Capitol 1 Introducere [606911]

Capitol 1 Introducere

În cadrul acestei lucrări vom discuta despre prezența stresului pos t – traumatic în viața de
zi cu zi. Această tulburare va fi explicată atât cu ajutorul unei cercetări personale, dar și a
mai m ultor cercetări pe această temă efectuate pe parcursul istoriei. Subiectul principal al
cercetării este tulburarea de stres post – traumatic la femeile și bărbații din mediul urban
și rural, fără un istoric anume. Cercetarea se axează pe prezența acestei tulburări la
persoanele obișnuite,
Lucrarea se concentrează pe frecvența acestei tulburări la femei și bărbați cu vârste
cuprinse între 18 – 40 ani, dorind a afla care gen este mai afectat, împreună cu grupul de
vârsta și ultima unitate de învățământ absolvită.
Am ales acest subiect deoarece foarte m ulți dintre noi am trecut printr -un eveniment
traumatic care ne -a marcat mai mult sau mai puțin, spre exemplu o operație importantă,
abuz psihologic suferit acasă sau în anii de studiu, poate am fost martori ai unui dezastru
natural, sau poate cineva aprop iat a trecut printr -un eveniment care ne -a marcat și pe noi.
Evenimentul poate fi prezent în viața de adult sau să fie prezent chiar din copilărie fără a –
i acorda nici o importanță. Oamenii pot trăi cu simptome ale acestei tulburări, fără a le
afecta viața într-un mod evident, dar de asemenea poate fi o piedică în dezvoltarea
personală sau menținerii unor relații inter – personale sănătoase.
Lucrarea de licență este organizată în șapte capitole. În primele patru capitole scot în
evidență cauzele și simpatologi a tulburării de stres post – traumatic, apoi mă voi centra
pe simpatologia la femei și bărbați , ajutată de asemenea și de mai multe cercetări
efectuate în trecut.
În partea a doua a cercetării voi dezvolta propria cercetare, unde voi oferi info rmații
despre obiectivele, ipote zele, metodologia utilizată, dar și rezultatele și concluzia la care
am ajuns cu ajutorul acestei cercetări .
În prezenta cercetare au luat parte 100 de persoane, femei și bărbați, cu vârste cuprinse
între 18 și 40 de ani ca re au trecut printr -un eveniment traumatizant.

Capitol 2 Despre stres

Stresul este o situație normală, în care este declanșat un răspuns biologic unic. În
momentul în care individul se simte în pericol, hormonii sunt eliberați în număr mai
mare, precum și chimicale, prin tot corpul acestuia.
Stresul poate avea atât efecte benefice, cât și dăunătoare. Acesta poate avea un efect
pozitiv în diferite situații, precum protejarea individul într -o situație periculoasă sau
motivând -ul în momentul in care are un termen limită pentru un proiect, sau chiar și in
viața de zi cu zi, cum ar fi ac hitarea facturilor la timp.
Din cauza stresul, individul poate ajunge să sufere de boli fizice sesizabile. De menționat
sunt și grijile și anxietatea, care pot declanșa boli psihice, dezorientare, iar individul nu
mai este capabil să facă față situațiilor dificile cu care se confruntă, chiar și în viața
cotidiană.
În același timp, stresul are și efecte negative, dacă este constant, frecvent sau este sever.
Acesta duce la probleme psihice sau fizice.
Hormonul stresului este eliminat din hipotalamus, acest a se află la baza creierului. În
momentul în care acesta interpretează mesajele din exterior sau interior drept
amenințătoare, el trimite semnale hormonale și nervoase către glandele suprarenale.
Acestea elibereaz ă, de asemenea, un număr mare de hormoni.
Unul dintre hormonii eliminați este adre nalina. Aceasta pe termen scurt este benefică
organismului, dar pe o durată mai lungă, aceasta poate fi dăunătoare. Efectele adrenalinei
asupra corpului sunt atât pozitive (creșterea ritmului cardiac, creșterea ritmul ui respirator,
stimulează transpirația, reduce producerea de insulină, contractează vasele sangvine ca
sângele să mai rapid în mușchi, ajută mușchii în folosirea mai ușoară a glucozei), cât și
negative (dstrugerea vaselor sangvine, hipertensiune, un risc c rescut al atacului de cord și
atacului cerebral, migrene, anxietate, insomnii, luarea în greutate).
Deși adrenalina are un rol important în situațile de stres, cortizonul este de asemenea
esențial.
Cortizonul este hormonul principal în momentele stresante. Acesta, precum și adrenalina,
are efecte pozitive (afectează zonele aflate în sistemul central nervos responsabile cu
controlarea fricii, motivației și stărilor interioare; afectează raspunsul sistemului imunitar;
ajută sistemul central nervos în folosire a glucozei într -un mod eficient; restricționează
funcțiile care nu sunt esențiale în situații periculoase; ajută la accesarea mai rapidă a
substanțelor necesare în vindecarea țesuturilor) și negative, dacă cortizonul are un nivel

ridicat pe o perioadă mai lungă (lipsa de energie, diabetul de tip 2, osteoporoză, probleme
de memorie, insomnii, hipertensiune, luarea în greutate etc).
Reacțiile atitudinii individului cu diferiți agenți stresori pot fi de 3 tipuri:
a) Reacții fiziologice
b) Reactii comportamentale anormale
c) Reactii psihice
Stresul, de asemenea, este de mai multe tipuri, precum:
a) Stres acut – cazurile de zi cu zi
b) Stres episodic acut – se regăsește în persoanele diagnositicate cu anxietate
c) Stres sever acut – se regăsește în persoanele d iagnositicate cu PTSD
d) Stres cronic – se regăsește în persoanele diagnositicate cu depresie
Cauze și simptamologie

Asupra individului pot acționa și declanșa stresul, atât factorii externi, cât și interni. Factorii sunt
întâlniți în viața de zi cu zi, de f iecare individ în parte. Cum aceștia acționează, depinde de
personalitatea, mediul în care individul a crescut și nu numai.
Câțiva dintre factorii declanșatori externi ai stresului sunt reprezentați de dezastrele naturale,
stresori familiali, deținerea un ei profesii periculoase și mulți alții.
În categoria factorilor interni se includ o existență în cadrul căreia nu există un echilibru între
viața personală și serviciu, supraviețuirea unui accident sau boli care a amenințat viața și mulți
alții.
Cauzele stresului pot fi nenumărate, deoarece se ia în considerare fiecare individ în parte. Fiecare
are propria sa toleranță la stres, de asemenea și propriile metode de a face față situațiilor
stresante apărute.
Unele dintre simptome care pot apărea la indivizi i aflați sub presiune sunt: insomnii, dificultăți
de concentrare, amețeală, probleme digestive etc.

Capitol 3 Tulburări asociate traumei și factorii de stres

Tulburările asociate traumei cuprind tulburări în cadrul căreia individul a fost expus unui
eveniment traumatic sau stresant este prezentat ca fiind un criteriu al diagnosticării.
Tulburările cauzate de stres sunt de trei tipuri, tulburări anxioase, tulbur ări disociative și
nu în ultimul rând tulburări din categoria obsesiv – compulsive.
Deși stresul psihologic frecvent suportat de un individ po ate varia în simptam ologie, cele
mai întâlnite simptome sunt anxietatea și teama. De asemenea un simptom întâlni t
frecvent la indivizii care suferă de tulburări asociate traumei este anhedonia, acest
simptom însemnând faptul că individul nu se poate bucura de evenimentele care îi
aducea u sentimente pozitive în trecut.

Capitol 4 Stresul post -traumatic

Despre stresul post – traumatic

În cadrul acestei lucrări ne vom focusa atenția asupra stresului po st – traumatic, prescurtarea
fiind PT SD. Vom analiza frecvența stresului post – traumatic la femei și bărbați cu vârste
cuprinse între 18 și 40 de ani, având dife rite studii finalizate.
Tulburarea de stres post – traumatic este o dereglare psihiatrică care afectează indivizii martori
sau participanți în cadrul unui eveniment devastator, precum un dezastru natural, un atac terorist,
război, viol, un accident serios sau alte situaț ii traumatizante.
PTSD este caracterizat prin gânduri și amintiri care revin la suprafață, coșmaruri realiste, care se
repeta, hiperactivitate a sistemului vegetativ, flashback -uri, comportamente ezitante și modificări
ale d ispoziției.
Fiecare individ își intersectează calea cu un eveniment psiho – traumatizant pe parcursul vieții.
Specialiștii în domeniu au prezentat simptome asemănătoare PTSD la soldații din Primul si Al
Doilea Război Mondial .
Stresul post – traumatic este caracterizat de schimbări cognitive.
Factorii de risc și prognostic

Acești factori se pot clasifica în trei categorii: factori pre – traumatici, peri – traumatici și post –
traumatici.
Factorii pre – traumatici sunt reprezent ați de factorii de temperament și factorii de mediu.
Aceștia se împart la rândul lor în mai multe categorii. Aceste categorii sunt