CAPIT ɻOLUL 2. CRE ɻȘTEREA E ɻCONOMICĂ ÎN U ɻNIUNEA [624620]

14
CAPIT ɻOLUL 2. CRE ɻȘTEREA E ɻCONOMICĂ ÎN U ɻNIUNEA
E ɻUROPEANĂ

2.1. CONC ɻEPTUL DE CREȘ ɻTERE EC ɻONOMICĂ
Cr ɻeșterea econ ɻomică reprez ɻintă proce ɻsul de sporire a rezultat ɻelor eco ɻnomice,
d ɻeterminate de combi ɻnarea și folosire ɻa factorilor de ɻproducție și reli ɻefate prin spo ɻrul
indic ɻatorilor macr ɻoeconomici : produs ɻul intern brut, p ɻrodusul național brut și ve ɻnitul
naț ɻional. (Anghela ɻche, 2015, p.13 ɻ1)
Crește ɻrea econo ɻmică reprezint ɻă totodată sp ɻorul calita ɻții vieții ba ɻzat pe cre ș ɻterea
con ɻtinuă a indi ɻcatorilor econo ɻmici prec ɻum:
– mărime ɻa produsu ɻlui națion ɻal;
– venitu ɻl nați ɻonal pe cap de locu ɻitor;
– volu ɻmul și structu ɻra bunuri ɻlor materiale ofer ɻite;
– stabilit ɻatea și sig ɻuranța în v ɻenituri,
– angaja ɻrea în câm ɻpul muncii ,
– acces ɻul la înv ɻățătură,
– ocr ɻotirea sănătăț ɻii, sec ɻurității etc.
Creștere ɻa economică es ɻte un proces glob ɻal ce exprim ɻă evoluția as ɻcendentă a unor
mă ɻrimi econo ɻmice ag ɻregate, în ca ɻdrul unui o ɻrizont de timp, la ɻnivel na ɻțional sau
inter ɻnațional, cu e ɻfecte favorabile în pl ɻanul vieții eco ɻnomice și s ɻociale.
În se ɻns restrâns, cre ɻșterea econ ɻomică exprim ɻă mărim ea rea ɻlă într -o a ɻnumită
perio ɻadă de timp, a un ɻui indicator eco ɻnomic agrega ɻt, cum ar fi PIB – ɻul, pe to ɻtal sau pe
locu ɻitor, într-un anu ɻmit spațiu econom ɻic.
În sens ɻ larg, creșterea e ɻconomică este form ɻa sub care se manifest ɻă ansamblul
transform ɻărilor cantit ɻative, structu ɻrale și calitative ɻce se produc în cad ɻrul vieții economice,
într-o perio ɻadă îndelungată imprimâ ɻnd indica ɻtorilor agregați o tendin ɻță ascend ɻentă.
(Popes ɻcu, 2011 , ɻpp.138-139)
T ɻeoria creșterii econo ɻmice pune în evid ɻență existența m ɻai multor t ɻipuri de creștere
economică. Potr ɻivit acestor c ɻriterii, creșterea eco ɻnomică poate sa fie: extens ɻivă, intensivă,
orga ɻnică, cons ɻolidată echilibrat ɻă, durabilă, negati ɻvă, zero et ɻc. (ASE, 200 ɻ3, p.211)
a) Cr ɻeștere econ ɻomică consol ɻidată este cara ɻcteristică țărilo ɻr dezvolta ɻte care își
p ɻropun să treacă la asig ɻurarea în dinam ɻică a compa ɻtibilității crit ɻeriilor eficien ɻței
econ ɻomice directe, im ɻpuse pe piață, cu ɻcele de eficiență s ɻocial -umană, eco ɻlogică, i ɻmpuse
de necesitatea cr ɻeării permane ɻnte a condițiilor pentru ega ɻlitatea șanselor gen ɻerațiilor.

15
Ac ɻest tip de creștere eco ɻnomică trebuie realiza ɻt la scara întreg ɻii economii
mo ɻndiale, el fiind exp ɻresia trecerii omen ɻirii la un nou ti ɻp de dezvoltare eco ɻnomico -socială,
ba ɻzat pe compatibil ɻitatea dinamică a m ɻed ɻiului creat de om c ɻu mediul natural, a eficie ɻnței
econo ɻmice cu justiția s ɻocială, adică ceea ce n ɻumim dezvo ɻltare d ɻurabilă.
b) Creștere economic ɻă echilibr ɻată este ca ɻracterizată prin ega ɻlitatea pro ɻducției ce
poate fi obținu ɻtă cu potenț ɻialul produ ɻctiv de care dispun ɻe producția cer ɻută pe ɻpiață.
În cazu ɻl creșterii econom ɻice echilib ɻrate nu există nici s ɻubproducție și n ɻici
suprapr ɻoducție, astfel, o ɻrice m ɻodificare a rel ɻației dintre cant ɻitatea de bun ɻuri ofe ɻrite și
canti ɻtatea de bun ɻuri cerute, va dezechi ɻlibra funcț ɻionarea econo ɻmiei.
La baz ɻa creșter ɻii econ ɻomice echil ɻibrate se afl ɻă egalita ɻtea dintre val ɻoarea bu ɻnurilor
prod ɻuse în econ ɻomie și suma chel ɻtuielilor pentru co ɻnsum și invest ɻiții, sa u dintre ec ɻonomii
și in ɻvestiții. Atunci c ɻând economii ɻle sunt mai m ɻari decât investițiil ɻe, econ ɻomia nu
înregis ɻtrează creștere și decli ɻn economic, deoare ɻce surplusul de econ ɻomii este o pi ɻerdere și
un c ɻâștig.
c) Crește ɻre econo ɻmică e xtensivă , este c ɻaracterizată prin spor ɻirea p ɻrodusului intern
brut pe locu ɻitor cu prepon ɻderență pe seam ɻa influ ɻenței conjug ɻate a dimensiu ɻnilor c ɻantitative
ale t ɻuturor factor ɻilor de prod ɻucție, con ɻcretizate în mai m ɻulți luc ɻrători, mai mul ɻte ma șini și
utilaje tehnol ɻogice, mai mult ɻe materii p ɻrime, mai mult ɻe teren ɻuri arabile ɻ etc.
Avân ɻd în vedere ra ɻritatea resurs ɻelor, influe ɻnța creșterii dim ɻensiunilor cant ɻitative
ale factorilor în pr ɻocesul cre ɻșterii economice este lim ɻitată în timp și sp ɻațiu.
d) Creșt ɻere economică inten ɻsivă este co ɻncretizată prin ɻ sporirea produ ɻsului intern
brut pe locuit ɻor cu prepondere ɻnță pe seama influe ɻnței conjugate a di ɻmensiunilor calitative
(de eficie ɻnță) ale tuturor fact ɻorilor de prod ɻucție, din care rezult ɻă sporirea product ɻivității
mu ɻncii, creșterea randament ɻului pământu ɻlui, reducerea costuri ɻlor de producție un ɻitare,
îmbu ɻnătățirea calității bun ɻurilor etc.
Inf ɻluența eficienței util ɻizării factorilor de cr ește ɻre economi ɻcă asupra pro ɻdusului
int ɻern brut pe locui ɻtor este practic nelimi ɻtată, fiind pro ɻdusul cel mai de p ɻreț al luptei
omului cu ra ɻritatea resu ɻrselor.
e) Cr ɻeșterea economică pot ɻențială este fundamen ɻtată pe ba ɻza resurselor
ec ɻonomice existen ɻte la un anumit mom ɻent, a utilizării de ɻpline a resurs ɻelor materiale și
uma ɻne disp ɻonibile.
f) Cre ɻșterea econ ɻomică zero reprezin ɻtă o situație în car ɻe rezulta ɻtele econom ɻice
agr ɻegate și popu ɻlația unei țări spor ɻesc în acel ɻași ritm, niv ɻelul pe locu vitor al indica ɻtorilor
si ɻntetici macroecono ɻmici fiin ɻd c ɻonstant.

16
Creștere ɻa economică zer ɻo presupune să se cre ɻeze o situ ɻație de stabilita ɻte ecologică
și econo ɻmică ce ar putea fi men ɻținută pe o perioa ɻd ɻă viitoare îndel ɻungată, ba ɻzată pe o fr ɻână
pusă creș ɻterii spiralelor demogr ɻafice și econo ɻmice ale lumi ɻi, în condițiile ajutoră ɻrii țărilor
în cu ɻrs de dezvol ɻtare în efort ɻul lor de a elimi ɻna marile decal ɻaje econom ɻice și socia ɻl-umane
față de stat e ɻle dezv ɻoltate.
Prin conți ɻnutul său, crește ɻrea econom ɻică înseamnă o evol ɻuție pozitivă, asc ɻedentă a
economiei națion ɻale dar care nu exclu ɻde oscilații conju ɻncturale, ɻchiar și regrese econom ɻice
temporare . A ɻprecierea că o eco ɻnomie naț ională înregis ɻtrează o creștere eco ɻnomică se
baze ɻază pe existența ten ɻdinței creșterii poz ɻitive reale.
Creșter ɻea economică exp ɻrimă acele modifi ɻcări ce au loc, într -u ɻn anumit ori ɻzont de
timp și într -un anu ɻmit spațiu, în spor ɻirea dimen siunilo ɻr rezultatelor ɻ macroeconom ɻice, în
strânsă legătu ɻră cu facto ɻrii lor determin ɻanți. A ɻceste rezultate p ɻot fi mă ɻsurate prin
in ɻtermediul unor in ɻdicatori sintetici semn ɻificativi pentru apreci ɻerea dina ɻmicii ec ɻonomice a
unei țări. Din m ɻultitu dinea ace ɻstor indicatori , sem ɻnificație relativă o au pr ɻodusul intern
brut, prod ɻusul naț ɻional brut și venitul ɻ național, în te ɻrmeni reali, at ât pe t ɻotal cât și pe
locuito ɻr. (Po ɻpescu, 201 ɻ1, p.163)
Crește ɻrea econom ɻică, ca proces macro econo ɻmic, nu surp ɻrinde modif ɻicările
calita ɻtive din fiziono ɻmia și structu ɻra eonomiei na ɻționale, din nivelu ɻl de trai, asp ɻecte ce sunt
puse în evi ɻdență prin concep ɻtul de dezv ɻoltare econom ɻică.
Creșt ɻerea economică a un ɻei țări se mă ɻsoară cu ajutor ɻul unui indi ɻcator al pro ɻducției
anuale t ɻotale de bunuri și ser ɻvicii realizate î n ac ɻeastă țară. Pentru a cal ɻcula acest indicat ɻor,
se ev ɻaluează valoric toate bunu ɻrile și servi ɻciile produse în interio ɻr și destinate unor utili ɻzări
finale (consu ɻm, investiții, expor ɻturi). Nu se ține seam ɻa de valoarea bun ɻurilor inter ɻmediare
pro ɻduse și consumate de către pro ɻducători.
O meto ɻdă de măsura ɻre mai practic ɻă este cea a valo ɻrii adăugate de fiecare
pr ɻoducător. Această valoa ɻre adăug ɻată se def ɻinește ca fiind difer ɻența î ɻntre valoarea
produc ɻției obținută în perioad ɻa respectivă și val ɻoarea bunurilor interm ɻediare pe care ea le -a
con ɻsumat. Făcâ nd su ɻma acestor valori adăugat ɻe realizate de toți pro ɻducătorii interi ɻori se
obține un agr ɻegat numit prod ɻucția interioară ɻbrută sau produ ɻs intern brut (PIB ɻ) al țării
respect ɻive. Această pro ɻducție este nu ɻmită brută p ɻentru că cu ɻprinde și val ɻoarea
amort ɻismentelor. (Pop ɻescu, 20 ɻ11, p. 169)
Dacă luă ɻm în consid ɻerare și valorile adăug ɻate ale producător ɻilor legați de e ɻconomia
naț ɻională dar car ɻe nu sunt localiz ɻați în interiorul ț ɻării, obține ɻm un alt agre ɻgat numit
produsul nați ɻonal brut (P ɻNB) care este d ɻes utilizat în statis ɻticile interna ɻționale.

17
PN ɻB cuprinde produs ɻul intern bru ɻt și dive ɻrse servicii necupr ɻinse în ace ɻasta. Este
vorba de servici ɻile ad ɻministrațiilor și a in ɻstituțiilor financi ɻare pentru care se ad ɻmite că
valoar ɻea lor este eg ɻală cu cheltuiel ɻile curente de fu ɻncționar e.
Indicato ɻrul PIB prezi ɻntă anumite li ɻmite:
– nu ia în c ɻalcul decâ t bun ɻurile și servici ɻile facturate, iar o se ɻrie de servicii gra ɻtuite
pre ɻcum și cele ɻefectuate în gospodă ɻria casnică nu su ɻnt luate în consi ɻderare;
– distru ɻgerile de pat ri ɻmoniu națion ɻal nu sunt scă ɻzute din P ɻIB;
– nu ia în c ɻonsiderare, aspec ɻtele legate de degr ɻadarea medi ɻului înconjur ɻător, epuizarea
resurs ɻelor neregen ɻerabile, iar în ță ɻrile în curs de dez ɻvoltare nu refle ɻctă și econ ɻomia de
subzist ɻență.
G ɻunnar Myrdal est ɻe de părere că treb ɻuie luate în consi ɻderare, atunci câ ɻnd se
calculeaz ɻă acest indicat ɻor două elem ɻente:
1) costu ɻrile nece ɻsare pentru a op ɻri crește ɻrea polu ɻării și
2) costuri ɻle cer ɻute de măs ɻurile care viz ɻează opri ɻrea epuiză ɻrii ac ɻcelerate a resurselor
neregen ɻerabile.
(http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.604.3764&rep=rep1&type=pdf )

2.2. FACTO ɻRII DE IN FL ɻUENȚĂ AI CREȘ ɻTERII
ECONO ɻMICE ÎN ȚĂ ɻR ɻILE UE

Creș ɻterea economi ɻcă este un proces de ɻosebit de compl ɻex deter ɻminat de o
multitud ɻine de factori. Din ɻtre aceștia pu ɻtem distinge dou ɻă catego ɻrii mari:
a) fa ɻctori ce sunt implic ɻați direct în pr ɻocesul de prod ɻucție și gen ɻerează creșter ɻea
econ ɻomică: munca și facto ɻrul mat ɻerial (resursele natu ɻrale și echipam ɻentele de
p ɻroducție) la care se adaug ɻă prog ɻresul tehnic;
b) factori in ɻdirecț i, care au ro ɻl de cataliz ɻator pentru naș ɻterea și comb i ɻnarea factorilor
nemijlo ɻciți, sau, even ɻtual, pot frâ ɻna această activi ɻtate. În aceas ɻtă catego ɻrie se includ:
factor ɻii științifici, cul tur ɻali, politica adm ɻinistrativă și poli ɻtica economică (ca ɻre cuprinde
politica ac ɻumulării, a inves t ɻițiilor, ce a fin ɻanciară, monet ɻară, buge ɻtară și fisc ală)
capaci ɻtatea de absorb ɻție a pieței inter ɻne, schimbu ɻrile inter ɻnaționale etc.
Factorii creșt ɻerii eco ɻnomice pot fi abor ɻdați sub as ɻpect cantit ɻativ, cali ɻtativ și
struct ɻural.
Latura cantitat ɻivă se referă la volu ɻmul global al fiec ɻărui factor pre ɻsupunâ nd
const ɻant randamen ɻtul lor.

18
Aspec ɻtul calitativ fa ɻce apel la ran ɻdamentul utiliz ɻării resurselor pr ɻoductive.
Dimensi ɻunea structurală evidenț ɻiază pr opor ɻțiile în care se co ɻmbină factorii de
produ ɻcție, reflectâ ɻnd contribuțiile de or ɻdin cantitativ și cal ɻitativ la crește ɻrea econo ɻmică.
Factorul ɻuman influențiaz ɻă mărimea venitulu ɻi național prin canti ɻtatea și calit ɻatea
forței de m ɻuncă și prin efic ɻiența utili ɻzării acesteia, adic ɻă prin productivit ɻatea muncii.
Aspectul ca ɻntitativ al aces ɻtui factor tre ɻbuie analizat di ɻn punct de ve ɻdere global, al
structu ɻrii populației și al r ɻepartiției sale geog ɻrafice.
A ɻnaliza globală pre ɻsupune luarea în con ɻsiderare a două noț ɻiuni: st ɻatică, aceea a
nivel ɻului absol ɻut al popula ɻției la un momen ɻt dat, adică la un s ɻtadiu dete ɻrminat al
teh ɻnologiei, și din ɻa ɻmică , aceea care se re ɻferă la rata de creșt ɻere dorită a ac ɻestei popula ɻții.
Privin ɻd sub aspect st ɻructural popula ɻția, avem o stru ɻctură pe vârs ɻtă și una pe
p ɻrofesii. Lat ɻura calitativ ɻă trebuie să ia în consid ɻerare carac ɻteristicile intrinseci ale
po ɻpulației dep ɻendente, în pri ɻncipal, de ca ɻlificare și motivaț ɻie în mun ɻcă. După opi ɻniile
spe ɻcialișt ilor, fact ɻorul cel mai impo ɻrtant al cre șterii econom ɻice îl consti ɻtuie capita ɻlul uman
adică tota ɻlitatea cuno ɻștiințelor și competențel ɻor profesiona ɻle rezult ɻate din proce ɻsul
educați ɻonal.
Educ ɻația a deve ɻnit subsist ɻemul s ocial care înso ɻțește și a ɻlimente ază de ɻzvoltarea
tuturor celorl ɻalte subsist ɻeme. Cre ɻșterea și dezv ɻoltarea unei națiu ɻni trec mai înt ɻâi prin
edu ɻcație. V alorile știin ɻței și ale tehn ɻicii, spiritul in ɻventiv și aplicat ɻiv, noile ati ɻtudini și
ment ɻalități, ca și mo ɻdul de a fi și a d ɻeveni cerute de soci ɻetatea modern ɻă se î ɻnvață în
interiorul sub ɻsistemelor educ ɻative și al autoed ɻucației cont ɻinue.
E ɻducația precede și fa ɻce posibilă creș t ɻerea econo ɻmică, cu con ɻdiția de a fi ada ɻptată
trebui ɻnțelor societății resp ɻective și exige ɻnțelor vii ɻtorului. Ea valori ɻfică cea mai pre ɻțioasă
energie , en ɻergia umană, furniz ɻând un agent al cr ɻeșterii care, prin cal ɻitatea lui, are un
imp ɻact direc t asupra pro ɻductivității mun ɻcii în toate secto ɻarele de activit ɻate.
Facto ɻrul material al creș ɻterii economi ɻce cuprinde resur ɻsele natural ɻe atrase în
procesele prod ɻuctive și tehn ɻicile și tehnolog ɻiile acumul ɻate în decursul ti ɻmpului. St ocul de
capital con ɻtribuie la creștere ɻa economică prin m ɻărirea volumului capi ɻtalului utilizat ɻ, adică
a bunu ɻrilor de capital și pri ɻn sporirea eficien ɻței utili ɻzării lui. Volu ɻmul de ca ɻpital real poate
crește prin inve ɻstiții sau acumular ɻe de ca ɻpital.
Dimensi ɻunea calitativă a fa ɻctorului mat ɻerial poate fl ɻuctua datori ɻtă unor influențe de
ordin ɻ tehnologic, eco ɻnomic, organiz ɻațional.
Progr ɻesul tehnic a ɻre un rol d ɻeosebit în creșt ɻerea economică, el reg ɻăsindu -se
înc ɻorporat în t oți factor ɻii de produc ɻție: forță de mu ɻncă, mașini, u ɻtilaje, mate ɻrii prime,

19
materi ɻale etc. Acest fact ɻor determină mă ɻrirea randame ɻntelor, a eficienț ɻei utilizării forței de
muncă, capi ɻtalului, resurselor n ɻaturale și, deci, a apor ɻtului a cestora la creș ɻterea economică.
Du ɻpă J.A. Sch ɻumpeter, prog ɻresul tehnic reprezi ɻntă procesul de aplic ɻare în practică
a inov ɻației, care constit ɻuie forța motr ɻice a creșterii eco ɻnomice. (https://mpra.ub.uni –
muenchen.de/35321/1/MPRA_paper_35321.pdf )
Dup ɻă părerea econom ɻiștilor, inform ɻația a deve ɻnit o parte com ɻponentă a avuției
nați ɻonale și, toto ɻdată, un factor disti ɻnct de prod ɻucție care jo ɻacă un rol int ɻermediar între
forța de munc ɻă și ceilalți fac ɻtori, ca infor ɻmație p roduc ɻtivă.
În z ɻilele noastre, prog ɻresul tehn ɻic este un pro ɻces de econo ɻmisire a informaț ɻiei,
privită în s ɻensul ei larg, ca infor ɻmație încorpora ɻtă în e lementele mat ɻeriale ale procesului de
produ ɻcție și în proc ɻesul creației știin ɻțifice umane.
Un r ɻol deoseb ɻit în cr ɻeșterea econo ɻmică îl are sistemul instituționa ɻl, factorii psi ɻho-
socilogici și climat ɻul social și ɻmoral.
„Re ɻsursele unei țări fii ɻnd date , r ɻata sa de cre ɻștere este determ ɻnată de
comporta ɻmentu l uman și de in ɻstituțiile umane, de f ɻactori ca ener ɻgia morală, atitud ɻinea față
de bunurile materi ɻale, înc ɻlinația spre a econom ɻisi și investi în mod produc ɻtiv, l ibertatea și
suplețea inst ɻituțiilor” remarcă W.A. L ɻewis în lucrar ɻea sa The Slow ɻing Down of the Engin ɻe
of Gro ɻwth. (www.econpapers.repec.org )
Sistemul in ɻstituțional trebui ɻe să fie sta ɻbil ș i, în acela ɻși timp, suficie ɻnt de suplu
pentru a se adapt ɻa la cerințele sti ɻmulării crește ɻrii economice. Înlăt ɻurarea tuturor
ob ɻstacolelor din calea mobili ɻtății sociale, o adm ɻinistrație publi ɻcă eficace, rela ɻții strânse de
f ɻamilie sunt doa ɻr câteva din cond ɻițiile care stimu ɻlează creșter ɻea econom ɻică.
Facto ɻrii politici cu o incid ɻență mai mar ɻe asupra creșt ɻerii și dezvoltă ɻrii eco ɻnomice
par să fie po ɻlitica administrativă și politic ɻa econom ɻică, politica acu ɻmularii, politica
investițiil ɻor, politica fi ɻscală, ban ɻcară, mo ɻnetară etc.
Guver ɻnul poate prom ɻova și aplica un s ɻistem de le ɻgi stimula ɻtive sau opre ɻsive, poate
duce o polit ɻică economică echilibra ɻtă sau dezechil ɻibrată, austeră și pros ɻperă sau risipitoare
sau s ɻtagnantă etc.
Politica ec ɻonomică trebuie astf ɻel concepută încâ ɻt să declanșe ɻze în fiecare individ
întreaga e ɻnergie cre ɻatoare pe tot parc ɻursul vieții lui. Creștere ɻa economică d ɻin fiecare țară
se poate re ɻaliza, într -o propo ɻrție mai ma ɻre sau mai redusă, prin can ɻitatea factorilor sau prin
sporir ɻea eficienței u ɻtilizării lor, aspect ɻe care definesc tip ɻurile de creștere econ ɻomică.
Se di ɻsting două tipuri fu ɻndamentale de crește ɻre economică:

20
– T ɻipul extensiv al creș ɻterii economice are lo ɻc atunci când mă rirea ɻ venitului națio ɻnal se
realize ɻază preponderent prin e ɻxtinderea sau spo ɻrirea cant ɻității fact ɻorilor atrași în
proces ɻul de producție. Un ase ɻmenea tip este caracteris ɻtic ță ɻrilor care au un nivel
economic rela ɻtiv mai scăzut, nep ɻutând să valo ɻrifice superi ɻor resursele națio ɻnale.
– Tipul inte ɻnsiv de creștere eco ɻnomică presupu ɻne pro prirea veni ɻtului național prin
creșterea ef ɻicienței utiliză ɻrii factorilor de produ ɻcție. Ac ɻest tip este pro ɻpriu econ ɻomiilor
avansa ɻte, cu o structur ɻă diversificată cap ɻabilă să folos ɻească din plin cuceririle
rev ɻoluției științi ɻfico-tehnice.
În prac ɻtica economică ex ɻistă și tipul inte ɻrmediar de creșt ɻere economică, în care
dime ɻnsiunea canti ɻtativă, respec ɻtiv cea calitati ɻvă, au cont ɻribuții relativ com ɻparabile la
obținer ɻea sporului de ven ɻit național. Ace ɻst tip de crește ɻre economică se înt ɻâlnește în țăr ɻile
care au p ɻășit mai tâ ɻrziu pe calea industrializ ɻării și înfăpt ɻuiesc acest pro ɻces la un alt n ɻivel al
de ɻzvoltării tehnice, com ɻparativ cu țările m ɻai dezvo ɻltate.

2.3. MODE ɻLE DE CREȘTER ɻE ECONO ɻMICĂ ÎN ȚĂRIL ɻE UE
Mod ɻelele elaborate pen ɻtru diagnostic ɻarea creșterii econo ɻmice pe perioadă lu ɻngă de
timp pot fi clasif ɻicate în două g r ɻupe:
– mo ɻdele de ɻbalanță , care inclu ɻd ecuații ce exp ɻrimă cond ɻițiile de echi ɻlibru și
– mo ɻdele de optimiz ɻare, care determ ɻină rata optim ɻală de creștere econom ɻică în limita
restricți ɻilor date.
În a ɻmbele tipuri de mo ɻdele, factorul int egr ɻal de productivitat ɻe joacă rol ɻul principal
în diagnosticar ɻea ratei de creș ɻtere (va ɻriația PIB -ului pe ɻlocuitor).
În teorii ɻle de creștere ec ɻonomică se anali ɻzează două sec ɻtoare economi ɻce, sectorul
tra ɻdițional (ag ɻricultura) și sect orul moder ɻn (indust ɻria) iar auto ɻrii acestor teorii
argumen ɻtează că în vedere ɻa atingerii cr ɻeșterii ec ɻonomice treb ɻuie de rezolvat secto ɻrul
modern. R ɻolul sectoru ɻlui tradițional în ec ɻonomie co ɻnstă numai în a pr ɻoduce alimentele de
bază, mate ɻrie primă și a asi ɻgura fluxul de forț ɻă de muncă (migrați ɻa de bază) pent ɻru
sectorul m ɻodern.
A ɻlte teorii de creș ɻtere econo ɻmică au ca obiect de st ɻudiu cererea. Auto ɻrii acestor
teorii anal ɻizează import ɻanța fiecă ɻrui sector econo ɻmic în dinamică, ratel ɻe de acumulări și
investiții, c ɻomerțul extern.
Mo ɻdelarea pro ɻcesului de diagnost ɻicare a creșt ɻerii econ ɻomice încep ɻe cu analiza
surselor de ɻcreștere econ ɻomică. Se ɻ aplică metoda c ɻontabilă pentru ident ɻificarea facto ɻrilor

21
dete ɻrminanți. Ca p ɻunct de pl ɻecare servesc cont ɻurile nați ɻonale și te ɻoria fun ɻcției de producție
agregată. Form ɻula de bază a acest ɻui model este urm ɻătoarea:
GGD ɻP = C ɻML + C ɻK + C ɻT,
un ɻde:
GGD ɻP = rata de c ɻreștere econom ɻică,
C ɻML = contribu ɻția forței de m un ɻcă,
C ɻK = contribu ɻția capit ɻalului și
CT = c ontribuț ɻia tehnolo ɻgică.
În țăril ɻe europene, mode ɻlele macroec ɻonomice au încep ɻut să se apl ɻice din anii ‘70.
Primele mode ɻle erau econo ɻmetrice și de tipu ɻl input -output.
Etapa actu ɻală se carac ɻterizează prin elaborar ɻea unui sist ɻem care incl ɻude modele de
planif ɻicare pentru dif ɻerite niveluri ier ɻarhice:
– determinar ɻea obie ɻctivelor de natură macr ɻoeconomică,
– elab ɻorarea planu ɻrilor națion ɻale și sec ɻtoriale.
Si ɻstemul de modele i ɻnclude un mo ɻdel central, în jurul căru ɻia se poziționează
m ɻodelele suplimentar ɻe.
M ɻodelul DM ɻS (Dyna ɻmique multi sect ɻoriel) al Fran ɻței a fost unu ɻl din pr ɻimele
modele macroecon ɻomice , elabor ɻat în cadrul Institut ɻului Național de St ɻatistică și Studii
E ɻconomice (conduc ɻătorul grupului – D. F ɻouquet).
Ac ɻesta e ste un mo ɻdel macroecono ɻmic impo ɻrtant pentru pre ɻviziuni economice pe
termen med ɻiu și mare, cu cara ɻcter din ɻamic și care incl ɻude peste 110 ɻ0 ecua ɻții, 400
varia ɻbile exogene privin ɻd mediul ec ɻonomic extern, p ɻrețurile și cere ɻrea de import pen ɻtru
p ɻrincipalii parten ɻeri comerciali europ ɻeni ai Fran ɻței, rate ɻle de schimb între mon ɻedele
partene ɻrilor, politica mone ɻtară și fis ɻcală, s ɻituația demograf ɻică, variabil ɻele specifice
administ ɻrației locale și insti ɻtuțiilor financiare ɻ etc.
M ɻodelul care cupri ɻnde unspr ɻezece ramuri și secto ɻare și este deza ɻgregat pe un șir de
produse , sim ɻulează interacți ɻunea a trei părț ɻi compon ɻente:
– cere ɻrea internă și com ɻerțul exterior,
– pro ɻducția (formarea valo ɻrii adăugate pe ram ɻuri și sectoare) și
– venitur ɻile (menajelor, fisc ɻale și cheltuielile adm ɻinistrației).
Se po ɻrnește cu determin ɻarea cererii, car ɻe apoi stă la ba ɻza evalu ɻării nive ɻlului
prod ɻucției și valorii adă ɻugate. În ba ɻza nivelului p ɻroducți ei, utili ɻzând funcții de p ɻroducere,
se det ɻermină numărul de anga ɻjați și șo ɻmajul.
Pre ɻțurile și salari ɻile se determin ɻă prin relații interde ɻendente:

22
– evoluț ɻia ratei salariil ɻor este depend ɻentă de prețur ɻile de consu ɻm, iar
– evoluția prețur ɻilor de produc ɻie este dependen ɻtă de costurile sa ɻlariale unitare.
O trăsă ɻtură caracteristică a model ɻului este dinam ɻica acumularii capit ɻalului
produ ɻctiv, care e ste reprez ɻentat valoric dr ɻept capital financi ɻar și fiz ɻic dar sub form ɻa
act ɻivelor fixe. Investițiil ɻe reprezin ɻtă un alt factor de ɻcisiv în creșterea ec ɻonomică pe ter men
me ɻdiu.
În baza mode ɻlului DS ɻM, în cadrul Inst ɻitutului Național de Sta ɻtistică și Studii
Econo ɻmice, au mai fost elabor ɻate alte două mod ɻele macroe ɻconomice AMA ɻDEUS și
METR ɻIC iar în prac ɻɻtica econo ɻmi ɻcă se uti ɻlize ɻază și alte m ɻo ɻdele macro ec ɻo ɻnomice, cum ar
fi: modelul BD ɻF, al Băncii F ɻranceze, mod ɻelul HERM ɻES, const ɻruit de Școala Cen ɻtrală și
modelul MOS ɻAIQUE , elab ɻorat de către Observ ɻatorul Fran ɻcez de Conjunc ɻtură Econ ɻomică.
Model ɻele mențion ɻate sunt de tip neo – ɻkeynesia n, au p ɻerioadă trime ɻtrială sau anuală
și ca meto ɻdă de estimare aplica ɻtă utilizează m ɻetoda celor m ɻai mici pătrate. Oriz ɻontul de
previ ɻziune este de la 5 la 10 ani.
Mode ɻlul AMAD ɻEUS (autori D. Ezssa ɻrtier și N. Pon ɻty) a fost elabo ɻrat în anii ‘90,
prime ɻle re zultate referito ɻare la acesta fi ɻind publicate la Sim ɻpozionul Inter ɻnațional în
dome ɻniul modelă ɻrii economi ɻce (Aten ɻa, 1993).
M ɻodelul include ɻa ca inovații: dete ɻrminarea prețuri ɻlor în baza v ɻalorii adăugate,
blocurile comer ɻțului extern și de sec ɻuritate socială. El sim ɻulează impa ɻctul majorării
cheltuielilor publ ɻice și a costuril ɻor de produc ɻție asupra creșterii ec ɻonomice.
Pen ɻtru analiza pe te ɻrmen mediu, se ɻutilizează mod ɻelul input -ou ɻtput, care este static
și se rezol ɻvă pentru fiecar ɻe an in divid ɻual. Modelu ɻl a fost apl ɻicat pentru elaborarea
indicatori ɻlor de pro ɻgnoză pe anii 197 ɻ5-1980, dr ɻept bază pentr ɻu ele servi ɻnd tabele ɻle input –
output pe ɻn ɻtru anii 1959 – ɻ1974 . Sco ɻpul general al m ɻodelului era rep ɻrezentat de satisface ɻr ɻea
cererii por ɻnind de la obiecti ɻvele macroec ɻonomice, care în majorita ɻte sunt intro ɻduse în
modele pr ɻin restr ɻicții.
Ob ɻiectivele repr ɻezintă asigurarea cu locu ɻri de muncă, ec ɻhilibrul bala ɻnței de plăți,
precum și realiz ɻarea scop ɻurilor politicii ene ɻrgetice și re g ɻionale.
Model ɻul input -ou ɻtput este el ɻaborat atâ t în ɻ formă agre ɻgată, fără divi ɻzare pe sectoare,
cât și dezag ɻregată, pe sectoare ale econ ɻomiei, ra ɻmuri industriale, e ɻnergetică, agricu ɻltură,
comerț. Un e ɻxemplu în a ɻcest sens este mod ɻelul EMMA al Su ɻediei, de tip in ɻput-output ,
pentru previziun ɻi pe termen mediu ɻ (5 ani). A ɻcesta e ste u ɻtilizat atât pen ɻtru analiză câ t și
pentru elabora ɻrea pre ɻviziunilor priv ɻind ev ɻoluția indicatori ɻlor macroeco ɻnomici, inclusiv
imp ɻorturile, exportu ɻrile, consumul p ɻrivat.

23
Pro ɻgnozele elaborat ɻe depind de ipo ɻtezele ce se fa ɻc cu privire la f ɻactorii
de ɻtermina nți, iar prin ɻcipiile politicii econo ɻmice (de exemp ɻlu, asigura ɻrea locurilor de
muncă și ba ɻlanța extern ɻă) sunt introd ɻuse în model ca r ɻestricții.
M ɻodelul est e constr ɻuit în j ɻurul unui set de matr ɻici de intrare – ɻieșire, care des ɻcriu
fluxur ɻile de bun ɻuri și ser ɻvicii din cadr ɻul sistem ɻului produc ɻției, ce per ɻmite analiza legăturii
dintre cerer ɻe și prod ɻucție în dif ɻerite sectoare. Este u ɻn model stati ɻc (se rezolv ɻă pentru
fiecare an), multisector ɻial (24 sectoa ɻre, inclus ɻiv 23 sect ɻoare de produ ɻcere și sec ɻtorul
destinat imp ɻortului și consum ɻului de serv ɻicii turistic ɻe). Scop ɻul principal al modelul ɻui este
corela ɻrea planurilor sec ɻtoriale.
Pen ɻtru previziu ɻni pe terme n m ɻediu se ma ɻi aplică model ɻe de export elabo ɻrate de
Institutul Națion ɻal de Cercetă ɻri Econom ɻice, mod e ɻle pentru estim ɻarea forței de mun ɻcă
oc ɻupate și a șomaj ɻului, mod ɻelul prețurilor car ɻe permite eval ɻuarea resursel ɻor în prețuri
curente pent ɻru per ɻioada de pro ɻgnoză, modelel ɻe energiei care evalu ɻează depende ɻța
econo ɻmiei de criza petrol ɻului (utiliz ɻate începân ɻd c ɻu an ɻul 1973).
Siste ɻmul de mod ɻele pe te ɻrmen lung, ɻcare poate fi utiliz ɻat și pe ter ɻmen mediu,
include un mode ɻl macroeco ɻnomic de tipu ɻl input -output și un m ɻodel sectorial.
Mod ɻelul macro are la baz ɻă teoria creșter ɻii economice echilibra ɻte, în co ɻnformitate
cu care r ɻesursele de cr ɻeștere econom ɻică sunt creșter ɻea forței de mu ɻncă calitativă și
cantitativă, a resurs ɻelor de capital iar resu ɻrsele natur ale sunt in ɻcluse ca restricții. C ɻreșterea
echilibrată i mpli ɻcă o rată de econo ɻmisire și a efici e ɻnței formării capitalulu ɻi public pe
te ɻrmen lung.
Mode ɻlul macroe ɻconomic al economiei Germ ɻaniei este de in ɻspirație neo –
key ɻnesiană, d e talie m ɻedie și ce ɻrcetează cererea și ofe ɻrta agregat ɻă, factorii costuri ɻlor și
indicii de p ɻreț, distribuția venit ɻurilor, come ɻrțul exterior și balan ɻța de plăți, rate ɻle dobînzii și
cursului de sc ɻhimb.
M ɻodelul se ɻctorial are ca rol princ ɻipal descrierea f ɻuncției evoluției consu ɻmului
privat, scopu ɻl fiind creșterea a ɻcestuia. Mo d ɻelul include parame ɻtri de pol ɻitică strategică
precum : for ɻmarea capitalului pe secto ɻare de activit ɻate și utilizar ɻea forței de ɻmuncă.
Alo ɻcarea de resurse pentru consum ɻul public și al m ɻenajelor este de te ɻrmi ɻnată în afara
mode ɻlului.
Mode ɻlele economice pe ɻntru Româ nia asi ɻgură previziun ɻea multis ɻectorială și
simu ɻlări ale politic ɻilor econo ɻmice. Print ɻre primele mo ɻdele macroecon ɻomice care au
înce ɻput să fie util ɻizate dup ă începu ɻtul reformelor econo ɻmice în țara noast ɻră, a fost m ɻodelul

24
macro ɻeconomic conce ɻput de Com ɻisia Națională de P ɻrognoză (împre ɻună cu alte insti ɻtuții)
cu asiste ɻnța te ɻhnică US ɻAID ( Agenți ɻa pentru Dezvol ɻtare Internaționa ɻlă din SUA ).
Acest mo ɻdel permite evalu ɻarea impactu ɻlui poli ɻticii mon ɻetare și fi ɻscale asupra
economiei, a polit ɻicii com ɻerciale și a ra t ɻei de sch ɻimb asupra exp ɻortului și abo ɻrdează
aspecte ale ech ili ɻbrului multise ɻctorial.
Model ɻul determină si mul ɻtan prod ɻucția globală și che ltuie ɻlile în term ɻeni reali și
nominali, venituri ɻle și cheltu ɻielile buget ɻului de stat incluzâ ɻnd 86 ec ɻuații, din ca ɻre 16 de
comportament.
De ase ɻmenea, în Rom ɻânia este cunoscut și m ɻodelul Dobresc ɻu, dezvoltat în co ɻmun
cu Institu ɻtul Național de Cer c ɻetări Ec ɻonomice (1993) și reali ɻzat în L ɻOTUS.
Pentru elab ɻorarea previziu ɻnilor econo ɻmice și a simul ɻării politicii macroecono ɻmice,
Com ɻisia de Progn ɻoză a utili ɻzat la început un mod ɻel contabil, apoi model ɻul descris anterior
care este ɻmai sofisticat . Ambe ɻle modele po ɻrnesc de la dete ɻrminarea o ɻfertei iar PIB-ul se
determină pe se ɻctoare economi ɻce.
Mod ɻelul contabil sta ɻbilește legă ɻturile între sectoar ɻele economic ɻe. La încep ɻut se
determin ɻă valoarea nomin ɻală a vari ɻabilelor, apoi valo ɻarea lor r ɻeală, utilizând def ɻlatorul
P ɻIB:

x 100
Cu ajutor ɻul acestui mo ɻdel pot fi evalu ɻate două sce ɻnarii de dezv ɻoltare și ratele de
creștere econ ɻomică cu sau fără fina ɻnțare externă.
Model ɻele includ opt secto ɻare economi ɻce și determi ɻnă valoarea a ɻdăugată, producția
și chelt ɻuielile, exporturile și importuril ɻe, sectorul guvernament ɻal, balanța de plă ɻți, salariile
și prețur ɻile.