe
teritoriul R omâni ei de maxim 3 ani, să activeze în oricare dintr e sectoarele economice,
excepție făcând următ oarele: pescuit și acvacultură, pr oducți a prim ară a produselor agricole,
procesarea și marketingul pr oduselor agricole și sectorul carbonifer.(www.f onduriu e.ro)
„Erasmus p entru tin erii antreprenori” este un pr ogram dedicat și exclusiv p entru
antreprenorii de la nivelul Uniunii Europene care doresc să -și dezvolte capacitățil e și abilitățil e
necesare pentru a putea demara o afacere de succes la nivelul oricărui st at memebru al UE. În
acdrul acestui pr ogram se pot face schimburi d e experiență, aceștia se pot întâlni și p ot
schimb a opinii s au idei, un astfel de schimb d e experiență fiind fin anțat parțial de către
Comisia Europeană.
Beneficiil e unui astfel de program se referă în primul rând l a faptul că din m omentul în
care devii un n ou antreprenor, atunci p oți avea parte de formare chiar la locul d e muncă în
cadrul un ei într eprind eri mici s au mijl ocii und eva în țăril e care participă l a acest pr ogram,
totodată acesta poate avea acces mult m ai ușor și l a piete noi, la o cooperare la nivel
internațional și chi ar parteneriate cu oameni de afaceri din străinăt ate. În c azul în c are este
vorba despre antreprenorul-gazdă, atunci acesta poate fi avantajat de noile idei pe care
antreprenorul n ou le are, acestea putând fi f olositoare chiar companiei gazdă. D e fapt, într -o
astfel de situație este vorba de avantaje de ambele părți, p artenerii putând pun e la cale noi
afaceri de succes la nivel european.

Figur a 2.4. Erasmus for Young Entrepreneurs 2018
Sursa – www. erasmus -entrepreneurs.eu
Din punct d e vedere al finanțării, Pr ogramul „ Erasmus p entru tin erii antreprenori” este
finanțat de către Comisia Europeană, fiind d erulat în c adrul țăril or particip ante la acesta prin

34
intermediul punct elor locale de contact care dețin c ompetențele necesare pentru acordarea
sprijinului în afaceri, toate activitățil e desfășur ate în cadrul pr ogramului și p e întreaga durată a
sa fiind c oordonate de către Oficiul d e sprijin al Pr ogramului. (www. erasmus –
entrepreneurs.eu)
Un astfel de program pr ecum Erasmus p entru tin erii antreprenori este la momentul
actual unul dintr e cele mai căut ate programe și accesate, deoarece are numeroase avantaje
pentru tin erii doritori de a face afaceri, deoarece le oferă oprotunitatea ca ei să cun oască și să
facă schimb d e exeperiențe cu m ediul d e afaceri dar și cu alți tin eri care activează în același
mod oriund e în statele particip ante la program, ceea ce înseamnă că aceștia au de-a face cu
culturi dif erite atât de gândir e cât și d e modul în c are se fac afacerile în alte culturi, c eea ce
inseamnă că o dată adunate toate datele poți să devii mult m ai conștient și să înț elegi mult m ai
ușor mecanismul afacerilor cu exteriorul.

35
BIBLI OGRAFIE

1. Moșteanu T atiana, „Prețuri, echilibru c oncurențial și bunăst are socială”, Editur a
Economică, Bucur ești, 2001;
2. Moșteanu T atiana, „Prețuri și c oncurență: m anual pentru învățământ l a distanță”,
Editur a Univ ersitară, Bucur ești, 2005;
3. Pilan Cipri an, „Ajutorul d e stat – Afaceri cu b ani publici”, Univ ersul Juridic,
Bucur ești, 2010 ;
4. Comisia Europeană, „ Linii dir ectoare privind ajutoarele de stat regionale pentru
perioada 2007 -2013 ”, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr.54 din 2006;
5. Comisia Europeană, „ Planul d e acțiun e privind ajutorul d e stat – Ajutoare de stat mai
puțin e și mai bine direcționate: Foaie de parcurs p entru r eforma ajutorului de stat în
perioada 2005 -2009 ”, 2005 ;
6. Comunic area Comisiei Europene, „Aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în
cazul măsuril or adoptate în legatură cu instituțiil e financiare în contextul actualei
crize financiare mondiale”, public ată în Jurn alul Oficial al Uniunii Europene, nr.270,
25.10.2008;
7. Comunic area Comisiei Europene, „Cadru c omunit ar temporar pentru măsuril e de
ajutor de stat de sprijinir e a accesului l a finanțare în contextul actualei criz e
financiare și economice”, public ată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr.83,
7.04.2009;
8. Comunic area Comisiei Europene, „Recapitalizarea instituțiil or financiare în contextul
actualei criz e financiare: limit area ajutorului l a minimul n ecesar și g aranții împ otriva
denaturăril or nejustific ate ale concurenței”, public ată în Jurn alul Oficial al Uniunii
Europene, nr.10, 15.01.2009;
9. Consiliul C oncurenței, „Regulamentului privind pr oceduril e de monitorizare a
ajutoarelor de stat”, Monitorul Oficial, nr. 436, din 28.06.2007;
10. Legea nr. 21 /1996, Legea concurenței, public ată în M onitorul Oficial al Români ei,
Partea I, nr. 742 din 16 august 2005;

36
11. Legea nr. 149/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
75/2010 privind m odificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, publicată
in M onitorul Oficial al Români ei, Partea I, Nr. 490, din 11 iuli e 2011;
12. Tratatului privind func ționarea Uniunii Europene( versiun ea consolidată), Jurn alul
Oficial al Uniunii Europene, nr.115 din 2008;
13. Comisia Europeană, „Tabloul de bord privind ajutoarele de stat – Raportul privind
ajutoarele de stat acordate de statele membre ale UE, Actualizare din t oamna anului
2011, Brux elles, 01.12.2011;
14. Comisia Europeană, „Tabloul de bord privind ajutoarele de stat – Raport privind
contribuția ajutoarelor de stat la strategia Europa 2020”, Actualizare din primăv ara
anului 2011, Brux elles, 2011;
15. Consiliul C oncurenței, „Raport privind ajutoarele de stat acordate în Români a în
perioada 2007 -2009” , Monitorul Oficial al Români ei, partea I, nr. 781, din 3
noiembri e 2011;
16. Consiliul C oncurenței, Raportul anual de activit ate pe anul 2011 „ Consiliul
Concurenței: Realizări și p erspective: 1997 -2012 ”, Bucur ești, 2012;
17. Consiliul C oncurenței, Studiu d e impact „Impactul economic și s ocial al ajutoarelor de
stat pentru r estructur are, acordate întreprind erilor aflate în dificult ate”, Bucur ești,
Noiembri e 2010;
18. Consiliul C oncurenței, Studiu d e impact „Un d eceniu d e dezvoltare regională în
Români a – Impactul ajutoarelor de stat acordate în zonele defavorizate din R omâni a”,
Bucur ești, 2010;
19. Otilian B. N eagoe, Nevoia de competitivit ate și performanță în economia românească,
pag. 11 -12, R evista CONCUR ENȚA, Studii, c ercetări și analize privind pr otecția
concurenței economice, Nr. 1/2011, ISSN 1842 -2705 ;
20. www. ajutordestat.ro
21. www. ec.europe.eu
22. www.r enascc.eu
23. www.c onsiliulc oncurentei.ro