CAPITOL ɻUL 2. PRE ɻZENTAREA ELEME ɻNTELOR COM ɻPONENTE [624621]

1
CAPITOL ɻUL 2. PRE ɻZENTAREA ELEME ɻNTELOR COM ɻPONENTE
ALE PR ɻESIUNII F ɻISCALE

2.1. IMPOZIT ɻELE DIRE ɻCTE ȘI INDI ɻRECTE – NOȚ ɻIUNI GE ɻNERALE,
CON ɻȚINUT ȘI R ɻOL
Un rol i ɻmportant în efi ɻcientizarea sist ɻemului fiscal rom ɻânesc l-a av ɻut elab ɻorarea și
apro ɻbarea în an ɻul 2017 a codul ɻui fiscal. (Leg ɻea nr.227/2 ɻ015 privin ɻd elabor ɻarea codului
fisca ɻl)
Prin ace ɻst act norm ɻativ s -a sta ɻbilit cadrul le ɻgal pentru inst ɻituirea impo ɻzitelor și
taxe ɻlor care se const ɻituie venit ɻuri la bu ɻgetul de st ɻat și la buget ɻele locale, mo ɻdalitatea de
adminis ɻtrare a impo ɻzitelor și taxelo ɻr inst ɻituite. Sunt preci ɻzați contribu ɻabilii obligați să
plă ɻtească impozi ɻte și taxe, pre ɻcum și mod ɻul de cal ɻcul și de plat ɻă al acest ɻora.
Prin cod ɻul fisca l su ɻnt reglem ɻentate, unitar, într – ɻun singur act no ɻrmativ, urm ɻătoarele
impo ɻzite, taxe și cont ɻribuții:
1. imp ɻozitul pe pro ɻfit;
2. im ɻpozitul pe v ɻenit;
3. impoz ɻitul pe veni ɻturile microîn ɻtreprinderilor;
4. impo ɻzitul pe venitur ɻile obținu ɻte din Ro ɻmânia de căt ɻre nerezide ɻnți;
5. impozi ɻtul pe re ɻprezentanțele fi ɻrmelor care desf ɻășoară activ ɻități econom ɻice în
Ro ɻmânia;
6. t ɻaxa pe valoar ɻea a ɻdăugată;
7. acc ɻizele;
8. im ɻpozitele și taxel ɻe locale.
9. co ɻntribuțiile pentru asig ɻurări sociale (pc ɻt.1, art. I di ɻn OUG nr.79/ ɻ2017) :
– contri ɻbuția individ ɻuală de asigu ɻrări soci ɻale și contrib ɻuția datora ɻtă de angajator la
buget ɻul asigur ɻărilor so ɻciale de stat;
– contribu ɻția individ ɻuală de asi ɻgurări soci ɻale de săn ɻătate și con ɻtribuția da ɻtorată de
angaj ɻator la bugetul F ɻondului națio ɻnal unic de ɻ asigurări social ɻe de săn ɻătate;
– contribuț ɻia pentru co ɻncedii și inde ɻmnizații de asigur ɻări sociale de sănă ɻtate da ɻtorată de
angaj ɻator la bugetul F ɻondului națion ɻal unic de a ɻsigurări sociale de să ɻnătate;
– contribu ɻția individual ɻă la buge ɻtul asigurăr ɻilor pentru șom ɻaj și contrib ɻuția datora ɻtă de
angaja ɻtor la bugetul as ɻigurărilor pentru șom ɻaj;

2
– contrib ɻuția de asi ɻgurare pentru ac ɻcidente de m ɻuncă și boli pr ɻofesionale dat ɻorată de
anga ɻjator la bugetu ɻl asigu ɻrărilor soc ɻiale de stat;
– contri ɻbuția la Fon ɻdul de gara ɻntare pe ɻn ɻtru plata crea ɻnțelor salari ɻale, da ɻtorată de
pers ɻoanele fiz ɻice și jurid ɻice ca ɻre au calitat ɻea de ang ɻajator potri ɻvit Legii nr. 2 ɻ00/2006
pri ɻvind constit ɻuirea și uti ɻlizarea Fo ɻndului de ga ɻrantare pentr ɻu plata crea ɻnțelor sal ɻariale,
cu complet ɻările și modific ɻările ulter ɻioare.
A. Impozit ɻele direct ɻe
Impozi ɻtul pe pro ɻfit rămâne unu ɻl dintr e cel ɻe mai dis ɻputate i ɻmpozite, datorită
faptul ɻui că influ ɻențează ve ɻniturile oper ɻatorilor ec ɻonomici și est ɻe prezenta ɻt ca avâ ɻnd efect
neg ɻativ asupra capa ɻcității de dezv ɻoltare a î ɻntreprinderilor. Ind ɻiferent cum ɻ este privit,
impozi ɻtul pe prof it repre ɻzintă cea mai impo ɻrtantă su ɻrsă de ve ɻnituri a bu ɻgetului de stat.
Cont ɻribuabilii obligaț ɻi să plătea ɻscă impozit pe pro ɻfit sunt:
– persoa ɻne juridic ɻe român e, pe ɻntru profit ɻu ɻl im ɻpozabil o ɻbț ɻinut din o ɻr ɻice sursă, atât
din ɻRomâ ɻnia cât și din străin ɻăt ɻate.
– pers ɻoane juridi ɻce străine , ca ɻre desfășoa ɻră activităț ɻi printr -u ɻn sediu p ɻermanent în
Români ɻa, pentru profit ɻul imp ɻozabil af ɻerent ace ɻlui sediu.
– perso ɻanele ju ɻridice și f ɻizice str ɻăine care desfă ɻșoară activ ɻități în Ro ɻmânia ca
par ɻtener într -o as ɻociere ce nu dă n ɻaștere unei perso ɻane juridice, p ɻentru toate ven ɻiturile
rezu ɻltate din acti ɻvitatea desfăș ɻurată în Ro ɻmânia;
– asoci ɻerile d intre pe ɻrsoanele fizic ɻe româ ɻne și persoa ɻnele ju ɻridice ro ɻmâne care nu
dau na ɻștere unei per ɻsoane juri ɻdice, pentru ve ɻniturile realiz ɻate atât în R ɻomânia cât ș i în
străină ɻtate. În acest caz, impo ɻzitul dator ɻat se cal ɻculează, se re ɻține ș i se vire ɻază de către
perso ɻana juridic ɻă;
– in ɻstituț iile pu ɻblice, pentru ven ɻiturile extrabug ɻetare din activ ɻități ec ɻonomice
desfă ɻșurate în cond ɻițiile legii.
Sunt e ɻxceptate de la p ɻlata impo ɻzitului pe pro ɻfit:
– trezore ɻria statului , pen ɻtru operaț iunile din fo ɻndurile pub ɻlice der ɻulate prin con ɻtul
gene ɻral al tr ɻezoreriei;
– insti ɻtuțiile publice, p ɻentru fonduril ɻe publice constit ɻuite potriv ɻit Legii nr. 500 ɻ/2002
privind f ɻinanțele public ɻe;
– u ɻnitățile economic ɻe fără pers onalita ɻte juridică ale orga ɻnizaț iilor de ne ɻvăzători, de
inva ɻlizi și ale asoci ɻațiilor persoa ɻnelor cu ha ɻndicap;

3
– funda ɻțiile testame ɻntare (subie ɻct de drept în ɻființat de u ɻna sau mai mu ɻlte persoane, care,
pe baz ɻa unui act jurid ɻic pentru ca ɻuză de m ɻoarte, co ɻnstituie un pa ɻtrimoniu afectat în
mo ɻd per ɻmanent ș i irev ɻocabil reali ɻzării unui sc ɻop de int ɻeres gen ɻeral sau com ɻunitar);
– coop ɻerativele care funcți ɻonează ca unită ɻți protejate, spe ɻcial organiz ɻate potriv ɻit legii;
unitățile aparț ɻinând culte ɻlor religioa ɻse, pentru v ɻeniturile ob ɻținute din pro ɻducerea și
valorific ɻarea obi ɻectelor și pro dusel ɻor necesa ɻre activităț ɻii de cul ɻt;
– insti ɻtuțiile de înv ɻățământ parti ɻcular acredi ɻtate, precu ɻm și cele autori ɻzate, potri ɻvit legii;
– asociaț ɻiile de pro ɻprietari constit ɻuite ca perso ɻane juridice, pe ɻntru venitu ɻrile obți ɻnute din
activităț i econ ɻomice, care s ɻunt utili ɻzate pentru îmb ɻunătăț irea co n ɻfortului și a eficienței
cl ɻădirii, pentru întrețin ɻerea și re ɻpararea propr ɻietății comun ɻe.(Moldo ɻvan, 2015)
Imp ɻozitul p e venitu ɻrile persoane ɻlor fizice . Sunt ɻsupuse impo ɻzitului pe venit,
potrivit pre ɻvederilor codu ɻlui fiscal, veni ɻturile obți ɻnute din ( ɻLegea nr.227 ɻ/2015 art.41) :
– activit ɻăți indep ɻendente ;
– s ɻalarii ;
– ced ɻarea folosi ɻnței bunuril ɻor, mo ɻbile sau im ɻobile;
– din inv ɻestiții fina ɻnciare, din divi ɻdende, din ve ɻnituri impoza ɻbile din dobâ ɻnzi, din
transferul titluril ɻor de valo ɻare (din opera ɻțiuni de vân ɻzare-cumpă ɻrare valut ɻă la termen,
din ve ɻnituri re ɻalizate la lichidar ɻea unei perso ɻane juridice);
– pens ɻii, care exced ɻsuma de 1000 l ɻei lunar ( neim ɻpozabilă);
– un ɻele activit ăți ag ɻricole (pepini ɻere pomi ɻcole și vitico ɻle, legum ɻe cul ɻtivate în se ɻre și
solarii, c ult ɻura arbu ɻști orn ɻamentali etc. ;
– pre ɻmii și din joc ɻuri de noroc;
– transfe ɻrul proprietă ɻților imo ɻbiliare din patri ɻmoniul personal;
– alte su ɻrse ( câ ɻștiuri de la societ ɻăți de asigurări, v e ɻniturile persoan ɻelor fizice pr ɻimite de
la curte ɻa de arb ɻitraj, etc.;
Co ɻta unic ɻă de impoz ɻit este de 16 ɻ% și se apli ɻcă as ɻupra venitul ɻui impoz ɻabil
corespu ɻnzător fiecă ɻrei surse ɻ de venit, din activ ɻitățile p rezen ɻtate mai sus. Per ɻioada
impoza ɻbilă este anul fis ɻcal care coresp ɻunde anului cal ɻendaristic. (Harala ɻmbie, 2013)
Impo ɻzitul pe venit ɻurile din acti ɻvități in ɻdependente . Veni ɻturile din acti ɻvități
independe ɻnte cupri ɻnd :
– venit ɻurile din profes ɻii liberale (ca ɻbinete medi ɻcale, de avoca ɻtură, experti ɻză contabilă,
contabil aut ɻorizat, ar ɻhitect, etc.);
– venit ɻurile come ɻrciale, respec ɻtiv venitur ɻi din fap ɻte de co ɻmerț sau din pre ɻtarea
ser ɻviciilor;

4
– venit ɻuri din propri ɻetate intelectua ɻlă.
Ace ɻste venitu ɻri pot fi reali ɻzate atât indivi ɻdual, cât și sub di ɻferite forme de aso ɻciere,
fără a da nașt ɻere unei perso ɻane juri ɻdice.
Venit ɻul realizat din un ɻele activități ind ɻependente, cupri ɻnse într -un no ɻmenclator
sta ɻbilit de MFP, de ɻsfășurate de către ɻcontribuabili individ ɻual, se im ɻpozitează pe baza
norm ɻelor de venit care ɻ reprezintă b ɻază de calcul pen ɻtru impoz ɻitul datorat.
Veni ɻturile din activ ɻități indepe ɻndente se determi ɻnă în siste ɻm real, pe ba ɻza datelor
din contab ɻilitatea în par ɻtidă simplă con ɻdusă de c ɻontribuabili , cu res ɻpectarea
regleme ɻntărilor privi ɻtor la evidența c ɻontabilă.
Ve ɻnitul net impoz ɻabil se calculea ɻză ca diferenț ɻă între veni ɻtul brut și che ɻltuielile
aferente rea ɻlizării ven ɻitului (dedu ɻctibile).
Venit ɻul net impo ɻzabil din dre ɻpturile de propr ɻietate int ɻelectuală se stabil ɻește prin
ɻscăderea unei c ɻote de 40 ɻ% din ve ɻnitul brut ca chel ɻtuială deduc ɻtibilă și a con ɻtribuțiilor
sociale obligato ɻrii plăt ɻite.
În caz ɻul în care ven ɻiturile provin din cre ɻarea unor l ɻucrări de artă mo ɻnumentală,
veni ɻtul net se determin ɻă la fel cu men ɻțiunea că cheltui ɻala deduc ɻtibilă est e ega ɻlă cu 50% din
venit ɻul brut.
Im ɻpozitul pe sal ɻarii. Veni ɻturile din sala ɻrii repr ezi ɻntă toate ve ɻniturile în ba ɻni și/sau
în natu ɻră obț ɻinute de o pers ɻoană fizică ce des ɻfășoară o activ ɻitate în baz ɻa unui con ɻtract
indi ɻvidual de mu ɻncă.
Sunt su ɻpuse impo ɻzitării atât sal ɻariile pri ɻmite în cazul unu ɻi cont ɻract de mun c ɻă
încheiat pe d ɻurată det ɻerminată, cât ș i nede ɻter ɻminată. De asemen ɻea, se cuprind în ve ɻniturile
din sal ɻarii: indemniz ɻațiile pentru in ɻcapacitate tempo ɻrară de muncă, de m ɻaternitate și pentru
con ɻcediul privind în ɻgrijirea copilul ɻui în vârstă de p ân ɻă la 2 ani. Totod ɻată, legea asimil ɻează
noțiu ɻnii de salari ɻu în vederea im ɻpunerii ș i urm ɻătoarele categ ɻorii de veni ɻturi:
– inde ɻmnizaț iile acordat ɻe ca urmare a desf ɻășurării unei fu ɻncții de demnitat ɻe publică;
– drept ɻurile băneș ɻti specifice aco ɻrdate potrivit ɻ legii cad ɻrelor mili ɻtare (sold ɻa lunară,
indemni ɻzații, prime, pr ɻemii, spor ɻuri);
– indemni ɻzația lunară br ɻută, precum ɻ și suma din p ɻrofitul net, cuveni ɻte admini ɻstratorilor
la compan ɻii/societ ɻăți națion ɻale, societăț ɻi comerci ɻale la care sta ɻtul sau o autor ɻitate a
administ ɻrației publ ɻice locale este acți ɻonar majori ɻtar, precum ș i la r ɻegiile autonome;
– su ɻmele primite de m ɻembrii fondato ɻri ai societăț il ɻor comer ci ɻale const ɻituite prin
subscri ɻpție pub ɻlică;
– sum ɻele primite de ɻcătre angaja ɻții cu conve ɻnție civilă de pres ɻtări de se ɻrvicii;

5
– su ɻmele ce se acor ɻdă ca indemnizați ɻe de ședintă repr ɻezentanț ilor în adu na ɻrea generală a
acți ɻonari lor, în consi ɻliul de adminis ɻtrație și în co ɻmisia de cenzori;
– indemni ɻzațiile acorda ɻte repr ezent ɻanților statu ɻlui și par ɻtenerilor soc ɻiali în or ganismele
tri ɻpartite, indem ɻnizaț ii stabilit ɻe de lege;
– orice al ɻte drepturi și indem ɻnizaț ii de natur ɻă sala ɻrială. (Moldo ɻvan, 20 ɻ15)
Imp ɻɻozitul pe div ɻidende . Cota p ɻarte din profitul obț ɻinut de so ɻcietăț ile com ɻerciale ce
se va pl ɻăti fiecărui ac ɻționar sau aso ɻciat consti ɻtuie, confo ɻrm legii privin ɻd societ ɻățile
co ɻmerciale, dividen ɻd. Dividen ɻdul poate fi def ɻinit ca oric ɻe distri ɻbuire, în b ɻani sau în natură,
în fa ɻvoarea acționa ɻrilor sau asoci ɻaților, din profi ɻtul stabi ɻlit pe baza bil ɻanțului contabil
ɻanual ș i a contu ɻlui de profit și pier ɻderi, proporț i ɻonal cu cota de part ɻicipare la capitalul
social.
Impoz ɻitul pe dividen ɻd este dator ɻat de aso ɻciaț ɻii sau acț i ɻonarii so cietăț ɻilor comerciale
be ɻneficiari de d ɻividende. Subiec ɻț ɻii impuner ɻii pot fi atât per ɻsoane fizice, cât ș ɻi p ɻersoane
juridice, româ ɻne sau străine, ɻindiferent de pro ɻveniența ș ɻi natura capitalu ɻlui social al
socie ɻtăț ɻilor comerciale distrib ɻuitoare a div ɻidendelor.
Im ɻpozitul pe divid ɻende se stabile ɻște prin aplicare ɻa unei cote de im ɻpozit de 16%
asupra dividen ɻdului brut plăt ɻit către o pers ɻoană juridică rom ɻână.
N ɻivelul cotei de i ɻmpunere este re ɻdus în ra ɻport cu cel p ract ɻicat în alte ț ɻări,
urmărindu -se sti ɻmularea dezvoltă ɻrii activ ɻităților econo ɻmice, la stabil ɻirea lui av ɻându -se în
vedere conv ɻențiile int ɻernaț ionale înch ɻeiate de R ɻomânia (în m ɻulte din cel ɻe peste 50 de
conven ɻții pentru evi ɻtarea dublei i ɻmpuneri înche ɻiate de Ro ɻmânia cu alte s ɻtate s -a prevăzut
im ɻpozitarea la su ɻrsă a dividend ɻelor).
B. Impo ɻzitele ind ɻirecte
T ɻaxa pe val ɻoarea ad ɻăugată . Imp ɻozitele pe co ɻnsum au m ɻenirea să completeze
veni ɻturile fiscale obț ɻinute din im ɻpozitele d ɻirecte. Din ac ɻeastă cauză, impo ɻzitele pe consum
cu o ampl ɻoare variab ɻilă și oc ɻupă un loc impo ɻrtant în toate sis ɻtemele fiscale m ɻoderne.
Prin ɻcipalul impo ɻzit pe consu ɻm este tax ɻa pe valo ɻarea adăug ɻată (TVA), cu ɻnoscut ca
un impo zit pe cons ɻum care se st ɻabilește cu oc ɻazia operaț i ɻunil ɻor privind trans ɻferul bunurilor
și servici ɻilor prestat ɻe cu plată sau asi ɻmilate acestora.
Princip ɻiul care stă la baz ɻa siste ɻmului de fu ɻncționare al t ɻaxei pe val ɻoare adăugată
e ɻste că, din ta ɻxa afere ɻntă bunur ɻilor livr ɻate și se ɻrviciilor pres ɻtate se dedu ɻce taxa afe ɻrentă
bunuri ɻlor și serv ɻiciilor achi ɻziționate.
Siste ɻmul de fun ɻcționare al ta ɻxei pe val ɻoarea adăug ɻată are la ba ɻză un principiu
fundament ɻal care con ɻstă în fap ɻtul că, din tax ɻa facturată pentr ɻu bunur ɻile livr ɻate ș ɻi serviciile

6
pr ɻestate se sca ɻde taxa afer ɻentă bunurilor sau se ɻrviciilor achi ɻziț ɻionate sau exe ɻcutate în
unităț i prop ɻrii, d ɻestinate reali ɻzării de oper ɻații imp ɻozabile.
Caracteris ɻticile princip ɻale ale TV ɻA sunt:
– are un car ɻacter univ ɻersal , deoa ɻrece se a plică as ɻupra tutu ɻror bunuril ɻor și serviciilor din
eco ɻnomie, rezu ɻltate atât din activita ɻtea curen ɻtă de exp ɻloatare cât ș i di ɻn acti ɻvitatea de
fru ɻctificare a capitalu ɻrilor dispo ɻnibile;
– es ɻte un imp ɻozit ne ɻutru uni ɻc, dar cu pl ɻată fracț i ɻonată; este e ɻliminată discrim ɻinarea
deo ɻarece cot ɻele se aplică as ɻupra tutu ɻror activităț il ɻor din ec ɻonomie;
– transparen ɻța, deoarece ɻasigură fiec ɻărui subi ɻect impoza ɻbil posibilitat ɻea de a cu ɻnoaște
exact ș i con ɻcret care este mă ɻrimea impozit ɻului și obli ɻgației ɻ de pla ɻtă ce-i revine;
– efi ɻcacitatea , întru ɻcât, ca o taxă cum ɻulativă, ea este percepută la fiecare t ɻranzacț ie
privind produ ɻse si servicii; asi ɻgură neutrali ɻtatea datorită fa ɻptulu i că, fiind o t ɻaxă unică,
mărimea sa răm ɻâne indepen ɻdentă de nu ɻmărul tranzacț ɻiilor ș i deci de lungi ɻmea circuitul
econom ɻic parcurs de u ɻn produs sau ser ɻviciu.
Oper ɻațiunile care int ɻră în sfe ɻra de aplicare ɻ a TVA sun ɻt: livra ɻrea de bunu ri
(transfe ɻrul dreptul ɻui de a disp ɻune de bu ɻnuri ca un p ɻroprietar) , pr ɻestarea de ser ɻvicii,
sc ɻhimbul de bunu ɻri sau servicii , achizi ɻțiile intraco ɻmunitare de bunur ɻi, import ɻul de bunuri .
Calcul ɻɻarea taxei pe v ɻaloar e adău ɻgată implic ɻă două operaț iun ɻi succes ɻive:
– calculul taxei datorate, c ɻare constă în ap ɻlicarea la b ɻaza de im ɻpozitare a ra ɻtei în vigoare
atunci cân ɻd survine fap ɻtul gener ɻator ș i
– determ ɻinarea taxei deduc ɻtibile, achi ɻtată în a ɻmonte.
Cote ɻle de imp ɻozitare pentr ɻu calcul ɻarea TV ɻA în Româ ɻnia sunt :
1) Co ɻta stan ɻdard de 19% c ɻare se aplic ɻă asupr ɻa bazei de im ɻpozitare pentru oper ɻațiunile
imp ɻozabile care nu s ɻunt scuti ɻte de tax ɻă sau c ɻare nu sunt su ɻpuse cot ɻelor reduse .
2) Cot ɻa redusă ɻ de TVA ɻ de 9 ɻ% și de 5 ɻ%.
Ta ɻxele vamale reprez ɻintă impozite ind ɻirecte perce ɻpute de căt ɻre stat asupra
bun ɻurilor ș ɻi serviciilor at ɻunci când acest ɻea trec g ɻraniț ɻele vamale ale s ɻtatului. Rezu ɻltă că
taxele v ɻamale r ɻeprezintă un in ɻstrument de po ɻlitică com ɻercială de n ɻatură fiscală, const ɻituind
o s ɻursă de ve ɻnit pentru bug ɻetul de sta ɻt, cu impact di ɻrect asupra pre ɻțului produse ɻlor care fac
obiectul comerț ɻului ex ɻterior. După 1 ian ɻuarie 2007, du ɻpă aderare ɻa Ro ɻmâniei la Uniunea
Europ ɻeană, ace st v ɻenit al buge ɻtului de st ɻat a scăz ɻut ca pon ɻdere în buget.
În ca ɻlitate de plăti ɻtori apar ag ɻenții econo ɻmici, persoan ɻe jurid ɻice și fizice ro ɻmâne
sau străi ɻne care introd ɻuc sau sc ɻot din țar ă bu ɻnuri care in ɻtră sub inc ɻidenț a codul ɻui va ɻmal.

7
În obi ɻectul taxelor vam ɻale intră bunu ɻrile, mărfurile, p ɻrestările de serv ɻicii, etc. care
sunt imp ɻortate, cu excep ɻț ɻia celor care su ɻnt scutite de la p ɻlata taxelor va ɻmale. În ceea ce
privește b ɻunurile i ɻmportate, ele pot i ɻntra în ța ɻră în reg ɻim vama ɻl definit ɻiv ș ɻi în reg ɻim vamal
sus ɻpensiv.
Ba ɻza de c ɻalcul a taxelor va ɻmale o repre ɻzintă valoa ɻrea în vamă trans ɻformată în lei la
cu ɻrsul de schim ɻb stabilit ș ɻi com ɻunicat de Banca Naț ion ɻală a Rom ɻâniei. Ace ɻst curs de
schimb se utilize ɻază pe toată du ɻrata săp ɻtămânii ur ɻmătoare, pen ɻtru dec ɻlarații vamale
înregis ɻtrate în curs ɻul acelei săpt ɻămâni. Val ɻoarea în vam ɻă repr ɻezintă pr ɻeț ɻul extern al m ɻărfii,
ob ɻținut prin înmu ɻlțirea cost ɻului unitar al un ɻui produs cu n ɻumărul de pr ɻoduse. În valoarea în
vamă, în m ɻăsura în ca ɻre au fost efect ɻuate, se inc ɻlud:
– cheltu ɻielile de transp ɻort ale mărf ɻurilor impo ɻrtate până la fro ɻntiera româ ɻnă;
– cheltui ɻelile de încărca ɻrea/des ɻcărcare ș i de man ɻipulare ale măr ɻfurilor din impo ɻrt,
afere ɻnte parcu ɻrsului ex ɻtern;
– cos ɻtul asigură ɻrii pe parcu ɻrsul exter ɻn.
Taxe ɻle va ɻmale sunt stab ɻilite sub fo ɻrma unor cote pro ɻcentuale proporțio ɻnale
diferenț ɻiate în funcț ɻie de bunu ɻrile importa ɻte sau sub for ɻma unor su ɻme fixe pe unitat ɻea de
măsu ɻră a mărfii. Ac ɻeste cote sau su ɻme fixe, precum și co ɻmbinaț ii ale lor sunt pr ɻevăzute în
cod ɻul vam ɻal.
Ac ɻcizele sunt consi ɻderate taxe spec ɻiale de consu ɻmație care fa ɻc parte din ca ɻtegoria
impoz ɻitelor indi ɻrecte aplicate asup ɻra unor măr ɻfuri și produ ɻse pr ɻovenite atât din p ɻroducția
intern ɻă, cât și din im ɻport. Ele s ɻunt aplica ɻte unui num ɻăr restrâ ɻns de produse im ɻpozabile,
nomi ɻnalizate în cod ɻul fiscal, la car ɻe statul ape ɻlează pentru a asigu ɻra resu ɻrsele financiare
pu ɻblice nec ɻesare acop ɻeririi cheltui ɻelilor publice.
Stat ɻul, prin interm ɻediul acc ɻizelor, urm ɻărește, atât colec ɻtarea unor ven ɻituri mai mari
la buge ɻtul de stat, dar și det ɻerminarea com ɻportamentului co ɻnsumatorilor, prin pr ɻeț, pentru
anu ɻmite categorii de pr ɻoduse care au efe ɻct negativ asu ɻpra sănătății po ɻpulației .
Ac ɻcizele armoniza ɻte sunt taxe special ɻe de consu ɻm care se dato ɻrează bug ɻetului de
stat pentru urmă ɻtoarele produ ɻse provenit ɻe din pro ɻducția intern ɻă sau din i ɻmport (Lege a
2 ɻ27/ ɻ2015 art.162) :
– ɻbere;
– vinu ɻri;
– băutu ɻri fer ɻmentate, al ɻtele decâ ɻt bere și vi ɻnuri (alte b ɻăuturi fer ɻmentate liniștite);
– bă ɻuturi inter ɻmediare;
– acci ɻze la alcoo ɻlul etilic ( bău ɻturi spirtoase, inc ɻlusiv rac ɻhiu din fru ɻcte);

8
– tut ɻun prelucrat, ț i ɻgarete, țigări și țig ɻări de foi, tutun ɻ de fu ɻmat;
– pro ɻduse energet ɻice, be ɻnzină, gaz na ɻtural, gaz lic ɻhefiat, cărb ɻune, cox, moto ɻrină,
ke ɻrosen, ulei ɻuri mine ɻrale;
– ca ɻfea verde, solu ɻbilă, cafea pră ɻjită;
– ene ɻrgie ele ɻctrică.
Acc ɻizele sunt ven ɻituri la buge ɻtul de st ɻat. Term ɻenul de plată a acciz ɻelor este până la
d ɻata de 25 inc ɻlusiv a lunii ɻurmătoare cel ɻei în care acc ɻiza devine exig ɻibilă.
Ba ɻza de impozit ɻare diferă, în f ɻuncție de fel ɻul produ ɻselor care se sup ɻun accizelor și
de prov ɻeniența lor (p ɻiața inter ɻnă sau din i ɻmport).
Pent ɻru prod ɻusele din im ɻport, ɻbaza de impoz ɻitare este da ɻtă de valo ɻarea în vam ɻă la
car ɻe se ada ɻugă taxa vam ɻală, comisio ɻnul v ɻamal ș ɻi alte tax ɻe prevăz ɻute de lege ɻ, astfel:
B ɻaza de impozi ɻtare = valoar ɻea în va ɻmă (preț ul ɻextern + c ɻheltuieli conex ɻe parcursului
ɻextern + transpo ɻrt, asi ɻgurarea, mani ɻpulare) + comisi ɻon vam ɻal + tax ɻă vamală + alt ɻe taxe
în vam ɻă
În ca ɻzul în care, i ndi ɻferent de mo ɻdul de prov ɻenien ță a pro ɻduselor (imp ɻort sau
prod ɻucție in ɻternă), acciz ɻa se percep ɻe sub for ɻma unei acci ɻze specific ɻe, baza de imp ɻozitare
este ɻdată de ca ɻntitatea l i ɻvrată.
Pe ɻntru produ ɻsele petrolie ɻre baza de calc ɻul o reprezi ɻntă cantita ɻtea de car bur ɻanț ɻi,
exprim ɻată în tone, dife ɻrențiată pe f ɻeluri de carbur ɻanți. În caz ɻul cafelei, baz ɻa de impozitare
a acci ɻzei este d ɻată de canti ɻtatea de cafea (exp ɻrimată în tone).

2.2. CONT ɻRIBUȚIILE SO ɻCIALE
În R ɻomânia, toți angajato ɻrii și a n ɻgajații, prec ɻum și alte catego ɻrii de persoane, su ɻnt
cupr ɻinși în catego ɻria contri ɻbuabililor la si ɻstemul de sec ɻuritate socială.
Persoan ɻele care rea ɻlizează venitur ɻi din sal ɻarii sau asim ɻilate salariilor sunt
cont ɻribuabili ai sist ɻemului de secur ɻitate soc ɻială din Ro ɻmânia, cu respect ɻarea prevederilor
regulam ɻentelor eu ɻropene de co ɻordonare a sis ɻtemelor de sec ɻuritate soci ɻală sau a
conve ɻnțiilor de secur ɻitate socia ɻlă pe care Ro ɻmânia le -a înc ɻheiat cu sta ɻte din afar ɻa Spați ɻului
Ec ɻonomic E ɻuropean.
Co ɻntribuțiile soc ɻiale datorate de an ɻgajatori și an ɻgajați se aplică ɻ asupra un ɻor baze de
cal ɻcul, care pot fi pla ɻfonate conf ɻorm prev ɻederilor Co ɻdului fiscal.
C ɻotele de con ɻtribuții pot fi m ɻodifi cate prin lege ɻa bugetului asigu ɻrărilor soc ɻiale de
s ɻtat sau prin lege ɻa bug etu ɻl ɻui de stat. Pentru ɻ anul 201 ɻ8, contr ɻibuțiile socia ɻle au fo ɻst st ɻabilite
după cum urmea ɻză:

9
1. Contri ɻb ɻuțiile an ɻga ɻjaților
– C ɻontribuția la bu ɻgetul asig ɻurărilor soci ɻale de st ɻat (CAS ɻ): 25 %;
– Contri ɻbuția la bug ɻetul asigur ɻărilor pen ɻtru șo ɻmaj: 0,5%;
– Contribuț ɻia la buge ɻtul asigură ɻrilor so ɻciale de să ɻnătate (CA ɻSS): 10 %.
Baza lunar ɻă de calcul a contr ɻibuțiilor soc ɻiale individ ɻuale o reprez ɻintă câștig ul brut
r ɻealizat din activit ɻăți depe ɻndente, în țar ɻă și în st ɻrăinătate, cu respec ɻtarea preve ɻderilor
legisla ɻției europene apli ɻcabile în domen ɻiul securi ɻtății soci ɻale, și a acord ɻurilor de securitate
social ɻă la care Rom ɻânia este pa ɻrte.
Baz ɻa de calcul pentr ɻu contribuț ɻia ind ɻividuală lunar ɻă de asigu ɻrări sociale (C ɻAS) este
plafo ɻnată la nivel ɻul a de ɻcinci ori câ ɻștigul sal ɻarial me ɻdiu brut pe fie ɻcare loc de real ɻizare a
venitul ɻui; pentru anu ɻl 2018 , câști ɻgul salari ɻal mediu b ɻrut este 4.1 ɻ62 lei / lu ɻnă.
2. C ɻontribuțiile angaja ɻtorilor ɻ
– Contribu ɻția de asig ɻurări soc ɻiale: 15,8 ɻ%; 20,8%; 25 ɻ,8% în fu ɻncție de co ɻndițiile de
muncă (plafo ɻnată);
– Con ɻtribuția de asig ɻurări social ɻe de săn ɻătate: 5,2%;
– Contribu ɻția pe ɻntru concedii și in ɻdemnizații de asi ɻgurări socia ɻle de s ɻănătate:
0,85% (plafo ɻnată);
– Contrib ɻuția la bugetul a ɻsigurărilor d ɻe șom ɻaj: 0,5%;
– Contribu ɻția la fondul de ɻgarantare pentru ɻ plata crean ɻțelor salaria ɻle: 0,25%;
– Contri ɻbuția de asi ɻgurare împo ɻtriva accid ente ɻlor de mu ɻncă și bolilor prof ɻesionale:
0,15% – 0 ɻ,85%, difer ɻențiată în fu ɻncție de cl ɻasa de risc.
Baza ɻ lunară de cal ɻcul o reprezin ɻtă suma câș ɻtigurilor br ɻute realizate de persoa ɻnele
fizice rez ɻidente și ner ɻezidente, din salari ɻi și din ve ɻnituri asimilate salariil ɻor, precum și
orice al ɻte ve ɻnituri din desfăș ɻurarea unei activ ɻități depend ɻente, cor ɻectată cu excepțiile
prevăzu ɻte de l ɻege.
Pl ɻafonul repre ɻzintă baz ɻa lunară de ca ɻlcul pentru co ɻntribuția de a ɻsigurări sociale
este plaf ɻonată la nivelul produs ɻului dintre num ɻărul asigu ɻraților și val ɻoarea a de ci ɻnci ori
câșt ɻigul sala ɻrial mediu ɻ brut lu ɻnar.
Guve ɻrnul Românie ɻi a redus, la 1 ianua ɻrie 2018, număr ɻul de contrib ɻuții sociale
obliga ɻtorii pe care tr ɻebuie să le plăte ɻască angajatori ɻi pentru proprii ɻ salariaț ɻi, conform unui
act no ɻrmativ publicat în ɻ noiembr ɻie 2017 în M ɻonitorul O ɻficial.
Concre ɻt, au rămas contrib ɻuția la pens ɻii (CAS) și contri ɻbuția la sănăta vte (CASS),
ce sunt ɻ suportate în tot ɻalitate de salar ɻiat, plus con ɻtribuția asigur ɻatorie pentru mu ɻncă
(CAM), ce est ɻe suporta ɻtă doar de angaja ɻtor.

10
Din ɻ acest an ex ɻistă doar trei con ɻtribuții sociale obli ɻgatorii, faț ɻă de șase, câte e ɻrau
până la fi ɻnele anului 20 ɻ17, reie ɻse din Ordo ɻnanța de urgenț ɻă a Guvernul ɻui nr. 79/2017
pentru modificar ɻea și com ɻpletarea Legii nr. 22 ɻ7/2015 privind Co ɻdul fiscal . Docum ɻentul a
fost p ɻublicat în noiemb ɻrie 2017 în Mon ɻitorul Oficial, ast ɻfel că se apli ɻcă de la 1 ianuarie
201 ɻ8.
Mai exac ɻt, este vorba de ur ɻmătoarele contribuți ɻi obligato ɻrii:
a) cont ɻribuția la pen ɻsii pentru con ɻdiții no ɻrmale de m ɻuncă, în c ɻotă de 2 ɻ5%, ce este în
totali ɻtate în s ɻarcina sala ɻriatului ;
– da ɻcă este vor ɻba de condi ɻții de ɻosebite de mun ɻcă, angajator ɻul are în sar ɻcină o cotă
suplimen ɻtară de ɻ4% (dec ɻi 29% în ɻ total, salar ɻiat + angajator);
– da ɻcă este vor ɻba de cond ɻiții spec ɻiale de mu ɻncă, angajator ɻul are în sa ɻrcină o cotă
suplimen ɻtară de 8% (d ɻeci ɻ 33% ɻ în total, s ɻalariat + an ɻgajator);
b) contrib ɻuția la sănăta ɻte, în co t ɻă de 10%, ce e ɻste în totalit ɻate în sarcina salar ɻiatului ;
c) cont ɻribuția asigurator ɻie pentru m ɻuncă, în cot ɻă de 2,25 ɻ%, ce este în to ɻtalitate în
sar ɻcina angajato ɻrului . ɻ
Concr ɻet, pentru sala ɻriații care lucrea ɻză în cond ɻiții norm ɻale, se da ɻtorează CAS
de 25 ɻ%, însă da ɻcă este vor ɻba de cond ɻiții mai grele de m ɻuncă, se dat ɻorează CAS
de ɻ29% sau 33 ɻ%. Cu alte cuvin ɻte, angajatorul dat ɻorează CAS, împ ɻreună cu sa ɻlariatul,
nu ɻmai când v ɻine vor ɻba de cond ɻiții mai grele ɻde mun ɻcă.
Refer ɻitor la CA ɻM, acea ɻsta îng ɻlobează ce ɻlelalte p ɻatru co ɻntribuții socia ɻle existente
până lun ɻa trecută . M ɻai precis, con ɻtribuția asigu ɻratorie pentru m ɻuncă este formată din
fos ɻtele cont ɻribuții pentru ɻșomaj , con ɻcedii medi ɻcale, riscu ɻri profesion ɻale și cre ɻanțe
salariale . Ba ɻnii str ɻânși din con tri ɻbuția asigu ɻratorie pentr ɻu munc ɻă (2,25% ɻ) sunt î ɻmp ɻărțiți
d ɻupă cum u ɻrmează:
– 15 ɻ% se du ɻce la Fon ɻdul de garant ɻare pentru pla ɻta creanțelor sal ɻariale;
– 2 ɻ0% se duce la bu ɻgetul pentru șo ɻmaj;
– 5% ɻ se duc ɻe la Sistemu ɻl de asigu ɻrare pent ɻru acci ɻdente de m ɻuncă și boli
profesio ɻnale;
– 4 ɻ0% se duc ɻe la Fon ɻdul nați ɻonal un ɻic de as ɻigurări so ɻciale de s ɻănătate pentru plata
conce ɻdiilor me ɻdicale;
– 20% ɻ se duce la bug ɻet ɻul de stat, într -un ɻ cont dist ɻinct.
În es ɻență, asta înseam ɻnă că, în mo ɻd normal, d ɻoar salariat ɻul datoreaz ɻă CAS și
CAS ɻS, dar că a ɻngajatorul se oc ɻupă de calcul ɻarea, reținere ɻa și plata lor că ɻtre stat.
Apoi, contri ɻbuția asigurato ɻrie pentru mu ɻncă este exclusiv în sar ɻcina angajatori ɻlor. Pâ ɻnă

11
rece ɻnt, în afară de contrib ɻuția la șom ɻaj, ce era su ɻportată în m ɻod egal de s ɻalariat și
ang ɻajator, con ɻtribuțiile p ɻentru conc ɻedii m ɻedicale, ris ɻcuri pro ɻfesionale și c ɻreanțe salariale
cădeau num ɻai în sarcina an ɻgajatorului.
Din 2 ɻ018, angajatorul dato ɻrează pentru un sa ɻlariat un to ɻtal minim de
37,25% (condiți ɻi normale de m ɻuncă), f a ɻță de 39,2 ɻ5%, cât ɻera total ɻul min ɻim până la fin ɻele
lui 2 ɻ017. Pentru co ɻndiții mai ɻ grele de mu ɻncă, totalu ɻl ajunge la 4 ɻ1,25% sau la 4 ɻ5,25% .
În conclu ɻzie, pe s ɻcurt:
C ɻAS ɻDator ɻată do ɻar de salariat. Plă ɻtită efectiv de angaja ɻtor.
C ɻASS Dator ɻată doar de sa ɻlariat. Plătit ɻă efectiv de ang ɻajator.
ɻCAM Dator ɻată doar de an ɻgajator. Plă ɻtită efec ɻtiv de an ɻgajator.

La fe ɻl ca până acu ɻm, din ɻ2018 doar ang ɻajatorul calcule ɻază, reți ɻne și plăt ɻește
contribuți ɻile s ɻociale. Salari ɻații nu au nicio ɻ obliga ɻție în acest sens.
Pâ ɻnă la 31 decem ɻbrie 2017, totalul co ɻntribuțiilor so ɻɻciale ajun ɻgea, mai precis, cel
puți ɻn la 39,25% , în ɻsă, în funcț ɻie de condiț ɻiile de mu ɻncă ale ɻunui salariat, ɻtotalul putea
ajunge ɻ chiar și la 4 ɻ9,95% . Vech ɻiul tablou al co ɻntribuți ilor so ɻciale arăta ɻcam așa:
– cont ɻribuția la sănăt ɻate: cotă ɻtotală de plat ɻă de 10,7% (s ɻalariat + angajator);
– cont ɻribuția pentru concedii ɻmedicale: co ɻtă totală de ɻplată de 0,85% (doar
an ɻgajatorul);
– co ɻntribuția pentru accidente de mun ɻcă și boli pro ɻfesionale: cotă t ɻotală de plată
între 0 ɻ,1 ɻ5% și 0,85 ɻ% (doar a ɻngajatorul);
– contri ɻbuția la pe ɻnsii: cotă t ɻotală de p ɻlată între 2 ɻ6,3% și 36, ɻ3% (salariat +
angaj ɻator);
– co ɻntribuția la șom ɻaj: cotă t ɻotală de plat ɻă de 1% (salariat ɻ + angajator);
– contribu ɻția pentru cr ɻeanțe salari a ɻle: cotă tot vală de ɻplată de 0, ɻ25% (do ɻar
angajatorul).
Calcu ɻlarea, reținerea și pl ɻata CAS (cot ɻele noi), CA ɻSS (cota nouă) și CA ɻM s-au
făcut ef ɻectiv din luna feb ɻruarie 20 ɻ18, pentru ve ɻniturile afer ɻente lunii ia ɻnuarie 20 ɻ18. A ɻstfel,
pentru venit ɻurile aferente lunii dece ɻmbrie 2 ɻ017 (pentru car ɻe s-au plăt ɻit contr ɻibuții în
ianu ɻarie 2018), s-au a ɻplicat vech ɻile șase con ɻtribuții so vciale și co ɻtele afer ɻente.

12
2.3. DEFI ɻNIREA PIB – ɻULUI
Prod ɻusul Intern B ɻrut este un ind ɻicator macroec ɻonomic car ɻe reflectă su ɻma valorii de
piață a tut ɻuror măr ɻfurilor și servi ɻciilor destinate cons ɻumului final, p ɻroduse în toate
ram ɻurile economiei în interio ɻrul unui stat în dec ɻurs de un an ɻ.(Har ɻalambie, 2013)
Meto ɻdele de calcul ale PI ɻB-ului sunt u ɻrmătoarele:
1) metod ɻa produc ɻției – PIB-ul s ɻe calcu lează ɻ scăzând v ɻaloarea materia ɻlelor folosite
în produ ɻcție din valoarea ɻ producției brut ɻe. Adău ɻgând aces ɻtui calcul ɻtaxele de i ɻmport și cele
de produ ɻcție și scăzâ ɻnd subven ɻțiile se obține pro ɻdusul intern br ɻut.
P ɻIB = VA ɻB + IP ɻ + TV ɻ – SP,
unde:
VA ɻB = valoarea a ɻdaugat ă brută
IP = impo ɻzite pe produs incl ɻusiv TVA
TV = taxe va ɻmale
SP = subv ɻenții pe produs și pen ɻtru imp ɻort
2) m ɻeto ɻda cheltuielilor – PI ɻB-ul este ɻsuma chel ɻtuielilor ɻpentru c ɻonsum a
gospodăr ɻiilor private și a org ɻanizațiilor pr ɻivate non -pr ɻofit, a ch ɻeltuiel ilor brute pentru
investiții, a cheltui ɻelilor statu ɻlui, a investiț ɻiilor în scopul d ɻepozitării ca și câști ɻgurile din
expo ɻrt din care se scad cheltuielile pentru im ɻporturi.
– Cheltui ɻeli de consum ɻ – includ c ɻheltuielile pent ɻru toate bu ɻnurile și serv ɻiciile prod use și
vân ɻdute utiliza ɻtorilor finali.
– Ch ɻeltuieli de inv ɻestiții – chelt ɻuieli efectu ɻate pentru ob ɻținerea prod ɻucției de bun ɻuri care nu
sunt dest ɻinate con ɻsumului imediat, ci utili ɻzării lor în viitor.
– Chelt ɻuieli guve ɻrnamentale – ele c ons ɻtau în furnizarea de bu ɻnuri și servic ɻii necesare
gospod ă ɻriile cum ar fi, pr ɻotecția social ă și ilum ɻinatul stradal, de ɻ către guvern, care ev ɻident
măresc ɻ valoarea pro ɻducției totale .
– Exp ɻortul net se calcul ɻează ca difere ɻnță între export ɻuri și impo ɻrturi:
PIB = CF ɻ+ FBCF ɻ+ VS – ɻEN,
und ɻe:
C ɻF = consumul fi ɻnal privat și public
FBCF ɻ= formare b ɻrută de capital fix
VS = va ɻriația stocu ɻrilor
EN = ɻexportul n ɻet.
3) ɻmetoda venit ɻurilor – PIB- ɻul se obțin ɻe prin ag ɻregarea veni turilo ɻr facto ɻrilor de
produ ɻcție. Aceste ven ɻituri se împ ɻart în:

13
– Venit ɻul din angaja ɻre: – acesta con ɻstă în salari și ɻprime, salariile ɻreprezintă pl ɻata pentru
serviciile for ɻței de mu ɻncă
– Venitul ɻ din munca pe ɻcont propriu : – aceas ɻtă categorie ɻ cuprinde o ɻamenii care își caștigă
veni ɻurile vânz â ɻnd ɻu-și serviciile sau pr ɻoducția dar care nu su ɻnt angaj ɻați de nici o
orag ɻanizație.
-Re ɻnta: – este plata pen ɻtru folosirea păm ɻântului și altor facto ɻri închi ɻriați.
– în caz ɻul locuinț ɻelor renta inclus ɻă în PIB cuprin ɻde chiria plati ɻtă + ,,ren ɻta
impu ɻtată” pentru utili ɻzarea locuințe ɻlor în proprietat ɻe personal ɻă.
-Pro ɻfiturile : – sunt ven ɻituri nete din aface ɻri după ce au f ɻost plătite forț ɻa de muncă an ɻgajată
și i ɻnputurile de m ɻateriale.
P ɻIB =
ɻunde:
= venit ɻurile f ɻactorilor de p ɻroducți e
A = con ɻsumul de capi ɻtal fix
= impo ɻzite ind ɻirecte
= su ɻbvenții din explo ɻatare .