CAPIT ɻOLUL 2. ANALI ɻZA RENTA ɻBILITĂȚII [624610]

14
CAPIT ɻOLUL 2. ANALI ɻZA RENTA ɻBILITĂȚII
Rentabilit ɻatea consti ɻtuie o formă si ɻntetică de expr ɻimare a eficie ɻnței eco ɻnomice,
care ref ɻlectă capa ɻcitatea unei firm ɻe de a reali ɻza profit. (B ɻușe, 2015, p.244)
Rentabil ɻitatea prev ɻede obține ɻrea unor venit ɻuri în urma vâ ɻnzării si înc ɻasării
producț ɻiei fabricate, mai m ɻari decât costuri ɻle efect ɻuate cu realizar ɻea acesteia.
Pentru a indi ɻca rentabili ɻtatea la nive ɻlul unei firm ɻe se utili ɻzează două tipuri de
indic ɻatori (Bu ɻșe, 2015, p.245) :
a) Indi ɻcatori ab ɻsolute:
– exced ɻentul brut din ex ɻploatare
– rezu ɻltatul exer ɻcițiului
– re ɻzultatul din ex ɻploatare
– capacit ɻatea de autofi ɻnanțare și aut ɻofinanțarea
b) Indic ɻatori relativi (rat ɻe de renta ɻbilitate) :
– r ɻata rentabi ɻlității econ ɻomice
– ra ɻta renta ɻbilității financ ɻiare
– rat ɻa resurse ɻlor consum ɻate
– ra ɻta renta ɻbilității venit ɻurilor
– rat ɻa renta ɻbilității c ɻomerciale .
Determi ɻnarea indic ɻatorilor fina ɻnciari rel ɻativi, a rat ɻelor fin ɻanciare, este o etapă
import ɻantă pentru anali ɻza financia ɻră.
În pofi ɻda bo ɻgăției de info ɻrmații pe care anal ɻiza pe baz ɻa acestor indica ɻtori o
furnizea ɻză, aceasta nu e ɻste însă suficien ɻtă pentru sat ɻisfacerea nev ɻoilor informați ɻonale ale
manag ɻementului financi ɻar al firm ɻei. Explic ɻația este da ɻtă de faptu ɻl că an ɻaliza pe baza
indicator ɻilor finan ɻciari rel ɻativi se concen ɻtrează doar pe even ɻimente trec ɻute. (Ho ɻanță, 2008,
p.56)
Prin ur ɻmare, treb ɻuie arătat ca in ɻdicatorii fina ɻnciari rela ɻtivi nu pot sa asig ɻure
apreci ɻerile definitive ale ad ɻministrației fina ɻnciare a unei firme.
Îns ɻă prin descr ɻierea evenim ɻentelor ce au avut lo ɻc, indicatorii fin ɻanciari relativi pot
să aj ɻute la iden ɻtificarea de ten ɻdințe în ceea ce prive ș ɻte perform ɻanța finan ɻciară a fir ɻmei.

15
2.1.ANA ɻLIZA RA ɻTEI RENTABI ɻLITĂȚII COME ɻRCIALE
Pr ɻin definiț ɻie, rata rentabilit ɻății comerciale expr ɻimă rapo ɻrtul dintre profi ɻtul total
aferent vânză ɻrilor întrepr i ɻnderii ș i cifra de af ɻaceri, expri ɻmând sintetic rez ɻultatul politicii
comerc ɻiale a acesteia , cu al ɻte cuvinte re ɻprezintă efi ɻciența activ ɻității comerciale a
întrepri ɻnderii, asigurând legă ɻtura dintre pr ɻofitul și cifr ɻa de af ɻaceri netă. ( Spă ɻtaru, 2014,
p.385)
Cali ɻtatea gestiunii unei înt ɻreprinderi este val ɻidată prin apre ɻcierea prod ɻuselor sale pe
piață, sit ɻuație evidenți ɻată prin cifra de aface ɻri. Raportul dint ɻre rezultatu ɻl obținut și cifra de
afaceri reprez ɻintă rata rentabilit ɻății come ɻrciale.

Majorita ɻtea autorilor con ɻsideră că ordinea în care acți ɻonează fact ɻorii asupra ratei
rentabilității com ɻerciale este următ ɻoarea (Gheorg ɻhiu, 2004, p.131) :
– stru ɻctura cifrei de af ɻaceri pe pr ɻoduse;
– preț ɻul de vânzare pe pro ɻdus, fără TVA;
– cost ɻul complet un ɻitar.
În litera ɻtura de specialit ɻate există mai multe mo ɻduri de calcul a aces ɻtei rate de
rentabilitate, dar cele m ɻai utilizate sunt ur ɻmătoarele (Gheorghiu, 2004, p.135) :
a)

b)

c)

unde:
R ɻc – rata ren ɻtabilității comerci ɻale
Rc ɻn – rata rentabilit ɻății comerciale ɻnete
RMb – rat ɻa marjei brute d ɻin vânz ɻări
C ɻA – cifra de afac ɻeri netă
Pr – pr ɻofit aferent cif ɻrei de af ɻaceri nete
Po – p ɻrofit oper ɻațional
Pn – pro ɻfit net
Analiza f ɻactorială a ratei re ɻntabilității com ɻerciale se poate reali ɻza pe baza mode ɻlului:

16

(
)

2.2. AN ɻALIZA RATEI REN ɻTABILITĂȚII ECO ɻNOMICE
Rata rentab ɻilității economice măso ɻară perf ɻormanțele totale ale activ ɻității unei
firme, indepe ɻndent de modul de fina ɻnțare și de siste ɻmul fiscal. ( Bușe, 2015, p.280)
Aceas ɻtă rată se poate e ɻxprima sub mai mu ɻlte forme, în funcție de m ɻodul exprimare
a indicat ɻorului de efort. Î ɻntâlnim astf ɻel ( Bușe, 2015, p.280) :
– rata renta ɻbilității econ ɻomice a activel ɻor, când indica ɻtorul de efort este repre ɻzentat
de acti ɻvele totale sau cele de ex ɻploatare . Nivelul să ɻu prezintă interes, în prim ɻul
rând pentru ma ɻnagerii întrepri ɻnderii, care aprecia ɻză astfel eficie ɻnța cu care sunt
utilizate acti ɻvele dispo ɻnibile;
– rata rent ɻabilității economice a capi ɻtalului investit, când indic ɻatorul de efort este
repreze ɻntat de capitalul inv ɻestit. (Vădu ɻva, Medar & Măr ɻuntu, 2012, p.126)
De nivel ɻul acestei ra ɻte sunt interesa ți, în pri ɻmul rând, investit ɻorii actuali și cei
potențiali (acți ɻonarii și bănci ɻle), care o com ɻpară cu rentabili ɻtatea unor alte forme de
plasam ɻent (dobânzile la dep ɻozitele bancare, câști ɻgul din plasar ɻea capitalului la alte
întrepri ɻnderi etc.), dar și m ɻanagerii, pentru care ɻ un nivel ridicat al ace ɻstei rate semni ɻfică o
gestiune efici ɻentă a capitalur ɻilor investi ɻte. (Bușe, 2015, p.285)
În liter ɻatura de specialitate se î ɻntâlnește exprimată sub m ɻai multe forme, și a ɻnume:

un ɻde:
Pc = pro ɻfitul curent
At = acti ɻvul total

u ɻnde:
Pe = prof ɻitul din exploat ɻare
Ae = a ɻctive de exploatare

u ɻnde:

17
Cp = capi ɻtalul permanent (Vădu ɻva, Medar & Mărun ɻtu, 2012, p.126)
a) Rata renta ɻbilității econo ɻmice a activelor se calc ɻulează ca raport int ɻre rezultatul
total al exerci ț ɻiului sau pro ɻfitul brut to ɻtal (Pb) și activu ɻl total (At), form ɻat din activele
imob ɻilizate (Ai) și activele circ ɻulante (Ac):

Niv ɻelul său prez i ɻntă interes, în pri ɻmul rând pen ɻtru managerii întreprinderii, care
apre ɻciază astfel efi ɻciența cu care sunt utili ɻzate activele dis ɻponibile.
Un alt mod ɻel de analiză facto ɻrială a ratei rentabilității econo ɻmice a activelor se
pre ɻzintă astfel:
(

)

und ɻe:

– profitul med ɻiu la 1 leu ven ɻituri totale;

– eficie ɻnța utilizării activel ɻor imobilizate;

– efici ɻența utilizării activelor circu ɻlante.
Influ ɻențele factorilor se calculea ɻză cu me ɻtoda substitui ɻrilor în lanț.
Anali ɻza factorială a ra ɻtei rentabi ɻlității econo ɻmice a activ ɻelor se mai poate efectua și
cu ajuto ɻrul următ ɻorului mo ɻdel:

un ɻde:
Pc = profitul cu ɻrent al exer ɻcițiului
Vc = ven ɻiturile curente (ce ɻle de exploatare și fi ɻnanciare). (Bușe, 2015, p.283)
Interp ɻretarea influențel ɻor se realizează asem ɻănător ca la modelul anterior.
O altă fo ɻrmă de exprimare a rat ɻei rentabilit ɻății economice a active ɻlor ține seama de
rezulta ɻtul de exploatare s ɻau de profitul eferent cif ɻrei de afaceri și de activele tot ɻale ale
firm ɻɻei, astfel:

(

)

, sau

(
) ( )

18
Pot ɻɻrivit acestui mo ɻdel, rat ɻa rentabil ɻității econo ɻɻmice a activelor tot ɻa ɻle și cheltuieli la
1 leu ci ɻf ɻra de afaceri, ale că ɻr ɻor influențe se deter ɻm ɻină cu met ɻɻoda substitui ɻɻrilor în lanț.
Pen ɻɻtru creșterea ni ɻv ɻelului său, se p ɻoate ɻ acționa prin cre ɻște ɻrea eficie ɻnței utilizării
act ɻivelor tot ɻale și prin red ɻuc ɻɻerea cheltuie ɻli ɻlor ce rev ɻɻin la 1 leu cifră de afaceri.
Av ɻâ ɻnd in ved ɻere că active ɻle tot ɻale au do ɻuă com ɻpone ɻnte (act ɻive imobil ɻiz ɻante și
active ci ɻrculante), ana ɻliza poate con ɻtin ɻua prin ur ɻmărir ɻea eficienț ɻei aces ɻtora, pe baz ɻa
următo ɻrul ɻui model (B ɻușe, 2015, p.284) :

(

)(
)
sa ɻu

( )(
)
Infl ɻuențele factori ɻlor se determi ɻnă cu me toda su ɻbstituirilor în ɻlanț.
Rata renta ɻbilității econo ɻmice a activelor se ɻpoate calcula și num ɻai pentru activi ɻtatea
de exploatare, prin raport ɻarea profitului de exp ɻloatare sau a excede ɻntului brut de
ex ɻploatare la mărim ɻea activelor de exploa ɻtare, astfel (Bușe, 2015, p.284) :

Pr ɻin aplicarea m ɻetodei subst ɻituirilor în lanț, se pot c ɻalcula influe ɻnțele factorilor
asupra modific ɻării ratei rentabili ɻtății economi ɻce și se pot face ap ɻrecieri cu privire la factorii
cu influență p ɻozitivă și negati ɻvă care au determ ɻinat evoluția acestei rate.
a) Rata ren ɻtabilității econom ɻice a capitalu ɻlui investit se det ɻermină ca raport între
rezulta ɻtul total al exerc ɻițiului sau r ez ɻultatul din exploa ɻtare și capital ɻul investit:

De niv ɻelul acestei r ɻate sunt interesaț ɻi, în primul râ ɻnd, investit ɻorii actuali și cei
potențiali (acțion ɻarii și bănc ɻile), care o comp ɻară cu rentab ɻilitatea unor alte forme de
plasam ɻent (dobânzile la de ɻpozitele bancare, ɻ câștigul din plasa ɻrea capitalu ɻlui la alte
întreprin ɻderi etc.), dar și man ɻagerii, pen ɻtru care un nivel ri ɻdicat al acestei rate semnifică o
gestiune efic ɻientă a capit ɻalurilor in ɻvestite. În acest se n ɻs, ei com ɻpară rata rentabi ɻlității
econom ɻice cu rata m ɻedie a costu ɻlui capitalului, putâ ɻndu-se întâlni următo ɻarele situații:

19
– Câ ɻnd Re >Rci înseamnă că act ɻivitatea desfășurată degaj ɻă o rentabilitate econ ɻomică
super ɻioară costului capi ɻtalului, înreg ɻistrându -se o valoare ad ɻăugată economică
poz ɻitivă care va spori valoare ɻa de piață a întreprind ɻerii;
– Câ ɻnd Re <Rci înseam ɻnă că rentabilit ɻatea obținu ɻtă nu poa ɻte acoperi sol ɻicitările
furni ɻzorilor de capital, înr ɻegistrându -se o valoare adău ɻgată econom ɻic ɻă negativă și o
reducere a cap ɻitalurilor proprii.

2.3. ANA ɻLIZA RATEI RENTA ɻBILITĂȚII FINA ɻNCIARE
Ra ɻta rentabilității financ ɻiare exprimă eficie ɻnța utilizării capital ɻului propriu sau
perman ɻent al firmei. Din ac ɻest consider ɻent, rata rentabilit ɻății financi ɻare prezintă o
importanță deose ɻbită, în primul râ ɻnd, pentru acțio ɻnari, care apr ɻeciază, în fun ɻcție de nivelul
acesteia, dacă inves ɻtiția lor este justi ɻficată și dacă vor contin ɻua să sprijine dezv ɻoltarea
firmei prin a ɻportul u nor noi capital ɻuri sau prin re ɻnunțarea, pentru o perio ɻadă limitată, la o
parte din divid ɻendele cuve ɻnite.
În fu ɻncție de capitalu ɻl utilizat în determinar ɻea acestei rate avem:
– rata rentabilit ɻății financiare a cap ɻitalului propriu;
– rata renta ɻbilități i financiare a capi ɻtalului perman ɻent.(Bușe, 2015, p.285)
Rata rentabilit ɻății financia ɻre care exprimă ra ɻportul dintre profitul net (rezulta ɻtul
exerciți ɻului) față de capi ɻtalul propriu:

unde:
Pn = profit ɻul net
Cpr = ca ɻpitalul propriu
R ɻata rentabilității fina ɻnciare a capitalului pr ɻopriu se p ɻoate calcula prin
raportarea profi ɻtului net la mărime ɻa capitalului pro ɻpriu, as ɻtfel (Bușe, 2015, p.286) :

Pe ɻntru a elimina influe ɻnța elementelor extraordi ɻnare, cu cara ɻcter aleatoriu, care pot
avea une ɻori o pondere semnif ɻicativă în cadrul profi ɻtului net, este nece ɻsar ca, în locul
rez ɻultatului net al exerciț ɻiului după impozit ɻare (profitul net), să ɻoperăm cu rezultatul
curr ɻent al exercițiului. În ɻvederea folosirii va ɻlorilor nete, putem dedu ɻce mărimea teoretică
a impoz ɻitului pe profit afere ɻnt acestui rezult ɻat curent.

20
Pentr ɻu o analiză mai de ɻtaliată a aces ɻtei rate, se imp ɻune descompu ɻnerea sa într -un
prod ɻus de două sau mai mu ɻlte rate. Un astf ɻel de model ține s ɻeama de eficiența utilizării
cap ɻitalului propriu și de rata renta ɻbilității vânzări ɻlor, astfel:

un ɻde:
CA = ci ɻfra de aface ɻri.
U ɻn alt model de ana ɻliză factorială ține se ɻama de propo ɻrția între capita ɻlul investit și
capitalul prop ɻriu, de eficiența utiliz ɻării capitalului in ɻvestit și de rata rentabilit ɻății
vânz ɻărilor, astfel (Bușe, 2015, p.287 ):

unde:
K ɻinv = capitalul inve ɻstit;
G = capit ɻalul propriu;
Rv = rat ɻa rentabilității vâ ɻnzărilor;
Eki = ca ɻpitalul investit.
Pent ɻru analiza f ɻactorială a ratei rentab ɻilității finan ɻciare, se mai poate uti ɻliza un
mo ɻdel care ia în cons ɻiderare multipli ɻcatorul capit ɻalului propriu, efic ɻiența utilizării activelor
totale și rata rentabili ɻtății vânz ɻărilor (Bușe, 2015, p.2878 ):

un ɻde:
At = activul total
Ra ɻta rentabilității fi ɻnanc ɻiare a capitalur ɻɻilor perma ɻn ɻente (Rfp) evidențiază
relația din ɻtr ɻe capitalul per ɻmanent și profitul b ɻrut, înaintea ded ɻucerii cheltuieli ɻlor financiare
cu dobâ ɻɻnzile și a impozitului pe profit. Model ɻul de analiză este următ ɻorul :

în c ɻare:
Pb
– pr ɻofitul b ɻrut înaintea ded ɻucerii cheltuielilor financ ɻiare cu dobân ɻzile și a impo ɻzitului
pe profit ;
Kpr
– capit ɻalul permanent (forma ɻt din capitalu ɻrile proprii, provizi ɻoanele pentru riscuri și
chelt ɻuieli și dato ɻriile pe terme ɻn mediu și lu ɻng).

21

KprCA – cif ɻra de afaceri me ɻdie la 1 leu capital ɻ perm ɻanent;
CAPb
– pr ɻofitul mediu b ɻrut la 1 leu cifră de afac ɻeri.

2.4. ANA ɻLIZA RATEI REN ɻTABILITĂȚII PE P ɻRODUS
La niv ɻel de produs pot fi deter ɻminate două tipur ɻi de rate, respectiv rata rentabil ɻității
resurselor co ɻnsumate și rata rentabil ɻității comerciale.
Anali ɻza ratei rentabilit ɻății resurselor consu ɻmate pe produs se fundam ɻentează pe
următo ɻrul model de a ɻnaliză:

100ccprrc

unde:
p – prețu ɻl de vânzare al prod ɻusului;
c – c ɻostului unitar.
Analiza factor ɻială a ratei renta ɻbilității resurselor co ɻnsumate pe produs se prez ɻintă
astfel :

rc rc rcr r r0 1
di ɻn care, datorită :
1. Influen ɻței modificării cos ɻtului unitar :

100 100
00 0
11 0ccp
ccpc
2. Influe ɻnței mo ɻdificării prețului de vânza ɻre al produsului :

100 100
11 0
11 1ccp
ccpp

Analiza ratɻei rentabilității comerɻciale pe produs se bazeazăɻ pe următorul mɻodel:

100 1 100 


pc
pcprc

Cuan ɻtificarea influenței fac ɻtorilor este:

c c crrr0 1
din care, da ɻtorită :
1. Influ ɻenței modificării prețu ɻlui de vânzare al produsul ɻui :

100 1 100 1
00
10





pc
pcp

22
2. Influe ɻnței modificării cost ɻului unitar :

100 1 100 1
10
11





pc
pcc
Potri ɻvit modelelor de ana ɻliză prezentate, se poate o ɻbține o creștere a rentabilității
pe produs ɻ în următoarele cond ɻiții:
a) Dimin ɻuarea costurilor de pro ɻducție prin utiliz ɻarea mai eficientă a res ɻurselor. Dacă
prețul uni t ɻar de vânzare nu se mod ɻifică atunci:
– rapo ɻrtul între ma ɻrja brută un ɻitară ( p-c) și co ɻstul unitar ( c) creșt ɻe cu impact pozitiv
asupra rat ɻei rentabilității res ɻurselor consumate;
– raport ɻul între costul un ɻitar de ɻproducție și pr ɻețul unitar de vân ɻzare scade,
determin ɻând creșterea rat ɻei rentabilită ɻții comerciale.
b) Crește ɻrea prețului unit ɻar de vânz ɻare, ca urmare a mo ɻdificării raporturil ɻor de piață (între
cerere și ofe ɻrtă) sau d ɻatorită unor fa ɻctori conjunc ɻturali, în condiți ɻile în care cost ul
unit ɻar nu se modifi ɻcă, gener ɻează efecte pozi ɻtive similare celor mai sus m ɻenționate,
datorită maj ɻorării marjei bru ɻte unitare și dimi ɻnuării raportului într ɻe costul unitar și
prețul de vânz ɻare.

2.5. ANAL ɻIZA RATELOR DE REN ɻTABILITATE PE BA ɻZA PUNCT ɻULUI
CRI ɻTIC
Punc ɻtul critic , denu ɻmit și prag de re ɻntabilitate sau p ɻunct de echilibru , reflectă acea
dimen ɻsiune a activ ɻității la care ɻveniturile din vânza ɻrea bunu ɻrilor produse, mărfuril ɻor,
lucrărilor prest ɻate și serviciilor exe ɻcutate acope ɻră în totalitate chelt ɻuielile fixe și variabile,
rezultatul activităț ɻii fiind egal cu ze ɻro.
Metod ɻologia de calcul și anali ɻză a punctului c ɻritic are în vede ɻre cele două cate ɻgorii
de chel ɻtuieli, fixe și vari ɻabile, a căror evoluț ɻie se datorea ɻză unor factori dife ɻriți și se
reper ɻcutează în mod diferit as ɻupra rezult ɻatelor întrepri ɻnderii (de exemplu, creșterea
prețu ɻlui de achiziție a mat ɻeriei prime determ ɻină o majorare a chelt ɻuielilor variabile, dar nu
și a cheltu ɻielilor fixe și nec ɻesită, î n vederea m ɻenținerii competi ɻtivității, măsuri speci ɻfice).
Prag ɻul de rentab ɻilitate în cazul realiz ɻării unui sin ɻgur produs poate fi măsurat
cu ajuto ɻrul indicatorilor:
a) Vo ɻlumul fizic criti ɻc al produ ɻcției ( ):

23
unde:
cf = su ɻma cheltuie ɻlilor fixe pe pro ɻdus
p = pr ɻeț de vânzare un ɻitar
cv = chelt ɻuieli variabile pe uni ɻtatea de produs
mbv = mar ɻja brută față de chelt ɻuielile variabile pe unit ɻatea de produs.

b) Cifr ɻa de afacei crit ɻică ( )

Cif ɻra de afaceri crit ɻică reflectă vân ɻzările firmei pen ɻtru care pro ɻfitul este egal cu
z ɻero.

c) Gra ɻdul critic de utilizar ɻe al capacității de producți ɻe ( ):

î ɻn care, reprez ɻintă capacita ɻtea maximă de produ ɻcție

d) Pe ɻrioada cri ɻtică :
=

în care C ɻA/T reprezintă vân ɻzările medii pe unitat ɻea de timp ( ɻzi, lună, an)