CAPITO ɻLUL 1. INVESTI ɻȚIILE ST ɻRĂINE DIR ɻECTE CONCE ɻPT, [624603]

1
CAPITO ɻLUL 1. INVESTI ɻȚIILE ST ɻRĂINE DIR ɻECTE – CONCE ɻPT,
F ɻACTORI DET ɻERMINANȚI, T ɻIPOLOGIE

În orice econ ɻomie, investi ɻțiile constituie un fe ɻnomen aparte, cu tră ɻsături proprii,
disti ɻncte în raport cu alte act ɻivități. El nu are în ɻsă o ma nif ɻestare autom ɻată, fiind
întotd ɻeauna dep ɻendent și subo ɻrdonat strategiil ɻor și pol ɻiticilor de dezvolt ɻare ale f ɻirmelor,
sectoa ɻrelor de activ ɻitate, comuni ɻtăților etc. La inve ɻstiții se apelea ɻză numai în ɻmăsura în
care obiec ɻtivele ur ɻmărite, ref eri ɻtoare la dezv ɻoltarea producț ɻiei și servi ɻciilor în concord ɻanță
cu ne ɻvoile iden ɻtificate, cu cer ɻerea previ ɻzionată, nu pot fi re ɻalizate în co ɻndiții avantaj ɻoase.
În cee ɻa ce priv ɻește investiții ɻle străine d ɻirecte, acestea au o ist ɻorie de decenii.
Noțiu ɻnile juridice, princ ɻipiile, no ɻrmele și cu ɻtumele au ev ɻoluat constant, au gen ɻerat
contr ɻoverse poli ɻtice și excese la ni ɻvelul economiil ɻor naționale ale u ɻnor state, indi ɻferent de
regimul po ɻlitic, au cun ɻoscut reglement ɻări div erse în cad ɻrul organ ɻizațiilor int ɻernaționale și
reg ɻionale, iar în pr ɻezent, se află în fa ɻța unei provo ɻcări majore, căre ɻia trebuie să -i fa ɻcă față,
genera ɻtă de impetuoas ɻa și implac ɻabila te ɻndință de glob ɻalizare a econo ɻmiei mondiale. În
ultim ɻele două decen ɻii ale secolu ɻlui XX ɻ-lea, tră ɻsătura domin ɻantă a flux ɻurilor de investi ɻții
exter ɻne a fost intensifica ɻrea într -un ritm făr ɻă precedent a flux ɻurilor de inves ɻtiții externe
di ɻrecte.

1.1. INVEST ɻIȚIILE STR ɻĂINE DIRE ɻCTE – DEFIN ɻIȚIE ȘI TEOR ɻII
I ɻnvestițiile in ɻternaționale de capit ɻal se ma ɻterializ ɻează sub dou ɻă forme, și a ɻnume
investițiile str ɻăine directe și inv ɻestițiile de portof ɻoliu. Ceea ce de ɻosebește cele do ɻuă forme
de man ɻifestare ale flux ɻurilor internațio ɻnale de capi ɻtal este moda ɻlitatea de exer ɻcitare a
control ɻului asupra inv ɻestiției de către inv ɻestitor. (Bonci ɻu, 2009)
Exi ɻstă mai multe defin ɻiții ale inves ɻtițiilor străine d ɻirecte în ɻsă cea mai importa ɻntă,
din punct de ve ɻdere practic, este d ɻefiniția aparți nând Fo ɻndului Mon ɻetar Int ɻernațional,
definiție cup ɻrinsă în ediția a ci ɻncea a Man ɻualului de Bala ɻnță de P ɻlăți.
Inve ɻstiția străină di ɻrectă este o cate ɻgorie a investi ɻțiilor intern ɻaționale care reflectă
scopul une ɻi entități re ɻzidente într -o ț ɻară (invest ɻitorul direct) de a obți ɻne un in ɻteres de
dur ɻată într -o com ɻpanie rez ɻidentă într -o ɻaltă țară (inves ɻtiția directă). (Bal ɻance of Payments
Ma ɻnual,1993)
Această d ɻefiniție este uti ɻlizată de toate țări ɻle membre F ɻMI în mom ɻentul predării
rapoar ɻtelor privind situa ɻția ba ɻlanței de plăți. Și Ba ɻnca Națională a Rom ɻâniei utilize ɻază

2
această defi ɻniție în complet ɻarea datelor corespunzăt ɻoare acestui indi ɻcator în cadr ɻul balanței
de plăți.
Con ɻform manual ɻului de pl ɻăți a FMI, pe ɻntru a ide ɻntifica o invest ɻiție străină dir ɻectă
este utilizat ca cr ɻiteriu princi ɻpal, influenț ɻa investitor ɻului în admi ɻnistrarea investi ɻției directe.
Fluxur ɻile de inves ɻtiții străi ɻne dire ɻcte se compu ɻn din (Bon ɻciu, 2009):
– Acți ɻuni: acțiu ɻnile deținut ɻe în sucursa ɻle, părți ɻle sociale din c ɻapitalul fili ɻalelor și
aso ɻciatelor, precu ɻm și alte contri ɻbuții la cap ɻital, cum ar fi par ɻticiparea cu utilaje din
par ɻtea unui inve ɻstitor di ɻrect;
– Împr ɻumuturi int ɻra-firma (Alte inv ɻestiții direc ɻte de ca ɻpital): A ɻcestea se refera la
fonduril ɻe împrumutat ɻe între inv ɻestitorul di ɻrect și sucur ɻsale, fil ɻiale și as ɻociate.
– P ɻrofituri reinves ɻtite: Prof ɻiturile reinves ɻtite cons ɻtau în venit ɻuri pe care le pri ɻește
inve ɻstitorul dire ɻct și c ɻare nu au fost di ɻstribu ite ca div ɻidend de ɻcătre filiale sau aso ɻciate,
sau veni ɻturi pe care su ɻcursala nu le – ɻa remis investito ɻrului di ɻrect.
Princ ɻipalele teorii eco ɻnomice ref ɻeritoare la ISD po ɻt fi gru ɻpate în: teo ɻrii ale
dez ɻvoltării m ɻacroeconomice, t ɻeorii ale întreprind ɻerii și tɻeoria eclectic ɻă. (Iac ɻovoiu, 2009)
Tabel 1.1 Prin ɻcipalele teo ɻrii econom ɻice
Categ ɻorie Te ɻorie Re ɻprezentanți

Teo ɻrii ale dezv ɻoltării
mac ɻroeconomice Teori ɻa valor ɻificării i ɻmperfecțiunilor
p ɻieței Hym ɻer(19 ɻ60)
Kin ɻdleberger(1 ɻ969)
Teo ɻria ciclu ɻlui de vi ɻață al
pro ɻdusului Vern ɻon(196 ɻ6,197 ɻ9)
Teo ɻria concur ɻenței de olig ɻopol Cave ɻs(19 ɻ71),Gra ɻham(1978)
Kin ɻdleberger,
K ɻnickerbocker(1973 v)

Teo ɻrii ale
într ɻeprinderii Teo ɻria avant ɻajului de mono ɻpol Hyme ɻr (197 6)
Teoria intern ɻalizarii producți ɻei Buc ɻkley si Casso ɻn (1976)
Rug ɻman (1980)
Wiliams ɻon (1985)
– Teori ɻa ecle ɻctică J ɻohn Du ɻnning (1977)
Sur ɻsă – Vi ɻorela Beatric ɻe Iaco ɻvoiu –“ Investiț ɻii str ɻăine direc ɻte între teor ɻie și prac ɻtică economică” , Ed ɻitura
AS ɻE, B ɻucurești, 2 ɻ009, ɻp.28

În a ɻnii ’50, în S ɻtatele Unit ɻe ale ɻAmericii, au înce ɻput să se co ɻnstituie diferite
societăți tr ɻansnaționale (STN ɻ) în sensul lo ɻr contem ɻporan, socie ɻtăți, care dispu ɻneau de
rețele de prod ɻucție dezvolta ɻte și care cuprind ɻeau î ɻntreaga lume. El ɻe rec ɻurgeau la
instrumen ɻtul investir ɻii pentru cucerir ɻea pieț ɻelor în creșt ɻere ale A ɻmericii La ɻtine și ale

3
Euro ɻpei de Ve ɻst. Foarte ac ɻtive, în ace ɻst sens, erau cor ɻporațiile a ɻmericane (Хеr ɻох, IВМ,
Gen ɻeral Electric, Dup ɻont, Ford, Gene ɻral Mo ɻtors și С ɻоса-Со1а). De ace ɻea, cercetăto ɻrii din
Statele U ɻnite și din Euro ɻpa Occi ɻdentală, dis ɻpunând de ɻdate empir ɻice, nec ɻesare pentru
studierea mo ɻtivării și con ɻduitei S ɻTN în domeni ɻul inv ɻestițiilor străin ɻe directe, au înce ɻput să
emită diferi ɻte teorii, ce ex ɻplicau esen ɻța noțiu ɻnii de inv ɻestiții str ɻăine direct ɻe și impact ɻul
acestora asup ɻra țării -re ɻcipient și asu ɻpra țării -d ɻonatoare.
Deoa ɻrece ISD s ɻunt strâns leg ɻate de ac ɻtivitatea so ciet ɻăților transna ɻționale, aceste
inv ɻestiții sunt studi ɻate în cadrul t ɻeoriei socie ɻtăților transn ɻaționale. Teoretic ɻienii occidentali
ai IS ɻD s-au concentr ɻat trept ɻat în trei gru ɻpuri prin ɻcipale, un ɻul cu origin ɻea în SUA
(R.V ɻernon, M.Port ɻer, Li ɻndert, ɻCoase), a ɻl doilea în C ɻanada (Hym ɻer, Go ɻrdon, Caevet,
Sa ɻforian) și al tr ɻeilea în Ang ɻlia (Du ɻnning, C ɻassun, Cant ɻwell).
D ɻeși anumite asp ɻecte teore ɻtice ce se ref ɻeră dire ɻct sau indir ɻect la IS ɻD au fost
el ɻaborate înc ɻă de la A.Sm ɻith și D.Ric ɻardo, K.M ɻar ɻx și V.I.L ɻeni ɻn, cele mai mu ɻlte teori ɻi din
ace ɻst do ɻmeniu au fo ɻst form ɻulate abia în ul ɻtimele două ɻ-trei dece ɻnii. Scop ɻul princip ɻal al
tuturor te ɻoriilor inv ɻestițiilor str ɻăine este dete ɻrminarea motivă ɻrilor firm ɻelor transn ɻaționale.
(Mo ɻise, 2005)
Te ɻoria valo ɻrificării imperfecțiu ɻnilor pieței
Im ɻperfecțiunile pieț ɻei sunt determi ɻnate de mai m ɻulți factori și an ɻume:
a) difere ɻnțele dintre pie ɻțe, cau ɻzate de inter ɻvenția st ɻatului în econom ɻie (nive ɻlul diferit al
im ɻpozitelor și tax ɻelor vama ɻle, regleme ɻntări anti ɻmonopol etc.);
b) imperfecțiu ɻnile lega ɻte de eșecu ɻrile pieț ɻei (posibi ɻlitățile efe ɻctuării eco ɻnomiilor de scară,
bu ɻnurile pu ɻblice etc.);
c) ra ɻta profitului dis ɻtinc ɻtă pe diferite pi ɻețe în vi rtu ɻtea costuri ɻlor diferite ale fact ɻorilor de
produ ɻcție. ɻ
Hymer a observ ɻat că teoriile inițial ɻe care prives ɻc investiții ɻle străine dir ɻɻecte și
susțin că fluxurile de ISD se datore ɻază diferenț ɻelor de profit ca și î ɻn cazul investiți ɻilor de
porto fo ɻliu, nu exp ɻlică unele fenom ɻene apărute î ɻn practica econo ɻmică, ca de exe ɻmplu faptul
că intr ɻările și ieși ɻrile de flu ɻxuri de I ɻSD se realize ɻază în acee ɻași țar ɻă în acela ɻși timp.
Comp ɻaniile multinați ɻonale care i ɻnvestesc în străină ɻtate au în conti ɻnuare o activ ɻitate
su ɻsținută s ɻub țara de origine; societăț ɻile transnaționale in ɻvestesc, și î ɻn același ti ɻmp, se
împrum ɻută din străi ɻnatate. (Negrițoi ɻu, 19 ɻ96)
Constatân ɻd această contra ɻdicție, Hymer sub ɻliniază difere ɻnța exist ɻentă între
investiț ɻiile străine di ɻrecte și cele de po ɻrtofoliu, prec ɻum și neces ɻitatea in ɻcluderii în orice
teorie desp ɻre ISD a con ɻceptului de con ɻtrol asupra act ɻivelor în care s – ɻa realiza ɻt inve ɻstiția. El

4
con ɻsideră că fluxu ɻrile de ISD se dat ɻorează imperfec ț ɻiunilor pieței, a căro ɻr val ɻorificare prin
inve ɻstiții străine direc ɻte este pr ɻeferată de socie ɻtățile transnațio ɻnale alto ɻr forme, ca de
exemplu exp ɻortul sau vânzare ɻa lice ɻnțelor.
An ɻalizele lui Hymer se baz ɻează pe dou ɻă feluri de i ɻmperfecțiuni ale pi ɻe ɻței, care au
fost stu ɻdiate , ulteri ɻor, ș ɻi de alți teoreticien ɻi, c ɻum ar fi Calvet, Du ɻnning si Rug ɻman, și
an ɻume:
– imperfecțiu ɻni stru ɻcturale, caz în c ɻare inves ɻtitorii urm ɻăresc să con ɻtroleze o întrep ɻrindere
străin ɻă prin fuzi ɻune sau achi ziț ɻionare, pen ɻtru a aplica î ɻnțelegeri de ɻcartel înt ɻre ei;
– costul tranzac ɻției si al imper ɻfecțiunii infor ɻmaționale dat ɻorate distri ɻbuției ineg ɻale a
“avantajel ɻor” între între ɻprinderile existe ɻnte sau cele pot ɻențiale. (Ia ɻcovoiu, 2 ɻ009)
T ɻeoria ciclu ɻlui de via ɻță al pr ɻodusului a fos ɻt susțin ɻută si dez ɻvoltată de V ɻernon
(1966) și demon ɻstrează că localiza ɻrea activităț ɻii produ ɻctive a unei în ɻtreprinderi
multinațio ɻnale evolue ɻază pe parcursu ɻl ciclu ɻlui de viață al produsul ɻui, fiind dete ɻrminată
astfel deplasarea ɻ comp ɻaniilor transnațion ɻale de la ex ɻport catre investi ɻții stră ɻine dir ɻecte.
(Iacov ɻoiu, 20 ɻ09)
Te ɻoria ciclului de v ɻiață al prod ɻusului porn ɻește de la ide ɻea de ino ɻvare tehnologică,
ca rezult ɻat al unor sti ɻmulente și presi ɻuni furni ɻzate și respe ɻctive, exercit ɻate de căt ɻre piață.
Conform ip ɻotezei, firmel ɻe dau dov ɻadă de o ad ɻevărată mio ɻpie, nere ɻușind să va ɻdă dincolo de
oportunit ɻățile și ame ɻnințările prezente ɻ pe p ɻiața din ime ɻdiata lor apropiere, res ɻpectiv piața
locală. Desig ɻur că in ɻovațiile fir ɻmelor tind să re ɻflecte caracteristic ɻile pieței lo ɻcale, între
altele, dotar ɻea cu fac ɻtori de pro ɻducție, niv ɻelul și stru ɻctura cererii. M ɻai mult decâ ɻt atât, pia ɻța
locală co ɻnstituie nu num ɻai sursa, mo ɻtivația ino vări ɻi, ci chi ɻar spațiul eco ɻnomic preferat de
firme pe ɻntru dezvolt ɻarea produse ɻlor lor, în virt ɻutea comunic ɻării faci ɻle între spe ɻcialiști si
clienții p ɻotențiali. ( ɻIacovoiu, 2009)
Î ɻn opinia lui Ve ɻrnon, ipot ɻeza ciclu ɻlui de viață al pr ɻodusului răm ɻâne încă v ɻalabilă
pentru întrepri ɻnderile mai m ɻici, car ɻe nu pot ale ɻge cea mai bu ɻɻnă țară pentru
invest ɻiții.(Iacov ɻoiu, 200 ɻ9)
Te ɻoria concur ɻenței de oligop ɻol a fost d ɻezvoltată de ɻCaves (1971), Grah ɻam (1978)
si Kindleb ɻerger, și susțin ɻe că marile întrepri ɻnderi inves ɻtesc una în ța ɻra celeila ɻlte ca acțiune
de autoapăra ɻre în fața con ɻcurenței oligopolis ɻte. De ase ɻmenea teoria ɻ exp ɻlică de ce
întreprinderi eur ɻopene inv ɻestesc î n S.U ɻ.A exa ɻct în aceleași sectoare in ɻdustriale î n care
comp ɻanii america ɻne inve ɻstesc în Eur ɻopa.

5
O te ɻorie asemănătoar ɻe a fost lans ɻată de F. Kn ɻickrbocker (19 ɻ73), și sus ɻține că în
ramurile oli ɻgopolice, după lid ɻerii pieței, care inv ɻestesc în străină ɻtate, urmează co ɻncurenții
lor națio ɻnali. În 45% di ɻn cazuri, ac ɻeastă strateg ɻie „de urm ɻare a lid ɻerului” s -a ob ɻservat în
d ɻecurs de trei ani din mo ɻmentul inv ɻestirii i ɻnițiale. (Iaco ɻvoiu, 200 ɻ9)
În se ɻctoarele cu o conc ɻurență rid ɻicată: secto ɻrul ener ɻgetic, metalu ɻrgia; astf ɻel de
strategii investițio ɻnale su ɻnt mai rare, deoar ɻece lid ɻerii vor al ɻege în l ɻocul luptei
concu ɻrențiale, si ɻmpla divi ɻzare a pieței, evitâ ɻnd astfel efe ɻcte de tipul dim ɻinuării generale a
prețu ɻrilor ce ar d ɻuce la p ɻierderi pen ɻtru toți oligopo ɻliștii.
Conf ɻorm acestei te ɻorii invest ɻitorii str ɻăini își organizează act ɻivitatea în func ɻție de
exist ɻența unor a ɻvantaje, cum ar ɻ fi: po ɻsibilitatea efect ɻuării econ ɻomiilor de sca ɻră; mărimea
cos ɻturilor; pos ɻibilitatea de dif ɻerențiere a produs ɻelor sau serv ɻiciilor .
Teor ɻia av ɻantajului de mo ɻnopol . Hym ɻer a dezvol ɻtat teoria av ɻantajului de m ɻonopol
p ɻornind de la te ɻoria imperf ɻecțiunilor pie ɻței. N ɻoua teo ɻrie pre ɻsupu ɻne că întrepri ɻnderile
i ɻnvestitoare au u ɻnele avanta ɻje de mono ɻpol care le per ɻmit să am ɻplase ɻze unită ɻți în
str ɻăinătate, aces ɻtea fiind mu ɻlt mai prof ɻitabile decât întrep ɻrinderile din ța ɻră.
Se distin ɻg două categ ɻorii în cadru ɻl avanta j ɻelor de mon ɻopol ale unei într ɻe ɻprinderi
multinaț ɻionale: cunoști ɻnțe super ɻioare și econ ɻomia de sca ɻră. Este o dife ɻrență între inv ɻestiții
stră ɻine pe oriz ɻontală și inv ɻestiții străin ɻe pe verti ɻcală. În c ɻazul inv ɻestițiilor str ɻăine pe
orizontală întrep ɻrinderea inve ɻstitoare amplase ɻază în ț ɻara ga ɻzdă o fi ɻlială care realiz ɻează
acel ɻași pro ɻdus ca și în ța ɻra de origin ɻe în ɻsă, pe de altă ɻ parte, întrepri ɻnderea real ɻizează și o
invest ɻiție pe vert ɻicală atunci câ ɻnd stabil ɻește noi capaci ɻtăți de produc ɻție pentru fabric ɻarea
produ ɻselor interm ɻediare.
Al ɻți cercet ɻători cum ar fi Davi ɻd T. Teece , co ɻnsideră că int ɻegrarea pe verticală prin
invest ɻiții străi ɻne nu poate fi ɻutilizată ca ɻ un instru ɻment de obț ɻinere a unei rent ɻe de mono ɻpol
și în consecin ɻță, te ɻoria lu Hy ɻmer nu ɻ poate expl ɻica ac ɻest tip de IS ɻD. Acel ɻași cercetător este
de păr ɻere că nic ɻi ISD pe orizo ɻntală nu p ɻot fi exp ɻlicate în într ɻegime prin ace ɻastă teorie.
(Iaco ɻvoiu, 200 ɻ9)
Teo ɻria internal ɻizării produ ɻcției. Teoria int ɻernalizării pro ɻducției a fost dezvoltată
în a dou ɻa jumăta ɻte a anil ɻor ’70 de căt ɻre doi econo ɻmiști de la Un ɻiversitatea din Re a ɻding
(Marea Bri ɻtanie), P. Bu ɻckley și M.C ɻasson (1976) și cupri ɻnde o analiz ɻă empi ɻrică a fir ɻmelor
mu ɻltinaționale. (M ɻoise, 20 ɻ05)
Co ɻnform te ɻoriei, intrare ɻa în țară a inves ɻtițiilor străi ɻne dir ɻecte se a ɻflă într -o
depen ɻdență dire ɻctă de n ɻivelul dezv ɻoltării ei ec ɻonomice. Ade ɻpții acest ɻei teor ɻii susțin că
co ɻmpaniile tind sp ɻre disloc ɻarea invest ɻițiilor lor dire ɻcte pe piețe ɻle cu un ni ɻvel mai scă ɻzut al

6
PIB ɻ-ului pe cap ɻ de locui ɻtor, de ɻcât în țar ɻa de or ig ɻine a capita ɻlului. Atitu ɻdinea unei țări față
de I ɻSD este de ɻterminată de s ɻtarea econ ɻomiei ei, o țar ɻă care nec ɻesită ɻ un vol ɻum mare de
mu ɻncă și cu teh ɻnologii înv ɻechite devi ɻne aproape întot ɻdeauna net ɻo-importator al
investi ɻțiilor străin ɻe dire ɻcte.(Ne ɻgrițoiu, 1996)
Confo ɻrm te ɻoriei lui P.Buck ɻley și M.C ɻasson, fir ɻmele m ɻari pot să -și e ɻxtindă
activit ɻatea, excl ɻuzând co ɻncurenții pri ɻn kn ɻow-ho ɻw-urile lor. Ce ɻi d ɻoi cr ɻiticau teo ɻriile
ant ɻerioare pen ɻtru ac ɻcentul mare ɻ pus pe fun ɻcția d e produc ɻție și i gnor ɻarea altor ava ɻntaje
uni ɻce (organiza ɻrea intern ɻațională a activ ɻității, resurs ɻele de marketi ɻng și de asigu ɻrare,
dezvoltar ɻea resurs ɻelor um ɻane și man ɻagementul fina ɻnciar bi ɻne regl ɻementat). Opera ɻtorii
intern ɻaționali ob ɻțin a vant ɻaj concur ɻențial nu în urm ɻa utiliză ɻrii unui sing ɻur fact ɻor specific
într-u ɻn anumit do ɻmeniu, ci în con ɻsecința internați ɻonalizării kn ɻow-how-ului lor, î ɻn loc de
a-l transm ɻite altor organ ɻizații extern ɻe. (Negrițo ɻiu, 1996)
În to ɻate sectoar ɻele indust ɻriale, care sup ɻortă cheltu ɻieli m ɻari pent ɻru cerceta ɻre, iar
organiza ɻrea prod ɻucției n ɻecesită u ɻn volum mar ɻe de capit ɻal (industr ɻia chimică, co ɻnstrucția
de au ɻtomobile) și un ɻnumăr mar ɻe de măr ɻfuri interme ɻdiare su ɻb formă de comp ɻonente și
semifabricat ɻe (electro ɻnice de uz ca ɻsnic, farmaceut ɻică), are loc inter ɻnaționalizarea
produc ɻției.
Internalizar ɻea activității eco ɻnomice a so ɻcietăților transnaț ɻionale este o nece ɻsitate de
util ɻizare a av ɻantajelor de propriet ɻate și a posib ɻilităților acord ɻate de imperf ɻecțiunea pieței.
Prin interna ɻționalizarea prod ɻucției, f ɻrmele urmă ɻresc maximizar ɻea pro ɻfitului prin mi ɻșorarea
cheltuielilor pen ɻtru produ ɻcție și înch ɻeierea tranza ɻcțiilor.
Te ɻoria eclec ɻtică a inve ɻstițiilor str ɻăine di re ɻcte aparț ɻine profe ɻsorului engl ɻez J.
Dunn ɻing. Aceas ɻtă teorie este ɻ mai comple ɻxă și mai integral ɻă, cupri ɻnzând și combi ɻnând
diferite t ɻeorii. Ac ɻeastă teorie se baz ɻează pe ide ɻea că prin com ɻparație cu competi ɻtorii locali,
comp ɻaniile străine nu au info ɻrmații la f ɻel de bune despr ɻe mediu ɻl de afaceri loc ɻal. (Luțan,
200 ɻ6)
În opinia ɻ lui J. Dun ɻning, fluxuril ɻe de inves ɻtiții nu sunt dete ɻrminate de o singură
c ɻauza ci de o combina ɻție de motivații, și a ɻnume (Negr ɻițoiu, 1996): ava ɻntajele sp e ɻcifice
ț ɻării gazdă; avant ɻajele specific ɻe întreprin ɻderii investit ɻoare; capacita ɻtea proprietarulu ɻi
întreprin ɻderii inves ɻtitoare de a inter ɻnaliza aces ɻte avanta ɻje.
De asem ɻenea prof ɻesorul engl ɻez aju ɻnge la concluz ɻia că exist ɻă mai mul ɻte direc ț ɻii de
prove ɻniență a factori ɻlor determina ɻnți ai avantaj ɻelor de propri ɻetate:
– obstac ɻole în calea no ɻilor concure ɻnți, ca de exe ɻmplu acc es ɻul pe piaț ɻă de ma ɻterii prim ɻe;

7
– inve ɻstiții anterio ɻare în anu ɻmite activ ɻe ale căro ɻr co ɻsturi se reflec ɻtă în calc ɻulele noilor
întrepri ɻnderi, dar n ɻu ș ɻi ale sucursa ɻlelor întreprin ɻderilor multinaț i ɻonale;
– car ɻacterul multi ɻnațional al într ɻeprinderii, ca ɻre plasea ɻză mai bine pe p ɻiață
inter ɻnațională.
I ɻdeea esenț ɻială a aces ɻtei teorii co ɻnstă în exp ɻlicarea dist ɻrib ɻuției pro ɻducției
intern ɻaționale pe ț ɻări. Est ɻe nevoi ɻe atât de dot ɻările specifice u ɻnei întreprinderi cât și de
cond ɻițiile specifice unei ɻ țări pentru d ɻezvoltarea invest ɻițiilor str ɻăine directe.
Din anal ɻiza teor ɻiilor pri ɻvitoare la inves ɻtițiile străi ɻne dir ɻecte se des ɻprind câteva
aspe ɻcte esenția ɻle referit ɻoare la cau ɻzele ac ɻestora (tab ɻ.1.2.).

Tabel ɻul 1.2. S ɻinteza teor ɻiilor cu priv ɻire la inve ɻstițiile st ɻrăine dir ɻecte
TEO ɻRIE CA ɻUZE
Teor ɻia valo ɻrificării
imp ɻerfecțiunilor ɻpieței imperf ɻecțiunile pie ɻțelor (imperfecțiu ɻni pe pia ɻța bu ɻnurilor, fact ɻorilor
de produ ɻcție și econ ɻo ɻmia de sc ɻară)
Teori ɻa ciclulu ɻi de viață al
pro ɻdusului compet ɻitivitate prin co ɻst, în fa ɻza de standa ɻrdizare a prod ɻuselor
T ɻeoria concure ɻnței de
ɻoligopol -ac ɻțiune de auto ɻapărare pe tă ɻrâmul con ɻcurenței olig ɻopoliste („re ɻacția
o ɻligopolistică”);
-valori ɻficarea optim ɻă a ava ɻntajelor deținu ɻte de fi ɻrmă („ava ɻntajul
a ɻbsolut”).
Teo ɻria ava ɻntajului de
mo ɻnopol -e ɻvitarea con curenț ɻei;
-valor ɻificarea ava ɻntajelor p ɻroprii (cunoști ɻnțe sup ɻerioare și eco ɻnomia
d ɻe scară).
T ɻeoria intern ɻalizării
produc ɻției internaliz ɻarea pieț ɻelor exte ɻrne imperf ɻecte atu ɻnci câ ɻnd co ɻsturile
impli ɻcate sunt m ɻai red ɻuse decât co ɻsturile de orga ɻnizare a piețe ɻlor
Teori ɻa ec ɻlectică obți ɻnerea cel ɻui mai mare câ ɻștig posib ɻil din interna ɻlizarea
cunoștințel ɻor propri ɻi și avantaju ɻl de mon ɻopol
Su ɻrsă – Vio ɻrela Beatrice Ia ɻcovoiu –“ Invest ɻiții stră ɻine directe între t ɻeorie și pra ɻctică econo ɻmică” , Editur va
ASE, Buc ɻurești, 2 ɻ009, p.28

Aceas ɻtă sinteză este ne ɻcesară pentru a ev ɻidenția fa ɻptul că, într -o f ɻo ɻrmă sau alta,
toate teori ɻile ilustre ɻază, mai mu ɻlt sau mai p ɻuțin evi ɻdent, că, prin real ɻizarea de ISD, fi ɻrmele
urmăresc obține ɻrea ce ɻlui mai m ɻare câșt ɻig posibi ɻl din val ɻorificarea „av ɻantajelor”
pr ɻoprii. Drept ɻurmare, acest ɻea internali ɻzează pie ɻțele exter ɻne, gene ɻrând flu ɻxuri interne (în
cadrul struct ɻurilor lor o ɻrganizatorice) de bu ɻnuri, serv ɻicii, cuno ɻștințe etc.. ɻUn alt asp ɻect
co ɻmun, dar ma ɻi puțin ev ɻident, ar fi ɻ acela că, pres ɻupunând că fir ɻmele reali ɻzează IS ɻD atunc ɻi
când dis ɻpun de “ava ɻntaje” ce po ɻt fi valor ɻificate, a ɻceste teorii s ɻugerează impl ɻicit că s -a atins
un anum ɻit nivel de de ɻzvoltare eco ɻnomică al ță ɻrilor su ɻrsă.

8
1.2. FACTOR ɻII DET ɻER ɻMINANȚI AI INVESTIȚII ɻLOR STR ɻĂINE DIREC ɻTE
Prob ɻlematica facto ɻrilor determina ɻnți ai investi ɻțiilor str ɻăine direc ɻte a fost ab ɻordată
de o s ɻerie de teoretici ɻeni și speciali ɻști în do ɻmeniu, exist ɻând o div ɻersitate de m ɻodele și
demersu ɻri știin ɻțifice în acest s ɻens.
Model ɻul lui ɻDunning , denu ɻmit para ɻdigma ecle ɻctică (OL ɻI), arat ɻă că
internaționaliza ɻrea pro ɻducției se re ɻalizează at ɻunci ɻcând firma d ɻispune de urm ɻătoarele
avantaj ɻe:
– avan ɻtaje de propri ɻetate (de compe ɻtitivitate), spec ɻifice firmei,
– avanta ɻje de loca ɻlizare , speci ɻfice țării gazd ɻă și
– avant ɻaje de inte ɻrnalizare (OL ɻI – owners ɻhip, locati ɻon and inte ɻrnalization ).
Avantajel ɻe de propri ɻetate , inte ɻrpretate ɻdiferit în ca ɻdrul teo ɻriei avant ɻajului de
mono ɻpol (ca mij ɻloace antico ɻmpetitive, care îm ɻpiedică int ɻrarea pe pia ɻță a altor f ɻirme) sau
teoriei re ɻacției de m ɻonopol (instrume ɻnte concure ɻnțiale care într ɻețin și ampl i ɻfică proce ɻsul
de conc ɻurență), sunt ɻdefinite de Du ɻnning ca resur ɻse ce au pote ɻnțialul de a gen ɻera venituri
vii ɻtoare (Dunning ɻ și Dilya ɻrd, 19 ɻ99, p.4).
Aces ɻte avanta ɻje de prop ɻrietate pot fi act ɻive tangibil ɻe (capi ɻtal, forț ɻă de mu ncă) sa ɻu
intang ɻibile (infor ɻmația, tehnolog ɻia, cunoș ɻtințe m ɻanageriale, orga ɻnizaționale, cr ɻedibilitatea
și bonit ɻatea firmei, co ɻntactele politice), acea ɻstă din urmă categ ɻorie cuprinzân ɻd elemente
ɻcare pot sa ɻu nu pot fi înstră ɻinate prin vân ɻzare, neexis ɻtând o piață de tr ɻanzacționare.
Avan ɻtajele de loc ɻalizare sunt dete ɻrminate, în m ɻare măsu ɻră, de carac ɻteristicile țării
recepto ɻare, dar fac ɻtorii spe ɻcifici țăr ɻii sursă î ɻși pun a ɻmprenta asupr ɻa structu ɻrii investi vțiilor
stră ɻine direc ɻte (IS ɻD care ɻ provi ɻn din ț ɻări cu resurs ɻe naturale red ɻuse se vor orien ɻta spre
valor ɻificarea materi ɻilor p ɻrime). As ɻtfel, în acest ɻă categ ɻorie se incl ɻud:
– do ɻtarea cu resur ɻse (na ɻturale și eco ɻnomice),
– pregătirea și produ ɻctivitatea fo ɻrței de munc ɻă,
– costu ɻrile de tran ɻsport și comu ɻnicații,
– bar ɻierele și facilită ɻțile pentru inv ɻestiții sau co ɻmerț,
– sit ɻuația politi ɻcă și econo ɻmică,
– dife ɻrențele pol ɻitice, so ɻciale, cultur ɻale și edu ɻcaționale dint ɻre țări.
Aș ɻadar, ac este avan ɻtaje locațio ɻnale se bazează pe abi ɻlitatea piețel ɻor națio ɻnale și a
guv ɻernelor de a asig ɻura un set u ɻnic de active imo ɻbilizate nec ɻesare firmelor inv ɻestitoare
(local ɻe și străi ɻne) pentru optimiz ɻarea utiliză ɻrii acti ɻvelor mobile.
Ava ɻntajele de internal ɻizare sunt ob ɻținute prin in ɻternalizarea pieț ɻelor facto ɻrilor de
produ ɻcție (capit ɻal, teh ɻnologie, cu ɻnoștințe) în cad ɻrul structu r ɻilor ierarhi ɻce ale f ɻirmelor.

9
A ɻșadar, paradigma ecle ɻctică înc ɻearcă să „of ɻere baz ɻele un ei explica ɻții gen ɻerale a produ ɻcției
indu ɻstriale” (M ɻazilu, 1999, p.55), e ɻvidențiind f ɻactorii determinan ɻți ai investi ɻțiilor străine
directe, res ɻpectiv:
– ava ɻntaje specific ɻe f ɻirmei care pot comp ɻensa co ɻsturile sup ɻlimentare im ɻplicate de
acțiun ɻea într -un me ɻdiu stră ɻin sau de ɻzavantajele com ɻpaniilor m ɻultinaționale față de
firm ɻele locale;
– av ɻantaje specifi ɻce țării gaz ɻdă, referi ɻtoare la piaț ɻa de desfacere ( ɻmărime și ev ɻoluție),
ɻcosturile factor ɻilor (r ɻeduse) și infrastr ɻuctură (d ɻezvolta tă);
– posibilitat ɻea de a intern ɻaliza aceste a ɻvantaje.
Într- ɻo lucrare ult ɻerioară, plecâ ɻnd de la ac ɻest mo ɻdel, Dunn ɻing (1993 ɻ) abord ɻează
într- ɻo manieră mu ɻlt mai det ɻaliată proble ɻmatica avan ɻtajelor pe car ɻe le ɻoferă țara ga ɻzdă.
Ast ɻfel, John ɻDunning con ɻsideră ca avantaj ɻele speci ɻfice țăr ɻii gaz ɻdă deriv ɻă din
(MIGA/W ɻorld Bank, 2 ɻ001, p. ɻ25):
– fact ɻori deter ɻminanți ai ce ɻrerii (dema ɻnd – side ɻ influences) , resp ɻectiv mărimea și
ɻevoluția pie ɻței;
– fa ɻctori determi ɻnanți ai of ɻertei (supply ɻ – side infl ɻuences) , și a ɻnume calitatea și
costul f ɻorței de m ɻuncă, sistem ɻul de taxe și im ɻpozite;
– i ɻnfrastructura poli ɻtică și s ɻocială .
Mări ɻmea și evol ɻuția pieț ɻei constit ɻuie, din pun ɻct de vede ɻre al cererii, ɻprincipa lul
factor s ɻtimulator al inv ɻestițiilor străi ɻne directe. As ɻtfel, apa ɻriția unor pi ɻețe noi sau piețel ɻe
exter ɻne în creșt ɻere sunt atra ɻctive pentru ag ɻenții econo ɻmici str ɻăini, în spec ɻial pentru cei
rezid ɻenți în ță ɻri care trec ɻ printr -o per ɻioadă d e rec ɻesiune. Așa se ex ɻplică de ce, în peri ɻoada
2007 -20 ɻ08 când s -a ɻ înregistra ɻt un decli ɻn al fluxur ɻilor de ISD la niv ɻel mondial, țări ɻle în
curs de dezv ɻoltare nu au fos ɻt afectate, spr ɻe deo ɻsebire de țăril ɻe dezvol ɻtate care s -au
confrun ɻtat cu sc ăde ɻri dras ɻtice ale flu ɻxurilor recep ɻtate. Un exe ɻmplu conclu ɻdent în acest sens
îl const ɻituie ɻsituația Chi ɻnei, care a de ɻvenit în ace ɻastă perio ɻada una dint ɻre cele ma ɻi mari
rece ɻptoare de ɻ invest ɻiții străi ɻne di ɻrecte.
U ɻn loc distin ɻct în cadr ɻul factor ɻilor d ɻeterminanți ai c ɻererii îl deț ɻine inte ɻgrarea
re ɻgională . Astfel, societă ɻțile transnați ɻonale urm ɻăresc să devi ɻnă active în ca ɻdrul acestor
regiuni, pe ɻntru a avea ac ɻces la piața re ɻgională în c ɻreștere (UN ɻCTAD, 201 ɻ4, p.47), ceea ce
exp ɻlică câteva din ɻtre fenomenele înre ɻgistrate la niv ɻelul Uniunii Eu ɻropene cu priv ɻire la
flu ɻxurile de inves ɻtiții străine dire ɻcte recepta ɻte, și anu ɻme:

10
– creșter ɻea mai rapi ɻdă a inve ɻstițiilor străin ɻe directe în cadr ɻul Pieței ɻUnice, de ɻcât în
condiții no ɻrmale, dat ɻorită atrager ɻii de noi inve ɻstitori dorni ɻci să devin ɻă activi pe
acea ɻstă piață lă ɻrgită;
– in ɻtensificarea opera ɻțiunilor de fuziu ɻni și ac ɻhiziții (M& ɻA) dat ɻorită reorg ɻanizării
activi ɻtății ST dej ɻa imp ɻlantate pe aceast ɻă piaț ă.
Fac ɻtorii deter ɻminanți ai ofer ɻtei viz ɻează a ɻspecte leg ɻate de:
– valorificar ɻea res ɻurselor , resp ɻectiv a mat ɻeriilor prim ɻe, forț ɻei de mun ɻcă (o
car ɻacteristică esenția ɻlă a acest ɻeia fiind calita ɻtea) și infrastru ɻcturii (principal ɻa
cara ɻcteristică a aces ɻteia constân ɻd în gradul de dezv ɻoltare și mo ɻdernizare);
– efici ɻență, cu alte cu ɻvinte cor ɻelarea cost ɻului resu ɻrselor (al forț ɻei de muncă,
transportul ɻui, com ɻunicațiilor, mat ɻeriilor pri ɻme etc) cu pr ɻoductivitatea sau
randamen ɻtul acesto r ɻa;
– politic ɻa de promo ɻvare a inves ɻtițiilor st ɻrăine, în ca ɻdrul căr ɻeia un loc ap ɻarte îl
au stimu ɻlentele acor ɻdate investito ɻrilor.
Infrast ɻructura politi ɻcă și s ɻocială are în ved ɻere eficie ɻnța adm ɻinistrativă, corupția,
înles n ɻirile so ɻciale (calitate ɻa vieții, școl ɻile bilingve), stab ɻilitatea econo ɻmică și politică,
tratame ɻntul agențil ɻor econ ɻomici etc .
Cu p ɻrivire la ace ɻst aspect, S ɻengerberger (2 ɻ002) su ɻblinia faptul că perform ɻanțele
p ɻieței nu dep ɻind excl ɻusiv de liberali ɻzarea și priv ɻatizarea a ɻcesteia. Piaț ɻa funcțională im ɻpune
o s ɻe ɻrie de ce ɻrințe, cum ar fi re ɻguli adec ɻvate, ap ɻlicarea efici ɻentă a leg ɻii și cal ɻitatea
servic ɻiilor. Astfel, Seng ɻerberger a s ɻcos în evid ɻență fa ɻptul că biro ɻcrația excesiv ă,
impuner ɻea unor r ɻeguli necl ɻare și arb ɻitrare, întârzi ɻerile în pr ɻivatizare, control ɻul de mon ɻopol,
l ɻipsa dialo ɻgului soci ɻal și relațiil ɻe indus ɻtriale nesati ɻsfăcătoare ar pu ɻtea const ɻitui bariere în
calea inve ɻstițiilor str ɻăine dir ɻecte chiar ș i pen ɻtru compani ɻile multi ɻnaționale care caut ɻă piața
(Man ɻea și Pea ɻrce, 200 ɻ4, p.9).
De as ɻemenea, Winsto ɻn Tem ɻple sub ɻlinia, cu ocazi ɻa prezen ɻtării Rapor ɻtului Mo ɻndial
Anual al I ɻnvestițiilor (U ɻNC ɻTAD, 20 1 ɻ6, p.21), că inves ɻtițiile străin ɻe dire c ɻte merg către
ț ɻările care pot să of ɻere investito ɻrilor cea ɻ mai mare s ɻecuritate și st ɻabilitate, cea ɻmai mare
lich ɻiditate și cel mai m ɻare pro ɻfit. ɻ
Pen ɻtru a ati ɻnge aceste tr ɻei obiective investi ɻtorii vor an ɻaliza politica de pro ɻmovare a
inv ɻestițiilor stră ɻine dir ɻecte, dar vor acorda mai mul ɻtă atenți ɻe unui sistem ɻ juridic ɻ stabil și
transpa ɻrent și unor instit ɻuții bine consol ɻidate, pentr ɻu că aceste caract ɻeristici reduc riscul
coru ɻpției. Dre ɻpt urmare, anali ɻzând medi ɻul din țara gazdă, societă ɻțile transnaț ɻionale vor
urmăr ɻi aspectele legat ɻe de stabilit ɻatea economi ɻcă și politică, funcți ɻonarea pieței, pol ɻitica

11
eco ɻnomică, regimul investiț ɻiilor străine dire ɻcte, stimulen ɻtele pentru inves ɻtiții, existența
unor res ɻurse, costul și ca ɻlitatea acestor re ɻsurse, eficie ɻnța administ ɻrativă etc. .

1.3. TIPOLO ɻGIA INVES ɻTIȚIILOR STRĂI ɻNE DIREC ɻTE
Sub r ɻaport is ɻtoric, orien ɻtarea investiț ɻiilor străin ɻe directe s -a dep ɻlasat de la accesul
la resurse n ɻaturale, orienta ɻre spe ɻcifică, în principa ɻl, țărilor tradiț ɻional industri ɻalizate
(Marea Brit ɻanie, Fra ɻnța și Ger ɻmania) căt ɻre acce ɻsul la piețe, ca urm ɻare a expans ɻiunii
societă ɻților tr ɻansnaționale origin ɻare din SU ɻA. Ult ɻerior, o ɻdată cu accen ɻtuarea
internațional izării produ ɻcției, orien ɻtarea investito ɻrilor străi ɻni s -a depl ɻasat către
consider ɻente legate de cre ște ɻrea competit ɻivității (tab.1.3 .).
Ta ɻbelul 1.3 . Princ ɻipalele evoluț ɻii înregistrate în flux ɻurile mondial ɻe de IS ɻD
Per ɻioada Tip ɻuri de ISD Ță ɻri su ɻr ɻsă Ță ɻri rec ɻeptoa ɻre Car ɻɻacteristici
Perioada ɻ
inte ɻrbelică IS ɻD orientate, în
ge ɻneral, către
re ɻɻsurse nat ɻurale
și accesul la
pi ɻețe M ɻarea Bri ɻtanie,
S ɻUA, Fran ɻța și
Germ ɻania Ță ɻɻrile în c ɻɻurs de
d ɻezvol ɻtare, în
sp ɻeci ɻal din Am ɻe ɻrica
Lati ɻɻnă și As ɻi ɻa (2/3
din st ɻocul de IS ɻD) – IS ɻɻɻD au fost af ɻect ɻat ɻe
d ɻe a ɻl ɻDo ɻile ɻa Ră ɻz ɻɻboi
Mon ɻɻdial;
– ap ɻɻa ɻriția pe piaț ɻɻă a ST
ja ɻp ɻon ɻeze;
– do ɻɻmina ɻția în creș ɻte ɻɻre
a ɻS ɻT o ɻrigi ɻnare din
SU ɻɻA
19 ɻ45-19 ɻ6 ɻ0 ISD or ɻientate, în
c ɻea mai m ɻare
pa ɻrte că ɻtre
acces ɻul la pieț ɻe Dominația SUA
datorită
expansiunii ST Țăr ɻɻile dez ɻvoltate:
Canad ɻa, Eur ɻopa (în
spec ɻial Mar ɻea
Brit ɻanie) și SUA.
Ță ɻrile în cur ɻs de
de ɻzvoltare
rep ɻɻrezintă numai 1/3
din ɻ stocul de ISD S ɻT ɻ originare ɻdin S ɻUA
îș ɻi extin ɻd ɻ puter ɻnic
activită ɻțile la nivel
mon ɻɻdial
19 ɻ60-19 ɻ8 ɻ0 IS ɻD orientat ɻe,
ɻcu pr ɻioritate,
că ɻtre
r ɻaționalizarea
prod ɻucției și
act ɻive strateg ɻice Creșterea
fluxurilor de
ISD provenite
din Europa,
Japonia și
statele recent
industrializate S ɻUA (princi ɻpala
re ɻceptoare) ɻ – expan si ɻunea unor
for ɻme noi de
o ɻrganizare;
– în ɻcercare de cont ɻrol a
ac ɻtivității ST în unele
ță ɻri în curs d ɻe
ɻdezvoltare
Du ɻpă
19 ɻ80 S ɻerviciile
d ɻepășesc
pr ɻoducția
in ɻdustrială în
or ɻientarea ISD SUA și Japonia
continuă să
investească
masiv în
străinătate, dar
apar și
investitori
majori din țările
recent
industrializate Chi ɻa depășește
Mare ɻa Britanie ɻ și
ocu ɻpă locul 2 în
lu ɻme ca țară
r ɻeceptoare de IS ɻD – globalizare ɻa
afacer ɻilor și
activ ɻităților cu valo ɻare
adaugată; ɻ
– libera ɻlizarea accesului
IS ɻD în majoritate ɻa
țăril ɻor;
– crește importanța
fu ɻziunilor și achizi ɻțiilor
S ɻursa: Underst ɻanding For eign Dir ɻect Inves ɻtment, Investm ɻent Promot ɻion Too ɻlkit, The Worl ɻd Bank/MIG ɻA,
W ɻashington, 2 ɻ001

12
Inve ɻstițiile străine d ɻirecte de valor ɻificare a resurselo ɻr țării gazdă re ɻprezintă cea
mai v ɻeche formă a inves ɻtițiilor străine d ɻirecte. Primele in ɻvestiții directe c ɻare aveau ca
motivați ɻe valorificar ɻea resurselor țării ɻ gazdă s -au efe ɻctuat în perio ɻada anilor 1600 ɻ-1700 de
către comp ɻanii aparținâ ɻnd marilor put ɻeri coloniale. A ɻcestea av e ɻau în vedere pe lângă
valori ɻficarea resurselor alt ɻor țări și lărgirea sc ɻhimburilor comerci ɻale internațion ɻale.
Inves ɻtițiile străine dire ɻcte de valorificare a pieț ɻelor au cun ɻoscut o dezvoltar ɻe
accentuat ɻă odată cu extinde ɻrea puternică a ɻST o rig ɻinare din SUA, f ɻiind îndrepta ɻte, inițial,
că ɻtre țările puternic ɻ industrializate din ɻEuropa. În p ɻrezent, rep ɻrezintă cea mai ɻimportantă
formă a inves ɻtițiilor stră ɻine directe. Ac ɻestea au în veder ɻe mări ɻmea și posi ɻbilitățile de
creșt ɻere a piețelor na ɻționale , avant ɻajele pe care le im ɻplică apropi ɻerea de clienți, eli ɻminarea
cost ɻurilor de trans ɻport (care a ɻpar în cazul exp ɻorturilor), evita ɻrea barie ɻrelor tarifare și
neta ɻrifare. Cu toate aceste ɻa, mări ɻmea pieței nu e ɻste suficien ɻtă pentru a atr ɻage investiții
străine sem ɻnificative, în spec ɻial în situația în care pia ɻța în cauză es ɻte stag ɻnantă sau în
scăde ɻre, ori eco ɻnomia țării respec ɻtive este instabilă.
Inve ɻstițiile străine directe ɻ de eficienț ɻă cuprind acel ɻe investiții ef ɻectuate cu scopul
explo ɻatării unor av ɻantaje loc ɻale date de costuril ɻe re ɻduse ale fo ɻrței de mu ɻncă și/sau
resurselor (com ɻbustibil, energi ɻe etc) din țara g ɻazdă. O for ɻmă particular ɻă a acestui tip ɻ de
investiții o c ɻonstituie integ ɻrarea int ɻernațională a pr ɻoducției (u ɻnități prod ɻuctive create prin
ISD furniz ɻează c ompon ɻente soc ɻietății -mamă). În p ɻrezent, aceas ɻtă strategie (utili ɻzată inițial
de SUA) a ev ɻoluat până în punct ɻul în care în țăr ɻile în curs de d ɻezvoltare se real ɻizează
produ ɻse finite care poa ɻrtă marca soc ɻietății -mam ɻă. O altă f ɻormă este cea a in ɻvestițiilor
directe pe or ɻizontală , caz în ɻcare se realizează produ ɻse diferențiate, ada ɻptate cerințelor și
gustu ɻrilor consumat ɻorilor locali.
O fo ɻrmă partic ɻulară a ISD de valor ɻificare a resurselor o co ɻnstituie investițiile
str ɻăine directe de val ɻorificare a activ ɻelor stra ɻtegice ale țăr ɻii gazdă, car ɻe au ca scop
accesul la c ɻapabilitățile de ce ɻrcetare -dezvoltare sau creș ɻterea competi ɻtivității
(MIGA/Wor ɻld Bank, 20 1 ɻ1, p.74). Ast ɻfel, o serie de acti ɻvități de cercetar ɻe-dezvoltare sau
alte a ct ɻivități cu valoare ad ɻăugată mare sunt r ɻelocate către filia ɻlele din străinăt ɻate. Acest tip
d ɻe investiții străine d ɻirecte este cara ɻcteristic, în g ɻeneral, firmelor origi ɻnare în ță ɻrile în curs
de de ɻzvoltare care, în comparaț ɻie cu ST, nu pos ɻedă avantaje de c ɻompetitivitate ɻlegate de
exploata ɻrea unor active tangib ɻile și intang ɻibile (UNC ɻTAD, 20 16, ɻp.142). Dre ɻpt urmare,
aceste firme ɻ își intern ɻaționalizează produ ɻcția și își exploa ɻtează avan ɻtajele lor comp ɻetitive
lim ɻitate pentru a ob ɻține active creat ɻe strategic (tehnol ɻogii, măr ɻci, rețel ɻe de distribu ɻție,
facilit ɻăți de cercetare ɻ-dezvoltare și co ɻmpeten țe ɻmanageriale).

13
Str ɻategia utili ɻzată de aceste firme, d ɻenumită strateg ɻie de „spor ɻire a activ ɻelor”, nu
exclude neapă ɻrat stra ɻtegia de „ex ɻploatare a a ɻctivelor” (aplic ɻată de ST c ɻare dispun de
avan ɻtaje de competit ɻivitate). Ca ex ɻemplu, o societate tran ɻsnațională care cu ɻmpără o firmă
pen ɻtru a câștiga acc ɻes pe piață va utili ɻza, ulte ɻrior, o combin ɻație de ac t ɻive, respect ɻiv
activele existen ɻte înainte de înch ɻeierea tranzac ɻț ɻiei și act ɻiv ɻele obținut ɻe după ef ɻectuarea
acest ɻeia. Această n ɻouă strat ɻegie a firmelor străi ɻne se dator ɻează, în cea m ɻai mare parte,
impactul ɻui pe care glo ɻbalizarea l -a av ɻut asupra compe ɻtitivității și de ɻzvoltării tehnologice.
Cu alt ɻe cuvinte, într -o economie mon ɻdială caracteriz ɻată de un nive ɻl înalt al compe ɻtitivității
și o dezvolt ɻare tehn ɻologică r ɻapidă orice ava ɻntaj prop ɻriu deținut se poa ɻte erod ɻa foarte r ɻapid,
ce ɻea ce imp ɻune nec ɻesitatea obți ɻnerii de avan ɻtaje noi. Așad ɻar, în funcție de m ɻotivele pentru
care age ɻnții eco ɻnomici realizează inve ɻstiții în st ɻrăinătate, m ɻotive cara ɻcterizate de o mare
diversi ɻtate, se disting tr ɻei tipuri de IS ɻD: de valor ɻificare a pieț ɻelor, de val ɻorificare a
resurse ɻlor țării gazdă, ɻinclusiv a activ ɻelor strat ɻegice, și de eficie ɻnță.
Aceas ɻtă distincție este fu ɻndamentată mai deg ɻrabă pe identif ɻicarea unor mo ɻtivații
primare, respec ɻtiv imperative strategice a ɻle societăților tra ɻnsnaționale, fu ɻncție de care ST
urm ɻăresc anumite ɻatribute es en ɻțiale ale țării gaz ɻdă (tab.1.4 ɻ.).
Tabelu ɻl 1.4. Tipolog ɻia investiții ɻlor străine ɻ directe – sint ɻeză
Tipu ɻri de I ɻSD Motivații pri ɻmare Atri ɻbute esenți ɻale ale țăr ɻii gazdă
ISD de
va ɻlo ɻrificare a
pie ɻɻțelor -stabili ɻr ɻea unei p ɻoziții
pute ɻrnice pe pia ɻța națion ɻală;
-câștigar ɻea acces ɻului la o
nouă pia ɻță regi ɻonală. -poten ɻțialu ɻl pie ɻțel ɻor naț io ɻna ɻle (mărim ɻe și
evoluț ɻi ɻe);
-int ɻegrarea econo m ɻică region ɻală
(internaționalizarea).
ISD d ɻe
v ɻalorificare a
r ɻesurselor -accesu ɻl la res ɻurse na ɻturale;
-acce ɻsul la resur ɻsele uma ɻne. -dot ɻarea cu resu ɻrse naturale;
-niv ɻelul înalt de pr ɻegătire/califica ɻre al forț ei de
muncă ɻ locale.
IS ɻɻD de
valo ɻrificare a
ac ɻtivelor
str ɻategice -acces ɻul la cun ɻoștințele
științ ɻifice loc ɻale;
-acc ɻesul la capa ɻbilitățile de
cerce ɻtare-dezvo ɻltare. -d ɻisponibilitatea cu ɻnoștințelor știin ɻțifice;
-nivel ɻul ridicat de d ɻezvoltare al activ ɻităților de
cercet ɻare, inov ɻare.
IS ɻD de ef ɻiciență -accesul la fac ɻtorii de
pr ɻoducție ca ɻre au un co ɻst
real scăzut (co ɻmpetitivita -te
prin co ɻst) -dis ɻponibilitatea fac ɻtorilor de pro ɻducție
(materii p ɻrime, forță de mu ɻncă, trans ɻport,
comunica ɻii etc.) la costu ɻri reduse

În con ɻcluzie, decizia de a inves ɻti într -o an ɻumită țară se ɻbazează pe an ɻaliza
a ɻmănunțită a unei mu ɻltitudini de fa ɻctori, de na ɻtură econo ɻmică, so ɻcială și p ɻolitică, ponde ɻrea
fi ɻecăruia depin ɻzând de motiv ɻația investi ɻtorului străin, moti ɻvație care, în contex ɻtul actual, al
eco ɻnomiei de piață glob ɻale, în care or ɻice avan ɻtaj propriu se po ɻate eroda foar ɻte rapid,
capă ɻtă o sem ɻnificație deoseb ɻită.