CAPITO ɻLUL 3. EVOLU ɻȚIA PRESI ɻUNII FIS ɻCALE ÎN STA ɻTELE [624703]

28
CAPITO ɻLUL 3. EVOLU ɻȚIA PRESI ɻUNII FIS ɻCALE ÎN STA ɻTELE
MEMB ɻRE UE ȘI ÎN R ɻOMÂNIA ÎN PER ɻIOADA 2012 -2016

3.1. ANA ɻLIZA PRESIU ɻNII FISCALE ɻ TO ɻTALE
Pent ɻru ana ɻliza pres ɻiunii fi ɻscale am ales d ɻouă gru ɻpe de ță ri membre ale Un ɻiunii
Eur ɻopene:
– Ge ɻrmania, Fr ɻanța, Italia (state de ɻzvoltate),
– Polon ɻia, Român ɻia și Cehia. (s ɻtate în curs de dez ɻvoltare sau emerge ɻnte)
Pentru ac ɻeastă analiză am fo ɻlosit date st ɻatistice val ɻabile pentru per ɻioada 2007 –
2016. În ce ɻle de mai jos s ɻunt prezentate t ɻabele și gr afice, prel ɻucrare proprie, în ba ɻza
datelo ɻr de pe www.eurostat.ro .
Ta ɻbelul 3.1. Pres ɻiunea fis ɻcală totală în cele dou ɻă grupe de țări în per ɻioada 2012 -2016
(% din PIB)
Presiu ɻnea
fiscală ɻtotală 20 ɻ12 20 ɻ13 201 ɻ4 20 ɻ15 2 ɻ016
U ɻE 40,0 ɻ 40 ɻ,3 40 ɻ,3 39 ɻ,6 39, ɻ8
G ɻermania 45 ɻ,3 4 ɻ5,3 4 ɻ5,4 39 ɻ,6 40,1
Fr ɻanța 4 ɻ0,0 ɻ40,9 41 ɻ,2 47 ɻ,4 47, ɻ2
It ɻalia 40 ɻ,0 4 ɻ0,1 4 ɻ0,2 43, ɻ1 ɻ42,4
P ɻolonia 42, ɻ5 42, ɻ1 ɻ42,5 33 ɻ,5 34, ɻ6 ɻ
R ɻomânia 30 ɻ, ɻ6 29 ɻɻ,8 30 ɻɻ,1 28 ɻɻ,5 26,4
C ɻehia 3 ɻ5,0 3 ɻ5,3 35 ɻ,0 3 ɻ4,3 35 ɻ,0
Su ɻrsă –date pre ɻluate du ɻpă www.ec.europa.eu

După cum ɻ se observă din t ɻabelul de mai sus, presi ɻunea fiscală în Uniu ɻnea
European ɻă înregistrează scă ɻdere ușoa ɻră între 2007 -2010, câ ɻnd a ajuns la cel mai s ɻcăzut
nivel din peri ɻoada anali ɻzată, mai exact la 39, ɻ1%, urm ɻând apoi o creșt ɻere cu 1,2% p ɻână în
anul 201 ɻ4, 40,3% fiind m ɻaximul atins.
În ca ɻzul țărilor dezvo ɻltate, apr ɻoape în tot interv ɻalul analizat presiun ɻea fiscală to ɻtală
tinde să depășe ɻască media ɻUE, în ca ɻzul Germaniei și are val ɻoare egală cu ac ɻeasta în Fra ɻnța
și Ita ɻlia.
În a doua grup ɻă, cea a țări ɻlor emergente, observ ɻăm nive ɻluri ale acestui indi ɻcator
sub me ɻdia UE în mai toa ɻte statele, în afar ɻa Poloniei, ace ɻasta având valo ɻri peste medie în
m ɻajoritatea anilor.

29
În ɻtre nivelul presi ɻunii fiscale și acti ɻvitatea econ ɻomică există o leg ɻătură strânsă, și
anume fiscali ɻtatea gener ɻală (raport ɻul dintre venitu ɻrile fiscale încas ɻate la buget și pro ɻdusul
in ɻtern brut).
O fiscal ɻitate generală ridic ɻată determină apar ɻiția unor prob ɻleme precum red ɻucerea
activ ɻității de produc ɻție și de investiț ɻii a agenților econo ɻmici.
Țăr ɻile cu o astfel de fisca ɻlitate au resurse financi ɻare mari în ve ɻderea acoperirii
cheltu ɻielilor publice, dar con ɻtribuabilii au mai p ɻuține venituri p ɻentru a garanta dezv ɻoltarea
acti ɻvității, pentru a inv ɻesti și ec ɻonomisi.
De as ɻemenea, în aces ɻte con ɻdiții apar feno ɻmenele de eva ɻziune fiscală, dar și cel
numit ge ɻneric „fuga capi ɻtalului” spre alte ț ɻări cu fiscali ɻtate redusă, ad ɻică paradis ɻuri fiscale,
și, în ace ɻlași timp, crește ɻrea prețur ɻilor ca efect al m ɻăririi impoz ɻitelor deter ɻmină reducerea
cererii de m ɻărfuri și servi ɻcii, rezulta ɻtul fiind frâna ɻrea dez ɻvoltării economice.
Pe de al ɻtă pa rte, o fis ɻcalitate moder ɻată impulsi ɻonează activit ɻatea de produ ɻcție,
investițiile, ce ɻrerea de mărfuri și serv ɻicii și stimul ɻează creșterea ec ɻonomică (Pado ɻvano &
Ga ɻlli, 2010).
Atât din tab ɻelul de mai sus, cât și din f ɻigura urmă ɻtoare se poate obs ɻerva că dintre
toate ț ɻările anal ɻizate, în anul 2 ɻ016, presiun ɻea fiscală to ɻtală atinge ni ɻvelul cel mai ridicat în
Fra ɻnța și în I ɻtalia (47,2 %, resp ɻectiv 42,4% ).
Se obse ɻrvă că ac ɻeste țări depăș ɻesc nivelul presiu ɻnii fiscale totale înr ɻegistrat de
media ɻUniunii Euro ɻpene, sub prag ɻul respectiv aflând ɻu-se în schimb toa ɻte țările eme ɻrgente.
Figura 3.1. Pres ɻiunea fiscală tot ɻală în cele do ɻuă grupe de ță ɻri în anul 2016

S ɻursă – prelucr ɻare proprie 39.8% 40.1% 47.2%
42.4%
34.6%
26.4% 35.0%
0.0%5.0%10.0%15.0%20.0%25.0%30.0%35.0%40.0%45.0%50.0%
UE Germania Franța Italia Polonia România Cehia

30
Conf ɻorm Tabelului 3.1, în t ɻoată perioada anal ɻizată Franța a înreg ɻistrat în anul 2015
cea mai m ɻare presiune fis ɻcală, de 47,4 %, iar la p ɻolul opus s -a aflat Ro ɻmânia în anul 2016,
cu 26 ɻ,4%.
Diferențele ob ɻservate în anali ɻza evoluției pre ɻsiunii fiscale au fost g ɻenerate în
prin ɻcipal de politica i ɻnstituită de statel ɻe membre în l ɻegătură cu pro ɻtecția socială și gradul
de conf ɻormare fis ɻcală.În ɻceea ce priv ɻește presiunea fisca ɻlă pe tipuri tr ɻadiționale de
i ɻmpozite (directe și indire ɻcte) și contr ɻibuții sociale, exist ɻă diferențe cons ɻidera bile între
sta ɻtele membre, iar ace ɻst aspect va fi sur ɻprins în Figura 3.2.
Dacă av ɻem în vedere str ɻuctura presiunii fisc ɻale în anul 2016, ob ɻservăm că cea
aferen ɻtă impozitelor dire ɻcte are tend ɻința să fie mai m ɻare în țările d ɻezvoltate, în care
redis ɻtribuirea veniturilor repre ɻzintă un obiectiv îns ɻemnat al autor ɻităților guv ɻernamentale.
Astfel, imp ɻozitarea directă are niv ɻelul cel mai ri ɻdicat în Rega ɻtul Unit, de 41 ɻ%, iar
pe locul ur ɻmător se află B ɻelgia, cu 5% m ɻai puțin.
De aseme ɻnea, nive luri îna ɻlte ale presiu ɻnii aferente contrib ɻuțiilor sociale se
î ɻnregistrează în stat ɻele dezvol ɻtate, memb ɻre vechi ale UE, și anu ɻme German ɻia, Franța și
Olanda, fii ɻnd o caracterist ɻică a acesto ɻra față de țările emerg ɻente, unde în gene ɻral există rat e
mai scă ɻzute ale contrib ɻuțiilor social ɻe.
La pol ɻul opus în caz ɻul contribuțiilor so ɻciale din țările dezv ɻoltate se află Re ɻgatul
Unit, cu 2 ɻ3%, acesta axâ ɻndu-se pe i ɻmpozitarea dire ɻctă.
Figura 3.2. Struct ɻura prelevărilor oblig ɻatorii în PIB în ce ɻle două grup ɻe de țări
în an ɻul 2016

S ɻursă – preluc ɻrare pr ɻoprie
În caz ɻɻul țărilor emergente se obs ɻervă preferința p ɻentru impozi ɻtarea indirectă, acest
fapt fiind evi ɻdențiat și de Vă ɻcărel et al. (2007), îns ɻă „opțiunea pent ɻru această impozi ɻtare
0%20%40%60%80%100%120%
UE Germania Franța Italia Polonia România Cehia33% 32% 26% 35% 21% 25% 43% 34% 27% 34% 34%
39% 43% 36% 34% 42% 40% 31% 41% 32% 21%
Impozite directe Impozite indirecte Contribuții sociale

31
tr ɻebuie să fie în leg ɻătură cu nivel ɻul veniturilor și ni ɻvelul averii de ɻținute de persoanele
fiz ɻice și de cele jur ɻidice, prin ur ɻmare, impozitele di ɻrecte vor avea un ɻrandament mai mic
față d ɻe cel al statel ɻor dezvol ɻtate”. Așa se ex ɻplică aleger ɻea impozitării in ɻdirecte în
detrime ɻntul celei dir ɻecte în statele em ɻergente.
În ve ɻderea unei comparab ɻilități a dat ɻelor furnizate de fiec ɻare stat memb ɻru privind
impozitele, a f ɻost creat Si ɻstemul european de contu ɻri (European S ɻystem of Accounts –
E ɻSA 95), pr ɻin care s -a încerc ɻat aduce ɻrea la același ɻnumitor a clasi ɻficării conturilor
na ɻționale și, în cadrul lor, a im ɻpozitelor și tax ɻelor în Uniunea Eu ɻropeană. În pre ɻzent însă a
ɻapărut Sistemul e ɻuropean de cont ɻuri naționale și re ɻgionale (E u ɻropean Syste ɻm of National
and Regional A ɻccounts – ESA 2 ɻ010), cel mai no ɻu cadru de co ɻntabilitate al UE, compatibil
inte ɻrnațional pentru o desc ɻriere sistem ɻatică și deta ɻliată a unei econ ɻomii.

3.2. AN ɻALIZA PRESIU ɻNII FISCALE AFEREN ɻTE IMPOZIT ɻELOR IN ɻDIRECTE
Presi ɻunea fiscală exerci ɻtată de impoz ɻitele indirecte po ɻate fi calculată ca raport ɻ între
totalul venit ɻurilor fiscale re ɻzultate din aceste ɻ tipuri de imp ɻozite și p ɻrodusul intern brut
î ɻntr-o perioa ɻdă de timp bine dete ɻrminată.
Confor ɻm clasificării Siste ɻmului europe ɻan de conturi nați ɻonale și regiona ɻle,
impozi ɻtele indirect ɻe sunt cele le ɻgate de producț ɻie și de impor ɻturi. Astfel, impo ɻzitele
indirecte incl ɻud TVA, accizel ɻe, taxele vam ɻale de import și al ɻte impozi ɻte cu pr ivire la
servicii specif ɻice (trans ɻport, asigurări), impozi ɻtele asupra producț ɻiei.
În tabelu ɻl următor sunt re ɻdate procent ɻele impozitel ɻor ind ɻirecte în P ɻIB în cele două
gr ɻupe de țări euro ɻpene în peri ɻoada 2007 -2016.
Tabelul 3.2. Presi ɻunea fiscală afe ɻrentă impozitelor in ɻdirecte în cele do ɻuă grupe de țări în
peri ɻoada 2012 -20 ɻ16 (% din PI ɻB)
Impo ɻzite
ind ɻirecte 201 ɻ2 201 ɻ3 201 ɻ4 20 ɻ15 2 ɻ016
U ɻE 13 ɻ,4 13 ɻ,5 13 ɻ,6 13,4 ɻ 13,5
G ɻermania 11 ɻ,1 11 ɻ,0 10 ɻ,9 1 ɻ0,8 10,7
F ɻranța 15 ɻ,4 15 ɻ,6 15 ɻ,9 1 ɻ5,9 16, ɻ0
I ɻɻtalia 15 ɻ,4 15 ɻ,0 1 ɻ5,5 1 ɻ5,2 14, ɻ5
Polonia 13 ɻ,0 12 ɻ,9 1 ɻ2,9 1 ɻ2,9 13 ɻ,4
R ɻomânia 13 ɻ,3 12,8 1 ɻ2,9 1 ɻ3,5 11 ɻ,5
Ce ɻhia 12 ɻ,6 12 ɻ,9 1 ɻ2,1 1 ɻ2,4 12 ɻ,6
Sursă –date preluate după www.ec.europa.eu

32
În ce ɻea ce priv ɻește grupa ță ɻrilor dezvoltat e, ob ɻservăm că două dintre statele
analizate înreg ɻistrează o povară fi ɻscală exercitat ɻă de impo ɻzitele indirecte ma ɻi mare decât
med ɻia Uniunii Eur ɻopene, iar Germ ɻania prezintă va ɻlori mai mici sau ega ɻle cu media UE.
Astfel, Fr ɻanța și It ɻalia se sit uea ɻză peste me ɻdie, nivelul maxi ɻm al acestui in ɻdicator
fi ɻind atins de Fra ɻnța în anul 20 ɻ16, cu 16%. Î ɻn cazul statelo ɻr emergente, R ɻomânia și Cehia
au o presi ɻune fiscală exercit ɻată de impozit ɻele indirecte ɻ mai mică decât ɻmedia UE iar
Polo ɻnia înr egistre ɻază o valoare ɻ egală cu cea ɻ a U ɻniunii Eur ɻopene.
În Ceh ɻia, creșterea ace ɻstui indicator se jus ɻtifică prin fapt ɻul că începâ ɻnd cu anul
2008 s -au majo ɻrat taxele la țig ɻări și tutun. Acci ɻzele sunt impu ɻse în conform ɻitate cu
direc ɻtivele UE pri vind p ɻrodusele energe ɻtice, energia elect ɻrică, alcoolu ɻl (băuturile s ɻpirtoase,
ber ɻea și vinul) și pro ɻdusele din tutun. De a ɻsemenea, în anul ɻ2012 a avut lo ɻc și o ușoară
mărire a ɻTVA, reflectând ɻu-se astfel creș ɻterea presiunii f ɻiscale aferente a ɻcestor tipuri de
impozi ɻte de la 12,6 ɻ% în 201 ɻ2 la 12,9 ɻ% în 2 ɻ013.
Presiu ɻnea fiscală afer ɻentă impozi ɻtelor indirecte în Fr ɻanța poate rezult ɻa din creșterea
ra ɻtelor de TVA stand ɻard și in ɻtermediare (renovare ɻa locuințelor pri ɻvate, serviciile de
trans port, cazar ɻea la hotel, furniza ɻrea de spații de caz ɻare, serv ɻiciile de restaura ɻnt, cele de
îngriji ɻre la domiciliu, telev ɻiziunea, parcuri ɻle tematice, îngrășămint ɻele organice etc.) de la
19,6% și 7% la ɻ20% și 10% î ɻncepând cu anul 2014.
Reduceri sem nifi ɻcative în acest s ɻens nu au fost în ɻregistrate, însă p ɻutem aminti
unele ță ɻri care au avut pa ɻrte de mici sc ɻăderi ale acest ɻui indicator, prec ɻum România și
Po ɻlonia.
Român ɻia se ba ɻzează în principal pe im ɻpozitarea indir ɻectă, însă presi ɻunea fisc ală
aferentă acestor tip ɻuri de impozite a ɻscăzut din 201 ɻ5 cu 2%, în spec ɻial datorită reducerii
cotei de ɻ TVA de la 2 ɻ4% (din anul ɻ2010 cota standar ɻd de taxă a fost ɻde 24%) la 20%
începân ɻd cu 1 ianuarie ɻ2016. De as ɻemenea, o rat ɻă redusă d ɻe 9% se aplic ɻă pentru bunuri și
servicii di ɻn următoarele ɻ categorii: pr ɻoduse farmaceutice, e ɻchipamente m ɻedicale
speci ɻalizate, ziare, m ɻanuale școlare, ɻcărți, acces la ɻ servicii culturale ɻ, servici ɻi de cazare și
asi ɻmilate, iar din 1 septemb ɻrie 2013 aceast ă ɻcotă redusă se ɻaplică și pentru pâi ɻne și produse
de panifica ɻție.
Î ɻn Polonia, încep ɻând cu anul 2011 cot ɻa standard de TV ɻA este de ɻ 23% (crescând de
la 22 ɻ%) și este aplic ɻabilă majorității bun ɻurilor și serviciilor. Uș ɻoara scădere a presiunii
fiscale a ɻferente impozitelor indi ɻrecte din ultimi ɻi ani poate fi justif ɻicată de introducerea
unor cote red ɻuse de TVA de 8 ɻ% și 5%, precum ɻ și a unei ra ɻte de 0%.

33
Conform ɻ Figurii 3.3 și dat ɻelor prezentate ɻ în Tabelul 3 ɻ.2, în anul 2 ɻ016 ponderile
cele mai m ɻari ale presiunii fisca ɻle aferente im ɻpozitelor indi recte au fo ɻst obținute de Franța
și It ɻalia.
Figura 3.3. P ɻresiunea fiscală af ɻerentă impozitelor indirec ɻte în cele două grup ɻe de țări
în anu ɻl 2016

Su ɻrsă – prelucrare pro ɻprie ɻ
La pol ɻul opus , ponderile cel ɻe mai mici ale pr ɻesiunii fiscale aferente impozitelor
indirecte au ɻ fost înregistra ɻte de o țară dezvolta ɻtă, Germania, fapt e ɻvidențiat în fig ɻura
următoare: ɻɻ
Figura 3.4. Evo ɻluția presiunii fiscale aferente impozitelor in ɻdirecte în Ge r ɻmania în
peri ɻoada 2012 – ɻ2016

Su ɻrsă – prelucr ɻare proprie 13.5%
10.7% 16.0%
14.5%
13.4%
11.5% 12.6%
0.0%2.0%4.0%6.0%8.0%10.0%12.0%14.0%16.0%18.0%
UE Germania Franța Italia Polonia România Cehia
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%
2012 2013 2014 2015 201613.40% 13.50% 13.60% 13.40% 13.50%
11.19% 11.09% 10.99% 10.80% 10.79%
Uniunea Europeană Germania

34
În acea ɻstă țară, cota stan ɻdard de TVA a fost ma ɻjorată de la 16% ɻ la 19% începâ ɻnd
cu 1 ian ɻuarie 2007, îns ɻă în același ti ɻmp se aplică o rat ɻă redusă d ɻe taxă de 7% p ɻentru
anum ɻite produse și se ɻrvicii, cum ar fi cele al ɻimentare de ɻbază, tran ɻsportul public, cărțile,
hotel ɻurile și pensiu ɻnile. De ase ɻmenea, există scutir ɻi de TVA ɻ pentru câteva ɻ servicii, cum ar
fi ɻcele medicale și ɻchiriile.
În ca ɻzul accizelor, G ɻermania aplică de a ɻsemenea o serie de rate re ɻduse atât pentru
bă ɻuturile alcoolice, cât ș ɻi pentru țigarete.
Astfel, s ɻe observă o ușoară s ɻcădere a presiunii fisca ɻle aferente imp ɻozitelor indirecte
din 20 ɻ12 până în ɻ2016, de la 11,1 ɻ% la 10,7%. T ɻotuși, presiunea fisca ɻlă total ɻă prezintă un
nivel r ɻidicat din cauza c ɻontribuțiilor sociale, asp ɻect detaliat în cadru ɻl stu ɻdiului.

3.3. ANAL ɻIZA PRESIUNII FISC ɻALE AFERENTE IMPO ɻZITELOR
DIR ɻECTE
Im ɻpozitele directe repre ɻzintă cea mai ve ɻche și mai simpl ɻă formă de imp ɻunere , fiind
folosite încă di ɻn antichitate, ele cu ɻnoscând însă o extin ɻdere și o dive ɻrsificare deosebită în
epoca ɻmodernă. Impo ɻzitele directe se imp ɻun fie pentru an ɻumite obiecte m ɻateriale sau
pentru desfășu ɻrarea unor genuri de ac ɻtivități, fie pe ve ɻnit sau avere. Im ɻpozitele directe se
stabilesc no ɻminal pentru unele perso ɻane fizice sau ju ɻridice, ca rezult ɻat al grupărilor
veni ɻturilor ori averilor lor, în func ɻție de cotele de imp ɻozit prevăzu ɻte în lege. Acestea se
încasează ɻ direct, la anumite ter me ɻne stabilite anteri ɻor, de la subiectul i ɻmpozitului. ɻ
Impoz ɻitele directe se îm ɻpart în real ɻe și persona ɻle. Cele din ɻtâi se cara ɻcterizează prin
faptul că obiect ɻul impunerii s ɻe stabilește î ɻn mod cantita ɻtiv, din această cat ɻegorie făcând
parte i ɻmpozitele pe clădiri, pe păm ɻânt, pe activități ɻindustriale, comerc ɻiale, pe capitalul
imobili ɻar sau bănesc, imp ɻozitul funciar etc. Tr ɻeptat, din cauz ɻă că ac ɻeste imp ɻozite se
stabilesc ɻfără a se ține cont de cap ɻacitatea de plată a contr ɻibuabilului, s-a trecut tot mai
mult la impo ɻzitele personale, în cazul ɻcărora se ține sea ɻma și de situația sa ɻ personală,
acestea îmbrăcân ɻd în general două ɻ forme: pe veni ɻt și pe avere.
În tabelu ɻl următor sunt redate pro ɻcentele impozit ɻelor directe în ɻ PIB în c ele ɻ două
grupe de țări ɻeuropene în per ɻioada 200 ɻ7-201 ɻ6:

35
Tabel ɻul 3.3. Presiunea fis ɻcală aferentă impozitelor ɻdirecte în cele ɻ două grupe de țări în
perioada 20 ɻ12-2016 (% din ɻPIB)
Presiunea ɻ
fiscală ɻ totală 2012 2013 2014 2015 2016
UE ɻ 1 ɻ2,9 13 ɻ,1 1 ɻ3,1 13, ɻ0 1 ɻ3,0
G ɻermania 1 ɻ1,7 1 ɻ1,7 1 ɻ2,0 12 ɻ,3 1 ɻ2,7
Fr ɻanța 1 ɻ2,8 1 ɻ2,8 1 ɻ3,2 1 ɻ2,6 1 ɻ2,4
It ɻalia 1 ɻ4,9 1 ɻ4,9 ɻ15,3 1 ɻ4,7 1 ɻ4,8
P ɻolonia 7 ɻ,0 ɻ7,0 6,8 7 ɻ,0 ɻ7,2
R ɻomânia 5 ɻ,8 ɻ5,8 5, ɻ9 6,7 6,6
ɻCehia 7 ɻ,0 ɻ6,8 ɻ7,0 7,3 ɻ7,5
Sur ɻsă –date pre ɻluate după www.ec.europa.eu
În c ɻeea ce privește presiun ɻea fiscală aferent ɻă impozitel ɻor dir ɻecte, observăm o
diferență subst ɻanțială între gru ɻpa statelor de ɻzvoltate și cea a țări ɻlor emergente, prima
depă ɻșind în cele mai multe ɻ cazuri media UE, în ti ɻmp ce țările em ɻergente ating un niv ɻel de
aproxim ɻativ două ori m ɻai mic. ɻ
Situați ɻa în care impo ɻzitele directe repr ɻezintă cea mai mar ɻe parte a veniturilor
fiscale, iar impoz ɻitele indirecte au o p ɻondere mult mai scăzu ɻtă este caracter ɻistică statelor
dezvoltate. Prin ɻ urmare, acest indi ɻcator are tend ɻința să fie mai ridi ɻcat în acele ț ɻări în care
redistrib ɻuirea veniturilor con ɻstituie un obi ɻectiv important al autor ɻităților guvernamentale,
în gene ɻral pentru grupa stat ɻelor dezvoltate.
În perioa ɻda analizată nu s -au înreg ɻistrat majorări semnif ɻicative ale presiunii ɻfiscale
aferente impo ɻzitelor directe, nivelul ɻlor având mai mul ɻt un trend const ɻant sau chiar
descendent. Cu ɻtoate acestea, mi ɻci creșteri au av ɻut loc în țări precum ɻ German ɻia, Franța și
Italia.
În ɻGermania, de la ɻdata de 1 ianuarie ɻ 2010 cotel ɻe de impozit ɻare s -au majorat
progresi ɻv, de la cea de b ɻază, de 14 ɻ%, la 42 ɻɻ%, iar acest luc ɻru se reflect ɻă și în creșterea
presiunii fi sca ɻle aferente impo ɻzitelor dir ɻecte. De asem ɻenea, începând cu lun ɻa ianuarie
2008, cota de im ɻpozit pe profit s -a m ɻărit de la 1 ɻ5% la 15,8 ɻ3%, cu o su ɻprataxă de
solid ɻaritate de 5,5%.
ɻÎn Franța, cota stan ɻdard de im ɻpozitare este de 33,33 ɻ%, îns ɻă pentru anii 2012 și
2013 s -a a ɻplicat o rată suplim ɻentară de 5% la soc ɻietățile care aveau un ven ɻit brut de peste
250 de mi ɻlioane de euro, acest l ɻucru reflectându – ɻse și în creșt ɻerea indicatorului ana ɻlizat.

36
De ɻasemenea, s -au mărit c ɻotele de impozit p e ɻvenit pentru cei cu ven ɻituri ridicate, în 20 ɻ11
majorându -se cota sup ɻerioară de impo ɻzitare de la 40% ɻ la 41%.
În Ital ɻia, creșterea ɻ presiunii fisca ɻle aferente ɻ impozitel ɻor directe se ɻpoate explica
prin faptul că ɻ s-a îmbunătățit eficienț ɻa colect ăr ɻii, luându -se ɻmăsuri în acest sens:
inten ɻsificarea inspecțiilor fi ɻscale concomit ɻent cu audit ɻuri încrucișate între sta ɻtele membre,
precum și măs ɻuri în legătură cu co ɻmbaterea evaziu ɻnii fiscale și se ɻmnarea de acorduri
pentru rea ɻlizarea schimbur ɻilor de infor ɻmații.
Nici în ɻ ceea ce prive ɻște reducerea ac ɻestui indicator ɻnu s-au înregistrat ɻ diferențe
semn ɻificative. Cele mai imp ɻortante scăder ɻi în acest se ɻns au avut ɻ loc în Ce ɻhia.
În cazul R ɻomâniei nu au ɻ avut loc fluctua ɻții mari ale acestu i indic ɻator,
m ɻenținându -se co ɻta unică de im ɻpozit pe prof ɻit și pe venit de 16 ɻ% în toată pe ɻrioada
analizată. În ɻ2009 s -a int ɻrodus impozitul ɻ minim, însă a f ɻost eliminat ulterior, î ɻn 2010.
Din figura ɻurmătoare se poa ɻte observa că în ɻ cazul primei grup ɻe de țări sist ɻemul
fiscal se baz ɻează pe impozitare ɻa directă, evide ɻnțiindu -se o distinc ɻție netă față ɻ de celelalte
state supuse ana ɻlizei, în care imp ɻozitarea indirec ɻtă este releva ɻntă în to talul veni ɻturilor
fiscale prele ɻvate. Aces ɻt lucru se poate explic ɻa prin faptul că ɻ cele din urmă n ɻu beneficiază
de o pi ɻață de capital foa ɻrte dezvoltată, iar iniți ɻativa privată este în ɻfrânată de nivelul ridicat
al birocr ɻației și de lipsa so ɻluțiilor sustena ɻbile ale stat ɻului.
Figura 3.5. Presiu ɻnea fiscală aferentă imp ɻozitelor directe în c ɻele două grupe de țări în ɻanul
201 ɻ6

Sur ɻsă – prel ɻucrare proprie
Conf ɻorm graficului și da ɻtelor prezentate în ɻ tabel, în anul 20 ɻ16, pond ɻerea cea mai
mare a pre ɻsiunii fiscale afer ɻente impozitelor dire ɻcte au fost înregis ɻtrate în Italia, ia ɻr cea 13.0% 12.7% 12.4% 14.8%
7.2% 6.6% 7.5%
0.0%2.0%4.0%6.0%8.0%10.0%12.0%14.0%16.0%
UE Germania Franța Italia Polonia România Cehia

37
mai mică , în Rom ɻânia. Se obse ɻrvă de asemene ɻa că în țările dezvo ɻltate predomină
impozita ɻrea direc ɻtă.

3.4. ANAL ɻIZA PRESIUNII FIS ɻCALE AFEREN ɻTE CONTRIBU ɻȚIILOR
SOCIA ɻLE
Presiu ɻnea fiscală exerc ɻitată de co ntr ɻibuțiile sociale se det ɻermină ca raport între
totalul contri ɻbuțiilor sociale afer ɻente unui an (fond ɻul de șomaj, asigurăr ɻile de sănătate,
asigurăr ɻile sociale) și nivel ɻul produsului inter ɻn brut.
Co ɻntribuțiile la asigurăril ɻe sociale de stat ɻsunt plătite atât de angaj ɻator, cât și de
angajat. Ace ɻste sume su ɻnt de obicei aloca ɻte pentru fina ɻnțarea prestațiilo ɻr sociale și sunt
adesea plă ɻtite acelor ins ɻtituții ale admin ɻistrației pub ɻlice care oferă ast ɻfel de beneficii .
Conf ɻorm studiilor de speci ɻalitate, în preze ɻnța unui plafo ɻn pentru contri ɻbuții (o
caract ɻeristică frecventă în ɻsistemele fiscale) impoz ɻitele tind să fie re ɻgresive. Cu toate
acestea, î ɻn țările în cu ɻrs de dezvoltare, în ca ɻzul în care numai luc ɻrătorii din sec ɻtorul for mal
ɻplătesc astfel de imp ɻozite, incidența fin ɻanciară poate fi progr ɻesivă.
Contribu ɻabilii au o perce ɻpție diferită asupr ɻa impozitelor și c ɻontribuțiilor sociale.
Dacă impo ɻzitul este conside ɻrat o pierdere irecuper ɻabilă (din c ɻauza principiului buge ɻtar al
neafectării venituri ɻlor), contribuții ɻle sociale sunt p ɻrivite ca o ga ɻranție sau ca o asi ɻgurare
(pentru pensie, pe ɻntru sănătate), comporta ɻmentul fiscal al contribuabilulu ɻi fiind schimbat
de la o si ɻtuație la ce ɻalaltă.
În ta ɻbelul următor sun ɻt prezentate procen ɻtele contribuțiil ɻor sociale în PIB ɻîn cele
două grupe ɻde țări europen ɻe supuse a ɻnalizei în perio ɻada 2012 -2016.
Tabelul 3. 3. Pre ɻsiunea fiscală aferen ɻtă impozitelor dire ɻcte în cele două gr ɻupe de țări în
perio ɻada 2012 -2 ɻ016 (% din PIB )
Presiun ɻea
fiscală tot ală 201 ɻ2 2 ɻ013 201 ɻ4 2 ɻ015 2 ɻ016
ɻUE 1 ɻ3,7 13,7 13 ɻ,6 13,2 13,4
Germania 2 ɻ2,5 22, ɻ4 2 ɻ2,4 16, ɻ5 16, ɻ7
Fra ɻnța 1 ɻ1,8 12 ɻ,0 1 ɻ2,2 18 ɻ,9 18 ɻ,8
It ɻalia ɻ9,6 9 ɻ,9 9,9 1 ɻ3,3 1 ɻ3,2
P ɻolonia 2 ɻ2,5 22 ɻ,4 2 ɻ2,6 1 ɻ3,7 1 ɻ4,1
ɻRomânia 1 ɻ1,5 11,1 1 ɻ1,0 ɻ8,3 ɻ8,3
Cehia ɻ 1 ɻ5,7 1 ɻ5,4 1 ɻ5,6 ɻ14,6 1 ɻ4,9
S ɻursă –date prel ɻuate după www.ec.europa.eu

38
În interval ɻul analizat se în ɻregistrează crește ɻri și scăderi semnif ɻicative ale acestui
indicator, î ɻnsă în multe cazu ɻri nivelul ɻsău nu are un tre ɻnd con stant, suferi ɻnd modificări
subite. Majorăr ɻi semnifica ɻtive ale pres ɻiunii fiscale afe ɻente contri ɻbuțiilor sociale au avut loc
în acești ani în țări p ɻrecum Franța, ɻ Italia și Polonia .
În cazul ɻ Italiei, o cr ɻeștere mare a p ɻresiunii fiscale ɻ aferente contribuțiilo r sociale a
avut loc în ultimii ɻ ani, de la 9, ɻ9% în 2 ɻ014 la 13,3% în 2015.
În această ɻ perioadă Itali ɻa a luat m ɻăsuri, împ ɻreună cu alte țări, în se ɻnsul asigurării
unei mai bune colect ɻări a taxelor și co ɻntribuțiilor. Atât an ɻgajatorii, cât și ɻangajații plătesc
contrib ɻuții la asigu ɻrările soci ɻale sub forma u ɻnei rate a ɻplicate la cuantu ɻmul brut al salariilor.
Cotele varia ɻză în funcți ɻe de tipul de ɻafacere și ɻ de categor ɻiile de a ɻngajați, dar angaja ɻtorii
treb ɻuie să suporte ɻ cea mai ma ɻre povară. M ɻai mult decâ ɻt atât, cos ɻtul accide ɻntelor legate de
locul ɻ de muncă ɻeste plătit ɻnumai de a ɻngajator și var ɻiază în funcți ɻe de pericu ɻlozitatea
acti ɻvității.
Reduceri sem ɻnificative ale pr ɻesiunii fiscale af ɻerente contrib ɻuțiilor soci ɻale s -au
înreg ɻistrat în interva ɻlul supus anal ɻizei în Germ ani ɻa, Polonia ɻ, Româ ɻnia și C ɻehia.
În Germ ɻania, diminuar ɻea acestui indi ɻcator constitu ɻie o conse ɻcință a scăderii
contri ɻbuțiilor la asigurările ɻ de pensii de la ɻ19,9% în 2 ɻ010 la 18,9% ɻ în 2014.
De aseme ɻnea, angajații fă ɻră copii au p ɻlătit suplim ɻentar în ɻ 2010 0, ɻ9%, iar în 2014
doar 0,25%. To ɻate acestea au a ɻvut ca rezulta ɻt scădere ɻa bruscă a pre ɻsiunii fiscale aferente
contribuțiil ɻor sociale în ɻ 2015 față d ɻe 2014, de la 22,4% la 16,5%.
În Polo ɻnia, reduce ɻrea presiunii fis ɻcale aferente contri ɻbuțiilor sociale s -a p ɻrodus ca
urmare a implement ɻării în anul ɻ 2014 a u ɻnui nou sistem ɻîn ceea ce prive ɻște administrarea
pensi ɻilor, în scopul re ɻducerii prog re ɻsive, de la 7,3% la 2,3% din ve ɻniturile salariale, a
sumelor trans ɻferate către fo ɻndurile de pen ɻsii private și al redir ɻecționării acestora către
sistemul pu ɻblic de pensii. ɻAstfel, Polonia a înre ɻgistrat o scăd ɻere cu 8,9% a acest ɻui
indicator, de l ɻa 22,6% în 2014 ɻ la 13,7% ɻ în 2015.
În Cehia ɻ, rata totală a ɻasigurărilor obligato ɻrii este de 11%, fii ɻnd compusă din
contribuții de 6,5% ɻ la sis temul de pen ɻsii și de 4,5% la ɻasigurările de asist ɻență medicală, iar
cota totală a con ɻtribuțiilor angaja ɻtorilor este de 34%.
Una di ɻntre problemele ɻmajore cu care se conf ɻruntă în multe cazu ɻri țările
postcom ɻuniste o constituie fapt ɻul că sunt nev ɻoite să asig u ɻre un nivel ad ɻecvat de trai
perso ɻanelor care nu mu ɻncesc, în special ce ɻlor în vârstă, da ɻr veniturile lor sunt ɻreduse din
cauza productivit ɻății scăzute. Av ɻând în vedere situ ɻația demografică, sunt necesa ɻre reforme
maj ɻore în acest se ɻns.

39
În an ɻul 2016, c onform ɻ figurii următoare ɻ, țara cu cel mai mi ɻc nivel al indicatorului
analizat este ɻItalia (13.2%) , în c ɻadrul grupei de state de ɻzvoltate, respectiv R ɻomânia (8,3%) ,
din g ɻrupa țărilor emerge ɻnte, amândouă cu ap ɻroximativ 8% din pro ɻdusul intern brut. La
polul op ɻus, în 2 016, cel ɻe mai mari proc ɻente pentru fiecar ɻe grupă se înregistr ɻează în Franța,
respectiv în Ce ɻhia.
Figura 3.6. Presiunea fisc ɻală aferentă co ɻntribuțiilor sociale în ɻ cele două gru ɻpe de țări
în anul ɻ2016

Sur ɻsă – prelucrare pr ɻoprie

În continu ɻare vom prezenta presi ɻunea fiscală afere ɻntă contribuțiilor so ɻciale atât
într-o țară dezvolta ɻtă, cât și într -una eme ɻrgentă. Din cadrul ɻstatelor în curs de de ɻzvoltare
am ales Rom ɻânia, deoarece ac ɻeasta a înregistrat de ɻ-a lungul perioadei u ɻn puternic trend
descendent, sufe ɻrind astfel numeroase tr ɻansformări, iar din râ ɻndul țărilor dezvoltate vom
analiza ɻ Franța, unde pe primul loc ɻ în procurarea resurselor fis ɻcale se află contribuțiil ɻe
sociale. Î ɻn cazul României se po ɻate observa că ni ɻvelul acestui indic ɻator a scăzut în
perioa ɻda 2012-2016 de la 11 ɻ,5% la 8,3%.

13.4% 16.7% 18.8%
13.2% 14.1%
8.3% 14.9%
0.0%2.0%4.0%6.0%8.0%10.0%12.0%14.0%16.0%18.0%20.0%
UE Germania Franța Italia Polonia România Cehia

40
Figura 3.7. E ɻvoluția presiunii fi ɻscale aferente contribu ɻțiilor sociale î ɻn România
în p ɻerioada 2012 -201 ɻ6

Sur ɻsă – prelucrar ɻe proprie
De-a lun ɻgul timpului, cotele contri ɻbuțiilor sociale au s ɻuferit transformă ɻri la nivelul
țării n oastre.
În anul 201 ɻ3, în baza de calcul ɻal contribuțiilor soc ɻiale este incl ɻusă și contribuția la
asigurările de sănăt ɻate, de ɻ5,5%, pentr ɻu persoanele care r ɻealizează venituri din chirii,
indif ɻɻerent de numărul contra ɻctelor sau de exi ɻst ɻența unui contra ɻct de m ɻuncă, baza d ɻe cal ɻcul
neputând fi m ɻai mică decât sala ɻriul minim brut pe econo ɻmie, dar ni ɻci mai mare d ɻecât cinci
salarii medii brute ɻ (Ordonanța de urg ɻență a Guvernul ɻui nr. 88/2013 priv ɻind adoptarea unor
măsuri fiscal -bug ɻetare pentru îndeplini ɻrea unor angaja ɻmente convenite cu o ɻrganismele
internaționa ɻle, precum și pentru m ɻodificarea și completarea ɻ unor acte normative).
În 2 ɻ014, printr -o mo ɻdificare legislativă (Le ɻgea nr. 123/2014 pen ɻtru modificarea
Legii nr. 571/2003 ɻ privind Codul fis ɻcal) s -a redus CA ɻS cu 5% pen tru an ɻgajatori, iar în
2015 a sc ɻăzut cu 5% rata de secu ɻritate socială, aceasta aj ɻungând la 23,45%.
Pr ɻin urmare, ɻdiminuarea presiunii fis ɻcale în 2015 față de anii an ɻteriori poate fi
explicată p ɻrin aceste reduceri de ɻcontribuții sociale, difere ɻnța fiind sem ni ɻficativă, de la
11% în 20 ɻ14 la 8,3% în următ ɻorii doi ani.
Este c ɻunoscut faptul că în Fr ɻanța presiu ɻnea fiscală este f ɻoarte ridicată, în p ɻrezent
fiind cu aproxim ɻativ 7,5% peste me ɻdia Uniunii ɻEuropene.

0.0%2.0%4.0%6.0%8.0%10.0%12.0%14.0%
2012 2013 2014 2015 201613.7% 13.7% 13.6% 13.2% 13.4%
11.5% 11.1% 11.0%
8.3% 8.3%
Uniunea Europeană România

41
Figura 3.8. Evoluția p ɻresiunii fiscale aferente contri ɻbuțiilor sociale în Fran ɻța față de
Uniunea Euro ɻpeană, în peri ɻoada 2012 -2016

Sursă – pr ɻelucrare proprie

Franța ɻeste o țară cu un niv ɻel ridicat al produsulu ɻi intern brut pe cap ɻde locuitor,
prin urmare este un sta ɻt dezvoltat cu o fisc ɻalitate mare. Cu toate ɻ acestea, presiun ɻea fiscală
are un trend cres ɻcător, iar primul loc în procu ɻrarea resurs ɻelor fiscale îl ocupă ɻcontribuțiile
sociale, aceste ɻa fiind deosebit d ɻe mari. El ɻe sunt colectate de sta ɻt pentru a finanț ɻa sistemul
de bunăstare al Fran ɻței: asistența med ɻicală și asigurările medi ɻcale ɻ, prestațiil ɻe familiale,
pensiile, indemniz ɻația de șomaj și acoper ɻirea cheltuielilor cu accid ɻentele la lo ɻcul de
muncă.
T ɻaxele sunt împărțite între an ɻgajatori și angajați, cei ɻdint ɻâi plătind în j ɻur de 40 –
45%. Majoritatea anga ɻjaților contrib ɻuie cu aproxim ɻativ 20 -25% din câș ɻtigurile brute
începâ ɻnd cu anul 2015. În aces ɻt mod se poate exp ɻlica nivelul ridic ɻat la care a ajuns ac ɻest
indicator, de la 12, ɻ2% în 2014 la 18, ɻ9% în 2015.

0.0%2.0%4.0%6.0%8.0%10.0%12.0%14.0%16.0%18.0%20.0%
2012 2013 2014 2015 201613.7% 13.7% 13.6% 13.2% 13.4%
11.8% 12.0% 12.2% 18.9% 18.8%
Uniunea Europeană Franța