Capitalism Coordonat Si Corporatism In Asia

Economie

Capitalism Coordonat Si Corporatism In Asia

Byadmin ianuarie 1, 2024

CAPITALISM COORDONAT ȘI CORPORATISM ÎN ASIA. STUDII DE CAZ

CUPRINS

Lista figurilor

Figura 1.1 Tipuri de capitalism în țările din Asia 9

Figura 2.1 Principalii factori care au condus la expansiunea companiei japoneze Toyota 19

Figura 3.1 Reprezentare dimensiuni valorice culturale ale Japoniei…………………………………..28

Figura 4.1 Alianțe de tip Joint-Venture între Japonia și Germania…………………………………..33

Lista tabelelor

Tabel nr 3.1 Analiza SWOT companii corporatiste din Asia 23

Tabel nr 3.2 Exemplu de parteneriate joint-venture performante a companiilor corporatiste din Asia 25

Tabel nr 3.2 Dimensiunile culturale ale Japoniei după olandezul Geert Hofstede 29

INTRODUCERE

Termenul de ‚,capitalism’’, pentru unii reprezintă drapel, pentru alții denumire a unui sistem care trebuie distrus, este unul cu rezonanțe multiple. În orice caz, termenul desemnează niste realități importante ale vremurilor noastre, a căror cunoaștere ar putea să clarifice unele procese esențiale, să identifice anumite probleme și să conducă la o rezolvare a lor. Este un termen de neînlocuit în măsura în care el este singurul care permite desemnarea clară a acestor

realități, iar al respinge înseamnă a refuza să ținem seama de unele aspecte importante ale lumii de astăzi. Olandez, britanic, american, japonez, capitalismul este perceput, cel mai adesea, ca o realitate națională, cu toate că dezvoltarea sa a antrenat transformarea întregii lumi. Țările recent industrializate din Asia care au urmat exemplul Japoniei au înregistrat la rândul lor un deosebit succes economic. Însă, în Asia liberalismul politic a urmat mai lent liberalismul economic, deși procesul pare a fi inevitabil., unde Japonia, cu un avans economic de numai un deceniu, să aibă de peste patruzeci de ani instituții parlamentare.

Scopul și obiectivele lucrării

Obiectivele lucrării sunt multiple: identificarea punctelor slabe și amenințărilor din marile organizații corporatiste de pe continentul asiatic, analizarea parteneriatelor de tip joint-venture, stabilirea indexului cultural a Japoniei având la bază dimensiunile olandezului lui Geert Hofstede, factorii de impact politici, economici, fiscali asupra acestora, strategiile corporatiste adoptate.

Motivația temei alese

Am ales această temă datorită faptului că, dintotdeauna am fost captivat de subiecte economico-politice în materie de corporate management. Este un subiect amplu, dezbătut cercetat și teoretizat de mulți doctrinari politici și economici. Am ales Asia, tocmai pentru că aici sunt înregistrați coloșii industriali în materie de autoturisme, IT, sau petrol, recunoscuți pe plan internațional atât ca putere economică cât și strategică.

Structura lucrării

Lucrarea transmite un caracter de originalitate, rezultat din cercetarea științifică cu repere bibliografice de actualitate atât din literatura română cât și din cea străină. Consultarea bibliografiei de specialitate consistente ca număr a fost punctul de pornire în cercetarea realizată.

Prezenta lucrare de disertație este structurată în patru capitole: unde am prezentat concepte fundamentale cu privire la sistemele economice moderne, tipurile de capitalism existente, strategii corporatiste în Asia, precum și o cercetare metodologică cu privire la marile coporații asiatice din lume, în urma căruia am analizat matricea SWOT, strategiile corporatiste adoptate și parteneriatele internaționale.

Lucrarea se finalizează cu un conținut relevant și important de concluzii și propuneri în care am evidențiat aspecte proprii analizate și identificate în urma cercetării organizațiilor corporatiste atât din punct de vedere politic cât și economic.

CAPITOLUL I CONSIDERAȚII TEORETICE CU PRIVIRE LA MARILE SISTEME ECONOMICE MODERNE DIN ASIA

Noțiuni generale și tipuri de capitalism

Capitalismul, reprezintă regimul economic și social bazat pe proprietatea individuală a capitalurilor.

Capitalismul se bazează pe democrația electivă, pe proprietatea particulară, pe controlul individual, prin intermediul proprietății și al profitului, acesta din urmă fiind și principala motivație a demersului economic, pe concurență și competiție, cu tendințe spre monopol și pe libertate.

Capitalismul este definit drept un sistem economic, ca o realitate națională, cu toate că dezvoltarea sa a antrenat transformarea întregii lumi.

Capitalismul a constituit întotdeauna o realitate fundamental națională, însă, în cazul capitalismelor puternice si dinamice, a tins să depăsească granițele, ajungând să contribuie, împreună cu alți factori, la modificarea configurației lumii.

Capitalismul este rezultatul la care au condus eforturile omului pentru a-și ajusta acțiunea, strategia care i-a permis să progreseze triumfal de la starea de slăbăticie la cea de civilizație.

Capitalismul este un ansamblu de structuri și comportamente ce s-au dezvoltat treptat, în opoziție cu sistemul feudal.

Max Weber și Werner Sombart vor insista asupra determinantelor spiritual-religioase ale capitalismului, Karl Popper pe premisele de plecare, cadrele de desfășurare și liberalism ca filosofie a capitalismului, Joseph Scumpeter pe evoluția capitalismului, Friederich von Haveck pe statul de drept, libertate și democrație, Milton Friedman pe puritatea capitalismului și pe non-intervenționismul statal.

Esența capitalismului este identificabilă în sfera economicului, având la bază conceptul de capital, realitate tangibilă desemnând totalitatea mijloacelor inserabile în procesul de producție. Lansat de Karl Marx, conceptul de capitalism s-a răspândit mai cu seamă după apariția lucrării lui Werner Sombart, ,,Der Moderne kapitalismus.” în 1902 reușind să sintetizeze și să exprime resentimente,,antiburgheze” dintre cele mai diverse.

Michel Beaud, susține ideea că, capitalismul este o logică socială complexă, purtătoare de forțe transformatoare și autotransformatoare, care a apărut în secolele XV-XVI și s-a impus în secolul XIX prin industrializare

Apariția capitalismului a indus, începând cu secolul XVI, o schimbare de ritm, de putere și de anvergură în lenta evoluție a lumii. Printre momentele semnificative ale acestei mutații în economie se numără :

marile descoperiri geografice și primele colonizări;

prima revoluție energetică și industrial;

schimbări succesive în transporturi, comunicații și stăpânirea informației, cu noi revoluții energetice, industriale si informaționale, în ultimele decenii, cu constituirea marilor firme, operând tot mai mult la scară mondială, cu instaurarea ansamblurilor monetare si financiare ce acoperă întreaga lume, cu o profundă și necontenită transformare a modurilor de producție și a modului de viață.

Datorită puterii și adaptabilității culturilor indigene, Asia a devenit de la începutul secolului XX un câmp al confruntărilor pentru diferite ideologii occidentale importate. Liberalismul a fost în Asia o prezență foarte slabă în perioada de după primul război mondial.

Țările recent industrializate din Asia care au urmat exemplul Japoniei au înregistrat la rândul lor un deosebit succes economic. Însă, în Asia liberalismul politic a urmat mai lent liberalismul economic, deși procesul pare a fi inevitabil. Coreea de Sud a devenit o societate urbanizată modernă, cu o clasă mijlocie bine educată și în continuă crestere, care nu putea fi izolată de tendințele generale democratice din jurul ei. În aceste condiții, cea mai mare parte a populației a considerat intolerabil să fie condusă de un regim militar anacronic, în timp ce Japonia, cu un avans economic de numai un deceniu, să aibă de peste patruzeci de ani instituții parlamentare.

Figura nr 1.1 Tipuri de capitalism în țările din Asia

[Sursa:Litan, R., Baumol, W. (2009), ,,Capitalismul bun, capitalismul rău și economia bunăstării și prosperității.”, Editura Polirom , Iași, p. 134]

Capitalismul administrat de stat, în care guvernul încearcă să ghideze piața, cel mai adesea prin susținerea unor industrii considerate mai performante. Sistemul rămâne totuși capitalist, pentru că statul recunoaște și apără dreptul la proprietatea privată, dreptul contractual, iar piețele stabilesc prețurile bunurilor și ale serviciilor produse, precum și salariile și majoritate activităților râmân private.

Atât în economiile dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare, statul deține încă o mare parte din sistemul bancar. Luăm exemplul țărilor din ASIA, unde în India, statul controlează 75% din capitalul bancar, iar în China doar patru bănci de stat domină sistemul financiar național, deși acestea trebuiau să fie privatizate până în 2007 potrivit acordului semnat cu Organizația Mondială a Comerțului. Japonia și Coreea de Sud, sunt alte exemple de coordonare sau influențare a băncilor de către stat.

Capitalismul oligarhic și în această formă de capitalism, statul e predispus să se implice masiv în coordonarea economiei. Sistemul este definit drept oligarhic atunci când politicile guvernamentale sunt proiectate să promoveze în mod predominant interesele unui segment foarte restrâns și foarte bogat de populație. Această formă de capitalism este larg răspândită în țările arabe, unde scopul principal al statului este să mențină și să îmbunătățească poziția oligarhilor, care dețin majoritatea capitalului din țara respectivă. Unele țări oligarhice, se bazează pe importante resurse naturale, ceea ce definește oligarhia. În acest sens, Thomas Freidman consideră, de pildă, că prețul petrolului și libertatea se deplasează întotdeauna în direcții diferite. Exemplul tipic aici este Arabia Saudită, Kuweit, Oman, Dubai, Emiratele Arabe Unite.

Capitalismul firmelor mari acesta este un subsistem economic dominat de mari companii pe acțiuni, conduse de manageri specializați. Subsistemul este vizibil în Japonia, Coreea de Sud. Firmele mari de genul Toyota, Honda, reprezintă puternice concentrări de capitaluri care își pot permite perfecționarea continuă a tehnologiei, generează suficiente resurse pentru o îmbunătățire continuă, graduală a proceselor și serviciilor necesare unei economii moderne.

Capitalismul antreprenorial este sistemul în care un număr mare de actori economici au impulsul și motivația de a inova, ca și puterea de a-și comercializa inovațiile. Perfecționate și rafinate de către alți antreprenori, acestea aduc la o îmbunătățire a standardelor de viață. Antreprenorii fac legătura între cei care inovează și piață. China și India au renunțat la rolul administrativ al statului în economiile lor, mizând tot mai mult pe antreprenori și asta cu un success remarcabil.

Factorii corporaționali

Factorii din interiorul companiei, care influențează procesul de internaționalizare și structură organizatorică adoptată țin de experiența și valorile culturale ale corporației, de strategia de afaceri și gradul de internaționalizare, ca și de aspecte ce definecs cultura de afaceri în țara de origine.

Experiența firmei, își pune amprenta asupra procesului de internaționalizare. În fazele de început ale dezvoltării, când firma dispune de puțini manageri cu experiență internațională tipul de organizare cel mai frecvent utilizat este structura cu un compartiment sau o divizie internațională.

Strategia corporațională, se regăsește în modul de concepere și funcționare a structurii organizatorice. O strategie de internaționalizare activă va duce la evoluții în forma de organizare a firmei: de la divizia internațională se poate trece la structura divizionară pe produs, teritorială, pe clienți.

Cultura corporațională, promovată de proprietarii/ managerii firmei se reflectă în modul de organizare. O cultură etnocentrică, care se bazează pe convingerea că numai managerii de la centru pot realiza corespunzător sarcinile care revin filialelor va impune crearea unor structuri caracterizate prin centralizarea deciziilor majore și un grad ridicat de control asupra operațiunilor internaționale. O cultură geocentrică favorizează dezvoltarea unor structuri descentr descentralizate, cu transfer de competențe și responsabilități către filiale.

Peter J. Katzestein denumește ,, modelul corporatismului democratic”, ca fiind:

un cadru de parteneriat social, întreținut prin cultivarea sentimentului de vulnerabilitate în fața statelor mari

un sistem unitar și relativ centralizat de coordonare a intereselor grupurilor din cadrul parteneriatelor aflate într-un proces de continuă negociere

punerea la punct a unui mecanism de liber de schimb care să stimuleze exporturile, în scopul asigurării echlibrului balanței de plăți și diminuării vulnerabilității față de statele cu mare potențial economic.

Caracteristici și particularitățile economiei de piață contemporane

Tipul actual al economiei de piață existent în țările dezvoltate se caracterizează, în principal pe următoarele trăsături:

este o economie multipolară în sensul că se caracterizează prin multitudinea și diversitatea centrelor de decizie economică;

este o economie de întreprindere, în care universul microeconomic este fundamental în activitățile de economie națională;

este o economie de calcul în expresie monetară, moneda servind drept numitor comun al activităților agenților economici;

este o economie în care statul exercită, în principal o intervenție indirect și globală, prin care el nu desființează piața și nici nu îndeplinește funcțiile ei, ci caută dimpotrivă să o completeze, să-i corecteze eșecurile și să vegheze asupra funcționării ei;

este o economie în care profitul reprezintă mobilul central al activităților economice.

Sistemul real al economiei de piață nu apare, însă, ca unitar ci se prezintă într-o mare diversitate de situații, de experiențe și de practice naționale.

1.3 Complexitatea sistemelor economice contemporane din Asia

1.3.1 Japonia

A fost prima țară industrializată care a făcut din informație levierul principal al dezvoltării sale economice. Sistemul economic japonez, a fost realizat în mod progresiv, începând cu era Meiji. La origini, mobilizarea elitelor nipone asupra problemelor economice s-a făcut având la bază o viziune protecționistă- dorința de a prezerva independența economică a Japoniei față de exigențele comerciale ale puterilor occidentale.

Întreaga forță a ingineriei strategice japoneze, este caracterizată prin:

o abordare globală și locală a pieței mondiale;

o penetrare comercială adaptată la contextul economic și la modul de viață al fiecărei țări;

o strategie pe termen lung de stăpânire a marilor fluxuri de inteligență economică;

un demers prospectiv integrat managementului conglomeratelor industriale;

o politică de comunicare selectivă a informației.

Puternica rentabilitate a sistemului japonez se explică mai ales prin coerența alegerii obiectivelor. În Japonia, informația este un serviciu pe care nu și-l fac decât partenerii de încredere.

În ultimii ani Japonia, a doua putere economică a lumii a traversat cea mai gravă criză de după al Doilea Război Mondial, criză din care pare să iasă. Guvernatorul băncii Japoniei, Masaru Hayami apreciază că ,,condițiile economice sunt suficient de favorabile pentru a adopta rate ale dobânzilor mai ridicate.’’

Japonia dispune de capacități de producție mult excedentare, în condițiile în care consumul intern scade. Nu putem miza totul pe cartea exporturilor.

Caracteristică pentru mentalitatea niponilor este creșterea neîncetată a ratei economisirii. Acesta este capitalismul japonez, altădată triumfător, dar clientelar și paternalist. ,, Miracolul japonez’’ a devenit un clieșu. Potrivit revistei Fortune, printre cele mai mari 20 de întreprinderi din lume, 9 sunt japoneze și numai 6 americane.

Pe plan economic, Statele Unite rămâne partenerul principal al Japoniei, excedentele acesteia finanțând, în bună măsură deficitele americane.

1.3.2 China

Așa cum secolul al XVII-lea a fost francez, al XIX-lea britanic și al XX-lea American, secolul XXI-lea va fi chinez, susțin unii analiști sau obsevatori ai dezvoltării societăților umane. Din punct de vedere economic, China a cunoscut în ultimii ani creșteri importante, iar reformele introduse de Deng Xiaoping în direcția unui ,,socialism de piață’’, sunt ireversibile. China a fost întotdeauna o țară fertilă din două puncte de vedere : cultural spiritual și demografic. Mai nou însă ea realizează o dezvoltare economică semnificativă, printr-un ciudat experiment comunisto- capitalist. Potrivit spiritualității chineze,, situația ideală nu este ceva concret, ceva care poate fi măsurat. Ea constă numai din înaintarea către țel, către ideal: mergi ce mergi, idealul se află mai departe, mergi de două ori pe atât el se află tot departe, precum o umbră proiectată pe drumul care duce înainte. Sunt multe clișeele care se vehiculează în ultimii ani referitor la China și la dezvoltarea sa economică fără precedent.

China și-a însușit legile pieței, sărind peste ceea ce în Occident s-a numit ,,revoluția industrială”, direct în apele repezi ale revoluției informaționale. China știe prin tradiție să înglobeze și să transforme printr-o alchimie specific aporturile extrerne, fie că e vorba de religie, cultură, tehnologie sau economie, rezultând matrice, modele originale, dacă nu neapărat superioare.

Ca PIB global China ocupă locul trei în lume, fiind și cea mai populată țară din lume. Producția Chinei este dependent de piața externă, în condițiile în care cea internă nu dispune de puterea de cumpărare necesare. La ora actuală, China exportă nu doar textile și jucării ieftine, cum cred unii, ci deține 55% din piața mondială de laptopuri, 30% din cea a televizoarelor cu ecran plat, și 20% din cea a microprocesoarelor.

China a lansat lumii o mare provocare, căreia Occidentul nu pare pregătit să-i facă față. Pe urmele Japoniei, care a deschis dansul, țările din Asia de Sud Est au reușit în aproximativ 40 de ani să se transforme din țări agricole în țări industriale dotate cu tehnologii de ultimă oră.

1.3.3 Sistemul economic Islamic: Iranul, Pakistanul, Arabia Saudită

Islamul ne înfățișează o altă perspectivă și pune în valoare un alt sistem. Sistemul islamic se impune ca o alternativă la cel occidental, pe baza unor fundamente filosofice și economice precise. Sistemul economic islamic e bazat pe legea islamică coranică. Tot ce e legat de proprietate, consum, monedă, producție, roul statului trebuie subsumat justiției economice și distributive islamice.

Iranul, dă semne că se schimbă odată cu lumea adoptând reforme de un real pragmatism. Totuși între lumea islamică și cea creștină există o lungă tradiție conflictuală, care a răbufnit în utlimele decenii. Criza petrolieră din anii 1970, povestea ostaticilor americani luați în Iran și Liban în 1980, conflictul din Somalia, etc sunt doar câteva pusee din istoria recentă a acestui conflict ce se întețește pe zi ce trece. Actualul regim de la Teheran se pretinde a fi atât de extracție ideologică revoluționară, cât și de esență democratică. Putem vorbi astăzi despre un eșec al ,,islamismului politic”. Samuel Hungtington avertiza asupra pericolului unei alianțe chino- islamice, care este pe cale de constituire odată cu cristalizarea rețelelor de trafic de arme între China, Coreea de Nord, pe de o parte, Pakistan, Iran sau Afganistan pe de altă parte.

Lumea modernă este produsul spiritului protestant și al celui iudaic, la care a încercat să se adapteze și catolicismul, în vreme ce ortodoxia a rămas, în bună măsură, încremenită în proiect, pendulând între anarhism social și formalism etatist.

1.3.4 India

Spiritualitatea indiană, a fost tot timpul preocupată nu atât de informare, cât de transformare, de înnoire continuă, de convertire și de renaștere, de schimbarea inimii și transmutația alchimică a sufletului. India s-a integrat într-un mod original pe piața globală, având pe lângă forța sa demografică recunoscută și o forță militară care o face să râvnească la statutul de mare putere, inclusiv la un mandat permanent în Consiliu de Securitate al O.N.U.

Enigmatică și contradictorie, India calcă apăsat pe urmele Chinei din punctul de vedere al dezvoltării economice și demografice.

Un dezavantaj al Indiei îl constituie infrastructura foarte proastă. Dacă industria IT nu are nevoie de ea, cea producătoare are. Transporturile sunt un adevărat coșmar, mai ales în sezonul musonului, făcând să se piardă 40% din producția alimentară. Această stare de fapt răpește câteva procente bune din creșterea economică posibilă. De aceea guvernul și-a propus ca, în perioada 2007- 2012, să cheltuiască peste 500 de mld dolari, numai pentru infrastructură.

O altă problemă majoră a Indiei o constituie corupția endemică și politicile populiste. Se apreciază că acestea înghite un sfert din banii publici. Și totuși , chiar cu aceste probleme , India progresează , beneficiind și de o poziție geostrategică foarte bună și de relații asemenea cu marile puteri, mai puțin China, care pare să rămână eternul rival, deși pare că lumea le încape pe amândouă, chiar în calitate de superputeri.

În ultimii 15 ani, India a cunoscut momente cumplite: doi lideri politici asasinați, spectrul falimentului și al foametei bântuind, riscul unui război nuclear, numeroase tulburări interne. Țara a devenit o democrație matură, cea mai mare din lume. Oamenii au început să simtă puterea votului, iar diversitatea mare a ofertelor politice face ca extremele să nu aibă șanse. Economia crește rapid. Se formează o clasă de mijloc, care zdruncină sistemul de caste și schimbă multe tradiții și prejudecăți.

1.3.5 Israelul

Israelul a dus tot timpul o politică etnocentrică, dar acum se cere tot mai intens transfomarea statului etnic în stat civic. Orice evreu care sosește, de oriunde ar veni, primește automat cetățenie și intră în deplinătatea celorlate drepturi civice, în timp ce pentru arabi, acestea sunt mult mai greu de obținut și de respectat.

Actualmente, trei sferturi de muncitori câștigă sub salariul mediu pe economie, iar femeile, cu 40% mai puțin decât bărbații.

Principala schismă ce caracterizează societatea israeliană este de natură politică și privește, în principal, atitudinea față de procesul de pace. Această problemă extrem de delicată a împărțit Israelul în două tabere, vorbindu-se adesea despre,,cei doi Israel”.

Un alt clivaj important este de natură etnică, între evrei și arabi în special. Dar și aici lucrurile se complică, existând disensiuni în rândul majorității. Un al treilea clivaj important este de natură economică.

Societatea s-a polarizat, diferențele de bogăție accentuându-se. Salariul minim pe economie, este de circa 650 dolari, alocația de șomaj de circa 500 dolari, în timp ce venitul cel mai ridicat este de 144.000 dolari/lună. Un alt clivaj în Israel este de natură culturală. S-a spus că popoarele resimt față de evrei aceeați animozitate pe care v-a fi resimțit-o făina față de drojdie care o împiedică să se odihnească, dar când drojdia rămâne singură, devine corozivă. Bancherii palizi și-au amestecat mereu banii cu rugăciunea, veniți din atâtea părți ale lumii, cu limbi și culturi diferite, au creat practic un șoc cultural, un nou ,,Turnul Babel”

1.4 Strategii corporatiste în Asia

Instrumentul cel mai recomandat pentru integrarea și evaluarea datelor despre mediul concurențial îl reprezintă analiza portofoliului: majoritatea companiilor mari din Asia, dar cu linii multiple de produse și servicii, utilizează analiza portofoliului în etapa formulării strategiei.

În Asia legea este următoarea: puterea în afaceri îi urmează puterea economică, având loc de altfel o revoluție corporatistă în Asia, schimbând la 3600 cursul dezvoltării lumii. Influența continentului Asiatic asupra indicatorului PIB s-a văzut că a crescut de la 28% la 20%. Este considerată "uzina" lumii, un continent care face legătura între competitori prin lanțul de aprovizionare.

Strategiile corporatiste identifică portofoliul de afaceri al firmei și sectoarelor în care concurează, și se referă la întreaga companie .

Strategiile interne, funcționale, de afaceri și corporatiste trebuie să fie coerente și integrate sub forma unei ierarhii decizionale.

Pentru o industrie care își derulează majoritatea afacerilor într-un singur sector, (ex. Toyota- industria construcțiilor de mașini), managementul evaluează atractivitatea industriei pe de o parte, și atuurile respectiv poziția pe de altă parte.

La nivel corporatist, există două mari strategii de creștere:

concentrarea în cadrul unui sector, atunci când acesta este deosebit de atractiv din punctul de vedere al profitabilității, ratei de creștere,

diversificarea și urmărirea creșterii în alte sectoare.

Joint- venture reprezintă formarea unui parteneriat temporar în scopul obținerii de sinergii și câștigării accesului într-un nou sector. Principalul dezavantaj al expansiunii prin join-venture, îl reprezintă dificultatea împărțirii sarcinilor și a controlului între parteneri. Pentru reușita strategiei esențială este realizarea completă a obiectivului propus.

Strategiile tehnologice ale firmelor japoneze, au fost reprezentate sub forma unui ,,bonzai”, un arbore ale cărui rădăcini, sunt tehnologiile generice, unde trunchiul este potențiaulul tehnologic, propriu dezvoltat de către firmă, la care se adaugă sectoarele, subsectoarele și cuplurile produse/piețe.(anexa nr. 1) Alte firme se dezvoltă, în principal, urmând logica comercială. În acest caz, axa privilegiată de dezvoltare este clientul.

Cele două axe de dezvoltare, prin tehnologie sau pe baza pieței, sunt extremele unui evantai de situații în care firmele își definesc problema în raport cu combinarea competențelor, mai ales ținând seama de stăpânirea tehnologică sau de prezența comercială pe piață.

Înainte de a selecta o anumită strategie corporatistă, managementul la vârf trebuie să analizeze critic toate alternativele posibile în lumina situației particulare a corporației.

Exemplul cel mai ilustrativ în materie de inovație, îl reprezintă compania de televizoare japoneză Matsushita. (anexa nr. 2). La începutul anilor 1950, Matsushita era o companie mică și greu de remarcat pe lângă giganții Toshiba și Hitachi, bine ancorați și apărați. Aceste companii știau că ,, japonezii erau prea săraci pentru a-și permite un astfel de lux”. Însă Matsushita a descoperit că televizorul le oferea acces la evenimentele lumii, ei erau pregătiți să îl cumpere , deși erau foarte săraci. Astfel în timp ce Toshiba și Hitachi produceau televizoare mai bune calitativ, pe care le comercializau restrictiv doar în marile centre urbane, Matsushita s-a deplasatat la firme și a vândut televizoare din ușă în ușă. Astăzi corporația japoneză este una dintre cele mai rentabile din lume. Încurajarea și recompensarea au un rol esențial în filosofia firmei Matsushita. În anul 1990, înregistra 25 de propuneri de îmbunătățiri pe salariat, iar la unele divizii, peste 60. Firma japoneză, deține și o evidență statistică a numărului și calității sugestiilor pe fiecare divizie. Acest sistem întreține un moral bun al ,,trupelor”.

CAPITOLUL II

STUDII DE CAZ CU PRIVIRE LA CORPORATISMUL MARILOR COMPANII ASIATICE

2.1 Prezentarea generală Toyota- gigant industrial al lumii în materie de autoturisme

Toyota Motor Corporation (Toyota Jidosha Kabushiki kaisha) este o companie multinațională considerată ca fiind cel mai mare producător de automobile din lume, camioane, autobuze și roboți, cu sediul în orașul Toyota, Japonia. Lider mondial în vânzări Toyota a înregistrat o cifră de peste 8,4 milioane de autovehicule în 2012.

Alături de mărcile internaționale Nissan Motors și Honda Motor, Toyota concurează cu cei mai puternici producători americani la nivel global.. Totodată are majoritatea acțiunilor în cadrul companiilor Daihatsu și Hino, și 8,7% din Fuji Heavy Industries, producătorul automobilelor Subaru.

Compania deține fabrici și magazine în toată lumea, în Japonia, Statele Unite, Australia, Canada, Indonezia, Polonia, Africa de Sud, Turcia, Marea Britanie, Franța, Brazilia, cele mai recente fiind cele din Pakistan, India, Argentina, Republica Cehă, Mexic, Malaezia, Tailanda, China și Venezuela.

Compania a rechemat de pe piață, din anul 2009, aproape 16 milioane de vehicule, majoritatea de pe piața americană, pentru remedierea mai multor probleme tehnice, inclusiv cea legată de accelerație. În 2011, diverse companii de asigurări din USA au dat în judecată Toyota, cu scopul de a recupera sumele plătite victimelor accidentelor produse din cauza blocării accelerației automobilelor produse de Toyota. Acesta a fost un incident neplăcut și a afectat parteneriatele și relațiile cu clienții o bună perioadă de timp.

În materie de inovație, Toyota implementează automobilul ecologic care ne va ajuta să avem o societate cu emisii reduse de carbon .

Ca obiective culturale managerii japonezi ai companiei caută informații le găsesc nu trag concluzii. Sunt modești, punctuali, luarea deciziilor se face în grup.

Valori culturale aplicate sunt: căutarea de informații, ierarhie, armonie de grup, ascultare și observare, răbdare. Ca obiective culturale japonezii caută informații realizează oferte, solicit informații, menține armonia în timpul discuțiilor, urmărind relații fructuoase și de viitor.

Valori culturale aplicate sunt: politețea, relații, caracter indirect.

Principalii factori care au condus la expansiunea companiei japoneze Toyota pe piața mondială sunt relatate în figura de mai jos:

Figura nr 2.1 Principalii factori care au condus la expansiunea companiei japoneze Toyota pe piața mondială

[Sursa:Dumitriu, C. (2000), ,, Management internațional și relații economice internaționale”, Editura Polirom, Iași, p.37]

2. 2 Prezentarea generală Fujitsu Siemens Computers- companie bazată pe viziune

Fujitsu Siemens Computers este o companie coporatistă de IT fondată în anul 1999 ca joint venture între companiile Fujitsu din Japonia și Siemens din Germania. Ambele companii dețin cote egale din acțiunile Fujitsu Siemens.

Obiectivul acestui joint-venture multinațional este de a facilita intrarea unei întreprinderi într-o zonă geografică cu ajutorul unui partener local.

Motivația companiei Fujitsu Siemens Computers este determinată de anumiți factori precum:

competențele companiei nemțești legate de cunoașterea comportamentului și preferințele concumatorilor, cunoașterea aspectelor juridice, posibilități bune de recrutare a personalului;

acesta dispun de active (imobiliare, infrastructură, rețea de distribuție), care ar fi greu de achiziționat în bune condiții;

utilizarea rețelelor relaționale și politice ale partenerului ,,capitalul relațional” poate spori șansele de succes ale parteneriatului dintre cele două corporații conducând la o condiție de sine qua non;

numărul de angajați este foarte mare la peste 10.500.

Datorită patrimoniului puternic în domeniul telecomunicațiilor și serviciilor de rețea, compania este bine plasată pentru a gestiona inteligent infrastructura colaborare de rețea și de comunicare.

De la consultanța strategică pentru soluții și servicii de aplicare și de infrastructură , Fujitsu a câștigat o reputație ca furnizor unic de alegere pentru conducerea de organizații corporative și guvernamentale.

2.3 Prezentarea generală China National Petroleum Corporation- o poartă către succesul mondial

China National Petroleum Corporation (CNPC) reprezintă o companie petrolieră chineză cu un număr impresionant de salariați peste 1.086.000 . ( anexa nr. 3) și o cifră de afaceri de 110,5 miliarde $.

Din acest grup face parte și compania PetroChina, cel mai mare producător chinez de petrol și de gaze naturale.

Este una dintre cele mai mari companii petroliere din lume. A fost înființată ca o societate pe acțiuni cu răspundere limitată de China National Petroleum Corporation sub Legea societăților și regulamentele speciale privind Ofertei peste mări și Listarea de acțiuni de către Joint Stock Limited Companii.

Încă de la înființare, CNPC a implementat și îmbunătățit o structură standard de guvernanță corporativă, în conformitate cu legile și reglementările în vigoare.

Este o companie de energie internațională cu competitivitatea puternică și unul dintre principalii producători și distribuitori de produse petroliere și petrochimice din lume. Se angajează în gamă largă de activități legate de petrol și gaze naturale, inclusiv: explorarea, dezvoltarea, producția și comercializarea de țiței și gaze naturale; rafinare, transport, depozitare și comercializare a petrol și produse petroliere brut; producția și comercializarea de produse petrochimice, produse chimice primare derivate și alte substanțe chimice; transport de gaze naturale, țiței și ulei rafinat, și de comercializare a gazelor naturale.

Sub îndrumarea conceptului de dezvoltare științifică, este dedicat punerii în aplicare a strategiilor de trei resurse, piețe și internaționalizare. PetroChina se angajează să accelereze transformarea creșterii economice, îmbunătățirea capacității de auto-inovare, stabilirea mecanismului lung eficient de siguranță, protecție a mediului și conservarea energiei și crearea unei întreprinderi armonios, pentru a se transforma într-o companie de energie internațională cu competitivitatea puternică .

Activitatea societății acoperă toate sectoarele-cheie din industria petrolieră și petrochimică. Aceasta formează un lanț de afaceri optime, eficiente și integrate de explorarea și producția de țiței și gaze naturale în cursul superior de rafinare, produse chimice, și comercializarea în fluxul de mijloc și jos, care îmbunătățește considerabil eficiența de operare, reduce costurile și îmbunătățește competitivitatea de bază și capacitatea de anti-risc general.

Grupul CNPC este prezent în Irak, fiind prima companie străină care a încheiat un contract de exploatare cu aceasta țară după căderea regimului lui Saddam Hussein.

În august 2008, compania a obținut drepturi de exploatare în cadrul câmpului al-Ahdab, situat la 220 kilometri la sud de Bagdad, ce conține zăcăminte de un miliard de barili și în cadrul căruia s-a angajat să investească 3 miliarde dolari. În noiembrie 2009, CNPC, împreună cu grupul britanic British Petroleum, a obținut dreptul de explorare a câmpului Rumaila, din sudul Irakului, cel mai mare câmp petrolifer al țării, ce are rezerve estimate la 17,7 miliarde barili.

CAPITOLUL III DIAGNOZA COMPANIILOR CORPORATISTE ASIATICE

3.1 Analiza SWOT

Prin intermediul matricei de analiză SWOT, am pus în evidență forțele, slăbiciunile respective oportunitățile și amenințările marilor companii evidențiate în capitolele anterioare lucrării. Demers complementar, în raport cu identificarea acestor aspecte, analiza are drept scop evaluarea restricțiilor companiei corporatiste în perspectiva internaționalizării. Rolul analizei este de a evalua potențialul de dezvoltare durabilă a marilor companii asiatice.

Tabel nr. 3.1 Analiza SWOT companii corporatiste Asiatice

3.2 Analiza portofoliului internațional

Managementul companiilor corporatiste de pe continental Asiatic, trebuie să coreleze cu piețele-țintă și cu resursele lor. Ulterior rezultă strategia în funcție de atractivitatea unei anumite țări și de avantajele concurențiale caracteristice companiei.

Atractivitatea țării se evaluează în funcție de dimensiunea pieței, de rata de creștere, de gradul și tipul reglementării guvernamentale dar și de factorii politici. Strict legate de strategii , politicile companiei oferă căile de urmat în luarea deciziilor, fiind destinate coordonării etapei de formulare a strategiei cu cea de implementare.

Societățile mixte de tipul joint-venture, asigură CMN proprietăți internaționale la un risc redus, prin asocierea cu o firmă sau cu o agenție guvernamentală din țara-gazdă. Este o metodă rapidă de a obține un management local și de a evita o eventual expropiere sau hărțuire politică.

Un exemple de joint-venture performante cu companii asiatice sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 3.2 Exemple de joint-venture performante a companiilor corporatiste din Asia

[Sursa: ,,Are Foreing Partners Good for U.S. Companies?”, Business Week, 28 mai 1984]

3.3 Companiile din Asia în context internațional și multicultural

La intrarea pe o nouă piață națională, companiile corporatiste multinaționale, trebuie să realizeze o punte de legătură între etica afacerilor pe care le desfășoară, pe de o parte și tradițiile obiceiurile , valorile culturale și religioase ale națiunii căreia i se adresează pe de altă parte. La o întâlnire a afaceri în India, partenerul trebuie să țină cont că nu trebuie să ofere obiecte de protocol mape din piele de vacă sau alte lucruri de genul, pentru că la ei vaca este considerat un animal sfânt. Această gafă interculturală în afaceri poate costa scump și jigni partenerul de afaceri.

Numeroase companii americane ce ofereau produse electrocasnice s-au lovit de rezistența la vânzări a pieței japoneze, ai cărei consumatori erau deranjați de zgomotele produse prin vibrații de aceste aparate- zgomote insesizabile pentru consumatorul American obișnuit cu ritmul alert și zgomotos al vieții cotidiene.

Atunci când se întâlnesc și comunică două sau mai multe persoane aparținând unor culture diferite, (etnii, religii, arii geografice distincte), în comunicarea lor apare ceva diferit de cultura fiecăruia dintre delegații și parteneri. Apare o zonă a comunicării de graniță, numită,, cultură de schimb”.

Există 12 surse concrete și imediate de neînțelegeri și gafe de comunicare inter-culturală:

Tabuuri

La japonezi , cadourile sunt firești , dar nu se împachetează în hârtie albă și nici cu fundițe( numai culori pastel fără fundițe). Tot la japonezi , nu se oferă cadouri într0un număr de pise multiplu de patru(numărul cu ghinion, la fel ca 13 occidental, dar semnifică și moartea). În niciu un caz, în Japonia nu se trimit felicitări roșii de Crăciun( ferparele sunt roșii). Nu trebuie oferit un cadou ce semnifică o vulpe. Vulpea înseamnă fertilitate, iar bursucul viclenia.

Numerele pozitive sunt: 1,3,5,8 iar cele negative: 4, 9. Simbolurile pozitive sunt pinul, bambusul și prunul iar cele negative sunt vulpea și bursucul.

Condiția femeilor

În Japonia, cea mai masculină țară din lume, după două mii de ani de tradiție a,,instituției” gheișei, condiția femeii în raport cu cea a bărbatului nu este mult diferită de cea din lumea islamică. Mențiunile făcute deja cu privire la puterea de negociere a femeilor rămân pe deplin valabile și în Japonia.

Maniera de a indica respect

Japonezii au un înalt simț al autoprețuirii. Pentru ei este potrivită doar adresarea formală, folosind titlurile și numele întreg. Sunt total contraindicate comentariile critice în public la adresa concetățenilor lor.

Percepția, timpul și spațiul

Timpul este un indicator important al sentimentelor, atitudinilor și opiniilor partenerilor de negociere. Un minut, o oră sau o zi nu au exact aceeași semnificație în toate culturile.

În Japonia, spațiul personal este mai restrâns, iar japonezii suportă mai bine aglomerația.

Etica afacerilor

În general, în cultura asiatică, ritualul și ambianța pot fi importante decât mesajul verbal. Cuvintele nu contează, ritualul e important. În Japonia, cărțile de vizită se oferă și se acceptă cu ambele mâini, la prima întâlnire. Exprimarea acordului prin semnarea documentațiilor scrise tinde să devină o regulă transculturală.

Limbajul trupului

Gestul degetelor,,inel” în Japonia înseamnă bani. Gestul degetului mare care la noi înseamnă OK, la japonezi are un înțeles ordinar și obscen.

Punerea arătătorului pe nas semnifică.. eu”, ,,mie’’

Modul de salut este plecăciunea.

Limba și translatorul

Limba ca legătură între culturi și negociatori poate ridica bariere. Problema se ridică inevitabil în cazul în care nu cunoaștem limba partenerului străin. Atunci vom apela la un translator care înseamnă un om în plus și un grad de siguranță sporit.În general se cere scuze partenerului pentru faptul că nu îi vorbim limba.

Îmbrăcămintea

În cultura asiatică , în Japonia culoarea deschisă a îmbrămintei este inadecvată (ținuta de doliu). Costumul și cravata sunt austere și de culoare închisă. Culorile pozitive sunt nuanțele discrete, iar cele negative combinațiile de negru, gri închis și alb.

Puterea de negociere

Aspectele privind percepția autorității și prestanței vârstei pot fi o altă sursă de putere sau slăbiciune. Nu-i nici o problemă dacă trimitem o echipă de tineri să negocieze cu nord-americanii, dar poate fi un risc prea mare să nu includem în echipă și persoane în vârstă dacă partenerii de negovciere sunt japonezi.

Contextul tehnic, religios și politic

În negocierea aspectelor tehnice și tehnologice internaționale, pot apărea și alte neînțelegeri de aceeași natură , dacă se ignoră diferențele , în ultimă instanță culturale din sfra tehnicii și tehnologiei. Principalele religii din Japonia sunt budismul și șintoismul. Totuși, majoritatea japonezilor nu sunt adepții unei singure religii, ci încorporează în viața lor de zi cu zi caracteristici din ambele religii, într-un proces numit sincretism. Învățăturile budiste și șintoiste sunt adânc încorporate în viața zilnică din Japonia, deși japonezii pot să nu își dea seama de acest lucru. În general, este dificil pentru cei necunoscători să separe religia „adevărată” japoneză de superstițiile și ritualurile de zi cu zi, iar majoritatea japonezilor nu își pun problema să le separe.

Prejudecățile

La un concurs de frumusețe, o tânără japoneza, jumătate americană(tata afro-american, din Arkansas), jumătate japoneză este criticată pentru că nu e suficient de japoneză. Ariana Miyamoto este prima miss Univers de rasa mixtă din Japonia. Unii spun ca nu reprezintă demografic Japonia, în schimb alții sunt mândri ca ea are puterea să depășească obstacolele rasiale și ajuta la definirea a ceea ce înseamna să fii cu adevarat japonez.

Dar schimbarea percepțiilor poate fi o adevarată luptă. Într-o cultură care preferă pielea albă este considerată simbolul frumuseții, tenul creol al lui Miyamoto a reprezentat o adevarată revoluție pe podium. Un profesor al Asian Studies de la Tokyo's Temple University spunea ca japonezii au acceptat atleți și prezentatori de rase mixte în anii precedenți dar Miyamoto e prima care sparge bariera frumuseții. Pentru o țară care e considerată conservatoare și rezistentă la schimbare, încoronarea ei reprezintă o parte diferită a interanaționalității Japoniei.

Eticheta cuvântului scris

În mod cert , există o variabilitate culturală a etichetei cuvântului scris. Corespondența pentru japonezi trebuie pregătită cu mult formalism și rigoare, iar deschiderile onorifice sunt obligatorii. Prioritățile ale valorilor culturale pentru Japonia sunt următoarele: apartenența la grup, armonie de grup,colectivismul, senioritate, consens de grup.

Pentru analiza și diagnoza dimensiunii culturii Japoniei, vor fi luate în considerare cele 5 elemente propuse de către Geert Hoftede: distanța față de putere, evitarea incertitudinii, individualismul și masculinitatea, orientarea pe termen lung.

Tabel nr. 3.3 Dimensiunile culturale ale Japoniei după G. Hofstede

[Sursa: http://geert-hofstede.com/japan.html]

[Sursa http://geert-hofstede.com/japan.html]

Distanța față de putere

Japonia, cu un scor redus de 54 , este dovedit a avea o cultură de reținere . Cu un scor scăzut în această dimensiune Japonia are tendinta de a cinism și pesimism .

Individualismul

Cu un scor de 46 societatea japoneză arată multe dintre caracteristicile unei societăți colectiviste: cum ar fi punerea în armonie exprimarea opiniilor individuale și oamenii au un puternic sentiment de rușine pentru a pierde fata. Cu toate acestea, ea nu este la fel de colectivist ca cele mai multe dintre vecinii ei din Asia. Societatea japoneză nu a extins sistemul de familie care formează o bază de societăți mai colectiviste, cum ar fi China și Coreea. Japonia a fost o societate paternalistă și numele de familie și activul a fost moștenit de la tatăl la fiul cel mare. Fratii mai tineri au trebuit să plece de acasă și să facă propriile lor familii. Un exemplu aparent paradoxal este că japonezii sunt renumite pentru loialitatea lor față de companiile lor. În timp ce în cultura mai colectivistă, oamenii sunt loiali grupului lor interior de naștere, cum ar fi familia lor extinsă și comunitatea locală.

Masculinitatea

La 95, Japonia este una dintre societățile cele mai masculine din lume. Cu toate acestea, în combinație cu colectivismul nu vedem comportamente individuale asertive și competitive pe care le asociem adesea cu cultura masculină. Ceea ce vedem este o competiție severă între grupuri. De la vârstă fragedă la grădinițe, copiii învață să concureze în ziua de sport pentru grupurile lor (în mod tradițional echipa roșu împotriva echipei alb).

În corporative Japonia, veți vedea că angajații sunt mai motivați atunci când se luptă într-o echipă câștigătoare împotriva concurenților lor. Ceea ce vezi, de asemenea, ca o expresie a masculinității în Japonia este unitatea de excelență și perfecțiunea în producția materială (monodukuri) și în servicii de materiale (hoteluri și restaurante) și de prezentare (ambalaj cadouri și prezentarea produselor alimentare), în fiecare aspect al vieții. Dependenta de munca este o altă expresie a masculinității lor. Acesta este încă greu pentru femei să urce scări corporative în Japonia cu norma lor masculină de ore de lucru grele și lungi.

Evitarea incertitudini

La 92 Japonia este una dintre țările cele mai cu gradul cel mai mare de pe pământ. Acest lucru este adesea atribuită faptului că Japonia este amenințată constant de dezastre naturale de cutremure, tsunami (aceasta este un cuvânt japonez folosit pe plan internațional), taifunuri la erupții vulcanice. În aceste condiții poporul japonez a învățat să se pregătească pentru orice situație incertă. Acest lucru este valabil nu numai pentru planul de urgență și măsurile de precauție pentru dezastrelor naturale bruște, dar și pentru fiecare alte aspecte ale societății. Ai putea spune că în Japonia tot ce faci este prescris pentru predictibilitate maximă. De la leagăn până la mormânt, viața este foarte ritualizată și avem o mulțime de ceremonii. Această nevoie mare pentru evitarea incertitudinii este unul dintre motivele pentru care modificările sunt atât de greu de realizat în Japonia

Orientarea pe termen lung

Indicele cel mai ridicat din studiul lui G.Hofstede il afiseaza Japonia – 80, iar acest lucru nu ar trebui să ne mire văzând progresele, orientarea și organizarea uimitoare a acestei țări.

Comunicarea la prima întâlnire de afaceri în diferite culturi

La prima întâlnire de afaceri comunicarea este foarte importantă. Japonezii ca obiective cultural își cunosc poziția în cadrul firmei și a misiunii acesteia, și mențin armonia. Cărțile de vizită sunt importante pentru niponi, pentru a vedea poziția ocupată în companie. Deschiderea discuției se relaționează la nivelul individului în contextual companiei. Discuțiile și expresiile faciale sunt puține, schimbul de informații este numai legat de companie, și nu de alte subiecte, la încheiere are loc răspuns la inițiative.

Valorile culturale aplicate sunt: armonia, respectul, ascultarea și non emotivitatea.

Comunicarea internațională prin telefon

Ca obiectiv niponii utilizează această metodă ca informare, prin culegere de informații prin ascultare, limbajul este reținut, conservator, neconfruntare și ascultare în liniște, nu fac angajamente ci numai discută.

Valori culturale aplicate sunt: ascultare, companie, armonie.

Comunicarea în cadrul întâlnirilor de afaceri

În cadrul întâlnirilor de afaceri apar diferite contraste cultural de la începutul și până la sfârșitul întâlnirii.

Ca obiective cultural japonezii caută informații le găsesc nu trag concluzii. Sunt modești, punctuali, luarea deciziilor se face în grup.

Valori culturale aplicate sunt: căutarea de informații, ierarhie, armonie de grup, ascultare și observare, răbdare.

Prezentarea informațiilor de afaceri

Cel mai dificil aspect al întâlnirilor de afaceri în context internațional îl reprezintă prezentarea informațiilor. Ei sunt participative la o negociere, conservatori, câștigurile urmărite sunt pe termen lung, orientarea spațială este la distanță, subliniază calitatea și competiția de grup.

Valori culturale aplicate sunt: orientarea spre grup, schimb de informații, comunicarea nonverbală.

Comunicarea intercultural scrisă

Ca obiective cultural japonezii caută informații realizează oferte, solicit informații, menține armonia în timpul discuțiilor, urmărind relații fructuoase și de viitor.

Valori culturale aplicate sunt: politețea, relații, caracter indirect.

Japonia este considerat un important partener de afaceri al UE, volumul total al exporturilor si importurilor fiind de 15.743 miliarde yeni (peste 118 miliarde euro) în 2014.

Actualemente Japonia se află în stadiul de negocieri cu Uniunea Europeană pentru încheierea unui Acord Comercial de Liber Schimb unde au avut loc nouă runde de negocieri. Cunoașterea limbii nipone, a culturii și etichetei japoneze sunt esențiale în succesul unei afaceri și chiar dacă în multe companii japoneze există vorbitori de limbă engleză, un traducător profesionist poate ajuta foarte mult în eliminarea dificultăților de comunicare .

Contactele oficiale între companiile japoneze sunt realizate de regulă prin întâlniri la nivelul conducerilor, negocierile amănunțite fiind făcute la nivel de lucru, unde prima întâlnire este destinată exclusiv cunoașterii și evaluării reciproce. Organizarea de întâlniri repetate cu un număr mare de reprezentanți ai companiilor japoneze este o procedură firească.

Printre principalele aspecte care trebuie avute în vedere se numără:

necesitatea pregătirii meticuloase a întâlnirii, prin identificarea companiei și a

persoanelor cu care se va derula negocierea cu mult timp înaintea evenimentului,

deoarece partea niponă procedeaza similar, dedicând resurse importante în acest

sens;

în general se recomandă ca în echipa de negociere să participe: reprezentantul companiei pe piața niponă, un senior angajat al companiei, un șef de departament, o persoană care să dispună de o bună cunoaștere a etichetei nipone, care să poata interpreta reacțiile părții nipone.

efortul colectiv, la nivelul întregii echipe, este foarte bine apreciat de japonezi care studiază atent disponibilitatea și eficiența muncii în echipă a partenerilor de afaceri;

deciziile în companiile nipone sunt rezultatul unor analize, evaluări și hotărâri colective, care nu pot fi modificate radical fără mandat;

partea niponă nu va exprima niciodata un NU hotărât iar negocierile cu partenerii niponi necesită multă răbdare.

CAPITOLUL IV PROPUNERI DE ALIANȚE STRATEGICE ÎN CORPORATISMUL ASIATIC

4.1 Consecințele strategice ale alianțelor corporatiste și efectele lor economice

Începând cu anii 1980, asistăm la o explozie a numărului de alianțe între marile companii ale lumii. Acest fenomen provine din mutațiile profunde care au intervenit în mediul internațional. Mai aproape de noi, explozia investițiilor în străinătate, și dezvoltarea întreprinderilor multinaționale au contribuit la crearea de joint- venture un termen care definește formarea uneori temporară a unei entități organizaționale, în scopul obținerii uni efect sinergic, partenerii de afaceri păstrându-și independența juridică.

Avantajele obținute în urma cooperării companiilor corporatiste sunt:

Fig. nr. 4.1 Alianțe tip Joint-Venture între Japonia și Germania

Contractele de asociere de acest tip reprezintă o formă de expansiune internațională. Acestea presupun, o asociere de capital în anumite procente stabilite de comun acord între partener, conferind firmei internaționale diminuarea riscului generat de intrarea pe o nouă piață, datorită competenței partenerului local în gestionarea afacerii în mediul său economic și social ope care îl cunoaște mai bine decât partenerul său străin. Partenerul local este la rândul său avantajat, beneficiind de experianța internațională a partenerului străin.

Pentru implementarea strategiilor internaționale, companiile corporatiste au în vedere anumite aspecte:

selectarea celui mai potrivit partener de afaceri, mai ales în cazul transferului tehnologic;

organizarea firmei după o structură corespunzătoare ciclului de viață al industriei respective;

încurajarea practicilor globale de management.

Toyota a reușit să combine performant aceste principii, favorizând dezvoltarea internă prin crearea de unități descentralizate și autonome, ele au aplicat strategia de rețea pentru a cuprinde noile activități, ajungând în cele din urmă la stadiul fuziunilor și al achizițiilor. Procedând astfel, nu numai că și-au restructurat compoziția activităților în sensul schimbării structurii cifrei de afaceri și a formării profitului, dar au urmărit achiziționarea unui know-how ce constituia baza activităților noi și garanția realizării activității lor principale.

În elaborarea unei strategii, Toyota, nu a considerat fiecare furnizor, client sau concurrent ca fiind un dușman, pe seama căruia trebuie să realizeze profituri. Începând cu anul 1980, asistăm la o explozie a numărului de alianțe între companii corporatiste de pe diferite continente. Mai aproape de noi, explozia investițiilor în străinătate, și dezvoltarea întreprinderilor multinaționale, au contribuit la crearea de joint-venture, servind tootdată la pătrunderea pe anumite piețe. Profunzimea relațiilor internaționale reiese din faptul că întreprinderea cooperează din ce în ce mai mult la realizarea de produse în comun sau la tehnologii commune, în timp ce formele clasice de cooperare au în vedere numai transferul de tehnologie, cesiunea sau licențe sau crearea de joint-venture. Parteneriatele joint-venture presupun totdată și riscuri partajate, legitimitate în ochii cetățenilor și ai oficialităților naționale. Ca dezavantaj remarcăm partajarea profitului.

În Japonia se distinge o tradiție de cooperare între firmele naționale și unele întreprinderi care sunt descendente ale fostelor Zaibatsu de dinainte de război. Formele de cooperare care rezultă de aici sunt adesea orchestrate de puterea publică sau de bănci.

Mondializarea companiei Toyota a avut loc la nivelul produsului, la nivelul producției( unități de producție în diverse zone geografice ale lumii), mondializarea pieței( distribuția automobilelor pe diverse piețe geografice). Acestea impugn companiei un anume nivel de standardizare, care să îi asigure ritmul rapid de dezvoltare în diverse zobe geografice.

Mentalitățile americane, confruntate cu eficiența economică a unor firme japoneze, au dus la concluzia că relațiile de cooperare dintre concurenți sunt sursa avantajelor competitive.. Acordurile între firme sunt tot mai bine văzute de puterea publică din diferite țări.

Mai întâlnim și așa zisele alianțe complementare, în cazul în care o întreprindere dezvoltă și realizează un produs, iar comercializarea se face prin intermediul altei firme. Exemplu elocvent este al farmaciilor Roussel-Uclaf distribuie în Europa cefalosporine de firma japoneză Takeda.

Astăzi alianțele strategice internaționale ale corporațiilor din Asia, sau din toată lumea, se dezvoltă. Durabilitatea unei alianțe nu este un indicator al reușitei acesteia, deoarece este normal ca partenerii să se despartă după ce și-au atins obiectivele. Reversibilitatea alianțelor, în raport cu ireversibilitatea fuziunilor și achizițiilor, este unul dintre motivele dezvoltării lor. Previziunea este optimistă, pentru companiile care utilizează acest gen de alianțe, pentru ceea ce sunt, adică aranjamente temporare din care s epot obține beneficii importante, cu condiția să se știe ce să se facă la momentul oportun.

Naționalitatea întreprinderii implicate frecvent cu companii din Asia sunt cele din Europa și SUA.

Aceste premise, au susținut în fapt strategia de anvergură geografică a marilor companii corporatiste, care fie datorită saturării piețelor domestice, fie din dorința de a deveni mai eficiente prin economii de scară, au căutat să își mărească volumul de afaceri, atacând numeroase piețe geografice, pe care deservindu-le în mod uniform și standardizat, le-au reunit într-o piață unică și mondială.

4.2 Propuneri personale și efectele economice

Pentru ca parteneriatele companilor corporatiste să dureze sunt de părere că ar trebui lansate niște reforme speciale care să vină atât din partea băncilor mondiale cât și din statelor.

În acest sens remarc:

Stabilizare și control macroeconomic al țărilor partenere cu cele din Asia prin măsuri de genul: poltici fiscale acceptabile, măsuri de echilibrare a balanței de plăți, poltici de creditare diverse, programe concrete de stabilizare ,macroeconomică la nivel guvernamental și la nivel de companii.

Redefinirea rolului statului: reforme legislative compatibile cu politica corporațiilor, instrumente și organisme pentru managementul economic al acestora, controlul propriu al bugetelor și al costurilor.

Dezvoltarea sectorului corporatist: eliminarea barierelor de intrare pe piață a firmelor, crearea de sisteme de conducere eficiente, reglementarea monopolurilor, creșterea nivelului de cultură concomitent cu rafinarea și uniformizarea gusturilor consumatorilor.

CAP V. CONCLUZII

Pentru a-și atinge scopurile propuse , o companie corporatistă trebuie să își planifice și să își organizeze foarte bine activitatea, pe care o desfășoară prin intermediul unor angajați selectați și pregătiți cu foarte multă grijă.

Astăzi alianțele strategice internaționale ale corporațiilor din Asia, sau din toată lumea, se dezvoltă.

Durabilitatea unei alianțe nu este un indicator al reușitei acesteia, deoarece este normal ca partenerii să se despartă după ce și-au atins obiectivele. Reversibilitatea alianțelor, în raport cu ireversibilitatea fuziunilor și achizițiilor, este unul dintre motivele dezvoltării lor. Previziunea este optimistă, pentru companiile care utilizează acest gen de alianțe, pentru ceea ce sunt, adică aranjamente temporare din care s epot obține beneficii importante, cu condiția să se știe ce să se facă la momentul oportun.

Naționalitatea întreprinderii implicate frecvent cu companii din Asia sunt cele din Europa și SUA.

La intrarea pe o nouă piață națională, companiile corporatiste multinaționale, trebuie să realizeze o punte de legătură între etica afacerilor pe care le desfășoară, pe de o parte și tradițiile obiceiurile , valorile culturale și religioase ale națiunii căreia i se adresează pe de altă parte.

În Asia legea este următoarea: puterea în afaceri îi urmează puterea economică, având loc de altfel o revoluție corporatistă în Asia, schimbând la 360 de grade cursul dezvoltării lumii. Influența continentului Asiatic asupra indicatorului PIB s-a văzut că a crescut de la 28% la 20%. Este considerată "uzina" lumii, un continent care face legătura între competitori prin lanțul de aprovizionare.

Strategiile corporatiste identifică portofoliul de afaceri al firmei și sectoarelor în care concurează, și se referă la întreaga companie .

Strategiile interne, funcționale, de afaceri și corporatiste trebuie să fie coerente și integrate sub forma unei ierarhii decizionale. Predomină parteneriatele de tip joint-venture unde adevărații coloși industriali își unesc forțele și ideile pentru a câștiga lumea din punct de vedere al inovației și al tehnologiei.

În studiile de caz dezbătute am analizat trei mari corporații aflate pe continentul asiatic, coprorații cu mare deschidere la lume.

La începutul secolului XX, industria automobilului prezenta doar un furnizor de produse de lux pentru oamenii bogați, ulterior acesta a devenit un produs de masă, iar rata de creștere a pieței a asigurat dublarea volumului vânzărilor în fiecare an.

Toyota brand corporatist internațional a reușit să combine performant aceste principii, favorizând dezvoltarea internă prin crearea de unități descentralizate și autonome, ele au aplicat strategia de rețea pentru a cuprinde noile activități, ajungând în cele din urmă la stadiul fuziunilor și al achizițiilor. Procedând astfel, nu numai că și-au restructurat compoziția activităților în sensul schimbării structurii cifrei de afaceri și a formării profitului, dar au urmărit achiziționarea unui know-how ce constituia baza activităților noi și garanția realizării activității lor principale.

În parteneriat cu firma americană General Motors, a reușit să domine piața automobilistică mondială.

Aceasta a reusșit să se organizeze opportunist, unde diferențierea japoneză se construiește pornind de la un avanataj concurențial de cost bazat pe economiile de scară.

Pertenerii japonezi și americani, urmăresc interese comune , mai ales în political lor de implantare în Asia. GM a deținut în 1989 o participare de 41,6% la capitalul firmei Isuzu. Mai mult cele două firme japoneze sunt legate de participări încrucișate la producție și comercializare.

GM și Toyota, au înființat în 1983 o firmă comună Nummi (California), pentru producerea unui automobile de mic litraj. Aceste acorduri pun problema interdependenței strategice , cu atât mai strânse cu cât firmele americane dezvoltă alianțe și cu alți constructori asiatici, mai ales coreeni, ajungându-se la formarea unor veritabile rețele.

Fujitsu Siemens, companie japoneză este bine plasată pentru a gestiona inteligent infrastructura colaborare de rețea și de comunicare la nivel global.

De la consultanța strategică pentru soluții și servicii de aplicare și de infrastructură , Fujitsu a câștigat o reputație ca furnizor unic de alegere pentru conducerea de organizații corporative și guvernamentale.

Marea corporație petrolieră China National Petroleum Corporation, o competitivitatea puternică și unul dintre principalii producători și distribuitori de produse petroliere și petrochimice din lume. Ca portofoliu de activități sunt cele legate de extragere petrolului a gaze naturale, producția și comercializarea de produse petrochimice chimice primare derivate și alte substanțe de acest gen; transport de gaze naturale, țiței și ulei rafinat, și de comercializare a gazelor naturale.

Ca puncte tari remarcate ai acestor corporații remarcăm: parteneriate puternice pe plan mondial; schimb de tehnologie și experiență internațională a vânzărilor, informație și know-how-ului; viziune pe termen lung; lanțuri de afacere optime eficiente și integrate; cucerire de noi piețe internaționale; structură standard de guvernanță corporativă; management de vârf; giganții corporatiști ai lumii; confruntarea directă cu concurența globală; economii de scară. Întreaga forță a ingineriei strategice asiatice, este caracterizată printr-o o abordare globală și locală a pieței mondiale; o penetrare comercială adaptată la contextul economic și la modul de viață al fiecărei țări; o strategie pe termen lung de stăpânire a marilor fluxuri de inteligență economică; un demers prospectiv integrat managementului conglomeratelor industriale.

Conchid lucrarea de disertație cu ideea că parteneriatele marilor companii din lume, în special cu cele de pe continentul asiatic nu fac altceva decât să ne globalizeze din punct de vedere al tehnologiei, informației cât și al inovației. Parteneriatele de acest gen sunt sigure, cunoscute pe plan mondial.

Strategiile corporatiste adoptate sunt de sucess, și vizează îndeplinirea misiunii și obiectivelor sale.

BIBLIOGRAFIE

Cărți literatura română:

Băcanu, B. (2007), ,, Tehnici de analiză în managementul strategic”, Editura Polirom, Iași,

Băcanu, B. (2006), ,, Practici de management strategic. Metode și studii de caz”, Editira Polirom, Iași

Bădescu, A.,Boldeanu, D.,Chiriță, M.,Bradea, I. (2007), ,,Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice.”, Editura Economică, București

Brăilean, T, (2009), ,, Sisteme economice.”, Editura Junimea, Iași;

Bodea, G. (2002), ,,Sisteme economice”, Editura Dacia, Cluj- Napoca;

Ciulu, R. , Ciobanu, I. (2005), ,,Strategiile competitive ale firmei.”, Editura Polirom, Iași;

Dăianu, D. (2009), ,, Capitalismul încotro? ”, Editura Polirom;

Dumitriu, C. (2000), ,,Management internațional și relații economice internaționale”, Editura Polirom, Iași;

Fernard, B. (2002), ,, Dinamica capitalismului”, Editura Corint, București;

Filip, R, , Popa, I. (2000), ,, Management internațional.”, Editura Economică, București;

Hayek, F. (1998), ,, Capitalismul și istoricii.”, Editura Humanitas;

Ungureanu, T. (2006), ,, Războiul timpurilor. Declin occidental și asediu islamic.”, Editura Humanitas, București,;

Oprea, I., Pamfil, C., Zăstroiu, V. (2010), ,,Dicționar universal ilustrat al limbii române.”, Editura Litera, București;

Rațiu, C. (2000), ,, Managementul sistemelor dinamice.”, Editura Economică, București;

Robert, W. (2001), ,, Islamul și Occidentul.”, Editura Alfa, București;

Russu, C. (2000), ,, Management strategic”, Editura All Beck, București

(2014), ,, Sisteme economice contemporane.” Note de curs, București;

Sasu, C-tin, (2015), ,, Management internațional”, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași;

Sava, S. (1990), ,, Tranziția spre economia de piață.’’ Tribuna Economică, nr. 15, București;

Soros, G. (2007), ,, Criza capitalismului global.”, Editura Polirom, Iași;

Cărți literatura străină:

,,Are Foreing Partners Good for U.S. Companies?”, Business Week, 28 mai 1984;

Herskovits, M.V. (1998), ,, Cultural Anthropology”, New York;

Katzestein, P.J. (1985), ,, Small States in World Markets: Industrial Policy in Europe”, Cornell University Press

Theodore, H.(1989), ,, L’ Etat des Juifs”, La Découverte, Paris.

Situri

http://www.ziare.com/articole/capitalism-asia- Revoluție corporatistă. Capitalismul asiatic va schimba lumea;

http://www.petrochina.com.cn/ptr/yjykf/gsjs_common.shtml;

http://geert-hofstede.com/japan.html]