Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea,… [612546]

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 8 –

CAPITOLUL 1
MEMORIU TEHNIC

1.1. Date generale
1.1.1. Denumirea obiectului investiției :
„ Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de adâncime”.

1.1.2. Amplasamentul :
Necesitatea lucrărilor pentru regularizarea scurgerilor s -au realizat în bazinul
hidrografic Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

1.1.3. Elaboratorul proiectului: Adrian -George PERIVERZOV .

1.2. Descrierea general ă a lucrărilor

1.2.1. Obiectul și scopul proiectului
Terenurile arabile din zona Oltina – Est, județul Constanța prezinta pericol de
eroziune, necesitând măsuri de regularizare a scurgerilor pe versanți. Configurația
accidentală a reliefului în zonele neagri cole favorizează accentuări progresive a eroziunii
solului, ducând astfel la distrugere a solului din zonel e agricole nemaiputând astfel să se
asigure condiții favorabile pentru creșterea culturilor agricole.
În acest scop, s -a împărțit bazinul hidrografic Oltina – Est în subbazine
hidrografice.

1.2.2 . Descrierea în detaliu a amplasamen tului
Amplasamentul studiat se află în județul Constanța, situat în partea de sud -vest a
Dobrogei fiind delimitat la nord de către fluviul Dunărea, in partea de sud de valea
Ciocălău și valea Pogorâș, la est de localitățile Cetate, Rariștea și canalul cole ctor
Rariștea -Ion Corvin -Viile, iar în partea de vest de lacul Oltina.
Suprafața luată în studiu este de 25416 ha, din care 13887 ha reprezintă
suprafață agricolă. Din ter enul agricol, 7801 ha necesită lucrări de combatere a eroziunii
solului.
Suprafa ța agricolă este deținută de persoane partic ulare grupate în asociații, după cum
urmeaza in tabelul nr. 1.2. 2.1.

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 9 –

Fig 1.2.2.1. Amplasamentul (sursă: Google Earth)
Tabelul 1.2. 2.1. Suprafețe existente în teritoriu
Utilizatori Suprafață
(ha)
Asociația Viile 1552
Asociația Oltina 3642
Asociația Băneasa 5299
Asociația Negureni 752
Asociația
Ion Corvin 459
Asociația Dobromir 1860
Asociația Văle ni 323
Total 13887

1.2.3 . Încadrarea în clasa de importanță
Dimensionarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului se face la debitul maxim
de calcul , la probabilitatea de calcul corespunzătoare clasei de importanță a lucrării.
În conformitate cu STAS 4273/83 – „Construcții hidrotehnice. Încadrarea în clasa
de importanță ” , clasificarea lucrărilor se face după următoarele puncte:

 Rolul și natura lucrărilor: lucrări de combatere a eroziunii solului;
 În funcție de suprafața amenajată: lucrările hidrotehnice luate în calcul pentru
combaterea eroziunii de adâncime se încadrează în categoria 4;
 După durata de exploatare, lucrările se clasifică în:
a) permanente;
b) semipermanente;

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 10 –

 După rolul funcțional:
a) principale;
b) secundare.
După criteriile mai sus menționate, clasa de importanță a lucrărilor se stabilește
astfel: lucrările de combatere a eroziunii soluului sunt lucrări semipermanente, principale,
de categoria a IV – a. Lucrările hidrotehnice ce se vor executa pe teritoriul lu at în studiu
se încadrează în clasa a IV –a de importanță.
În conformitate cu STAS 5432/1 -85 – „ Lucrări de îmbunătățiri funciare.
Probabilități de depășire și grade de asigurare ” , se stabilește probabilitatea teoretică
anuală de depășire și gradul de as igurare , după frecvența parametrilor hidrometeorologici
în regim natural sau modificat. Această probabilitate anuală se stabilește în funcție de
clasa de importanță a construcțiilor hidrotehnice în conformitate cu STAS 4273/83.
Dimensionarea construcțiilo r se va face în ipoteza condițiilor normale de
exploatare iar verificarea în ipoteza condițiilor speciale de exploatare.

1.2.4. Memoriu justificativ

Dintre toate procesele naturale dăunătoare societății în care trăim, eroziunea
solului este una din prob lemele principale ale vieții omenești și nu numai.

Eroziunea este un proces continuu ce determină degradarea solurilor, mai ales a
acelor soluri aflate în pantă.

În România, cu precadere în zona Dobrogei, o foarte mare suprafață din terenul
agricol se află în pantă și de aceea se cer măsuri suplimentare de amenajare
antierozională a acestor zone pentru protejarea culturilor.

Solul reprezintă mijlocul principal pentru protecția agricolă și reprezintă acea
partea a scoarței terestre necesară suprav iețuirii plantelor.

Pentru agricultură, constituie parte a foarte importantă g rosimea stratului de sol și
conținutul de humus a parții superioare a acestuia.

Rezistența la eroziune a solurilor este foarte diferită în funcție de textură și
structură, rezult ând astfel importanța focalizării pentru păstrarea stratului superior de sol
necesar agriculturii și dezvoltării societății.

Datorită condițiilor climatice din România și datorită expl oatării neraționale a solului
de către om, pe suprafețe mari de terenu ri agricole în pan tă a scăzut fertilitatea acestuia
prin spălare.

Prin eroziunea solului se înțelege transportul particulelor și agregatelor de sol
datorită apelor survenite din cauza ploilor și a zăpezilor. Generalizând, eroziunea solului

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 11 –
cuprinde totalitatea proceselor prin care apa și/sau vântul provoacă degradarea stratului
de sol, transportându -l din locul în care s -a format, spre aval.

Factorii care au influențat dezvoltarea eroziunii solurilor sunt factorii social –
economici și cei naturali. Primii factori si cei mai importanți, sunt factorii social -economici,
prin folosirea nechibzuită de catre om și tratarea acestuia cu indiferență prin: d efrișarea
necontrolată și necorespunzătoare a pădurilor, parcelarea și orientarea loturilor pe linia de
cea mai mare pantă , orientarea viilor și a pomilor în rânduri orientate din deal în vale, lipsa
măsurilor de combatere a eroziunii solului etc.

Un rol important în eroziunea solurilor il au și factorii naturali constituiți datorită
reliefului ( pantă, f orma, lungimea și expoziția versanților), vegetația, clima,solul.

 Panta versanților are un rol foarte important în procesul de eroziune a
solurilor datorită eroziunii ce crește proporțional cu panta terenului.

 Lungimea versanților determină eroziunea solurilor, deoarece cu cât
lungimea acestora este mai mare, crește și viteza de curgere a apei.

 Expoziția ver sanților determină moduri diferite de folosire a terenurilor. Pe
versanții sudici, zăpada se topește mult mai repede decât pe cei nordici
determinând astfel o eroziune mai puternică.

 Clima are un rol important în dezvoltarea eroziunii datorită precipitațiilor,
vânturilor și a temperaturii.

Datorită procesului de eroziune, agricultura înregistrează anual pierderi
semnificative de producție agricolă. Pe lânga pagubele aduse aglicultur ii, eroziunea
solurilor provoacă si viituri torențiale asupra că ilor de comunicații, așezărior omenești.
Pentru a determina lucrările necesare combaterii eroziunii solului, au fost necesare
elaborare a unor serii de studii ce sunt prezentate în acest capitol.
Aceste studii se referă la totalitatea factorilor ce pot modifica ecosistemul din zonă.
Pentru a determina cele mai bune soluții de combatere a eroziunii solului, au fost
necesare următoarele studii: topografice, geomorfologice, climatice (temperatură, vânturi,
precipitații), studii hidrologice și hidrogeologice, studii pedologice, geologice și geotehnice.
De asemenea sunt necesare date referitoare la vegetație și la structura agro -economică.
Datele au fost prelucrate și s -au obținut o serie de specificații legate de zona
studiată, cum ar fi: suprafața bazinelor hidrografice, perimetrul acestora, lungimea
cursurilor de apă panta terenului, panta medie a albiilor, lungimea medie a versanților,
precipitații, timpul d e concentrare al acestora etc, precum și debitele de viitură cu diverse
probabilități.
În conformitate cu studiile avute la di spoziție s -au ales următoarele lucrări
antierozionale:
 debușee;

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 12 –
 baraj cu fundație evazată.
Soluția pentru combaterea eroziunii a fost amplasarea debușeelor pe văile
bazinel or hidrografice. Acestea servesc la descărcarea apelor. Secțiunea debușeelor s -a
ales trapezoidal ă, realizate cu consolidare din dale de beton. Deoarece viteza de curgere
prin debușee nu a depășit viteza admisibila de eroziune, nu a fost necesară execuția în
scări.
În Capitolul 2 – Breviar de calcul s-a efectuat dimensionarea și calculul
debușeelor, dimensioarea și calculul de rezistență al barajului cu fundație evazată realizat
pe debușeul 1, din cele trei.
Ca date caracteristice pentru barajul cu fundație evazată, se pot aminti:
– Înălțimea utilă a lucrării Hu = 5 m
– Adâncimea de fundare hf = 1,2 m
– Înălțimea totală a lucrării: Y = 6,2 m
– Lățimea la coronament ad = 0,50 m

În Capitoul 3 – Prezentarea tehnologiilor de execuție și elaborarea caietelor
de sarcini sunt prezentate tehnologia de execuție a barajelor din piatră c u mortar de
ciment și la tehnolo gia de execuție a debușeelor .
De asemenea, sunt prezentate o serie de detalii referitoare la funcționarea
utilajelor folosite, productivitate a lor, etc.
În Capitolul 4 – Documentația tehnico -economică sunt prezentate calculele
tehnico – economice pentru lucrările transversale. În acest capit ol sunt atașate devizul
estimativ și extrasele de cantități pentru materiale, forța de muncă, utilaje și transporturi
dar și antimăsurătorile ce au condus la elaborarea acestor liste.
Programarea și organizarea execuției lucrărilor de construcții – montaj pentru
îndeplinirea obiectivului sunt prezentate în Capitolul 5 – Programarea și organizarea
execuției lucrărilor. Pe lângă etapele de realizare a obiectivului, în cadrul capitolului se
regăsește gra ficul de programare prin metoda MPM, graficul de eșalonare calendaristică
de tip Gantt și graficul forței de muncă.
În Capitolul 6 – Măsuri specifice de S.S.M. și P .S.I. sunt prezentate normele de
protecție a muncii specifice activităților executate.

1.2.5 Studii topografice

Pentru studiile topografic e avem nevoie de planuri si harți la scările urmă toare:
Planul de situaț ie la scara 1:5000
Planul de situaț ie al teritoriului amenajat la scara 1:5000

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 13 –

1.2.6. Studii geomorfologice

Zona luată in studiu face parte din Dobrogea de sud, acea sta constituie un sector
mai ridicat al platformelor moe sice, cu un fundament cutat alcă tuit din sisturi cristaline si
sisturi verzi.
Loessurile au o grosime cuprinsă î ntre 25 -30 cm, acestea au o raspâ ndire foa rte
mare si sub el e apar argile pră foase cafenii.
Geomorfologia terenului se prezintă ca un platou fragmentat de văi torenț iale, iar
altitudinea lor descreș te de la sud la nord si din zona mediană catre extremitaț i.
În sud cotele depăș esc 200 de m, iar în centru co tele sunt de 193.5 în Dealul
cișmelelor, iar î n nord cotele sunt descrescătoare până la 125 m, în movila Oltina 138,2
m.

1.2.7. Studii climatice

Fiind situată în partea de sud -vest a Dobroge i, regiunea prezintă o climă de tip
temperat conti nentală.
Datorită pădurilor aflate in zonă și a densității mari a acestora faț ă de restul
podișului dobrogean arată faptul că, continuitatea climei este mai pronunțată decât în
restul podișului.
O dovadă în acest caz este dată de retragerea treptată și progresivă a pădurilor
din partea de est catre cea din vest. Acest fapt este mai vizibil în jumăta tea de sud a
podișului, datorită inexistentei influenței Dunării. În jumătatea de nord, influența Dunării și
a lacurilor laterale este mult mai pronunțată.
Temperatura medie inregistrată in decursul anului are o valoarea cuprinsă între
+11° 𝐶 și +12° 𝐶, cu valori mai scăzute în zona de nord și mai ridicate spre sud datorită
influenței Dunarii.
Pentru determinarea mediei anuale de precipitații, teritoriul s-a împarțit în trei
zone – zona nordică, centrală și sudică. În partea nordică, s -au inregistrat precipitații sub
450 mm, în sectorul central 450 -500 mm iar în sectorul sudic s -au înregistrat valori de
peste 500 mm. Cu toate acestea, în colțul sud -vestic a l podișului umiditatea relativă este
cea mai scazută, ceea ce conduce la o încetinire accentu ată a creșterii cantității medii de
precipitații în sudul teritoriului.
Valorile cele mai mari ale umidității relative ale aerului s -au înregistrat în sectorul
nordic, datorită influenței Dunării și a lacurilor aflate pe partea dreapta a acestei a.
Nebulozitatea este redusă pe întregul teritoriul. În medie, aceasta atinge valori mai
mici de 2,5 zecimi iar numărul de zile senine fiind de aproximativ 110 zile/an în special în
cea de a doua partea a primăverii până către toamnă.

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 14 –
Durata de strălucire a soarelui însu mează 2300 -2400 ore, dar mai scăzută în
partea nordică.
Din punct de vedere topoclimatic cele 3 sectoare se disting astfel:
-topoclimat cu nuanțe umede în sectorul nordic datorită influenței Dunării și a
lacurilor;
-topoclimat de relief carstic în sectorul sudic;
-topoclimat de pădure în sectorul centra l.

Regimul vânturilor se caracterizează prin intensități predominante în partea de
NE. În timpul furtunilor, direcția vântului se rotește în mod frecvent dinspre SE, E spre NE.
Valorile maxime anuale ale vitezei vântului (m/s), sunt prezentate în tabelul de mai jos, cu
diverse asigurări.

Tabelul 1.2.7.1. Valorile maxime anuale ale vitzei vântului
Asigurarea p% Direcția
N NE E SE S SV V NV
1 36 40 27 27 27 28 27 25
2 31 32 26 25 24 26 28 25
5 30 30 24 22 21 23 26 24
10 26 24 21 19 20 20 24 22

Fig. 1.2.7.1. Valorile maxime anuale ale vitzei vântului

01020304050
1 2 5 10Viteza v(m/s)
Asigurarea p(%)Valorile maxime anuale ale
vitezei vantului
Nord Nord -Est Est Sud -Est
Sud Sud -Vest Vest Nord -Vest

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 15 –

Fig.1.2.7.2. Viteza medie a vântului pe direcțiile principale

Tabelul 1.2.7.2. Viteza medie a vântului pe direcțiile principale
Luna N NE E SE S SV V NV Numărul zilelor cu
viteza d e
11 m/s 16 m/s
I 5.2 5.5 2.2 2.6 3.1 4 4.2 3.4 3.2 1.5
II 5.1 3.6 1.2 2.3 4 4 4.7 3.8 3.5 1.1
III 5.5 5.1 2.6 3.2 4.3 4.7 4.3 3.6 52 1.1
IV 4.7 3.4 2.8 4 4.2 4.3 4.5 3.2 2.5 0.1
V 3.6 4 2.9 4 3.8 3.4 4.3 2.9 1.8 0.3
VI 3.8 3.2 2.6 3.8 4 4 4.2 3.1 0.8 0.3
VII 3.2 3.1 2.8 3.6 3.2 2.3 4.3 3.1 0.5 0.1
VIII 3.1 3.2 2.9 3.8 2.9 2.6 4 2.9 0.7 0.5
IX 3.4 3.4 2.6 4.3 3.8 3.1 3.2 2.8 1.4 0.2
X 4.5 4 2.3 3.8 3.4 2.8 3.2 2.8 2.2 0.7
XI 4.5 3.6 2.9 3.1 4 4.2 4 3.2 2.8 0.7
XII 5.5 3.1 2.3 23 3.4 3.1 3.4 2.9 2.3 1
Anual 4.3 3.8 2.4 3.4 3.6 3.6 4 3.1 26.9 7.6

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 16 –

Fig. 1.2.7.3. Numărul zilelor vântului de 11m/s și 16m/s

Tabelul 1.2.7.3. Valorile caracteristice ale temperaturilor

0123456
0 2 4 6 8 10 12 14Numar zile
LunaNr. zile cu viteza vantului de 11m/s si 16m/s
Nr. zile cu viteza de 11m/s Nr. zile cu viteza de 16m/s
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Medie
lunară-3.0 0.8 4.4 9.3 15.1 19.5 22.2 22.0 18.5 13.3 7.5 2.6 11.2 11.2 22.5
Media
cea mai
mare6.4 5.0 8.1 12.3 18.9 22.2 24.8 24.5 21.1 18.0 13.2 7.0 12.4 15.2 19.0
Media
cea mai
mică-8.1 -8.0 0.0 5.7 12.8 16.9 20.0 20.0 14.9 9.0 2.3 -4.1 9.5 6.8 28.1
Media
maxime
lor10.9 13.0 18.3 22.1 26.4 29.2 31.8 31.4 28.7 25.1 19.3 13.5 32.4 22.4 20.9
Media
minimel
or-12.8 -9.5 -5.3 0.4 6.1 10.4 13.0 12.3 7.4 1.9 -4.1 -10.3 -15.0 0.8 25.8
Maxima
absolut
ă16.7 22.6 30.8 29.1 35.5 35.2 38.5 36.8 32.0 31.0 25.5 21.0 38.5 29.5 21.8
Minima
absolut
ă-24.7 -25.0 -18.8 -4.5 1.8 6.4 7.6 8.0 1.0 -12.4 -11.7 -18.0 -25.0 -7.5 33.0
Media
maxime
lor
zilnice2.5 3.8 8.1 13.3 17.4 24.1 27.1 26.7 23.2 17.4 11.1 5.3 15.0 15.0 24.6
Media
minimel
or
zilnice-3.6 -2.8 0.7 5.8 11.1 15.2 17.5 17.2 14.1 8.1 4.1 -0.8 7.2 7.2 21.1Mărimi
caracter
isticeValori lunare -t° C Valuare
anualăMedie
valoriAmplitudine
anuală

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 17 –

Fig. 1.2.7.4. Valori caracteristice ale temperaturilor

În timpul verii se înregistrează temperaturi cuprinse între 20 -25°C pe durata a 100 –
200 zile și temperaturi de peste 25°C cu o durată de 20 -30 zile.
Regimul precipitațiilor cuprinde valori reduse, față de restul teritoriului țării, cu o
variabilitate în timp neregulată, î n lunile IV -X ale anului, clima fiind influențată de brizele
marine.
Secetele de primăvară și de toamnă sunt determinate, de dorsalele anticiclonului
continental, iar secetele de vară, de deplasarea spre nord a anticiclonului din nordul
Africii.
Pericolul de deșertizare este un fenomen prezent în Dobrocea. În partea de Sud,
cantitatea de precipitații atmosferice calculate în lunile IV -X, arată că teritoriul prezintă o
vulnerabilitate climatică la deșertizare, ceea ce impune măsuri speciale în exploatarea
terenurilor cultivate și în protecția mediului înconjurător ( după studiul: Dobrogea -Condiții
pedologice, consumul și necesarul apei de irigat pentru rincipalele culturi agriole -2000,
Cristian Păltineanu, I.F. Mihăileanu, I. Seceleanu).
Din prelucrările statistice ale Institutului de Meteorologie și Hidrologie, a reieșit faptul
ca intr -o lună precipitațiile maxime că zute pot sa depășească cu mult media precipitațiilor
din luna respectivă, iar cantitatea maximă de precipitații căzute în 24 ore poate să
depășească de cateva ori cantitatea medie anuală.

-20-10010203040
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIITemperatura (C)
LunaValori caracteristice ale temperaturilor
Media lunara Media maximelor lunare Media minimelor lunare
Media maximelor zilnice Media minimelor zilnice

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 18 –
Tabelul 1.2.7.4. Regimul precipitațiilor

Fig. 1.2.7.5. Regimul precipitațiilor

1.2.8. Studii hidrologice

Apele de suprafață sunt prezente datorită fluviului Dunărea care delimitează la nord
suprafața studiată și lacurile Oltina, Iortmac și Dunăreni.
În partea de sud și sud -est precipitațiile interceptate de Văile Dobromirului și Lespezi
se varsă în Valea Mare care prin intermediul Văii Ceair Osman se varsă în lacul Dunăreni
și apoi în Dunăre.
Partea c entrală și nordică a zonei este drenată prin intermediul văilor Beilicului și
Valea cu cele Două Puțuri care se varsă în valea Cara -Orman apoi în lacul Dunăreni iar
de aici în fluviul Dunărea.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
26.6 24.5 23.8 28.1 34.1 43.5 34.9 30.1 29.5 35.1 36.2 32.3 378.8
144.6 119.3 79.4 81.8 111.7 114.0 181.2 167.3 115.9 144.1 114.8 109.3 684.8
– – 0.5 0.0 0.4 0.3 1.2 – – – – – 203.0
38.0 31.4 30.2 35.7 44.2 75.0 112.3 111.6 62.8 65.7 34.5 36.4 112.3
1.43 1.28 1.27 1.27 1.3 1.72 3.21 3.72 2.22 1.87 0.96 1.12 0.3Maxima în 24
ore/media
lunarăValori lunare (mm) Val.
AnualMărimi
caracteristice
Media
multianuală
lunară
Cea mai mare
cantitate
Cea mai mică
cantitate
Cantitatea
maximă în 24
ore-50050100150200
0 2 4 6 8 10 12 14Precipitatii (mm)
LunaRegimul precipitatiilor
Media lunara Cantitati maxime
Cantitati minime Cantitate maxima in 24h
Maxima in 24h/Media lunara

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 19 –
1.2.9. Studii hidrogeologice

Pânza de apă freatică se află la baza loessului în zona înaltă a podișului, în prafuri
argiloase cu pietriș, în zona văilor cât și în calcarele sarmatice din partea de sud.
Pe Valea cu cele Două Puțuri, adâncimea pânzei freatice s -a masurat cu ajutorul
forajelor si a fântânilor existente , înregistrandu -se o adancime de 2m, iar în zona înaltă de
lângă localitatea Răzoare, o adâncime de 23m.
În prezent pânza de apă freatică este alimentată din apa provenită din precipitații
si mai putin din cauza apelor de suprafață care se afla la cotele c ele mai joase.
După introducerea irigațiilor în zo nă datorită permeabilității ridicate a loessului
(𝑘=104𝑐𝑚/𝑠𝑒𝑐) se va produce o ridicare a apei freatice.

1.2.10. Studii pedologice

Condițiile bioclimatice de stepă și antestepă caracterizate prin regim termic ridicat,
regim pluvial contemporan scăzut, evapotranspirație foarte ridicată, depozite loessoide
foarte friabile precum și relieful destul de fragmentat, au favorizat formarea solurilor cu
profil morfologic nu prea dezvoltat, slab diferențiat, cu orizonturi genetice subțiri, cu
conținut relativ de humus, cu structură în agregate putin stabile, friabile la presiune
scăzută cu activitate microbiană redusă și moderată, de tipul solurilor bălane,
cernoziomurilor combice și solurilor cenușii.
Datorită datelor enumerate mai sus, toate solurile sunt vulnerabile la eroziune și
deflație, indiferent dacă acestea sunt pe platou sau pe versant.
În zona nordică solurile bălane au o textură mai grosieră, fiind luto -nisipoasă pe tot
profilul. Erodabilitatea solurilor este moderată chiar la acele soluri la care eroziunea este
absentă sau puțin prezentă.
Valoarea indicelui de eroziune (S) este de aproximativ 0,8. La solurile aflate pe
versanți, care sunt moderate și puternic erodate, erodabilitatea este mai puternică, iar
valoarea (S) este aproximativ 0,9.
La alegerea soluțiilor de proiectare trebuie sa se țină seama de aceste
caracter istici ale solurilor din Dobrocea de sud -est.

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 20 –

Fig. 1.2.10.1. Harta solurilor

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 21 –

Clasele ameliorative de teren
I – terenuri arabile fără limitări sau pericole de degradare în condiții de irigație
II – terenuri arabile cu limitări sau pericole de degradare reduse în condiții de irigație
III- terenuri arabile cu limitări sau pericole de degradare moderată în condiții de irigație
IV – terenuri arabile cu limitări sau pericole de degradare severe în cond iții de irigație
V – terenuri nearabile cu limitări sau pericole de degradare foarte severe în condiții de
irigatie
VI – terenuri nearabile în condițiile agriculturii irigate ( dar apte pentru alte folosințe)
Subclasa, grupa ameliorativă de teren
Clasa de
calitate Eroziunea
solului
I I
Neapreciabilă IIp II
IIq III
IIIp II Slabă și
moderată IIIq II
IVp III Puternică IVq-s2 IV
Vq-s2 V
Foarte puternică VIp VI
VIp-r VI
VIp-r5 VI

1.2.11. Studii geotehnice

Din raionarea geotehnică, a rezultat faptul ca cea mai mare parte a suprafeței este
acoperită cu depozite de loess prăfos, argilos, sensibil la umezire, cu grosimi cuprinse
între 0 și 25 m.
În funție de grosimea loessului, zona studiată a fost împărțită în șase raioane
geotehnice.
Cu o extindere de cca. 70% din suprafață, raionul geotehnic I are depozite de
loess cu o grosime de peste 10 m, urmat de raionul geotehnic II cu grosimi de 5 – 10 m și
care ocupă cca. 13% din suprafață.
Întreaga suprafață este puternic fragmentată de văi în cea mai mare parte cu curs
intermitent.

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 22 –

1.2.12. Studii geologie

Sturctura geologică a zonei luate in studiu este constituită din șisturi verzi aflate la
adâncimi mari, peste care se află o serie de roci de precipitație chimică sau sedimentare
cum ar fi calcarele, dolomitele și gresii care ies la suprafață în partea de sud a teritoriului.
Întreg podișul dobrogean este acoperit cu loessuri de până la 30 m grosime.
Rocile de bază care ies la zi au fost formate prin depuneri și precipitație în mare.

1.2.13. Studii ale vegetației naturale

Din punct de vedere al flore i, regiunea cuprinde multe elemente sudice,
mediteraneene, elemente de stepă us cată și de stâncării golașe sau cu stadii incipiente
de pedogeneză, forme specifice carstului.
În principal această vegetație de stepă se dezvoltă în zona de câmpie și coline cu
regim scăzut de precipitații și temperaturi ridicate în timpul verii. Vântul intensifică
transpirația plantelor care este mare față de absorbția limitată a apei din sol. Datorită
acestor factori plantele prezintă adaptări xerofile pentru economia apei: rădăcini lungi,
rizombi, bulbi, frunze cu limbul redus, unele coriacee, altele protejate cu peri sau ceară și
cu stomate puține.
Plante ierbacee întâlnite: firuța, salvia de câmp, măzărichea, pelinița, ciulinul.
Pe langa aceste plante, se mai întâlnesc tufișuri si mărăciniși formate din: măceș,
iasomia, mur.
Pădurile de stejar pedunculat, stejar pufos, cu numeroase specii de plante
lemnoase și ierboase rare, de origine mediteraneană, ascund o faună cu elemente rare,
sudice, xerofile sau legate de plant e sudice.

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 1 – Memoriu tehnic – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de
adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 23 –
1.2.14. Studii agro -economice

Tabelul 1.2.14.1. Folosințele agricole pe beneficiari
Unitate Arabil
(ha) Vie
(ha) Pășune
(ha) Total
agricol
(ha) Drum
(ha) Taluz
(ha) Alei
(ha) Constr.
IF (ha) Total
(ha)
Oltina 2987.4 342 174 3503.4 18 22 31 67.6 3642
Viile 1299.74 120 81 1500.74 28 9 8 7.26 1553
Negureni 647.52 25 61 733.52 12 2 3 1.48 752
Băneasa 4721.39 97 358 5176.39 66 11 7 38.61 5299
Ion
Corvin 447.72 – – 447.72 10 – – 1.28 459
Vălei 308 – – 308 9 – – 6 323
Dobromir 1707.36 – 91 1798.36 16 – – 45.64 1860
Total 12119.1 584 765 13468.1 159 44 49 167.87 13888

Tabelul 1.2.14.2. Producțiile de perspectivă
Culturile % din
suprafață Producție
kg/ha
Grâu 19 6600
Orz 3 6000
Porumb 48 14000
Floarea soarelui 9 3800
Soia 5 3800
Sflecă de zahăr 5 70000
Lucernă fân 8 12000
Legume 3 30000
Culturi duble – 40000
Pășune 5560 ha 25000
Vie 584 ha 12000
Pășuni ameliorate
CES 3232 ha 25000

Teritoriul studiat a fost ocupat în trecut de păduri, iar modul necorespunzător de
folosire a terenului a dus la diminuarea producțiilor agricole, odată cu trecerea anilor.
Acest lucru s -a datorat folosirii nejudicioase a culturilor, folosirea terenurilor arabile unde
panta este prea mare, far ă prelucrarea acesteia în prealabil, pășunatul neglijet etc.