CAPI ɻTOLUL 3. INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ȘI CREȘTEREA [624825]

1
CAPI ɻTOLUL 3. INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ȘI CREȘTEREA
ECONOMICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
3.1. ROL ɻUL ISD ÎN SUSȚINER ɻEA CRE ɻȘTERII ECON ɻOMICE ÎN RO ɻMÂNIA ȘI
ȚĂ ɻRILE UE
Pr ɻactica a demonst ɻrat că țările dezvol ɻtate, prin ɻcipale recep ɻtoare de ISD, obțin mai
m ɻulte avantaje dec ɻât țările în curs de de ɻzvoltare ceea ce justifi ɻcă posibi ɻlitatea specialiștilor
în dom ɻeniu de a conc ɻluziona asupra caracte ɻrului negativ/ben ɻefic al fluxu ɻrilor ISD asupra
econ ɻomiei unei țări gazdă.
D ɻin punct de vedere conce ɻptual, implicațiile pozi ɻtive la nivel macr ɻoeconomic se
referă, în princ ɻipal, la următoarele a ɻspecte:
– ISD su ɻsțin creșterea econo ɻmică realizată diferent în func ɻɻție de forma pe care o
îmbracă, funcție de forma pe care o î ɻmbracă;
– ISD stimul ɻează invest ițiile inter ɻne deoarece producăto ɻrii autohtoni vor fi int ɻeresați în
creșterea eficie ɻnței activității și în îmb ɻunătățirea calită ɻții ieșirilor de produse/ser ɻvicii pe
piață pen ɻtru a face față concure ɻnței sau pentru a dobândi calitatea de furn ɻizori a i
investitorului st ɻrăin.;
– ISD sprijin ɻă restructurarea și priv ɻatizarea care este foa ɻrte importantă pentru s ɻtatele
mici mem ɻbre UE, în special în ca ɻzul firmelor care nece ɻsită un volum ma ɻre de capital și
capacit ɻatea de a reorgani ɻza și eficientiza a cti ɻvitatea. Astfel, inves ɻtitorii străini pot
co ɻntribui nu numai cu re ɻsursele financiare necesa ɻre privatizării, în măsura în care
efectu ɻează ulterior inves ɻtiții în vederea efic ɻientizării rapide a activit ɻății firmei;
– ISD s ɻusțin creșterea inve ɻstițiilor de capital, dat ɻorită accesului inves ɻtitorilor străini la
sursele exter ɻne de capital;
– ISD gene ɻrează efecte pozitive as ɻupra balanței comerci ɻale, dacă investit ɻorul direct
produce priorit ɻar pentru export sau în cazul pro ɻducției destinat ɻe piețe i interne care
substituie importu ɻrile;
– ISD su ɻsțin creșterea venituril ɻor la bugetul statului dat ɻorită apariției de noi contribuabili
în econ ɻomia țării gazdă;
– ISD sus ɻțin prin contribuții p ɻozitive, standa ɻrdul de viață. Aces ɻta este cel mai important
efect al in ɻvestițiilor stră ɻine resimțit în mod dire ɻct de către consuma ɻtorii l ɻocali. În
esenț ɻă, standardul de via ɻță crește prin reduc ɻerea prețurilor bun ɻurilor și serviciilor ca
urm ɻare a accentuării conc ɻurenței prin pătrunde ɻrea pe piață a noi fir ɻme.

2
De ɻși ISD pot gener ɻa o serie de efe ɻcte pozitive la niv ɻelul țărilor rece ɻptoare de
inve ɻstiții, nu este exclu ɻsă posibilitatea apariț ɻiei unui impact ne ɻgativ, atât la nivel
macr ɻoeconomic, cât și la niv ɻel sectorial.
O p ɻarte dintre acest ɻe efecte negative se ma ɻnifestă, în gen ɻeral, pe termen scurt,
ap ɻariția lor fiind strâ ɻns legată de imp ɻlementarea inves ɻtiției și/sau efic ɻientizarea acesteia, ca
de ex ɻemplu:
– cre ɻșterea importurilor, refle ɻctată negativ as ɻupra soldului bala ɻnței comerciale, s e
datorează impo ɻrtului de mașini și ut ɻilaje finanțat de inve ɻstitorul străi ɻn, fără de care
impleme ɻntarea investiți ɻei nu ar fi posib ɻilă. Pe termen lun ɻg, în măsura în care
retehnol ɻogizarea activității se concreti ɻzează în creșt ɻerea productiv ɻității și a
competi ɻtivității, se poate înregis ɻtra o diminu ɻare a deficitu ɻlui comercial, în principal,
atunci când inv ɻestitorul străi ɻn este orientat pre ɻponderent către export sau substit ɻuirea
importu ɻrilor;
– cre ɻșterea șomajului în urma restr ɻucturării într eprin ɻderilor privatiz ɻate cu scopul
eficienti ɻzării rapide a act ɻivității. Este evi ɻdent că, în ac ɻest caz, se poate înregistra o
reducere a num ɻărului locurilor de m ɻuncă în într ɻeprinderile pri ɻvatizate. Pe ter ɻmen lung,
acest dezav ɻantaj este nesemnif ɻicativ în sit ɻuația în care întreprin ɻderile restru ɻcturate
benef ɻiciază de creșt ɻerea eficienței și com ɻpetitivității activit ɻății, caz în care, prin ef ɻecte
de antr ɻenare, pot gen ɻera noi locuri de m ɻuncă (prin de ɻzvoltarea unor act ɻivități aflate în
am ɻonte sau în aval);
– impa ɻct negativ asu ɻpra bugetului, ca ɻuzat, pe de o parte, de fac ɻilitățile fiscale acordate
invest ɻitorilor străini (pol ɻitica de sti ɻmulente), facil ɻități care au ca efect im ɻediat
reducerea venit ɻurilor bug ɻetare. Pe de altă p ɻarte, creșterea n ɻumărului șomerilor, ca
urmare a pr ɻivatizării și restruc ɻturării întrepri ɻnderilor de stat, generea ɻză cheltuieli
suplim ɻentare la buget, într ɻucât forța de mu ɻncă dispo ɻnibilizată de sectoarele
restruc ɻturate nu este im ɻediat absorbită de acti ɻvitățile aflate în de ɻzvoltare. Pe termen
lung, pe m ɻăsură ce investi ɻțiile realizate ajung la ma ɻturitate, se poa ɻte înregistra o
creștere a veni ɻturilor la bugetul s ɻtatului datorită imp ɻozitelor și taxe ɻlor plătite de noii
contri ɻbuabili (firme și sala r ɻiați).
Pe lâ ɻngă aceste efect ɻe negative, inerent ɻe pe termen scurt, IS ɻD pot avea un imp ɻact
negativ de durată, în sp ɻecial în acel ɻe țări care nu disp ɻun de o politică econ ɻomică clară și
coere ɻntă. De exemplu, într -o eco ɻnomie în care au efectu ɻat inv estiții un num ɻăr de societăți
transnaționale este foarte puțin probabil ca optimul fiecărei ST în parte să coincidă cu
optimul economiei țării receptoare și, mai ales, că rezultanta acestor decizii luate de

3
societăți diverse, din domenii diverse, să cores pundă optimului de ansamblu al economiei
țării gazdă. În aceste condiții, chiar dacă toți actorii implicați ar fi de bună credință, în lipsa
unei politici economice clare, țara în cauză se poate confrunta cu distorsiuni economice în
urma acțiunii investito rilor străini.
Cu toate acestea, practica a demonstrat că nu toate angajamentele asumate au fost
onorate, existând situații în care investitorii străini nu au respectat contractele încheiate cu
autoritățile naționale/locale, UEa ce a generat efecte social e și economice negative.
În concluzie, impactul investițiilor străine directe asupra economiei țării gazdă este
diferit de la o țară la alta, în funcție de condițiile concrete existente la nivel economic,
social și politic și de gradul de pătrundere a capi talului străin.

3.2. EVOLUȚIA PRODUSULUI INTERN BRUT ÎN ȚĂRILE MEMBRE UE ÎN
PERIOADA 2012 -2016
Formarea brută de capital este o componentă importantă a Produsului intern brut al
oricărei economii, cu cât valoarea sa este mai ridicată, cu atât mai rapidă f iind creșterea
economică.
Pentru România, contribuția formării brute de capital la PIB s -a situat la valoarea
medie de 25,18% în perioada 2012 -2016, valorile pentru celelalte țări din regiuni fiind
apropiate de cea a României: 24,39% pentru Bulgaria, 28, 72% pentru Cehia, 23,92%
pentru Ungaria și 21,45% pentru Polonia.
Figura 3.1. Contribuția formării brute de capital la PIB, 2012 -2016

Sursă – prelucrare proprie a datelor
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%
România Bulgaria Cehia Ungaria Polonia
contribuția formării brute de capital Produsul intern brut

4
ISD sunt un contribuitor important la formarea brută de capital din economiile
gazdă, iar evoluțiile din țările Uniunii Europene arată acest lucru. Ca observație generală,
valorile ponderii fluxurilor de ISD la formarea brută de capital în economiile Europei
Centrale și de Est arată diferențe remarcabile de la o țară la alta în perioad a 2012 -2016, ea
reflectând, în bună măsură, evoluția fluxurilor de ISD în acest interval de timp.
Bulgaria este economia în care fluxurile de ISD au avut cea mai mare contribuție la
formarea brută de capital, media perioadei 2012 -2016 fiind de 39,4%, însă cu vârfuri de
98,6% în anul 2007 și de 82,7% în 2006.
Bulgaria este urmată, ca medie a contribuției fluxurilor de ISD la formarea brută de
capital, de Ungaria (20,4%) și Cehia (15,9%), pe ultimele două locuri aflându -se România
(14,8%) și Polonia (14,4%). În UEa ce privește România, cea mai ridicată valoare a
contribuției ISD la formarea brută de capital a fost înregistrată în anul 2004 (37,7%), iar
cea mai redusă în 2011 (numai 4,7%).
Valorile mici ale acestui indicator pentru România, mai ales după 2009 , au drept
principală cauză reducerea semnificativă a fluxurilor de ISD după 2008, în condițiile în
care și formarea brută de capital ca pondere în PIB a scăzut de la 33,43% în 2008 la numai
24,69% în 2014 și 25,58% în 2015, conform datelor publicate de Banca Mondială pe
fondul reducerilor fondurilor destinate investițiilor publice ca urmare a crizei financiare
globale, dar și al incapacității economiei Românești de a absorbi fonduri europene.

3.3. DINAMICA FLUXURILOR DE ISD ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTRE
ANII 2012 -2016
Având în vedere că nivelul fluxurilor de investiții străine directe atrase de o
anumită regiune sau țară este influențat nu numai de condițiile locale, ci și de conjunctura
economică și politică internațională, vom prezenta mai jos analiza evol uției fluxurilor de
ISD receptate la nivel european și pe regiuni de dezvoltare economică.
Din perspectiva fluxurilor de investiții străine directe atrase la nivelul țărilor
membre UE, observăm că Irlanda ocupă poziția de lider în decursul peri oadei 2012 -2016,
fapt datorat stabilității politice și economice, care facilitează pătrunderea unor fluxuri
semnificative de capitaluri străine în economie, la finele lui 2016, înregistrându -se fluxuri
de ISD în valoare de 100.542 milioane USD.( www.unctad.org )

5
Figura 3.2.Evoluția fluxurilor de ISD atrase de țările membre UE comparativ cu România

Sursă – prelucrare proprie a datelor

Țară An
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria 1549 2945 1697 1837 1776 1773
Cehia 6140 2317 7984 3639 5492 1223
Estonia 1508 1004 1564 545 507 207
Polonia 12796 15925 12423 3625 12531 7489
România 3041 2362 3198 3601 3211 3388
Slovacia 1769 3491 2981 -604 -331 802
Slovenia 105 1087 339 -151 1060 993
Ungaria 2192 6300 14409 3404 7489 1269
Sursa: UNCTAD, World Investment Repor t 2012, 2014 și 2016

Pe primul loc, la nivelul Uniunii Europene, din perspectiva capitalurilor străine
atrase la nivelul lui 2016 în cele 8 țări analizate , se clasează Polonia , cu fluxuri de ISD în
valoare de 12.796 milioane USD, urmată de Cehia cu 6.140 milioane USD și România ,
care înregistrează un nivel mai mic, respectiv de 3.041 milioane USD. 05000100001500020000250003000035000400004500050000
2011 2012 2013 2014 2015 2016Ungaria
Slovenia
Slovacia
România
Polonia
Estonia
Cehia
Bulgaria

6
Din punct de vedere al dinamicii fluxurilor de investiții străine directe atrase de
Româ nia, putem spune că țara noastră se află într -o nouă perioadă de tranziție, marcată de
finele perioadei de recesiune și începutul unei perioade de relansare economică.
Astfel, după diminuarea succesivă a capitalurilor străine pătrunse în econo mia
românească, evidențiată anul 2012 (2.362 milioane USD), la nivelul anilor următori,
România înregistrează o anumită constanță în variația fluxurilor de ISD, fapt ce denotă o
perioadă de restabilire a încrederii investitorilor străini în potențialul și condițiile oferite de
țara noastră.
Așadar, în 2016, România atrage un flux de ISD în valoare de 3.388 milioane USD,
cu 4.101 mil $ mai puțin decât Polonia , însă net superior volumelor fluxurilor de ISD
atrase în aceeași perioadă de Cehia , Estonia, Slovacia , Slovenia , etc.
Totodată, observăm că pe fondul crizei sistemului bancar, marcat de o lipsă acută
de capitaluri, dar și al instabilității politice din regiune, fluxurile de investiții străine directe
din Grecia, s-au diminuat la nivelul anului 2015, atingând o valoare negativă de -289
milioane USD. Cel mai probabil, efectele instabilității economice cu care se confruntă
Grecia, se vor răsfrânge mai accentuat în rezultatele anului 2018.
În acest context , pe fondul unor variații considerabile, la nivelul anului 2015, ale
fluxurilor de ISD înregistrate la nivel european, determinate de permanenta prospectare a
pieței și relocare a investitorilor interesați în a -și plasa capitalurile în țări care să le ofer e
condiții propice dezvoltării investiționale și obținerii unor profituri rapide, România trebuie
să profite, continuând seria reformelor structurale aplicate până în prezent, printr -o mai
bună dezvoltare a infrastructurii, prin îmbunătățirea și transparen ța legislației fiscale,
precum și prin punerea în aplicare a unor serii de măsuri, care să determine creșterea
încrederii investitorilor străini în potențialul economic al țării noastre și implicit atragerea
de noi investiții.
Dinamica fluxuril or de ISD atrase de țările din UE, 2012 -2016
Pentru statele din Europa fluxurile de capital străin prezintă o importanță deosebită
datorită atât insuficienței resurselor financiare proprii, cât și potențialului impact pozitiv la
nivel economic și social. Drept urmare, toate statele central și est europene urmăresc
atragerea de investiții străine directe, adoptând strategii diverse, mai mult sau mai puțin
realiste și coerente.
În termeni cuantificabili, succesul acestor politici în atragerea investitorilo r străini
este demonstrat de nivelul și evoluția indicatorilor specifici, respectiv: volumul anual al
fluxurilor de ISD atrase, stocul de ISD atrase pe total și pe locuitor, indicele de

7
performanță și de potențial, fluxurile de ISD ca procentaj din formare a brută a capitalului
fix, vânzările prin fuziuni și achiziții internaționale, indicele de transnaționalitate.
Potrivit datelor furnizate de UNCTAD , fluxurile anuale de investiții străine directe
atrase în țările central și est europene s -au înscr is pe un trend oscilant, cu intensități dife rite
de la o țară la alta (tab.3 .1.).
Tabelul 3.1 . Fluxurile anuale de ISD receptate de țări din UE în perioada 2012 -2016
Țara 2012 2013 2014 2015 2016 2016 /2012
I% 2016/2012
R%
Bulgaria 1.549 1.697 1 837 1 777 1 774 114,52 +14,52
Cehia 6.141 7.984 3 639 5 492 1 223 80,08 -19,92
Estonia 1.509 1.565 546 507 208 13,78 -86,27
Polonia 12.796 12.424 3 625 12 531 7 489
58,53

-41,47
România 3.041 3.199 3 601 3 211 3 389 111,44 +11,44
Slovenia 105 339 -151 1061 993 945,71 +845,71
Slovacia 1.770 2.982 -604 -331 803 45,38 -54,63
Ungaria 2.193 14.409 3 404 7 490 1 270 57,91 -42,09
Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2012, 2014 și 2016
Cu toate acestea, se remarcă câteva similarități în evoluția intrăril or de ISD atrase
de către statele supuse analizei.
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, trendul fluxurilor de investiții
străine directe atrase de cele opt state din UE este unul oscilant, iar nivelul și intensitatea
intrărilor de capital st răin diferă de la o țară la alta.
Ca exemplu, România care este a doua țară ca mărime (suprafață și populație) din
UE a receptat fluxuri de ISD în anul 2016 (3.389 mil.$) situate la un nivel mult mai scăzut
decât cel înregistrat în Polonia (7.489 mil. $).
De asemenea, ritmul de creștere a intrărilor de capital străin a fost mai scăzut în
celelalte țări decât în România sau Bulgaria (1.774 mil.$). Urmează apoi Ungaria (1.270
mil.$), Cehia (1.223 mil.$), Slovenia (993 mil.$), Slovacia (803 mil.$), ultima din
clasament fiind Estonia cu un flux de ISD de 208 mil.$
Aceste evoluții diferențiate, sub aspectul nivelului și intensității, sugerează
existența unor condiții diferite de la o țară la alta, la nivel economic, politic și social.

8
Comparativ cu anul 2012, fl uxurile anuale de ISD receptate de țări precum
Bulgaria, România și Slovenia au înregistrat o evoluție ascendentă astfel:
– Bulgaria: +225 mil.$
– România: + 348 mil.$
– Slovenia: + 888 mil.$.
La polul opus, sunt celelalte țări din UE, care au înregi strat un trend descrescător în
perioada analizată, astfel:
– Cehia: – 4.918 mil.$
– Estonia: – 1.301 mil.$
– Polonia: – 5.307 mil.$
– Slovacia: – 967 mil.$
– Ungaria: – 923 mil.$
Se remarcă faptul că toate statele central și est europene au înregistrat fluctuații în
ceea ce privește dinamica fluxurilor de ISD atrase ca efect al crizei economice anterioară
anului 2012:
– Bulgaria (+14,52%), România ( +11,44%), Slovenia (+845,71%) ;
– Cehia ( -19,92%), Estonia ( -86,27%) , Polonia ( -41,47%), Slovacia ( -54,63%),
Ungaria ( -42,09%).
Aceste evoluții confirmă teoriile cu privire la impactul crizei economice asupra
influxurilor de capital străin, evidențiind relația bidirecțională dintre investițiile străine
directe și aceasta, relație care se datorează, pe de o parte, impactului negativ pe care
acestea le pot avea asupra mediului economic și pe de altă parte, influențelor benefice pe
care colapsul economic le -a avut fluxurilor de capital străin receptate.
Așadar, recenta criză economică a rep rezentat pentru toți investitorii străini
interesați de țările central și est europene un semnal negativ, în sensul că a confirmat
necesitatea reconstruirii unei economii de piață funcționale.
În cazul României, datele prezentate scot în evidență faptul că aceasta a avut,
comparativ cu celelalte state din UE, o evoluție mai puțin oscilantă, înregistrându -se numai
un punct major de cotitură, respectiv anul 2012 (schimbarea trendului din ascendent în
descendent) și apoi urmat de o evoluție pozitivă.
Evoluția stocului de ISD în Uniunea Europeană, 2012 -2016
Conform datelor prezentate în Raportul Mondial al Investițiilor Străine 2016
(UNCTAD), în perioada analizată, situația referitoare la stocul de investiții directe atrase
de țările com ponente ale Uniunii Europene a fost următoarea:

9
Tabel 3.2. Stocul de ISD atrase de țări din UE, 2012 -2016 (mil.USD)
Țară AN
2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria 47381 49399 51195 48179 42105
Cehia 182687 185190 177461 149440 138262
Estonia 98405 98301 94481 97216 100857
Polonia 225724 167222 91395 180433 205029
România 164424 198953 229166 205581 213070
Slovacia 103760 114572 124623 118917 114220
Slovenia 69512 76328 82688 73086 69112
Ungaria 628949 644677 638982 591708 533306
Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2012, 201 4 și 2016
Figura 3.3. Evol uția stocului de ISD atrase de țări din UE, 2012 -2016 (mil.USD)

Sursă – prelucrare proprie a datelor
În perioada 2012 -2016, România a atras investiții străine directe totalizând
213.070 mil.USD, sumă incomparabil mai mică decât cea înregistrată de Ungaria (533.306
mil.USD).
Așadar, deși este a doua țară ca mărime (suprafață și populație) din Europa
Centrală și de Est, după Polonia, România ocupă locul nouă din punct de vedere al
stocului de ISD primite în topul tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene.
Potrivit datelor din tabelul de mai sus, în ierarhia celor opt țări analizate , Ungaria
este țara care ocupă locul fruntaș, cu un nivel al stoculu i de ISD de intrare pe anul 2016
situat în jurul sumei 533.306 mil.USD. Față de celelalte țări , discrepanțele sunt foarte 020000040000060000080000010000001200000140000016000001800000
2012 2013 2014 2015 2016Ungaria
Slovenia
Slovacia
România
Polonia
Estonia
Cehia
Bulgaria

10
accentuate, în special dacă comparăm nivelul stocului de ISD înregistrat de această țară cu
cel din țări ca Slovenia (69.112 mil.U SD) și Bulgaria (42.105 mil.USD).
O situație similară, deși nu la fel de dramatică, se înregistrează și în Estonia
(100.857 mil.USD).

3.4. EVOLU ȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI AI CREȘTERII ECONOMICE
LA NIVEL EUROPEAN, 2012 -2016
Creșterea economică la nivelul unei țări reprezintă de fapt o analiză a evoluției
PIB-ului și a principalelor agregate componente ale acestuia, a producti vității muncii ,
consumului, investițiilor, veniturilor precum și consumului/gospodărie.
La nivelul celor opt țări analizate , creșterea PIB -ului real a cunoscut variații
considerabile , conform tabelului următor :
Tabelul 3.3. Creșterea PIB -ului real, 20 12-2016 (evoluție în % față de anul anterior )
Țară AN
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria 1.9 0.0 0.9 1.3 3.6 3.4
Cehia 2.0 -0.8 -0.5 2.7 4.5 2.4
Estonia 7.6 4.3 1.4 2.8 1.4 1.6
Polonia 5.0 1.6 1.4 3.3 3.8 2.7
România 1.1 0.6 3.5 3.1 3.9 4.8
Slovacia 0.6 -2.7 -1.1 3.1 2.3 2.5
Slovenia 2.8 1.7 1.5 2.6 3.8 3.3
Ungaria 1.7 -1.6 2.1 4.0 3.1 2.0
Sursă – www. ec.europa.eu
La nivelul anului 2011 se înregistrează creșterea PIB -ului real în toate cele 8 țări
(valori pornind de la 0.6 % în Sl ovacia la 5.0% în Polonia și 7.6% în Estonia ) iar la nivelul
anului 2012 și 2013, situația se inversează pentru Cehia, Slovacia și Ungaria care
înregistrează scăderi ale aces tui indicator.
În 2016, cele mai mari rate de creștere au fost înregistrate în România (4,8%) și
Bulgaria (3,4 %), iar cea mai mică rată a fost reprezentată de creșterea cu 1,6% în Estonia.

11
Figura 3.4. Evoluția PIB -ului real, 2012 -2016 (%)

Sursă – prelucrare proprie a datelor
Productivitat ea muncii pe lucrător salariat poate fi calculată pe baza datelor ajustate
pentru variația prețurilor.
O analiză a productivității muncii pe lucrător salariat în termeni reali în perioada
cuprinsă între 2011 și 2016 arată creșteri la nivelul majorității activităților, cele mai mari
câștiguri la nivelul productivității fiind înregistrate în agricultură, silvicultură și pescuit
(28,0 %), serviciile de informare și comunicare (22,8 %) și în industrie (14,8 % ) – tabel 3.4
și figura 3.5 .
Tabel 3.4. Productivitatea reală a muncii la nivelul Uniunii Europene, 2011 vs.2016
Sector de activitate 2011 2016
Agricultură, sector forestier, pescuit 16.1 18.0
Industrie 63.2 67.1
Constructii 42.2 43.0
Comerț, transport, servicii 40.0 41.4
Sistem informatic și comunicații 93.5 100.3
Sector bancar 105.8 107.6
Servicii tehnice și administrative 45.8 46.2
Administrație publică, învățământ, sănătate 42.7 42.3
Arte și activități recreative 30.2 29.4
Sursă – www. ec.europa.eu -5.0%0.0%5.0%10.0%15.0%20.0%25.0%30.0%
2011 2012 2013 2014 2015 2016Ungaria
Slovenia
Slovacia
România
Polonia
Estonia
Cehia
Bulgaria

12
Figura 3.5. Evoluție comparativă 2011 vs.2016 a productivității muncii pe sectoare de
activitate (%)

Sursă –prelucrare proprie a datelor
Următoarele activități ca nivel de importanță în 2016 au fost :
– activitățile imobiliare (11,2 %), urmate de serviciile profesionale, științifice,
tehnice, administrative și de sprijin (11,0 %),
– activitățile de co nstrucții (5,3 %), de serviciile financiare și de asigurări (5,1 %)
și de serviciile de informare și de comunicare (5,0 %).
Cele mai mici contribuții au provenit din divertisment și alte servicii (3,5 %) și din
agricultură, silvicultură și pescuit (1,5 %).
Transformările structurale sunt rezultatul unor fenomene precum schimbările
tehnologice, evoluția prețurilor relative, externalizarea și globalizarea, antrenând deseori
mutarea activităților de producție și a unor servicii (cele care po t fi prestate la distanță, cum
ar fi prin intermediul centrelor de intermediere telefonică) în regiuni cu costuri mai mici
ale forței de muncă, atât pe teritoriul UE, cât și în afara acestuia.
Date suplimentare privind evoluția productivității reale a munci i, măsurate fie pe
lucrător salariat, fie pe oră de mu ncă sunt prezentate în tabelul 3.5.
Productivitatea muncii pe lucrător salariat a crescut, în termeni reali, între 20 11 și
2016 în toate statele analizate . 020406080100120
Agricultură, sector forestier,
pescuit
Industrie
Cinstructii
Comerț, transport, servicii
Sistem informatic și comunicații
Sector bancar
Servicii tehnice și administrative
Administrație publică, învățământ,
sănătate
Arte și activități recreative

13
Tabel 3.5. Productivitatea muncii pe lucrător salariat și pe oră de muncă

Țară Mii euro/pers. angajată Euro/oră lucrată
2011 2016 2011 2016
Bulgaria 9.6 10.5 5.9 6.4
Cehia 28.7 29.7 15.9 16.8
Estonia 23.8 24.3 12.4 13.1
Polonia 21.6 23.6 10.6 11.5
România 12.5 15.7 6.6 8.7
Slovenia 33.5 34.8 20.1 20.7
Slova cia 28.5 30.6 15.9 17.6
Ungaria 21.4 21.4 12.1 12.1
Sursă – www. ec.europa.eu

3.5. ROLUL ISD ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA STANDARDULUI DE VIAȚĂ ÎN
ROMÂNIA ȘI ȚĂRILE UE
Influențele pe care le pot avea ISD asupra e conomiei unei țări gazdă sunt
condiționate de caracteristicile fluxurilor de investiții străine dar și condițiilor concrete
existente în economia țării receptoare, putând genera efecte benefice sau negative. Astfel,
ca principale receptoare de ISD, țările dezvoltate obțin beneficii mai mari decât cele în curs
de dezvoltare.
Din punct de vedere conceptual, implicațiile pozitive la nivel macroeconomic se
referă, în principal, la următoarele aspecte:
– susțin creșterea economică, fapt ce se realizează diferenți a, funcție de forma pe care o
îmbracă investiția străină directă. În cazul unei investiții „pe loc gol” creșterea
economică se datorează creării unei noi capacități de producție, locurilor de muncă
suplimentare, apariției unui nou consumator și plătitor de taxe. În cazul participării la
privatizare, efectele pozitive apar în situația eficientizării activității agentului economic
și creșterii competitivității acestuia, permițând supraviețuirea pe termen lung a
întreprinderii privatizate;
– stimulează investiți ile interne întrucât producătorii autohtoni vor fi interesați în
creșterea eficienței activității și în îmbunătățirea calității output -urilor, fie pentru a face
față concurenței datorată prezenței investitorilor străini în sectorul de activitate
respectiv, fie pentru a dobândi calitatea de furnizori ai investitorului străin. În plus,

14
firmele locale pot dobândi acces la canalele de distribuție ale investitorului străin, caz
în care vor fi interesate în creșterea producției și a calității bunurilor realizate;
– sprijină restructurarea și privatizarea, aspect care prezintă o importanță deosebită în
cazul statelor central și est europene, în special în cazul firmelor care necesită un
volum mare de capital și capacitatea de a reorganiza și eficientiza activitatea. Astfel,
investitorii străini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizării,
în măsura în care efectuează ulterior investiții în vederea eficientizării rapide a
activității firmei;
– susțin creșterea investițiilor de capital, datorită a ccesului investitorilor străini la sursele
externe de capital. În cazul în care piețele locale de capital nu dispun de resurse
financiare pentru finanțarea unor proiecte importante, investițiile străine pot acoperi
acest deficit deoarece reprezintă o sursă directă de capital străin. Astfel, pot avea efecte
pozitive asupra balanței de plăți externe, prin finanțarea deficitului de cont curent;
– generează efecte pozitive asupra balanței comerciale, dacă investitorul direct produce
prioritar pentru export sau în cazul producției destinate pieței interne care substituie
importurile;
– susțin creșterea veniturilor la bugetul statului datorită apariției de noi contribuabili în
economia țării gazdă. Chiar și în cazul în care se acordă anumite stimulente fiscale,
venitu rile bugetare cresc ca urmare a creșterii încasărilor din impozitele pe salarii;
– prin contribuțiile pozitive mai sus menționate susțin îmbunătățirea standardului de
viață. Acesta este cel mai important efect al investițiilor străine resimțit în mod direct
de către consumatorii locali. În esență, standardul de viață crește prin reducerea
prețurilor bunurilor și serviciilor ca urmare a accentuării concurenței prin pătrunderea
pe piață a noi firme. Astfel, consumatorii locali vor beneficia nu numai de prețuri mai
reduse la majoritatea produselor și serviciilor, dar și de o gamă mai diversificată de
produse, pe măsură ce firmele străine intră în țara gazdă;
Deși investițiile străine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul țării
de implantare, nu este exclusă posibilitatea apariției unui impact negativ ,atât la nivel
macroeconomic, cât și la nivel sectorial.
O parte dintre aceste efecte negative se manifestă, în general, pe termen scurt,
apariția lor fiind strâns legată de implementarea investiție i și/sau eficientizarea acesteia, ca
de exemplu:
– creșterea importurilor, reflectată negativ asupra soldului balanței comerciale, se
datorează importului de mașini și utilaje finanțat de investitorul străin, fără de care

15
implementarea investiției nu ar fi p osibilă. Pe termen lung, în măsura în care
retehnologizarea activității se concretizează în creșterea productivității și a
competitivității, se poate înregistra o diminuare a deficitului comercial, în principal,
atunci când investitorul străin este orienta t preponderent către export sau substituirea
importurilor;
– creșterea șomajului în urma restructurării întreprinderilor privatizate cu scopul
eficientizării rapide a activității. Este evident că, în acest caz, se poate înregistra o
reducere a numărului locu rilor de muncă în întreprinderile privatizate. Pe termen lung,
acest dezavantaj este nesemnificativ în situația în care întreprinderile restructurate
beneficiază de creșterea eficienței și competitivității activității, caz în care, prin efecte
de antrenare , pot genera noi locuri de muncă (prin dezvoltarea unor activități aflate în
amonte sau în aval);
– impact negativ asupra bugetului, cauzat, pe de o parte, de facilitățile fiscale acordate
investitorilor străini (politica de stimulente), facilități care au c a efect imediat reducerea
veniturilor bugetare. Pe de altă parte, creșterea numărului șomerilor, ca urmare a
privatizării și restructurării întreprinderilor de stat, generează cheltuieli suplimentare la
buget, întrucât forța de muncă disponibilizată de sec toarele restructurate nu este
imediat absorbită de activitățile aflate în dezvoltare. Pe termen lung, pe măsură ce
investițiile realizate ajung la maturitate, se poate înregistra o creștere a veniturilor la
bugetul statului datorită impozitelor și taxelor plătite de noii contribuabili (firme și
salariați).
Pe lângă aceste efecte negative, inerente pe termen scurt, ISD pot avea un impact
negativ de durată, în special în acele țări care nu dispun de o politică economică clară și
coerentă. De exemplu, într -o economie în care au efectuat investiții un număr de societăți
transnaționale este foarte puțin probabil ca optimul fiecărei ST în parte să coincidă cu
optimul economiei țării receptoare și, mai ales, ca rezultanta acestor decizii luate de
societăți diverse, din domenii diverse, să corespundă optimului de ansamblu al economiei
țării gazdă. În aceste condiții, chiar dacă toți actorii implicați ar fi de bună credință, în lipsa
unei politici economice clare, țara în cauză se poate confrunta cu distorsiuni econom ice în
urma acțiunii investitorilor străini.
O altă situație posibilă este cea a investitorului străin care achiziționează o poziție
de monopol, ceea ce îi va oferi acestuia avantaje sub forma câștigurilor suplimentare, dar
va genera efecte sociale și eco nomice mai accentuat negative decât cele înregistrate în
cazul monopolurilor de stat. Dacă această poziție de monopol este completată de existența

16
unor măsuri protecționiste, atunci efectele negative (sociale, economice, asupra mediului
etc.) se amplifică (Bonciu, 2009, p.58,59).
În acest sens, studiile efectuate arată că, urmare a lipsei sau slăbiciunilor politicilor
din domeniul angajării, concurenței, falimentului etc., autoritățile din majoritatea țărilor
central și est europene au încercat să obțină de la investitorii străini angajamente
suplimentare cu privire la viitorul investiției și numărul de salariați.
Cu toate acestea, practica a demonstrat că nu toate angajamentele asumate au fost
onorate, existând situații în care investitorii străini nu au re spectat contractele încheiate cu
autoritățile naționale/locale, ceea ce a generat efecte sociale și economice negative.
În concluzie, impactul investițiilor străine directe asupra economiei țării gazdă este
diferit de la o țară la alta, în funcție de condi țiile concrete existente la nivel economic,
social și politic și de gradul de pătrundere a capitalului străin.