Capitolu 3 – Tehnologia de execuție – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina Est, județul Constanța,... [612547]

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 3 – Tehnologia de execuție – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus
eroziunii de adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 80 –

CAPITOLUL 3
TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE

3.1. Lucrări necesare execuției debușeelor
3.1.1. Generalități
3.1.2. Execuția lucrărilor
3.1.2.1. Faza premergătoare
3.1.2.2. Faza de execuție
3.1.3. Faza de recepție a lucrărilor

3.2. Lucrări necesare execuției barajului cu fundație evazată
3.2.1. Generalități
3.2.2. Execuția lucrărilor
3.2.2.1. Faza premergătoare
3.2.2.2. Faza de e xecuție
3.2.3. Faza de recepție a lucrărilor

– 81 –
3.1. Lucrări necesare execuției debușeelor

 3.1.1. Generalități
Debușeele sunt construcții hidrotehnice de amenajare a terenurilor în pantă ce au
ca scop colectarea apelor în surplus și evacuarea acestora într -un emisar.
Problema se pune în cazul ploilor torențiale de lungă durată când solul nu poate să
rețină toată cantitatea de apă provenită din precipitații, chiar daca există lucrări de
interceptare, favorizând astfe producerea eroziunii de adâncim e. În cazul în care terenul
prezintă vă i naturale bine înierbate sau împădurite, acestea pot fi folosite pentru
evacuarea apelor în exces. [9]
În cazul in care nu exista aceste vă i, trebuie facut ă o rețea de debușee pentru
preluarea și dirijarea apelor în mod controlat.
Pentr u terenurile arabile, debușeele vor abea deschideri mari și taluze cu înclinare
cât mai mică, acest lucru favorizând circulația utilajelor agricole.
Debușeele se vor constru i pe linia de cea mai mare pantă, având secțiune
transversală trapezoidală.

3.1.2. Execuția lucrărilor

 3.1.2.1. Faza premergătoare
Înainte a începerii execuției debușeelor sunt necesare o serie de lucrări preliminare
cum ar fi:
 pregătirea traseelor debușeelor și amenajarea acestora în lungul traseului pentru
aprovizionarea și manipularea materialelor;
 trasarea și semnalizarea cotelor și punctelor de săpătură;
Această fază se realizează prin metoda cu punct și baliză cu tăbliță. Țărușii se
vor bate la cota terenului, iar semnalizarea se face cu țăruși pe care se bat tăblițe
pe care se notează adâncimea punctului.
 recepția, sortarea și transportul materialelor ce sunt necesare execuției
debușeelor.
Marcarea și semnalizarea se vor face numai pe axul cana lului, iar pe marginea
amprizei vor fi depozitatea materialele. Pichetaju l se va face din 25m în 25m.

– 82 –

Fig. 3.1.2.1.1. Marcarea și semnalizarea debușeelor

Determinarea adâncimii săpăturilor și fixarea axului debușeelor se va face cu
ajutorul riglelor de nivel și a crucilor de vizare.
Recepția și sortarea materialelor se v a face de o persoană autorizată, r olul
acesteia fiind verificarea materialelor din punct de vedere calitativ și cantitativ.
Contractantul va fi responsabil de obținerea tutu ror avizelor și aprobă rilor
neccesare punerii în execuție a lu crărilor, înainte de începerea acestora.

 3.1.2.2. Faza de execuție

 Decopertarea stratului vegetal se realizează pe traseul debușeelor, ce constă în
îndepărtarea stratului vegetal pe o adâncime de aproximativ 0,10m și cu lățimea
debușeelor ce vor fi executate, iar de pozitarea stratului se face în apropriere.
Decopertarea stratului vegetal se va face cu buldozer de 65 -80CP.

– 83 –

Fig. 3.1.2.2.1. Buldozer de 65 – 80 CP [5]
Unde:
1 – tractor
2 – lamă
3 – servomotoare cu ulei
4 – cadru de fixare a lamei
5 – articulație
Principalele operațiuni de decopertare a stratului vegetal sunt:
 stratul vegetal se îndepărtează cu ajutorul la mei buldozerului prin împingere
 transportul pământului se face prin împingerea acestuia până la locul de
depozitare
 în momentul ajungerii buldozerului în zona de depozitare, lama acestuia se va
ridica astel încât pământul sa ramână în zona dorită
 se reia poziția initială de săpare a buldozerului și se repetă pașii
Se va ut iliza schema transversală cu întoarcere la capete și depozitarea
pământului pe ambele părți ale canalului .

– 84 –

Fig. 3.1.2.2 .2. Depozitarea stratului vegetal
unde;
1 – tranșee
2 – depozit pământ vegetal

Buldozerele sunt alcătuit e dintr-un tractor cu deplasare pe pneuri sau șenile, la
partea anterioară având montate lama de lucru.

Dupa modul de funcționare, buldozerele sunt împărțite în:
 cu acționare mecanică prin cabluri și troliu, fiind întâlnite din ce în ce mai rar;
 acționate hidraulic, folosind unu sau doi cilindri hidraulici cu acționare dublă.

Buldozerul poate avea lam ă tip cutie cu pereți laterali și concavitate mărită, ce
poate fi folosit pentru transportul unui volum mare de pământ, fiind recomandat pentru
nivelare și î mprăștierea pământului.

– 85 –
Fig. 3.1.2.2.3. Forme lame buldozer
a) lamă dreaptă
b) lamă dreaptă cu pereți
laterali
c) lamă U
d) lamă cutie
e) lamă articulată
Buldozerele pot lucra pe terenuri orizontale, dar și pe terenuri verticale, iar
productivitatea acestora sunt în strânsă legătură cu panta terenului, conform Tabe
3.1.2.2.1.

Tabelul 3.1.2.2.1. Forme lame buldozer
Condiții de lucru Productivitatea tehnică de
exploatare (%)
Teren orizontal 100
Teren cu pantă i=10% (la deal) 60
Teren cu pantă i=10% (la vale) 190
Teren cu pantă i=20% (la vale) 250

 Săparea mecanizată se execută cu săpătorul de șanțuri
După săpare, trebuie facută nivelarea și amenajarea terenului astfel încât să se
evite in undarea cu apă în cazul ploilor cu intensitate mai mare.
Săparea se execută din aval spre amonte, pe o adâncime egala cu înălțimea
fiecărui debușeu . Trebuie să se lase un strat cu grosimea de 0,20m pentru continurea
săpăturii manuale.
Excavatoarele cu mai multe cupe sunt mașini de săpat cu acțiune continuă ,
destinate săpării canalelor și a bazinelor etc.

– 86 –

Fig. 3.1.2.2 .4. Săpător de șanțuri; a) rotor cu mai multe cupeb)lanț cu cupe (
sau racletă) [5]
Descărcarea cupelo r se va face intr -un buncăr, iar pământul cade apoi pe banda
transportoare pentru a fi descărcat în depozit sau în mijlocul de transport.
Schema de lucru
Pentru săparea cu excavatorul cu mai multe cupe, cu elindă și săpare
transverală, se va deplasa paralel cu axul lucrării, iar la fiecare cursă longitudinală acesta
va sapa un strat cu grosimea de 15 ÷ 20 cm , în funcție de mărimea cupei elindei și natura
terenului. În timpul săpării, elinda trebuie sa ram ână fixă, astfel încât sa nu se producă o
săpare neuniformă.
În funcție de capacitatea cupelor și masa mașinii excavatoarele cu mai multe cupe
pot fi grupate astfel:
 Excavatoare cu mai multe cupe, de putere mică; acestea au o capacitate a cupelor
de 10÷200 l și masa până la 40 tone;
 De putere medie, având elinda echipată cu cupe de 250+490 l și o masă maximă de
400 tone;
 De putere mare, cu cupe de peste 500 l și masa de până la 4500÷5000 tone .
Excavatoarele cu cupe de 10÷100 l sunt recomandate pentru deschiderea și
extracția materialelor de construcție (ex: pământ pentru produse ceramice din cariere).
Excavatoarele cu cupe de 100÷250 l se recomandă pentru extracția pietrișului, dar
și la execuția de canale și bazine.

Excavatoarele cu capacitatea cupei mai mare de 250 l sunt recomandate pentru
extracție în exploatări deschise (la zi) de cărbune, fosfați ș.a. cât și pentru lucrări
hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare mari (canale magistrale, de navigație, mixte).
Excavatoarele cu mai multe cupe au s istem de deplasare pe șenile s au pe roți și
șenile folosite câ nd frontul de lucru este mai mare de 250m.

– 87 –
Tabelul 3.1.2.2 .2. Caracteristici funcționale ale excavatoarelor cu mai multe cupe
Caracteristici
funcționale Valori
Capacitatea cupei (l) 20 30 50 250 500 800 1000 1500 2240
Număr cupe
descărcate pe minut 30 30 34 26 28 30 23 22 19,5
Adâncime de săpare
(m) 7,0 9,5 10,4 10 18 23,8 17 27 30
înălțimea de săpare
(m) 6,0 8,5 9 10 18 23,7 16 25 34
Puterea electrică
instalată (k W) 15,7 43,3 54 – 750 1300 872 2500 8820
Productivitatea
teoretică (mc/h) 36 54 102 390 840 1450 1350 1950 3000

Productivitatea excavatoarelor cu mai multe cupe se determină folosind
următoarea relație:
Prod .excav .=0,06∙nc∙qc∙Ku
Ka∙Kt [mc/oră],unde :
𝑛𝑐 – numărul de cupe descărcate pe minut; 𝐾𝑎 – date în funcție de categoria pământului;
𝑞𝑐 – capacitatea unei singure cupe; 𝐾𝑡 – coeficinet de utilizare a timpului de lucru;
𝐾𝑢 – valorile coeficientului de umplere a cupei;

Tabelul 3. 1.2.2 .3. Număr de cupe descărcate pe minut n c, de un excavator cu
elindă transversală.
Categorie
pământ
Caracteristici pământ nc/minut
I Săpare ușoară 30-38
II Săpare medie 22-26
III Săpare medie -grea 20-24
IV Săpare grea 18-22

– 88 –
Tabelul 3.1.2.2. 4. Valorile coeficienților K tl și K apentru excavatoarele cu mai multe
cupe
Categorie pământ Ku Ka
I 1,25 1,15
II 1,15 1,20
III 1,05 1,25
IV 0,90 1,30

 Coeficientul de umplere a cupelor Ku depinde și de metoda de săpare folosită și
anume:
 la săparea deasupra nivelului de sprijin (NS) al mașinii Ku se reduce cu 10+15%;
 la săparea sub nivelul de sprijin Ku are valorile indicate în Tabelul 3.1.2.2.3.

 Kt – coeficientul de utilizare a timpului de lucru care pentru condiții medii are valorile
0,70÷0,85.
Starea de uzură a lanțului port -cupe, precum și a cupei influențează
productivitatea și consumul de carburanți ale excavatorului.
Tabelul 3.1.2.2. 5. Excavatoare cu mai multe cupe – caracteristici funcționale
Caracteristici Valori
Lățime tranșee
(m) 0,20 0,27 0,40 0,50 0,6 0,76 0,9 1,5 1,8
Adâncime
tranșee (m) 1,2 1,4 1,5 2,0 2,2 2,6 1,9 4,27 4,6
Viteza de lucru
(m/h) 27÷108 – 265 42÷71 18÷360 18÷143 1000 6,6÷248 4,8÷292
Viteza de marș
(km/h) 5,0 24 22 1,13÷4,42 8 2,8 60 2,7 2,8
Productivitatea
(m3/h) – – – 61÷103 – – – – –
Putere motor
(CP) 9 – 42 50 44 51 60 60 95
Presiune pe
sol (kg/cm2) – – – 0,30 0,35 – – – 0,5

Nivelarea terenului se va face cu buldozerul de 65 – 80CP. Acesta va nivela
terenul cu a jutorul lamei. Denivelările de înălțime vor fi rase și pune in gropi, astfel încât
terenul sa aibe aceeași cotă prevăzută în proiect.

– 89 –
Ruloul static autopropulsat de 10 ÷ 12 tone este necesar pentru compactare în
vederea pregătirii platformei de pământ prin așternerea u nui strat izolator de nisip ce are
rol de drenaj.
Compactarea prin vibrare se aplică pentru pământurile necoezive și celor slab
coezive.
Pentru lucru în spații înguste se recomandă folosirea placilor vibratoare manevrate
de om. Pentru lucru în spații largi se pot folosi ru louri vibratoare tractate sau
autopropulsate.
Rulourile vibratoare folosesc vibrații cu frecvența de 1500 ÷ 3500 vibrații/min iar
plăcile vibratoare de 1000 ÷ 1500 vibrații/minut.
Adâncimea la care acestea lucrează eficient este ap roximativ 100 cm pentru
rulourile vibratoare, iar pentru plă cile vibratoare 20 ÷ 40 cm.
Vibrocompactoarele, care sunt mașini mai grele pot compacta straturi de 50 ÷ 70 cm
grosime, folosind cca 4÷ 5 treceri.

Tabelul 3.1.2.2. 6. Alegerea mașinilor de compactat funcție de natura pământului pus
în operă
Natura
pământului Mașina de
compactat
recomandată Grosimea max. a
stratului de
compactat (H a) Nr.
minim
de
treceri
(N) Obs.
Balast,
nisip, nisip
argilos Rulou vibrator 20 6
La compactarea
grohotișului și a
bolovănișurilor
se utilizează
numai utilaje
vibratoare Compactor cu
pneuri 20 6
Rulou neted greu 20 6
Placă vibratoare
grea 35 2
Mai mecanic 35 2
Argile,
argile
nisipoase Compactor cu
pneuri 20 4
Compactor picior de
oaie 30 15
Rulou neted greu 20 4
Mai mecanic 35 10

– 90 –
Tabelul 3.1.2.2. 7. Frecvența vibrațiilor generate, funcție de natura pământului de
compactare
Natura pământului Frecvența vibrațiilor (H z)
Pământ coeziv 20 ÷ 30
Pământ necoeziv 25 ÷ 35

Tabelul 3.1.2.2. 8. Amplitudinea vibrațiilor mașinilor de compactat funcție de natura
terenului
Natura pământului Amplitudinea vibrațiilor (mm)
Pământ coeziv 1,5 ÷ 5,0
Pământ necoeziv 0,3 ÷0,8
Strat stabilizat cu bitum 0,5 ÷0,65
Strat stabilizat cu ciment 0,3 ÷0,6

Utilajele folosite pentru compactarea prin rulare pot avea următoarele caracteristici:
– role cilindrice metalice cu fețe netede (lise);
– role cilindrice cu proeminențe (crampoane) sau diferite reliefuri;
– pneuri cu suprafață netedă;
– pneuri cu crampoane sau diverse reliefuri;
– mixte: pneuri și role metalice.

Fig. 3.1.2.2.5. Tipuri constructive de compactoare cu role [5]

– 91 –
Consolidarea cu pereuri din plăci de beton simplu – se face după terminarea
compactării și așezării unui strat drenant de nisip ( granulație 0 ÷ 7mm) cu grosimea de 5
cm.
Plăcile vor fi turnate la fața locului, folosindu -se beton preparat în afara șantierului.
Grosimea plăcii este de 10 cm.
Pentru realizarea plăcilor se vor respecta următorii pași:
– trasarea câmpurilor, montarea și ungerea d reptarelor ce delimitează câmpurile;
– turnarea betonului ;
– îndesarea acestuia cu lopata sau mistria pentru umplerea colțurilor;
– compactare a betonului cu maiul de mână ;
– demontarea dreptarelor ce delimitează câmpurile.
Agregatele ce se vor utiliza la prepara rea betonului, sa nu fie mai mari de 31 mm,
iar raportul de A/C (apă/ciment) aproximativ 0,5.

 3.1.3. Faza de recepție a lucrărilor
 Recepția lucrărilor se va face în conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
 Recepția lucrărilor pentru execuția debușeelor, este precedată de controlul riguros al
acestora, care va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
 respectarea dimensiunilor și a cotelor prevăzute în proiectul de execuție
 asigurarea etanșeitații rosturilor
 asigurarea capacitații de tr ansport a apei colectate
 respectarea măsurilor de protecție și securitate a muncii

3.2. Lucrări necesare execuției barajului cu fundație evazată
 3.2.1. Generalități
Barajele cu fundație evazată se folosesc pentru consolidarea talvegului ravenelor
pe sectoarele de eroziune, având ca scop reținerea aluviunilor și pentru asigurarea
stabilității malurilor ravenelor p rin crearea unui sprijin la bază constituit din depozite de
aluviuni transportate de apă format în partea amonte a lucrării. [6]
Forma baraje lor cu fun dație evazată permite obținerea, la limită, a efortului de
întindere dar și a stabilității la răsturnare.
Acestea se pot executa din din beton, zidărie de piatră cu mortar de ciment, din
beton armat în consolă și beton în restul construcției.
Părțile componente ale unui baraj sunt următoarele:
 deversorul;
 corpul barajului, fundația;

– 92 –
 zidurile laterale;
 pintenul terminal

3.2.2. Execuția lucrărilor
 3.2.2.1. Faza premergătoare

La amplasarea lucrării se va tine seama de următoarele principii:
o să se ampaseze în porțiuni unde malurile și fundul ravenei sau torentului sunt
stabile și oferă posibilități bune pentru fudație și încastrare;
o în zona în care urmează să se amplaseze lucrarea, să nu existe izvoare de coastă
și să nu prezinte pericol de alun ecare a terenului;
o lucrarea trebuie să se amplaseze într -o zonă ingustă pentru a realiza economie de
materiale;
o să se execute din materiale care se găsesc din abundență în regiunea respectivă;

Materializarea barajelor se realizea ză cu ajutorul unei nivele , două mire de 4m
lungime, o panglică și o ruletă.

Pentru trasarea axului fiecărei lucrări, se vor folo si țăruși prin batere cu ciocanul,
pe care se va nota adâncimea pentru săpare. După această etapă, se trece la
aprovizionarea cu materiale ( nisip, balast, etc. ) care trebuie să corespundă ca
dimensiune și din punct e vedere calitativ, cu specificațiile din proiect.

Apa ce se folosește pentru prepararea beton ului sau a mortarului trebuie să nu
conțină nici un fel de săruri, ce ar putea ataca betonul. Acest lucru conduce la ideea
folosirii apei potabile, sau din alte surse, dar facându -se analiza acesteia.

 3.2.2.2. Faza de execuție

 Decopertarea stratului vegetal se va realiza pe o adâncime de 0,10m cu un
buldozer de 65 – 80CP. Depozitarea stratului vegetal se va face în vecinătatea viitoarei
construcții.
Schița și elementele componente ale unui buldozer sunt redate în Fig. 3.1.2.2.1.
Buldozer de 65 – 80 CP , ce se găsește în 3.1. Lucrări necesare execuției debușeelor ;
3.1.2. Execuția lucrărilor, 3.1.2.2. Faza de execuție .
Principalele operațiuni de decopertare a stratului vegetal sunt:
 stratul vegetal se îndepărtează cu ajutorul la mei buldozerului prin împingere
 transportul pământului se face prin împingerea acestuia până la locul de
depozitare
 în momentul ajungerii buldozerului în zona de depozitare, lama acestuia se va
ridica astel încât pământu l sa ramână în zona dorită
 se reia poziția initial ă de săpare a buldozerului și se repetă pașii

– 93 –

 Săparea mecanizată se va realiza cu un excavator cu cupa de 0,71 -1,2mc.

Excavatoarele sunt utilaje pentru săparea pământului și de extragere a balastului,
a nisipului sau a pietrișului, ori a altor materiale din carieră greu accesibile.

Organul de lucru a excavatorului are o formă de cupă, la care în capătul acesteia
sunt montați 4 sau 6 dinți ce asigură înfingerea cupei în pământ.

După sistemele de comenzi, excavatoarele se clasifică în:
 excavatoare cu comenzi mecanice prin cabluri;
 excavatoare cu comenzi hidraulice;
După capacitatea cupei:
 excavatoare mici q<1,75 m3;
 excavatoare mijlocii q=2,0−3,0 m3
 excavatoare mari q=3,0−8,0 m3
 excavatoare gigant q>8,0 m3

Fig. 3.2.2.2. Schiță excavator cu cupă inversă [5]

Unde:
1 – Motor; 5 – Balasier;
2 – Cabină; 6 – Cupă;
3 – Șenilă;
4 – Braț

– 94 –
Productivitatea excavatoarelor cu o cupă

Productvitatea teoretica 𝑃𝑡𝑟 a excavatoarelor cu o singură cupă are următoarea
formulă:
Ptr=60∙q∙n m3
h ,unde :

q – volumul geometric al cupei;
n – numărul de cicluri de lucru pe minut stabilt în funcție de fieca re tip de excavator.

Volumul geometric al cupei depinde de natura pământului în care se sapă, având
în general valori de 0,8 – 1,2 din q.
Productivitatea de exploatare a excavatoarelor cu o cupă este dată de următoare a
relație:
Pex=Pth∙Kt=60∙q∙Ku∙Ka∙nci/min∙Kt m3
h ,unde :
Ku – coeficinet de umplere a cupei = 0,8 – 1,28;
Ka – coeficient de afânare = 1,1 – 1,3

nci=60
tci(sec )∙Kβ,unde :
𝑡𝑐𝑖=𝑡𝑠+𝑡𝑟+𝑡𝑡𝑑+𝑡𝑡𝑓
𝑡𝑠 – durata de săpare;
𝑡𝑟 – durata de rotire;
𝑡𝑑 – durata de descărcare;
𝑡𝑟𝑓 – durata de rotire în front

Tabelul 3.2.2.1. Valorile 𝐾𝛽
Indici de rotire 70° 90° 120° 150° 180°
Valoarea lui Kẞ 0.84 1 1.25 1.49 1.74

 Excavațiile sunt necesare pentru înlăturarea pământurilor necorespunz ătoare. Nu
este admis accesul muncitori lor deasupra frontului de lucru și nici depozitarea
materialelor deasupra marginii superioare a taluzurilor.

– 95 –
 Nu este permisă staționarea muncitorilor la baza taluzului și nici nu se vor amplasa
utilaje sau că i de acces în vecinătata acestora, mai al es în zonele unde riscul
alunecă rilor de teren este ridicat.

Compactarea se realizează cu rulou static autopropulsat de 10 ÷ 12 tone. Schemele
utilajelor de compactare, generalități și frecvența vibrațiilor sunt prezetate în subcapitolul
3.1.2.2.

 Principalele materiale folosite la realizarea barajului cu fundație evazată sunt:
 Piatra;
 Cimentul.

Piatra naturală are o utilizare largă în domeniul construcțiilor, folosindu -se sub
formă de agregate pentru obținerea mortarelor și betoanelor, ca material de zidărie,etc. [7]
Procedeele de extragere depind de natura rocii, de forma zăcământului și de
modul de ut ilizare.
După forma acestora, se împart în:
 roci masive la care extragerea se face manual, mecanic sau cu explozibil;
 depozite granulare la care extragerea se face cu excavatoare sau prin
hidromecanizare.
Piatra extrasă din carieră se poate folosi sub form ă brută sau prelucrată.
Se va că uta folosirea pietrei din surse locale pentru a diminua pe cât posibil
costurile aferente transportului materialelor.
În cazul utilizării pietrei de râu, aceasta se va spăla înainte de utilizare sub jet
puternic de apă pentr u a nu îngreuna aderența cimentului.

Cimentul ce se folosește în realizarea barajului cu fundație evaz ată este II AM
32,5. Acesta este un ciment Portland cu rezistență inițială mare și lucrabilitate înaltă.
Avantajele principale folosirii acestui tip de ciment sunt [7]:
 aplicare ușoară;
 lucrabilitate înaltă;
 ușor de omogenizat;
 rezistență mare;
 completează ușor spațiile goale fără a lasa bule de aer;
 rezistență bună la ciclur i de îngheț/dezgheț ;
 potrivit pentru lucrări pe timp cald;
 rezistență la coroziune a datorată carbonatării;

– 96 –
Apa necesară preparării se poate considera orice apă potabilă. Nu se admite
folosirea apei de mare. Apa de amestecare se poate obține de la rețelele publice de
alimentare cu apă potabilă aflate în cea mai apropiată zonă sau din surse locale: râuri,
pârâuri, izvoare, canale etc. , dar cu mențiunea că trebuie să se verifice calitatea acesteia
 Alcătuirea și executarea zidăriilor din piatră brută [19]
Pentru zidăriile cu mortar de ciment, pietrele se vor curața de pământ și alte
impurități, se vor uda cu apă și se vor așeza în straturi succesive pe mortar, batându -se in
ele cu maiul sau ciocanul pentru o îndesare mai bună.
Contactul din ele trebuie să se facă numai prin intermediul mortarului, care va
umple complet toate rosturile cu o grosime între 2 și 5 cm. Pietrele din același rând
orizontal vor avea aceeași calitate.
Cu înaintarea zidăriei pe înă lțime, la atingerea fiecărui metru, se va introduce un
rând de pietre mai mari și mai regulate.
Rosturile verticale v or fi țesute și decalate pe cel puțin 10 cm. Pietrele trebuie
așezate în rânduri și pe direcția încărcării. Pietrele de la colțuri vor fi mai mari și vor fi ușor
cioplite pentru a obține două fețe plane, normale între ele, cu rosturi orizontale pe fețele
văzute.
Zidăria se va executa pe cât posibil fără întreruperi , iar în cazul în care nu este
posibil, golurile dintre pietre se vor umple cu mortar, fără a acoperi cu mortar partea
superioară a acestora. La reluarea lucrărilor, mortarul desprins se va îndepă rta, pietrele
se vor curăța foarte bine și se vor uda.
Fața vazută a pietrelor trebuie sa fie poligonală neregulată cu latura de cel putin 15
cm. Nu se admite folosirea pietrelor ce prezintă fețe triunghiulare și a celor cu unghiuri
intrânde.
Rosturile c e se întâlnesc nu trebuie să depășească un număr de trei, iar acestea
să nu fie continue pe orizontală și pe verticală. Lucrările se vor executa pe tronsoane de
3.00 m.
Pentru realizarea dinților disipatori de energie, aceștia se vor realiza tot in zidărie
de piatră cu mortar de ciment, iar pașii ce trebuiesc urmați sunt ca cei prezentați mai sus.

 Pentru combaterea efectelor neg ative ale apei ( eroziuni, aflueri) în aval de disipator,
se prevede o protecție permeabilă a patului albiei numită rizbermă.
Rizberma are rolul de disipare a energiei prin frecare. Pentru realizarea rizbermei
se folosesc anrocamente și bolovani. Dimensiunea pietrelor și stratului superior al
rizbermei trebuie să fie minim 30 cm, iar viteza apei pe patul de anrocamente sa fie
cuprinsă între 3,5 și 4,0 m/s.
Racordul rizbermei cu albia naturală se realizează printr -o protecție terminală
care previne efectele afluerii de la capătul consolidării. Acest lucru se poate realiza din
bolovani, piatră spartă.

– 97 –
În zona lucrărilor de dis ipare a energiei, taluzurile vor fi prevăzute cu membrana
geotextilă cu grosimea de 1,2 mm, iar peste aceasta se vor aș eza dale cu dimensiuni de
50x50x6, pe toată lungimea disipatorului de energie.

 Etapele de execuție ale unui baraj cu fundație evazată sunt u rmătoarele:

o săpătura se va executa în trepte pentru corpul barajului începându -se de la maluri iar
pământul rezultat se depunde în amonte pentru realizarea unui batardou;
o pe măsura înaintării cu săparea malurilor în trepte pentru încastrarea later ală, se vor
face sprijiniri dacă este necesar;
o în cazul în care, materialele nu au putut fi depozitate în aproprierea lucrării ci sunt
pune undeva sus pe malurile ravenei sau a torentului, atunci se vor prevedea
jgheaburi pentru coborârea materialelor;
o se va lasa un strat de 0.20 m, ce se va săpa manual înaintea construirii corpului
barajului si a celorlalte elemente, pentru a nu se modifica structura terenului în cazul
ploilor sau a umidității;
o se toarnă fundația bara jului;
o se montează cofrajul pentru realizarea corpului barajului, lasându -se barbacanele
indicate în proiect;
o se realizează corpul și umerii barajului;
o se definitivează săpăturile laterale din dreptul aripilor și se sapă fundația lor;
o se toarnă fundația aripilor, după care se decofrează corpul și se montează cofrajele
petru aripi;
o se realizează aripile;
o se sapă radierul la cota stabilită în proiect și se realizează disipatorul de energie;
o radierul este așezat pe pe un p at de balast cu grosimea de 5 – 10 cm;
o se rea lizează dinții disipatori

 3.2.3. Faza de recepție a lucrărilor

Recepția lucrărilor se va face în conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
Recepția lucrărilor pentru execuția barajului cu fundați evazată , este precedată de
controlul riguros a acestuia , care va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
-respectarea dimensiunilor și a cotelor prevăzute în proiectul de execuție ;
-respectarea măsurilor de protecție și securitate a muncii .

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Capitolu 3 – Tehnologia de execuție – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina Est, județul Constanța,… [612547] (ID: 612547)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Capitolu 3 – Tehnologia de execuție – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina Est, județul Constanța,… [612547]

Copyright Notice

PROGRAMUL DE STUDIU CALCULATOARE FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA ZI DEZVOLTAREA UNEI APLICAȚII SOFTWARE PENTRU ANALIZA DATELOR CARDIACE COORDONATOR ȘTIINȚIFIC… [303528]

Scurt istoric al afișului. [302810]

STUDIU PRIVIND MANAGEMENTUL ECHIPELOR DE MUNCA A [607875]

Gheorghe I. Brătianu s -a născut la 21 ianuarie / 3 februarie 1898, la Ruginoasa, localitate aflată azi în județul Iași, iar la acea vreme în fostul… [614584]

LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICǍ PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I [308140]

Dissertation Ayi Corrected 03 09 2018 Copy [607271]

Copyright Notice

Similar Posts