Capitolele 3 Si 4 [613878]

Capitolul 3: Imaginea femeilor în timpul conducerii lui Kim Chŏng -il

1. Impactul ,,Marii Foamete” asupra femeilor

Kim Chŏng -il și-a securizat locul la conducerea Coreei de Nord încă de când tatăl său
era la putere. Acesta s-a implicat intens în politică alături de tatăl său, dezvoltâ nd ideea de
Kimilsungism și chuch’e . Încă din anii 1970, Kim Chŏng -il a început propria formă de
guvernare cunoscută drept sistem ideologic monolitic. Acest sistem îi permitea să aibă o
putere absolută asupra statului, să transfere puterea de la Kim Il Sŏng și să transforme
societatea în una totalitară asemănătoare cu cea a lui Hitler sau Stalin. Această strategie a
avut succes până la jumătatea anilor `90, când Coreea de Nord a suferit perioada de
destabilizare a economiei.1
Ca moștenitor al ideologiei tatălui său, Kim Chŏng -il nu a dorit o liberalizare a
poporului, mai de grabă a întărit cultul personalității și a abuzat de putere. Mai mulți refugiați
afirmă în unanimitate că, Kim Il Sŏng a fost un ”tată al poporului” care i -a ajutat pe oameni
să prospere, în timp ce Kim Chŏng -il a abuzat de putere și provocat mari pagube. Perioada
Marii Foamete(1994 -1998) a dezechilibrat încrederea oamenilor în regimul lui Kim Chŏng -il.
Conștientizarea ineficienței regimului de a hrăni populația a scăzut încrederea în regim și a
stimulat dorința pentru libertate și pentru a găsi metode prop ri de a supraviețui. Această
perioadă a reprezentat o relaxare a măsurilor de control, drept urmare observăm schimbări în
ceea ce privește rolul femeilor în societate.
Încă de la sfârșitul anilor 1980, declinul economiei naționale a forțat multe femei să
își părăsească locul de muncă după căsătorie, iar eforturile statului de a angaja femei a scăzut.
Astfel, numărul femeilor căsătorite angajate a scăzut considerabil, raportându -se că
aproximativ 70% dintre femeile căsătorite nu lucrau în afara locuinței.2 Unele femei și -au dat
demisia în mod voluntar, pentru a lucra de acasă, astfel încât să reducă cele două sarcini de a

1 Jae-Cheon Lim, Kim Jong il's Leadership of North Korea , Routledge Contemporary Asia Series,
United Kingdom, 2009, p. 66.
2 Kyung -Ae Park , Economic crisis, women's changing economic roles, and their implications for
women's status in North Korea în ” The Pacific Review”, vol.24, nr. 2 , 2011, p . 163, apud. Hanguk
Ilbo (Korea Times)(1991)”About 70 percent of women quit their jobs after marriage”, 7 May .

avea grijă de gospodărie și de a participa la forța de muncă. Însă, fără un salariu, dependența
lor față de soț a crescut, rămânând subord onate capului familiei.3
Potrivit sistemului patriarhal tradițional, responsabilitatea de a susține familia revine
capului familiei, însă dificultățile economice din timpului Marii Foamete au redus conducerea
bărbatului asupra familiei și au sporit datorii le femeilor.4 Femeile și -au asumat rolul de
întreținători ai familiei, în timp ce bărbații erau încă angajați, însă fără a primi un salariu
constant.5 Piețele negre, numite jangmadang au devenit singura sursă de venit pentru
majoritatea familiilor. Aici, f emeile vindeau orice puteau pentru a supraviețui zi de zi. La
granița cu China, comerțul ilegal între cele două țări s -a dezvoltat rapid, permițând schimbul
de informații și obiecte, interzise până atunci în Coreea de Nord. Comerțul cu filme din
Coreea de Sud, telefoane, haine occidentale a stimulat dorința pentru libertate, pentru o
schimbare a societății. Oamenii au început să realizeze că țara lor nu este atât de perfectă
precum o arată propaganda comunistă, iar comparând filmele sud -coreene cu realitate a vieții
din nord, au realizat cât de înapoiată a rămas Coreea de Nord, și neîncrederea în regimul Kim
a crescut considerabil.
Vizionând filmele sud -coreene, femeile au fost atrase de îmbrăcămintea modernă și de
grija pe care sud -coreence o au asupra prop riului aspect. Tinerele au început să cumpere
haine și cosmetice sud -coreene prin intermediul Chinei:
„Copiam ce vedeam în filmele străine și în emisiuni TV. Dacă oamenii vedeau haine
care le plăceau, cereau contrabandiștilor ca mine să le aduc. Într -un timp, pantalonii evazați
erau foarte populari. Erau strâmți ca blugii skinny, dar evazați în partea de jos. Făceau
picioarele să pară mai lungi și femeile purtau tocuri cu ei.”6
În special femeile din elită aveau acces la cosmeticele sud -coreene. Refugiați i afirmă
că femeile purtau machiaj pentru a se înfrumuseța, dar și pentru că, datorită societății
patriarhale, femeile ar trebui să poarte machiaj din considerație pentru ceilalți. Cele mai
multe femei se machiau după absolvirea liceului, din moment ce era interzis în școală.7

3 Ibidem, p. 163 -164.
4 Won -hong Kim, Women of North Korea: A closer look at every life , Institute for Unification
Education , South Korea, 2014, p. 10.
5 Kyung -Ae Park , op. cit ., p. 165 .
6 https://www.youtube.com/watch?v=lvsqpwI_IfU accesat la data de 1.06.2020, ora 13:15
7 Daniel Tudor, Andrei Lankov , Ask a North Korean : Defectors Talk about Their Lives Inside the World's Most
Secretive Nation, Tuttle Publishing; Translation edition, 2018 , secțiunea How do North Korean women buy

”Toți oamenii bagați folosesc produse sud -coreene. Toate cosmeticele sunt sud –
coreene, de asemenea. (…) Ei cumpără și cele mai bune lucruri din jangmadang. Cumpără
haine de blană și blugi skinny. În ciuda controalelor, își tund păr ul în stilul sud -coreean și
vorbesc ca și sud -coreenii.8
Pătrunderea stilului sud -coreean a creat noi standarde de frumusețe asupra femeilor
înselor, însă este important de menționat faptul că viața din P’yŏngyang se diferenția de cea
din restul orașelor. P’yŏngyang era considerat orașul elitelor, unde oamenii erau mult mai
privilegiați. Cei care locuiau în P’yŏngyang sau lângă granița cu China puteau trăi vieți mai
moderne și știau mai multe despre străinătate decât cei din zonele rurale.9 Femeile în funcț ii
importante trebuiau să aibă grijă mai multă de aspectul lor, iar conform unui ordin din partea
lui Kim Chŏng -il, erau obligate să poarte fustă , pe c ând în alte regiuni, femeile purtau și
pantaloni. 10 Acestea investeau în cosmeticele străine, pe când multe femei nu av eau acces la
ele și erau prea p reocupate de dificultățile vieții de zi cu zi pentru a se ocupa de acest aspect,
de aceea este greu să spunem că toate femeile au putut adopta stilul din Coreea de Sud, însă
accesul la informații a influențat cu siguranță viața femeilor.

Relaxarea măsurilor de control nu a însemnat neapărat emanciparea femeilor, însă
câțiva pași importanți au fost însă făcuți înspre realizarea adevăratului potențial al femeilor.
Dificultățile economice au îndreptat multe femei spre a -și părăsi familiile pentru a se refugia
în China, unde considerau că pot supraviețui mai bine și nu vor mai suferi de foame. Din
păcate, așteptările lor nu s -au împlinit, ci erau vândute spre a deveni s oții ale chinezilor ori
forțate să se prostitueze. Majoritatea refugiaților din acea perioadă și din anii următori era
formată din femei. Deși este dificil de a examina de ce majoritatea erau femei, un posibil
motiv poate fi presiunea de a duce greutățile familiei. Un alt motiv poate fi valoarea femeilor
pe piața traficului de persoane, ce le făceau o țintă ușoară pentru căsătoriile aranjate.11 Fuga
femeilor în China era privită cu mai multă indulgență de către autoritățile nord -coreene, în

cosmetics? , parag. 3, disponibil pe http://gen.lib.rus.ec/book/index.php?md5=58547f866d49d5b78f982d35e291666f , accesat
în 12 .05.2020, ora 15:30.
8 Chirs Green, NK-People -Speak -2011 , The Daily NK, Seoul, 2011, p . 17.
9 Daniel Tudor, Andrei Lankov, op.cit ., Secțiunea ”How is life like in the countryside ”, parag. 4 .
10 Yeonmi Park, Drumul către libertate: autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord, traducere
de Ioana Aneci, Editura Polirom, Iași, 2015, p. 42.
11 Kyung Ae Park, op.cit. , p.166.

timp ce fuga bă rbaților putea instiga la trădare colectivă, iar familiile acestora puteau fi
pedepsite.12
Chiar și violența din interiorul Coreei de Nord era frecventă. Violența sexuală la locul
de muncă era o formă frecvent întâlnită la femeile angajate care erau promova te la membr i de
partid sau aveau promovări, fiind așteptat ca ele să îi răsplătească pe superiori cu favoruri
sexuale. 13 Violența domestică s -a acc entuat datorită frustrărilor acumulat e de bărbaț i la locul
de muncă, dar și a autorității lor de acasă, care s -a diminuat. Stresul cotidian, presiunea
regimului se reflecta în atitudinea bărbaților față de femei, aceștia simțind nevoia să se
descarce pe soții și copii:
”Societatea nord -coreeană este prin natura sa dură și violentă, le fel ca relațiil e dintre
bărbați si femei. Se presupune că femeia trebuie să li se supună tatălui și soțului ei ;
bărbații au mereu întâietate din toate punctele de vedere. Când eram eu mică, femeile
nu puteau sta la aceeași masă cu bărbații. În multe dintre casele vecinilor și colegilor
mei existau castronele și linguri speciale pentru capul familiei. Era ceva obișnuit ca
bărbatul să -și bată nevasta. ”14
Subiectul violenței asupra femeilor era considerat taboo, iar femeile erau învățate să
suporte abuzurile și să pri vească acest lucru ca pe o normal itate. Puține dintre victime luau
decizia de a divorța , iar acest lucru nu le garanta o soartă cu mult mai bună.
K.A Park este de părere că noile roluri economice ale femeilor au avut atât consecințe
pozitive, cât și consecințe negative asupra statului și vieții lor în societate. Un aspect pozitiv
ar fi realizarea necesității unei împărțir i a sarcinilor în gospodărie , bărbații asumându -și
parțial contri buția în îngrij irea gospodăriei și a copiilor.15 Ca dovadă a acestui aspect, un
refugiat afirmă: ”Acum, femeile sunt capul casei, iar bărbații au devenit ca niște câini care o
protejează. Viața bărbaților co nstă acum în băutul acasă și fă cutul treburi lor gospodărești.”16
Astfel, afirmă Park, îmbunătățire a poziție i femeii în familie nu s -a datorat unei
dorințe pentru independență economică, ci asumării responsabilităților de întreținători ai
familiei .17

12 Yeonmi Park, op.cit ., p.71.
13 Kyung Ae Park, op.cit. , p. 169 .
14 Yeonmi Park, op.cit , p. 39.
15 Kyung Ae Park, op.cit., p. 171 .
16 Chris Green, op.cit. , p. 11.
17 Kyung Ae Park, op.cit., p. 171 .

Un aspect fundamental al conceptului de imagine a femeilor îl reprezintă percepția
bărbaților și a celorlalte femei asupra rolurilor femeilor î n societate. Evoluția și condițiile
societății determină modificări ale imaginii femeilor. Adaptarea la dificult ățile economice a
contribuit nu doar la creșterea responsabilităților, ci și la o perspectivă nouă asupra rolurilor
acestora. Patriarhatul nu a fost eliminat, însă femeile au devenit mai co nștiente asupra
destinului lor. Asumarea responsabilității de cap al familiei demonstrează faptul că
discriminarea femeilor nu se datorează rolurilor diferite în societate , ci a unor stereotipuri
rămase în societate de multă vreme .

2. Simbolul maternității în timpul Marșului Foametei

Marșul foametei din anii 1990 avut repercusiuni negative asupra natalității. Odată cu
Marșul Foametei și imposibilitatea statului nord -coreean de a susține familiile, au apărut
diverse campanii prin care obligația de a îngriji familia era transferată la cetățeni, mai exact,
la femei, care acum aduceau cea mai mare sursă de venit în casă18: ”Convenția Națională a
Maternității este un eveniment social și politic ținut de regim ul nord -coreean pentru a
distrage de la lumea externă și internă prin încurajarea mamelor.”19
Dificultățile de su praviețuire în vremurile grele cauzate de colapsul economic au
scăzut rata natalității, ceea ce, pentru statul nord -coreean reprezenta o problemă importantă.
Astfel, pentru a reaminti femeilor că rolul lor principal este cel de a naște și crește copii, Kim
Chŏng -il ține în 1998, a doua Conferință Națională a Maternității20, oferind mamelor cu mulți
copii titlul de ”Mamă eroină”21. Din perspectiva lui Hyeonjin Song, acest titlu avea menirea
de a consolida feminitatea tradițională în acele vremuri grele.22 Tot astfel, afirmă el ,
mobilizarea femeilor în funcție de nevoile soci etății s -a produs într -o ordini ierarhi ce de gen,

18 Hyeonjin Song, The Types and Meanings of Maternal Heroes in the North Korean Songun (Military First)
Era, în: “ Journal of Peace and Unification ”, Vol 8, no.1, Ewha Womans University, South Korea , 2008, p.67.
19 Ibidem, p. 68 .
20 Prima conferință a avut loc în 1961, în timpul dictaturii Kim Il Sŏng, ca parte a marșului Chollima ; pentru
detalii, vezi Hyeo njin Song, op.cit., pp.76 -77.
21 Ibidem, p. 81.
22 Ibidem, p. 96.

în care bărbații erau responsa bili de securitatea națională, iar femeile de reproducere și
îngrijirea copiilor.23
Folosirea titlurilor de ”Mamă eroină” a fost o practică destul de comună în țările
socialiste. De exemplu, în dictatura ceaușistă din România, acest titlu era folosit pentru
scopul de a încuraja femeile să nască cât mai mulți copii, pentru o natalitate cât mai mare.
Prin încurajarea femeilor în a deveni mame, se propaga ideea că acesta era cel mai important
rol al lor în societate , deoarece, astfel, serveau scopurilor statului și făceau posibilă
perpetuarea comunismului în rândul viitorilor cetățeni .
Clasificând eroinele materne în ”Era Songun”, cum o numește el, H. Song identifică ,
printre altele, ”Mama ce și -a crescu t copilul să devină un soldat”24. Mi-ar plăcea să mă opresc
asupra acestui subiect, interpretând posibila influență a acestuia asupra imaginii femeilor .
Încă dinainte de divizarea celor două Coree, după cum am observat în capitolul I,
stereotipurile ce au influențat cel mai mult imaginea femeii la acea vreme erau obligația de a
deveni mame și de naște moștenitori de sex masculin, provenite din tradiția confucianistă.
Aceste percepții au continuat într-o anumită măsură și în Coreea de Nord. Dorința lui Kim
Chŏng -il de a evidenția mamele ce au crescut sau cresc copii să devină soldați arată
importanța acordată băieților. În timpul dictaturii lui Kim Chŏng -il , armata era voluntară
pentru femei , și, în plus, re petând ideea prin care bărbaților le revenea datoria de securitate
națională, există o p robabilitate destul de mare ca simbolul mamei care crește viitori soldați,
să fie simbolul mamei care educă soldați de sex masculin. Astfel, s -a permis o perpetuare a
ideii că rolul femeilor de a naște băieți este mai important decât cel de a naște fete.
Mai mult, sociologul Gi -Wook Shin afirma că naționalismul lui Kim Chŏng -il
rezonează cu mai mulți naționaliști din perioada pre -colonială, printre care și Yi Kwangsu.25
Astfel, educarea femeilor pentru a deveni mame și implementarea repetată a acestor îndatoriri
în națiunea nord -coreeană , putem spune că se corelează cu principiul lui Yi Kwangsu de
educare a femeilor în a deveni mame bune -detaliat în capitolul I , și astfel , observăm o nouă
metodă prin care statul nord -coreean a integrat principiul confucianist în ideologia sa,
combinându -l cu caracteristicile comuniste și juche, pentru îndoctrina femeile spre a atinge
scopurile dorite de lider.

23 Ibidem, p. 97.
24 Ibidem, p. 91.
25 Alzo David West, op.cit., p 112, apud. Gi-Wook Shin, Ethnic Nationalism in Korea: Genealogy, Politics, and
Legacy (Stanford: Stanford Univ. Press, 2006), p. 93 .

Așadar, cu toate că femeile a u demonstrat adaptarea la situația critică a anilor 1990 și
au câștigat o destindere a autorității patriarhale, statul nord -coreean a contiuat să evidențieze
importanța maternității, pentru a se asigura că nu scade natalitatea și că le va influența pe
feme i în așa fel încât să nu îți piardă dorința de a crește copii, contrar situației dificile .

3. Influența cultului Kim Chŏngsuk și Kang Pan -sŏk asupra idealului
feminin

Imaginea feminină a lui Kim Chŏngsuk(1919 -1949) în cultul personalității Kim a
însemnat o întărire a stereotip urilor de mamă, soție și de eroină revoluționară. Modelul creat
de stat și propaganda exagerată asupra calităților acesteia avea ca scop crearea idolului
perfect pentru o femeie, și în același timp, susținerea standardelor impuse de societate asupra
rolurilor fem eilor.
În societatea dominată de figurile masculine ale lui Kim Il Sŏng și Kim Chŏng -il,
imaginea lui Kim Chŏngsuk aducea figura feminină, menită să completeze imaginea familiei
perfecte. Kim Chŏngsuk transmitea ideea de femeie patriotică la cel mai înalt nivel. Așadar,
pentru susținerea imaginii de femeie patriotică, Kim Chŏng -il avea n evoie de o femeie
apropiată de familia Kim, astfel încât să nu se piardă credința oamenilor în predestinarea
acestei dinastii.
Kim Chŏngsuk a reprezentat mai mult decât soția lui Kim Il Sŏng și mama lui Kim
Chŏng -il, un ideal . Acest ideal de femeie nu putea fi portretizat de altcineva decât o femeie
din fa milia liderului suprem , care se va asigura de puritatea imaginii acesteia. Kim Chŏngsuk
și Kang Pan -sŏk(1892 -1932) nu erau văzute ca niște simple femei, deoarece, mai presus de
femeile de rând, au născut viitorii lideri ai Coreei de Nord . Maternitatea biologică a fost
înlocuită cu o maternitate metaforică, cele două fiind numite ”mame ale poporului nord –
coreean”. Mai mult decât atât, idealizarea unor femei reale, precum Kang Pan -sŏk și Kim
Chŏngsuk , sau femei din mass -media, statul avea c a scop convingerea cetățenilor că astfel de
femei există și că ar trebui să preia modelul lor.26
Idealul creat de cultul lui Kim Chŏngsuk și Kang Pan -sŏk nu au reprezentat
emanciparea femeii, ieșirea de sub umbra bărbaților, ci a încurajat o feminitate în cadre
socialiste.

26 Suk-Young Kim, Dressed to Kill: Women's Fashion and Body Politics in North Korean Visual
Media (1960s – 1970s ) în: ”Positions Asia Crtique”, Vol. 19, nr. 1, Duke University Press, Spring
2011, pp. 172-173.

Idealul construit de imaginea lui Kim Chŏngsuk și Kang Pan -sŏk nu a avut
repercusiuni doar asupra rolurilor femeilor în societate , ci a creat standarde privind
comportamentul și înfățiș area acestora în public. În anii 1960, Kim Il Sŏng a idealizat
îmbrăcămintea tradițională coreenă purtată de mama sa, Kang Pan -sŏk, formând un standard
de îmbrăcăminte asupra femeilor. Costumul tradițional coreean, purtat încă din istoria
timpurie a peninsulei Coreene, a devenit chosŏn -ot27, un nou cod de îmbrăcăminte pentru
femei.28 În esență, chosŏn -ot era clasicul hanbok , însă scopul acestuia era de a afirma
identitatea națională nord -coreeană. Apariția femeilor în acest tip de îmbrăcăminte semnifica
spațiul domestic și puritatea etnică.29
Trecerea timpului reprezint ă necesitatea formării unor noi modele care să se preteze
evoluției societății, planurilor dictaturii și care să asigure îndeplinirea idealurilor chuch’e .
Imaginea lui Kang Pan -sŏk a reprezentat idelul feminității în sfera dom estică, însă, în
momentul introducerii politicii songun , un nou ideal care să întruchipeze femeia -militar a
intrat în scenă. În anii 1970, Kim Chŏngsuk a marcat tranziția de la chosŏn -ot la uniforma
militară, cu alte cuvinte, ea a fost reprezentanta unui nou rol al femeilor, cel de revoluționar.30
Acest lucru demonstrează cât de mare este imp actul creat de cele două femei asupra imaginii
femeilor în ansamblul său .
Cele două tipuri de îmbrăcăminte aveau menirea de a afișa r olul femeilor într -un mod
evident. Chosŏn -ot avea ca scop afirmarea identității nord -coreene în contextul
resentimen telor față de trecutul colonial, ce a distrus demnitatea coreenilor. Purtare a aceste i
îmbrăcăminte reprezenta frumusețea și virtuozitatea nord-coreence lor. Astfel, putem afirma
că imbrăcămintea avea și rol de propagandă anti -japoneză . Cu toate acestea, este ambiguu de
ce doar femeile purtau îmbrăcăminte tradițională, spre deobosebire de bărbați.31 Kim Sŏk –
Yŏng afirmă că o posibilă explicație a exprimării i ndependenței și culturii nord -coreene prin
chosŏn -ot este principiul autonomiei pe care se bazează ideea chuch’e . Acest principiu a
influențat întregul domeniu social și politic, prin propaganda împotriva altor state și

27 Termen provenit de la Chosŏn = numele după care se identifică Coreea de Nord, și Ot=haine, adică
haine din Coreea de Nord.
28 Suk-Young Kim, op.cit. , p. 166 .
29 Ibidem , p. 170 .
30 Ibidem , 178 .
31 Ibidem , 172.

manifestarea independeței și superiorității poporului nord -coreean . Cu toate aceste a, nu este
justificată păstrarea îmbrăcămintei tradiționale doar în rândul femeilor.32
Kim Chŏngsuk a marcat nu doar tranziția de la îmbrăcăminte a tradițională la uniforma
militară, implicit de la domeniul casnic la cel militar, ci și coexistența celor două, subliniind
noile roluri ale femeilor în societate și crescând îndatoririle femeilor.33 Uniforma militar ă și-a
făcut rapid locul atât în societatea nord -coreeană, cât și în mass -media de propagandă.
Îmbrăcămintea femeilor înfățișa statutul femeilor atât în societate , cât și în mass -media
propagandistică. Uniforma militară semnala participarea femeilor în noi structuri sociale și
economice, și, cel mai important, forma feminină a uniformei delimita poziția diferită față de
cea a bărbaților, femeilor fiind -le recunoscut rolul auxiliar în comparație cu militarii de sex
masculin.34
Extinderea rolurilor femeilor în afara sferei domestice și imaginea idealizată asupra
femeilor poate fi rezumată în afirmația lui Kim Chŏngsuk : “Fiți fiice adevărate ale noii
Coree! ”35 Acest slogan reprezintă supunerea femeilor față de stat și pretarea la noile nevoi ale
statului.
Politica songun, propusă de Kim Chŏng -il și cunoscut ă drept principiul de armată pe
primul loc, și derivat ă din ideea chuch’e , a fost inf luentata de Kim Chŏngsuk si Kang Pan –
sŏk. Principiul de autonomie militară al ideii chuch’e , concretizat de Kim Chŏng -il prin
politica song un36, s-a reflectat și în imaginea femeilor. Deși este dificil de interpretat,
consider că Kim Chŏng -il a fost influențat de Kim Chŏngsuk și Kang Pan -sŏk în stabilirea
acestei politici.
Influența lui Kim Chŏngsuk asupra lui Kim Chŏng -il se reflectă în principii le pe care
acesta le -a ales de-a lungul conducerii sale. Concretizarea principiului autonomiei militare
prin politica songun , evidenția, la fel ca celelalte principii , faptul că femeile trebuie să lupte la
fel ca și bărbații la construirea națiunii, altfel spus, să nu se dea înlături de la munca
considerată bărbătească. Femeile erau încurajate acum să facă și stagiu militar și să preia
atribuții bărbătești. Astfel, modelul cel mai bun după care Kim Chŏng -il își putea forma

32 Ibidem , 172 .
33 Ibidem , p. 181.
34 Ibidem , p. 177.
35 Ok Sun Kim , Kim Jong Suk, The anti -japanese heroine , Foreign Languages Publishing House,
Pyongyang, Korea, 1997, p. 150 , disponibila online pe http://www.korea -dpr.com/lib/102.pdf , accesată la
data de 14.05.2020 .
36 cunoscută și drept principiul de armată pe primul loc

idealurile asupra îndatoririlor femeilor era Kim Chŏngsuk , simbolul fuziunii rolurilor
femeilor în sfera domestică și în sfera publică.
Transformarea națiunii după principiul songun a dus, așadar, la asumarea unor cariere
care să se conformeze nevoilor statului : ,,El a încurajat femeile -pilot cu în credere și
afecțiune, aprecii nd faptul că nord -coreencele sunt la fel de silitoare ca și bărbații să
piloteze un avion. El a format primul grup de piloți în Februarie Chuch’e 82(1993)”37
Cu toate acestea, Kim Chŏngsuk nu a fost singura femeie care și -a pus amprenta
asupra percepției lui Kim Chŏng -il în ceea ce privește femeile. Kim Chŏngsuk a decedat când
acesta era încă un copil, iar lipsa mamei și apariția unei mame vitrege l -au afectat mult pe
liderul nord -coreean. Kim Sŏng -ae, a doua soție a lui Kim Il Sŏng nu a dorit să rămână la
imaginea de concubină a acestuia, iar prin nașterea a înc ă 3 copii, dorea ca succesor la
conducere a statului să fie fiul ei, P'yŏng'il . Se spune că aceasta îi abuza verbal pe Kim
Chŏng -il și pe sora sa, Kim Kyŏnghŭi .38 Deși Kim Chŏngsuk a constituit unul dintre
principalele modele din viața lui Kim Chŏng -il, iar venerarea acesteia a continuat în diverse
forme, Kim Chŏng -il se pare că nu a aplicat considerația pentru mama sa și altor femei.
Prezența lui Sŏng -ae, tratamentul ostil al acesteia față de el, dorința de afirmare, au provocat
rămânerea la concepțiil e tradiționale privitoare la rolul unei femei, astfel că Kim Chŏng -il nu
a apărut în public cu soțiile sale, spre deosebire de Kim Il Sŏng . Potrivit unei surse, Kim
Chŏng -il nu își dorea ca vreo femeie din viața lui să fie implicată în activități politic e.39 Din
punctul lui de vedere, ”o soție este persoana care îngrijește copiii și face treburile
gospodărești în casă. ”40
Mai mult, deși liderii nord -coreeni susțineau vehement abolirea practicilor ”feudale”
din perioada pre -divizare, în contexte ferite de i maginea publică, aceștia practicau opusul a
ceea ce su sțineau. Interzicerea prostituției ca fiind o practică feudală, inadmisibilă în noua
Coree a fost un pretext pentru a demonstara populației depărtarea de acțiunile bolnăvicioase
din trecut, când, în ciu da aparențelor de binevoitori, Kim Il Sŏng și Kim Chŏng -il recrutau
femei pentru propria lor plăcere.

37 Thae Hyon Kim, Supreme Commander and Women Pilots în ”Democratic People ’ s Republic of Korea ”, vol.
12, no. 720, Korea, Pyongyang, 2015, p . 38.
38 Daniel Tudor and James Pearson, North Korea Confidential Private Markets, Fashion Trends, Prison Camps,
Dissenters, and Defectors , Tuttle Publishing , North Clarendon, 2015 , capitolul 3, parag . 9.
39 Jae-Cheon Lim , op.cit., p. 101 .
40 Ibidem, p. 101, apud . Ch'oe ˘Un -h˘ui and Sin Sang -ok, Naere Kim Ch˘ong -il imneda [I am Kim Jong],
Seoul: Haengrim, 1994, 1: 95.

Înainte de fondarea Coreei de Nord, în peninsula coreeană existau așa -numitele
kisaeng , femei de obicei de rând, care erau educate pentru a deveni animatoare pentru bărbați.
Nu toate erau considerate prostituate, de altfel, ele erau considerate mai virtoase și mai
educate, potrivindu -se clienților din clasele sociale înalte. Unele dintre el e erau recrutate și
angajate de stat, altele făceau parte din case private. Kisaeng purtau conversații intelectuale,
dar și romantice cu bărbații, pe care se credea că soțiile virtuoase confucianiste nu le puteau
purta.41
Grupurile de femei pe care Kim Il Sŏng le-a instituit în privat erau numite kippŭmjo ,
iar asemănarea dintre acestea și kisaeng nu poate fi ignorată. Deși Kim Il Sŏng a interzis
casele kisaeng la începutul conducerii sale, nu a aplicat acest lucru și pentru sine. Practica lui
Kim I l Sŏng a fost ulterior preluată și de Kim Chŏng -il. Recrutarea kippŭmjo se făcea de
către membrii de partid, ce selectau tinere din școli care aveau să devină parte din personalul
lui Kim Il Sŏng sau Kim Chŏng -il. Dacă erau alese, fetele erau antrenate î n tabere în stil
militar înainte de a fi trimise la una dintre locuițele liderului. Odată ce erau acceptate, nu li
permitea să își viziteze domiciliul propriu, însă familiile erau recompensate cu daruri
scumpe.42Acestea aveau diverse atribuții, de obicei activități de divertisment pentru lider:
dans, muzică, întreținerea raporturilor sexuale etc.
Preluând ideea enunțată anterior, prin care kisaeng erau considerate mai potrivite
pentru dorințele intelectuale și carnale ale bărbaților decât soțiile virtuase, putem deduce
faptul că, kippŭmjo aveau, într -o anumită măsură același scop. Soțiile liderilor erau imaginea
femeii virtuoase, socialiste, devotate, pentru ca în privat, aceștia să practice adulterul și să
contrazică propriile principii dictatoriale.

41 Michael J. Seth, A history of korea: from antiquity to the present , Lanham : Rowman & Littlefield Publishers ,
Plymouth, 2011 , p.164.
42 Barbara Demick , Nothing To Envy : Ordinary Lives in North Korea, Spiegel & Grau New York, , 2009 ,
Secțiunea “T ainted blood ”, parag . 35.

Capitolul 4: Semnele de modernizare aduse de dictatura lui Kim
Chŏngŭn (2011 -prezent)

Încercările de a stimula natalitatea și de a prefigura imaginea maternității au continuat
sub conducerea lui Kim Chŏngŭn , prin două noi C onvenții Naționale ale Maternității în 2012
și 2017, însă s -au dovedit ineficiente.
Cea din urmă schimba titlul onorifi c din ”Mamă eroină” în ”Eroină a muncii” în
speranța că noul titlu va determina femeile să simtă o datorie mai profundă față de țară. Însă
femeile simțeau mai mult milă față de mamele cu 10 copii care erau onorate cu titluri,
deoarece cunoșteau consecințele cre șterii atâtor copii. Femeile erau acum conștiente de
responsabilitatea îngrijirii familiei și doreau să muncească pentru a -și satisface propriile
nevoi.43
,,Marea F oamete ” de la sfârșitul anilor 1990 a reușit să schimbe mai mult decât
oricând imaginea asupra femeilor și im aginea acestora despre ele însele. Faptul că acestea și –
au recunoscut libertatea de a -și alege viitorul și au demonstrat capacitatea de a -și asuma
întreținerea familiilor au avut pe termen lung o îmbunătățire a rolurilor tradiționale, a
percepțiilor de via ță și a subestimării lor. Astfel , în perioada conducerii lui Kim Chŏngŭn
încep să se contureze imagini ale femeilor modernizate, ce surprindeau mai mult decât
oricând o emancipare a femeilor, însă în linii amplificate peste măsură prin propagandă .
Deși modernizarea s -a produs la o anumită scară, propaganda șlefuia realitatea astfel încât să
pară că femeile au atins apogeul emancipării, continuând astfel ideologizarea cum că
oamenii nu au de ce să fie invidioși pe celelalte țări.

Comparând subiecții feminini prezentați în perioada conducerii lui Kim Il Sŏng cu
cei din perioad a lui Kim Chŏngŭn în revista Democratic People’s Republic, de pildă,
observăm o schimbare considerabilă, ce oferă speranțe de ieșire de sub percepțiile
tradiționale. Voi analiza în subcapitolele următoare două imagini ale femeilor ce s-au
evidențiat în această perioadă.

43 https://www.dailynk.com/english/regime -attempts -to-raise -birthrate/ , accesat 24.05.2010, ora 10:00

1. Femeia de carieră

„Încă de demult s -a spus că femeile trăiesc o viață pentru familia și copiii lor.
Afirmația că numai viața dedicată bunăstării copiilor nu lasă niciun regret reflectă viziunea
particulară a femeii asupra vieții care a fost cimentată de -a lungul secolelor. În ceea ce
priveșt e femeile coreene, acestea au experimentat cu tărie că destinul și viitorul lor și cel al
familiei și copiilor lor vor fi în siguranță doar atunci când vor avea țara lor autentică.
Așadar, își dedică tot efortul pentru apărarea socialismului și prosperităț ii țării, prețuind
ideea patriotică de a se pregăt i ca bază în sprijinirea țării. " 44

Important de observat în pasajul de mai sus este atribuirea ideologiei comuniste
femeilor, o generalizare a gândirii comuniste ce trebuia să demonstreze patriotismul femeilor
și conștientizarea rolurilor lor. Acest pasaj transmite la un nivel înal t dorința s tatului, nu
neapărat a femeii . Femeile nu au apărat socialismul și au privit îndeplinirea rolurilor de
femei comuniste din considerație față de aces t regim politic, ci mai degrabă pentru că nu au
avut de ales. Pasajul exprimă ceea ce statul a dorit de la femei prin propagarea imaginilor
femeii socialiste, nu ceea ce femeile doreau cu adevărat. Acea ”viziune particulară ” a
femeilor este de fapt rezultatul îndoctrinării că principalul rol a femeilor este să nască și să
crească copii, evidențiat de-a lungul Convențiilor Naționale ale Maternităț ii și ale titlurilor
de ”Mamă Eroină”(despre care am vorbit în capitolul anterior).

Reprezentarea femeilor în mass -media reușește să dezvă luie imaginea femeilor în
acea societate. Luând drept subiect de analiză portretizarea femeilor în revista Democratic
People’s Republic, sau North Korea Today și comparând cu edițiile revistei din perioada lui
Kim Il Sŏng , observăm o schimbare drastică în felul în care femeile sunt reprezentate. Dacă
în perioada lui Kim Il Sŏng, imaginea femeilor era de lucrătoare în industrie sau agricultură,
eroine anti -japoneze, familiste, acum imaginea predominantă este de femeie de
carie ră(profesoare, medici, ingineri).

44 Hye Ok Kang, Fatherly Care for Women , în: ”North Korea Today”, no.7/2017, The Foreign
Language Magazines, Pyongyang, 2017 , p. 3.

Important de notat este faptul că femeile apărute în reviste erau atribuite unor anumite
categorii, iar descrierea lor se axa pe reușitele profesionale, cu precădere se lăuda sistemul în
care femeile își desfășurau activitatea și avantajele socialismului.

În anul 2015, pe coperta revistei apar stewardese, iar articolul în care acestea apar se
referă la inaugurarea unui nou terminal al aeroportului din P’yŏngyang .45 Deși a cest articol
nu face referire în special la femei, portretizarea lor ca femei de carieră pe prima pagină
transmite o modernizare a femeilor și a felului în care ele sunt portretizate.

Profesia de medic, rezident, asistent medical a fost și ea inte ns vehiculată în revistă.
Aspectul pozitiv al reprezentării de astfel a femeilor în mass -media este prezentarea
reușitelor lor în domeniu, ceea ce demonstrează faptul că femeile au un potențial egal cu cel
al bărbaților. Aspectul negativ este pierderea identității de sine, femeile devenind descrise
prin prisma locului lor de muncă, a contribuției sociale, a rolului lor. Statul a afișat o detașare
față de subiectul vieții private, a intereselor individuale, în general individualismul uman, în
afara datoriei de mamă și de soție în sfe ra domestică .

Imaginea femeii de carieră, deși prezintă o evoluție pozitivă față de anii anteriori, a
fost trasată în niște limite bine determinate. Meseriile aveau strânsă legătură cu nevoile
actuale ale statului, cu sistemele cele mai importante în funcționarea acestuia( industria
medicală, industria ușoară, ag ricultura, industria tehnică, educația etc.). Imaginea femeilor,
mai presus de demonstrarea egalității, avea ca scop afișarea naționalismului, a dezvoltării
industriilor țării sub principiul chuch ’e. Problema inegalității dintre sexe nu mai reprezenta
un sub iect de discuție, egalitatea și emanciparea pretinsă fiind ascunse sub u mbrela
meseriilor pentru stat. Emanciparea însă a reprezentat participarea egală în construirea și
funcționarea statului, nu neapărat o egalitate de șanse, o respectare a drepturilor omul ui sau o
considerație a individualismului.

45 Kim Thae Hyon, Air Terminal of Pyongyang International Airport în: ”Democratic P eople `s
Republic ”, no. 717, KOREA Editorial Board , Pyongyang, 2015, p . 18.

Este important de notat faptul că, de cele mai multe ori femeilor le era descris
trecutul familial, cu precădere meseria tatălui și cea a soțului. Se observă o tendință puternică
de a folos i meseria soțului în prezentarea acestora. Acest lucru se datorează faptului că
majoritatea femei lor prezentate erau căsătorite, păstrând astfel imaginea familiei ca bază
socială, din cau za importanței acordate sistemului songbun , și a ierarhiei de gen.

2. Femeia în poziții politice

Pentru a observa mai bine această imag ine a femeilor în poziții politice, ne îndreptăm
privirea spre Uniunea Femeilor Socialiste din Coreea (Nyŏsŏng Tongmaeng ) și spre două
personalități feminine recurente în Coreea de Nord: Kim Yŏjŏng și Ri Sŏlju .

Uniunea a servit încă de la începutul Republicii De mocrate Populare Coreene ca
instrument de propagandă națională pe de -o parte, iar pe de cealaltă parte, ca mijloc de
supraveghere a femeilor fără loc de muncă. De -a lungul timpului, liderii nord -coreeni s -au
folosit de Uniunea Femeilor Democrate pentru a -și consolida puterea, pentru a supraveghea
femeile fără loc de muncă, deoarece participarea lor în această Uniune era obligatorie.
Președintele Uniunii era considerată cea mai importantă femeile din țară, iar de obicei,
această funcție era îndeplinită de fe mei apropiate liderilor(de exemplu, Kim Sŏng -ae, a doua
soție a lui Kim Il Sŏng a fost în funcție câțiva ani).46 Ca instituție oficială ce servea
scopurilor socialiste, Uniunea Femeilor s -a dezvoltat mai mult ca grup de susținerea a
idealurilor comunist e și de implemetare a acestora la nivelul societă ții, mai mult decât
pledarea p entru feminism .

În contextul mesajelor anti -nord-coreene trimise de refugiații din Coreea de Sud, la
data de 09.06. 2020, un articol al kcnawatch.org descrie protestul Uniunii Femeilor
împotriva ”trădătorilor” țării, din fața muzeului Sinchon: ” De asemenea, au promis să
demonstreze pe deplin spiritul revoluți onar al femeilor coreene în războiul sacru, pentru a
șterge fără milă dușmanii aplecați în a reproduce pe acest teren tragedia a 400 de mame și

46 Kongdan Oh Hassig et.alii , North Korean Policy Elites , Institute for Defense Analyses, Virginia, 2004 , p.43.

102 copii masacrați în timpul războiului de eliberare a Patriei.” 47 Acest articol
demonstrează faptul că Uniunea avea ca scop propagarea ideilor naționaliste, de a afirma
identitatea națională și considerația față de femeile răpuse în Războiul Coreean. Cu toate
acestea, se observă caracterul anti -Coreea de Sud și susținere a practicilor totalitare în Nord.

Kim Yŏjŏng a dirijat acțiunile și amenințările de oprire a relațiilor cu Coreea de Sud,
în cazul în care defectorii mai trimit mesaje anti -DPRK către populația nord -coreeană.48
Rolul acesteia în menținerea dictaturii K im este ușor de observat. Consider că ea
reprezintă cel mai bine imaginea femeii politice în Coreea de Nord. Această reprezentare a ei
în presă ca femeie puternică, capabilă să conducă dinastia Kim în cazul unui eventual deces
al fratelui său reprezintă un apogeu al imaginii femeii politice, care nu a mai fost atins până
acum. Dacă pot face o asociere cu perioada dictaturii Ceaușescu, aș asemăna imaginea lui
Kim Yŏjŏng cu cea a Elenei Ceaușescu. Rolul lui Kim Yŏjŏng în politică nu reprezintă
neapărat într eaga masă de femei, deoarece numărul femeilor în poziții politice cu adevărat
importante a rămas infim, însă reprezintă o nouă etapă a imaginii femeilor din familia
liderilor, ceea ce ar putea influența și imaginea femeilor din societate.

Ri Sŏlju , soția lui Kim Chŏngŭn , este prima femeie din Coreea de Nord care apare
alături de lider la atât de multe evenimente. Prezența ei în scena p olitică, precum și a surorii
lui Kim au generat o serie de speculații privind o posibilă emancipare a femeilor și intrarea
lor pe o treaptă politică. Apariția neînsoțită de liderul suprem la un spectacol de balet al unei
delegații chineze în 2018 la P’yŏngyang a speculat că de acum înainte aceasta va avea roluri
politice independente. În acest context, med ia de stat s -a referit la ea pentru prima data
drept ”Respectabila doamnă Ri Sŏlju ”, sugerând posibilitatea ca aceasta să fie văzută și în
viitor la evenimente politice.49

47 https://kcnawatch.org/newstream/1591710439 -360324911/womens -union -officials -and-members -holdprotest –
rally/ , accesat în 11 .06.2020, ora 18:40.
48 https://www.bbc.com/news/world -asia-52974061 , accesat în 11 .06.2020, ora 18:50 .
49 https://www.dailynk.com/english/ri -sol-ju-kim-yo-jong-leading -a-ne/ accesat în 11.06 .2020 , ora 14:00 .

Kim Yŏjŏng , sora lui Kim Chŏngŭn a acaparat și ea atenția publică prin activități
oficiale în guvern, însoțirea fratelui său la evenimente în calitate de oficial. Poziția celor
două a declanșat speculații despre posibile apariții ale femeilor influente în scena politică.50
În anul 2020, când Kim Chŏngŭn a dispărut subit, presa internațională specula în
nenumărate rânduri posibilitatea ca Kim Yŏjŏng să preia conducerea statului sau
posibilitatea colapsului regimului comunist. De aici au plecat argumente pro și contra dacă o
femeie va putea prelua conducerea, având în vedere succesiunea masculină de până acum.
Cu toate acestea, posibiltatea de a avansa în poziții politice influente în stat este destul de
mică, prioritate având bărbații.

De asemenea, prin imaginea lui Ri Sŏlju remarcăm o modernizare a rolurilor primei
femei din stat. Faptul că prima femeie din stat este expusă la evenimente politice importante
și ia parte chiar și neînsoțită, indică un gr ad de autonomie de care soți ile liderilor nu s -au
bucurat până acum, stând în umbra dictatorilor și , în unele cazuri, fiind idolatrizate doar după
moarte. Așa cum Kim Chŏngsuk și Kang Pan -sŏk reprezentau anumite imagini ale femeilor,
Ri Sŏlju marchează și ea o nouă etapă în imaginea femeilor, cea a femeii modernizate, care
are în acelaș i timp roluri politice:

”Soția lui Kim Chŏngŭn , Ri Sŏlju , este o persoană ce stabilește tendințe de tot
felul. Stilul ei este tipic pentru femeia nouă, bogată a P’yŏngyang -ului, dar fără să
epateze peste măsură. Interesant însă, ea poartă uneori broșe în locul insignelor cu Kim
Il Sŏng care sunt obișnuite la evenimentele oficiale.(…) Din moment ce Dna. Ri este atât
Prima Doamnă, cât și populară printre nord -coreeni, ea setează un nou ex emplu de
vestimentație pentru femeile tinere.” 51

3. Schimbari în percepțiile bărbaților asupra femeilor

Sursele recente semnalează o destindere în ceea ce privește relațiile de dominanță a
barbăților asupra femeilor. Stereotipurile privind rolul feme ii în casă au rămas, însă se

50 https://www.dailynk.com/english/ri -sol-ju-kim-yo-jong-leading -a-ne/ accesat în 11.06. 2020, ora 14: 30.
51 Daniel Tudor, James Pearson, op.cit., Clothes, Fashion, and Trend s, Capitolul 5 , parag . 9.

observă o m ai mare apreciere a bărbaților față de femei, acest lucru datorându -se în mare
parte suprasolicitării femeilor ca întreținători de familie și necesității bărbaților de a se
adapta la condițiile de familie. Imaginea femeilor de carieră, chiar și contribuția lor la
întreținerea familiei a u determinat o diminuare a autorității patriarhale, chiar dacă aceasta nu
a fost înlăturată. Portretizarea reușitelor lor a însemnat și o recunoștință mai mare din partea
bărbaților, în special a soților. Remarcăm faptul că Ziua Femeii este o sărbătoare prețuită în
Republica Populară Democrată Coreeană, și un prilej prin care bărbații își arată considerația
față de femei. Importanța acestei zile poate fi dovedită și prin faptul că femeil e prizoniere în
lagărele de muncă pot fi vizitate de familie înainte de această zi.52:
”Natura patriarhală a culturii obișnuia să fie înăbușitoare. Dar dezvoltarea
economiei de piață – și proeminența în creștere a femeilor în cadrul acesteia – a dus la o
scădere a dominației bărbaților. Acest lucru a provocat unele fricțiuni conjugale, dar este
incontestabil faptul că rolurile de gen se schimbă și unii bărbați se potrivesc cu schimbările.
S-a realizat că familiile sunt cele mai fericite și mai sănătoase da că femeile sunt sprijinite
să reușească în activitățile lor de piață. Tot mai mulți bărbați se gândesc pe această linie,
iar acest lucru explică importanța crescândă a Zilei Femeii.”53

Putem afirma, așadar , că în timpul conducerii lui Kim Chŏngŭn imaginea femeilor
este doar a femeilor modernizate? Cu toate că se observă îmbunătățiri în imaginea femeilor,
nu putem trasa o afirmație pozitivă clară, datorită dificultăților de accesa toate perce pțiile
persoanelor cu privire la femei, mai ales că, în decursul timpului, imaginile fluctuează.
Observăm o pantă ascendentă în ceea ce privește afișarea calităților intelectuale ale femeilor,
dar și a rolului femeii în familie, care nu mai este atât de ri guros ca în deceniile precedente.
Totuși, rămâne neclar dacă sub Kim Chŏngŭn femeile au reușit să schimbe percepțiile
tradiționale, sau le -au fost adăugate și mai multe percepții cu privire la rolul lor în societate.
De pildă, în anul 2015, o refugiată afi rmă: ”În societatea nord -coreeană, atunci când femeile
sunt bune la gătit, curățat și alte treburi casnice, sau atunci când aduc bani în urma vânzării
în piețe, ele sunt extrem de apreciate. Dar când o femeie sparge plafonul de sticlă pentru a

52 https://www.dailynk.com/english/womens -day-in-north -korea -reveals/ , acce sat în 29.05.2020 , ora 8: 19.
53 https://www.d ailynk.com/english/womens -day-in-north -korea -reveals/ , accesat în 29.05.2020, ora 9:30.

avea un loc de muncă respectabil sau devine un membru de partid de rang înalt, oamenii
folosesc proverbul vechi coreean: ”Cine cântă în casă, cocoșul sau găina?”54
Observăm, în acest caz, faptul că valorile conservatoare ale societăți i patriarhale
afectează felul în care o femeie ce dorește să evolueze în profesie este privită de către cei din
jur, deși idealul general prescris de stat pentru femei este o carieră bună și îndeplinirea
rolului de mamă și soție acasă. Față de anii precedenți, observăm îmbunătățiri co nsiderabile,
însă nu putem afirma cu certitudine că valorile tradiției confucianiste nu mai afectează
imaginea femeilor.

54 https://www.theguardian.com/world/2015/feb/14/north -korean -sexism -women , accesat 1. 06.2020, ora
17:40.