CAPI ɻTOLUL 3. INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ȘI CREȘTEREA [624614]

1
CAPI ɻTOLUL 3. INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ȘI CREȘTEREA
ECONOMICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
3.1. ROL ɻUL ISD ÎN SUSȚINER ɻEA CRE ɻȘTERII ECON ɻOMICE ÎN RO ɻMÂNIA ȘI
ȚĂ ɻRILE UE
Pr ɻactica a demonst ɻrat că țările dezvol ɻtate, prin ɻcipale recep ɻtoare de ISD, obțin mai
m ɻulte avantaje dec ɻât țările în curs de de ɻzvoltare ceea ce justifi ɻcă posibi ɻlitatea specialiștilor
în dom ɻeniu de a conc ɻluziona asupra caracte ɻrului negativ/ben ɻefic al fluxu ɻrilor ISD asupra
econ ɻomiei unei țări gazdă.
D ɻin punct de vedere conce ɻptual, implicațiile pozi ɻtive la nivel macr ɻoeconomic se
referă, în princ ɻipal, la următoarele a ɻspecte:
– ISD su ɻsțin creșterea econo ɻmică realizată diferent în func ɻɻție de forma pe care o
îmbracă, funcție de forma pe care o î ɻmbracă;
– ISD stimul ɻează invest ițiile inter ɻne deoarece producăto ɻrii autohtoni vor fi int ɻeresați în
creșterea eficie ɻnței activității și în îmb ɻunătățirea calită ɻții ieșirilor de produse/ser ɻvicii pe
piață pen ɻtru a face față concure ɻnței sau pentru a dobândi calitatea de furn ɻizori a i
investitorului st ɻrăin.;
– ISD sprijin ɻă restructurarea și priv ɻatizarea care este foa ɻrte importantă pentru s ɻtatele
mici mem ɻbre UE, în special în ca ɻzul firmelor care nece ɻsită un volum ma ɻre de capital și
capacit ɻatea de a reorgani ɻza și eficientiza a cti ɻvitatea. Astfel, inves ɻtitorii străini pot
co ɻntribui nu numai cu re ɻsursele financiare necesa ɻre privatizării, în măsura în care
efectu ɻează ulterior inves ɻtiții în vederea efic ɻientizării rapide a activit ɻății firmei;
– ISD s ɻusțin creșterea inve ɻstițiilor de capital, dat ɻorită accesului inves ɻtitorilor străini la
sursele exter ɻne de capital;
– ISD gene ɻrează efecte pozitive as ɻupra balanței comerci ɻale, dacă investit ɻorul direct
produce priorit ɻar pentru export sau în cazul pro ɻducției destinat ɻe piețe i interne care
substituie importu ɻrile;
– ISD su ɻsțin creșterea venituril ɻor la bugetul statului dat ɻorită apariției de noi contribuabili
în econ ɻomia țării gazdă;
– ISD sus ɻțin prin contribuții p ɻozitive, standa ɻrdul de viață. Aces ɻta este cel mai important
efect al in ɻvestițiilor stră ɻine resimțit în mod dire ɻct de către consuma ɻtorii l ɻocali. În
esenț ɻă, standardul de via ɻță crește prin reduc ɻerea prețurilor bun ɻurilor și serviciilor ca
urm ɻare a accentuării conc ɻurenței prin pătrunde ɻrea pe piață a noi fir ɻme.

2
De ɻși ISD pot gener ɻa o serie de efe ɻcte pozitive la niv ɻelul țărilor rece ɻptoare de
inve ɻstiții, nu este exclu ɻsă posibilitatea apariț ɻiei unui impact ne ɻgativ, atât la nivel
macr ɻoeconomic, cât și la niv ɻel sectorial.
O p ɻarte dintre acest ɻe efecte negative se ma ɻnifestă, în gen ɻeral, pe termen scurt,
ap ɻariția lor fiind strâ ɻns legată de imp ɻlementarea inves ɻtiției și/sau efic ɻientizarea acesteia, ca
de ex ɻemplu:
– cre ɻșterea importurilor, refle ɻctată negativ as ɻupra soldului bala ɻnței comerciale, s e
datorează impo ɻrtului de mașini și ut ɻilaje finanțat de inve ɻstitorul străi ɻn, fără de care
impleme ɻntarea investiți ɻei nu ar fi posib ɻilă. Pe termen lun ɻg, în măsura în care
retehnol ɻogizarea activității se concreti ɻzează în creșt ɻerea productiv ɻității și a
competi ɻtivității, se poate înregis ɻtra o diminu ɻare a deficitu ɻlui comercial, în principal,
atunci când inv ɻestitorul străi ɻn este orientat pre ɻponderent către export sau substit ɻuirea
importu ɻrilor;
– cre ɻșterea șomajului în urma restr ɻucturării într eprin ɻderilor privatiz ɻate cu scopul
eficienti ɻzării rapide a act ɻivității. Este evi ɻdent că, în ac ɻest caz, se poate înregistra o
reducere a num ɻărului locurilor de m ɻuncă în într ɻeprinderile pri ɻvatizate. Pe ter ɻmen lung,
acest dezav ɻantaj este nesemnif ɻicativ în sit ɻuația în care întreprin ɻderile restru ɻcturate
benef ɻiciază de creșt ɻerea eficienței și com ɻpetitivității activit ɻății, caz în care, prin ef ɻecte
de antr ɻenare, pot gen ɻera noi locuri de m ɻuncă (prin de ɻzvoltarea unor act ɻivități aflate în
am ɻonte sau în aval);
– impa ɻct neg ɻativ asu ɻpra buget ɻului, ca ɻuzat, pe de o pa ɻrte, de fac ɻilită ɻțile fiscale aco ɻrdate
invest ɻit ɻorilor străini (pol ɻɻitica de sti ɻmulente), fac ɻil ɻități care au ca efect im ɻediat
reducere ɻa ve ɻnit ɻurilor bug ɻet ɻare. Pe de al tă p ɻarte, creșterea n ɻumărului șomerilor, ca
urmare a pr ɻivatizării și restruc ɻturării întrepri ɻnderilor de stat, generea ɻză cheltuieli
suplim ɻentare la buget, într ɻucât forța de mu ɻncă dispo ɻnibilizată de sectoarele
restruc ɻturate nu este im ɻediat absorb ită de acti ɻvitățile aflate în de ɻzvoltare. Pe termen
lung, pe m ɻăsură ce investi ɻțiile realizate ajung la ma ɻturitate, se poa ɻte înregistra o
creștere a veni ɻturilor la bugetul s ɻtatului datorită imp ɻozitelor și taxe ɻlor plătite de noii
contri ɻbuabili (fi rme și salar ɻiați).
Pe lâ ɻngă aceste efect ɻe negative, inerent ɻe pe termen scurt, IS ɻD pot avea un imp ɻact
negativ de durată, în sp ɻecial în acel ɻe țări care nu disp ɻun de o politică econ ɻomică clară și
coere ɻntă. De exem ɻplu, într -o e ɻco ɻnomie în car ɻe au efectu ɻat inv ɻestiții un num ɻăr de soci ɻetăți
transn ɻaționale este fo ɻarte puțin pr ɻobabil ca o ɻptimul fiecă ɻrei ST în pa ɻrte să coincidă cu
o ɻptimul econo ɻmiei țării recept ɻoare și, mai ales, că re ɻzultanta ace ɻstor decizii luat ɻe de

3
societăți div ɻerse, din domen ɻii diverse, să core ɻspundă optimului de ans ɻamblu al economiei
țării gaz ɻdă. În aceste condi ɻții, chiar d ɻacă toți actorii im ɻplicați ar fi de ɻbună cre ɻdință, în
lipsa unei p ɻolitici econ ɻomice clare, ț ɻara în ca ɻuză se poate co ɻnfrunta cu disto rsiuni
econom ɻice în ur ɻma acțiunii in ɻvestitorilor str ɻăini.
Cu toate ace ɻstea, practica a demon ɻstrat că nu toate angaj ɻamentele asu ɻmate au fost
onorate, existâ ɻnd situații în c ɻare investi ɻtorii străini nu au resp ɻectat contr ɻactele înc ɻheiate cu
au ɻtoritățile naț ɻionale/loc ɻale, cee ɻa ce a generat e ɻfecte sociale și eco ɻnomice negative.
În co ɻncluzie, impac ɻtul investiț ɻiilor străin ɻe directe as ɻupra econo ɻmiei țări ɻi ga ɻzdă este
d ɻiferit de la o ț ɻară la alta, în func ɻție de condi ɻțiile con ɻcrete exi stente la ni ɻvel economic,
soci ɻal și politic și de gr ɻadul de pătrund ɻere a capital ɻului s ɻtrăin.

3.2. EVOLU ɻȚIA PRODUSUL ɻUI INTERN BRU ɻT ÎN ȚĂRILE MEM ɻBRE UE ÎN
PERI ɻOADA 2012 – ɻ2016
Forma ɻrea brută de capit ɻal este o comp ɻonentă import ɻantă a Produsul ɻui intern brut al
oricărei econo ɻmii, cu cât va ɻloarea sa este mai ridic ɻată, cu atât mai ra ɻpidă fiind creșterea
economică.
Pen ɻtru România, contri ɻbuția formării bru ɻte de capital la PIB s -a ɻ situat la valoarea
medie de 25,1 ɻ8% în perioada 2012 ɻ-2016, va lorile pen ɻtru celelalte țări din regiuni fiind
aprop ɻiate de cea a Rom ɻâniei: 24,39% p ɻentru Bulgaria, 2 ɻ8,72% pentru C ɻehia, 23,92%
pentru U ɻngaria și 21,45% pen ɻtru Polonia.
Figura 3.1. Con ɻtribuția formării brut ɻe de capit ɻal la PIB, 20 ɻ12-2016

Sursă – prel ɻucrare proprie a dat ɻelor
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%
România Bulgaria Cehia Ungaria Polonia
contribuția formării brute de capital Produsul intern brut

4
I ɻSD sunt un contribu ɻitor importan ɻt la forma ɻrea brută de capi ɻtal din economiile
gazdă, iar ev ɻoluțiile din țăril ɻe Uniunii Euro ɻpene arată ac ɻest lucru. Ca obs ɻervație generală,
valorile ponde ɻrii fluxuril ɻor de ISD la for ɻmarea brută de capi ɻtal în econo ɻmiile Europei
Cen ɻtrale și de Est ar ɻată diferențe re ɻmarcabile de la o țar ɻă la alta în pe ɻrioada 2012 -2016, ea
reflectâ ɻnd, în bună m ɻăsură, evolu ɻția fluxurilor de IS ɻD în acest i ɻnterval de timp.
ɻBulgaria este ec ɻonomia în care flux ɻurile de ISD au a ɻvut cea mai m ɻare contribuție la
f ɻormarea brută de ca ɻpital, media per ɻioadei 2012 -2 ɻ016 fiind de 3 ɻ9,4%, însă cu vâ ɻrfuri de
98,6 ɻ% în anul 2 ɻ007 și de 82, ɻ7% în 2006.
Bulga ɻria este urma ɻtă, ca medie a con ɻtribuției fluxurilor de I ɻSD la formare ɻa brută de
capital, de U ɻngaria (20,4%) și Cehia ɻ (15,9%), pe ultim ɻele două locuri ɻaflându ɻ-se România
(14,8%) și Polon ɻia (14,4%). În cee ɻa ce privește Ro ɻmânia, cea mai ridicată valoare a
contribuției IS ɻD la formare a brut ɻă de capital a fos ɻt înregistrată în anu ɻl 2004 (37,7%), iar
cea m ɻai redusă în 201 ɻ1 (numai 4,7%).
Val ɻorile mici ale ace ɻstui indicator p ɻentru România, mai ale ɻs după 2009, au drept
principală c ɻauză reducerea semni ɻficativă a fluxu ɻrilor de ISD du ɻpă 2008, în condițiile în
care și form ɻarea brută de capita ɻl ca pondere în PI ɻB a scăzut de la 3 ɻ3,43% în 2008 la numai
24,69% în 2 ɻ014 și 25,58% în 2 ɻ015, conform datelor public ɻate de Banca Mon ɻdială pe
fondul red ɻucerilor fondu ɻrilor destinate inv est ɻițiilor publice ca urm ɻare a crizei fina ɻnciare
globale, dar și al incapa ɻcității econ ɻomiei R ɻomânești de a absorbi fon ɻduri europene.

3.3. DINAM ɻICA FLUXUR ɻILOR DE ISD ÎN UNIU ɻNEA EUROPEAN ɻĂ ÎNTRE
ANI ɻI 2012 ɻ-2016
Avâ ɻnd în vedere că ni ɻvelul fluxur ilor de in ɻvestiții străine dir ɻecte atrase de o
anumită regiu ɻne sau țară este infl ɻuențat nu numai de co ɻndițiile locale, ci și de conjun ɻctura
econo ɻmică și politică inter ɻnațională, vom pr ɻezenta mai jos anali ɻza evoluției fl ɻuxurilor de
ISD recep ɻtate la nivel europe ɻan și pe regiun ɻi de dezvoltare eco ɻnomică.
Din per ɻspectiva fluxuril ɻor de investiții str ɻăine directe at ɻrase la nivelul țărilor
mem ɻbre UE, obser ɻvăm că Polonia ocu ɻpă poziția de lider în decursul perioa ɻdei 2012 -2016,
fapt d ɻatorat stabilității pol ɻitice și economice, care facil ɻitează pătrun ɻderea unor fluxuri
semnificative de c ɻapitaluri străine în e ɻconomie, la finele lu ɻi 2012 , înregistrând ɻu-se fluxuri
de ISD în valoa ɻre de 15.925 mili ɻoane USD.( www.unctad.org )

5
Figura 3.2.Evoluția flu ɻxurilor de ISD atr ɻase de țările memb ɻre UE comp ɻarativ cu România

Surs ɻă – prelucrare pr ɻoprie a datelor

Ța ɻră An
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulg ɻari ɻa 1549 2945 1697 1837 1776 1773
C ɻehia 6140 2317 7984 3639 5492 1223
E ɻstonia 1508 1004 1564 545 507 207
P ɻolonia 12796 15925 12423 3625 12531 7489
Român ɻia 3041 2362 3198 3601 3211 3388
Slovaci ɻa 1769 3491 2981 -604 -331 802
Sl ɻovenia 105 1087 339 -151 1060 993
Un ɻgaria 2192 6300 1440 9 3404 7489 1269
Sursa: UNC ɻTAD, World Inves ɻtment Repo ɻrt 2012, 2014 și 2016

Pe ɻprimul loc, la nive ɻlul Uniunii Euro ɻpene, din persp ɻectiva capitalurilor străine
atrase la n ɻivelul lui 2016 în cele 8 ță ɻri analizate , se cl ɻasează Polonia , cu flu ɻxuri de ISD în
valoare de 12.796 ɻ milioane USD, urm ɻată de Cehia cu 6.140 mili ɻoane USD și România ,
care înregis ɻtrează un nivel m ɻai mic, respectiv de 3. ɻ041 milio ɻane USD. 05000100001500020000250003000035000400004500050000
2011 2012 2013 2014 2015 2016Ungaria
Slovenia
Slovacia
România
Polonia
Estonia
Cehia
Bulgaria

6
Din pu ɻnct de vedere al di ɻnamicii fluxu ɻrilor de invest iții s ɻtrăine directe atrase de
Rom ɻânia, putem spun ɻe că țara noastră se af ɻlă într -o nouă perio ɻadă de tran ɻziție, marcată de
finele p ɻerioadei de reces ɻiune și începu ɻtul unei perioade de rel ɻansare economică.
Astfel, du ɻpă di ɻminuarea succ esi ɻvă a capitalu ɻrilor străine păt ɻrunse în econ ɻomia
românească, eviden ɻțiată anul 20 ɻ12 (2.362 mil ɻioane USD), la nivelul anil ɻor următori,
România în ɻregistrează o anu ɻmită constanță în var ɻiația fluxuril ɻor de ISD, fa ɻpt ce denotă o
perioa ɻdă de resta bilire a încred ɻerii investitorilor stră ɻini în poten ɻțialul și condițiile oferite de
țara noa ɻstră.
Aș ɻadar, în 2016, Ro ɻmânia atrage un fl ɻux de ISD în valo ɻare de 3.388 m ɻilioane
USD, cu 4.1 ɻ01 mil $ mai puți ɻn decât Polon ɻia, însă net super iɻor volumelor flux ɻurilor de
ISD atra ɻse în aceeași pe ɻrioadă de Cehia , E ɻstonia, Slov ɻacia, Slovenia , etc.
În acest co ɻntext, pe fondul unor ɻ variații conside ɻrabile, la nivelul an ɻului 2015, ale
fluxurilor de ISD înregi ɻstrate la nivel eur ɻopean, deter ɻminate de permanen ɻta prospectare a
pieței și reloc ɻare a investitorilor interesa ɻți în a -și plasa capit ɻalurile în țări c ɻare să le ofere
condiții pro ɻpice dezvoltării inves ɻtiționale și obțin ɻerii unor profit ɻuri rapide, România
trebuie să p rofi ɻte, continuâ ɻnd seria refor ɻmelor structurale ap ɻlicate până în prezent, pr ɻintr-o
mai bună dezvol ɻtare a infrast ɻructurii, prin îmbun ɻătățirea și transpar ɻența legislaț ɻiei fiscale,
precum și prin punere ɻa în aplicare a un ɻor serii de măsu ɻri, care s ă determi ɻne creșterea
încrederii inv ɻestitorilor străini în pot ɻențialul economic al ță ɻrii noastre și impl ɻicit atragerea
de noi inves ɻtiții.
Din ɻamica fluxuri ɻlor de ISD atras ɻe de țările din U ɻE, 2012 -2016
Pentru stat ɻele din Europa flu ɻxurile de capital străi ɻn prezintă o importa ɻnță deosebită
datorită atât insu ɻficienței resurselor finan ɻciare proprii, cât și pote ɻnțialului impact pozitiv la
nivel econo ɻmic și socia ɻl. Drept ur ɻmare, toate stat ɻele central și est eu ɻropene urmăresc
atrage rea de inve ɻstiții străine dire ɻcte, adoptând st ɻrategii diverse, mai m ɻult sau mai puțin
realis ɻte și coer ɻente.
În t ɻermeni cuantificabili, succe ɻsul acestor politic ɻi în atragerea inv ɻestitorilor străini
este demon ɻstrat de nivelul și evolu ɻția indica tori ɻlor specifici, respectiv ɻ: volum ɻul anual al
fluxurilo ɻr de ISD atrase, s ɻtocul de ISD atra ɻse pe total și pe locuit ɻor, indicele de
p ɻerformanță și de pote ɻnțial, fluxuri ɻle de ISD ca proc ɻentaj din for ɻmarea brută a capita ɻlului
fix, vânzări ɻle prin fuziuni și a ɻchiziții internațio ɻnale, indicele de trans ɻnaționalitate.
Potrivit datel ɻor furnizate de UN ɻCTAD , fluxurile anu ɻale de investiții str ɻăine directe
atrase în țările central și est europene s -au în ɻscris pe un t ɻrend oscilant, cu int ɻensități dife rite
de la o ța ɻră la alta (tab ɻ.3.1.).

7
Tabelul 3.1 . Flux ɻurile anuale d ɻe ISD receptate d ɻe țări din UE în p ɻerioada 2012 -2016
Ț ɻara 2012 2013 2014 2015 2016 2016 /2012
I% 2016/2012
R%
B ɻulgaria 1.549 1.697 1 837 1 777 1 774 114,52 +14,52
C ɻehia 6.141 7.984 3 639 5 492 1 223 80,08 -19,92
Es ɻtonia 1.509 1.565 546 507 208 13,78 -86,27
Po ɻlonia 12.796 12.424 3 625 12 531 7 489
58,53

-41,47
Români ɻa 3.041 3.199 3 601 3 211 3 389 111,44 +11,44
Slo ɻvenia 105 339 -151 1061 993 945,71 +845,71
Sl ɻovacia 1.770 2.982 -604 -331 803 45,38 -54,63
U ɻngaria 2.193 14.409 3 404 7 490 1 270 57,91 -42,09
Sursa: UN ɻCTAD, World Investm ɻent Report 20 ɻ12, 2014 și 2016
Cu toate ace ɻstea, se remarcă câte ɻva simila ɻrități în evoluția intră ɻrilor de ISD atrase
de către sta ɻtele supuse an ɻalizei.
Dup ɻă cum se poate ɻobserva din tabel ɻul de mai sus, tre ɻndul fluxurilor de investiții
străine directe atr ɻase de cele opt s ɻtate din UE este un ɻul oscilant, iar ni ɻvelul și intensitatea
intrărilor de capit ɻal străin dif ɻeră de la o ța ɻră la alta.
Ca exe ɻmplu, Rom ɻânia care este a doua ța ɻră ca m ɻărime (suprafață și popu ɻlație) din
UE a receptat flu ɻxuri de ISD în ɻanul 2016 (3 ɻ.389 mil.$) situa ɻte la un nivel m ɻult mai scăzut
decât cel înre ɻgistrat în P ɻolonia (7.489 mil.$).
De ase ɻmenea, ritmul de cr ɻeștere a intrăr ɻilor de capital str ɻăin a fost mai scăzu ɻt în
celelalte ță ɻri decât în Rom ɻânia sau B ɻulgaria (1.774 mil.$). Urm ɻează apoi Un ɻgaria (1.270
mil.$), Ce ɻhia (1.223 mil.$), Slo ɻvenia (993 mil.$), Slova ɻcia ( 803 mil.$), ult ɻima din
clas ɻament fiind Estoni ɻa cu un flu ɻx de ISD de 208 mil.$
Ac ɻeste evoluții difer ɻențiate, sub asp ɻectul nivelului și int ɻensității, sugerează
existența u ɻnor condiții dif ɻerite de la o ț ɻară la alta, la niv ɻel economic, po ɻlitic și so ɻcial.
Co ɻmparativ cu anul 2 ɻ012, fluxurile an ɻuale de ISD rece ɻptate de țări precum
Bulgaria, Român ɻia și Slovenia au înreg ɻistrat o evoluție ascend ɻentă astfel:
– Bulgaria: +22 ɻ5 mil.$
– Rom ɻânia: + 348 mil.$
– Slov ɻenia: + 888 mil ɻ.$.

8
La po ɻlul opus, sunt cele ɻlalte țări din UE, care au înr ɻegistrat un trend desc ɻrescător în
perioada a ɻnalizată, astfel:
– Ce ɻhia: – 4.918 mil.$
– E ɻstonia: – 1.301 mil.$
– Polo ɻnia: – 5.307 mil.$
– Slo ɻvacia: – 967 mil.$
– U ɻngaria: – 923 mil.$
Se re ɻmarcă fapt ul că to ɻate statele centr ɻal și est europ ɻene au înregistr ɻat fluctuații în
ceea ce pr ɻivește dina ɻmica fluxurilo ɻr de ISD atrase ca ef ɻect al crizei ec ɻonomice anterioară
a ɻnului 2012:
– Bul ɻgaria (+14,52%), Rom ɻânia ( +11,44%), Slo ɻvenia (+845,71%) ;
– C ɻehia (-19,92%), Esto ɻnia (-86,27%) , Po ɻlonia ( -41,47%), Slov ɻacia ( -54,63%),
Ung ɻaria ( -42,09%).
Acest ɻe evoluții confirmă ɻ teoriile cu privire la im ɻpactul criz ɻei economice asupra
influx ɻurilor de capital st ɻrăin, evide ɻnțiind relația bidi ɻrecțională dintre inv ɻestițiile străine
direc ɻte și aceasta, rel ɻație care se datore ɻază, pe de o parte, im ɻpactului negativ pe care
acestea le pot ɻavea asupra mediului eco ɻnomic și pe de al ɻtă parte, influ ɻențelor benefice pe
care col ɻapsul economic le -a avut fluxur ɻile de capital stră ɻin receptate.
Așadar, recenta criză economică a reprezentat pentru toți investitorii străini
interesați de țările central și est europene un semnal negativ, în sensul că a confirmat
necesitatea reconstruirii u nei economii de piață funcționale.
În ca ɻzul României, datele pre ɻzentate scot în evid ɻență fa ɻptul că aceasta a avut,
comparativ cu celelal ɻte state din UE, o evol ɻuție mai puțin o ɻscilantă, înregistr ɻându -se numai
un pun ɻct major de cotitură, re ɻspecti v anul 2012 (schimb ɻarea trendului din as ɻcendent în
descende ɻnt) și apoi urmat de o e ɻvoluție poz ɻitivă.
Evol ɻuția stocului de ISD în Uniun ɻea Europ ɻeană, 2012 -2016
Conf ɻorm datelor pre ɻzentate în Rap ɻortul Mondial al Inve ɻstițiilor Străi ɻne 2016
(UNCTAD), în perioa ɻda analizată, sit ɻuația referitoare la stoc ɻul de investiții directe atrase
de țările co ɻmponente ale Uniunii Eur ɻopene a fost ur ɻmătoarea:

9
Tabel 3.2. Sto ɻcul de ISD at ɻrase de țări din UE, 201 ɻ2-2016 (mil.USD)
Ța ɻră AN
2012 2013 2014 2015 2016
Bul ɻgaria 47381 49399 51195 48179 42105
C ɻehia 182687 185190 177461 149440 138262
ɻEstonia 98405 98301 94481 97216 100857
Polonia 225724 167222 91395 180433 205029
R ɻomânia 164424 198953 229166 205581 213070
Sl ɻovacia 103760 114572 124623 118917 114220
Sloven ɻia 69512 76328 82688 73086 69112
Un ɻgaria 628949 644677 638982 591708 533306
Sursa: UN ɻCTAD, World Inves ɻtment Repo ɻrt 2012, 201 4 și 2016
Figura 3.3. Evol uț ɻia stocului de ISD atr ɻase de țări din UE ɻ, 2012 -2016 (mil.USD)

Su ɻrsă – prelucrare pr ɻoprie a datelor
În perio ɻada 2012 -2016, Româ ɻnia a atras in ɻvestiții străine directe totali ɻzând
213.07 ɻ0 mil.USD, sumă inco ɻmparabil mai mică decât c ɻea înregistrată de Un ɻgaria
(5 ɻ33.306 mil.USD).
Așada ɻr, deși este a do ɻua țară ca mărim ɻe (suprafață ɻ și populație) din Europa
Centra ɻlă și de Est, după P ɻolonia, Româ ɻnia ocupă locul nou ɻă din punct de vedere al
stocul ɻui de ISD primite în to ɻpul tuturor țărilo ɻr membre ale Uni ɻunii Europene.
Potriv ɻit datelor din tabelul de ma ɻi sus, în ierarhia cel ɻor opt țări anali ɻzate, Ungaria
este ța ɻra care ocupă locul fru ɻntaș, cu un nivel al sto ɻcului de ISD de in ɻtrare pe anul 2016
situat în jurul s ɻumei 533.306 mil. ɻUSD. Față de celel ɻalte țări, discrep ɻanțele sunt foar ɻte 020000040000060000080000010000001200000140000016000001800000
2012 2013 2014 2015 2016Ungaria
Slovenia
Slovacia
România
Polonia
Estonia
Cehia
Bulgaria

10
accentu ɻate, în speci ɻal da ɻcă este să com ɻparăm nivel ɻul stocului de ISD în ɻregistrat de această
țară c ɻu cel din țări ca Slov ɻenia (69.112 m ɻil.USD) și Bulg ɻaria (42.105 mil.USD).
O situaț ɻie similară, deși nu la fel de dra ɻmatică, se înreg ɻistrează și în Est ɻonia
(100.857 mil.USD).

3.4. EVOLU ɻȚIA PRINCIPALILOR INDI ɻCATORI AI CREȘTER ɻII ECONOMICE
LA NIVE ɻL EUROPEA ɻN, 2012 -2016
Crește ɻrea economică la nivelu ɻl unei țări rep ɻrezintă de fapt o ana ɻliză a evoluției
P ɻIB-ului și a principal ɻelor agregate compo ɻnente ale acestuia, a producti ɻvității muncii,
consumului, invest ɻițiilor, v ɻeniturilor precum și con ɻsumului/gospodări ɻe.
La niv ɻelul celor opt țări analiza ɻte, creșterea PIB – ɻului real a c ɻunoscut variații
considera ɻbile , conform tabe ɻlului următor:
Tabelul 3.3. Creșter ɻea PIB -ului real, 201 ɻ2-2016 (evol ɻuție în % față de ɻ anul anterior )
Țar ɻă AN
2011 2012 2013 2014 2015 2016
B ɻulgaria 1.9 0.0 0.9 1.3 3.6 3.4
C ɻehia 2.0 -0.8 -0.5 2.7 4.5 2.4
ɻEstonia 7.6 4.3 1.4 2.8 1.4 1.6
Po ɻlonia 5.0 1.6 1.4 3.3 3.8 2.7
Rom ɻânia 1.1 0.6 3.5 3.1 3.9 4.8
Slo ɻvacia 0.6 -2.7 -1.1 3.1 2.3 2.5
Sl ɻovenia 2.8 1.7 1.5 2.6 3.8 3.3
Ung ɻaria 1.7 -1.6 2.1 4.0 3.1 2.0
ɻSursă – www.ec.europa.eu
La ɻnivelul anului 2 ɻ011 se înregistr ɻează creșterea PIB ɻ-ului real în toa ɻte cele 8 țări
(valori por ɻnind de la 0.6% în Slovac ɻia la 5.0% în Pol ɻonia și 7.6% în Esto ɻnia) iar la nivelul
an ɻului 2012 și 2013, situa ɻția se inversea ɻză pentru Ceh ɻia, Slovac ɻia și U ɻngaria care
îɻnregistrează scăderi ale ace ɻstui indicator.
În 20 ɻ16, cele mai ma ɻri rate de creșt ɻere au fost înreg ɻistrate în Ro ɻmânia (4,8%) și
Bulga ɻria (3,4 %), iar cea mai m ɻică rată a fost repr ɻezentată de creș ɻterea cu 1,6% în Est ɻonia.

11
Figura 3.4. Evo ɻluția PIB -ului r ɻeal, 2012 -2016 (%)

Sursă ɻ – prelucrare pr ɻoprie a datelor
Product ɻivitatea muncii pe lucrăt ɻor salariat poate fi calcula ɻtă pe baza date ɻlor ajustate
pentru var ɻiația prețuril ɻor.
O anal ɻiză a productivității ɻ muncii pe lucrător sa ɻlariat în termen ɻi reali în perioada
cuprinsă înt ɻre 2011 și 20 ɻ16 arată creșter ɻi la nivelul majo ɻɻrității activităților, cele mai mari
câștigur ɻi la nivelul prod ɻuctivității fiind în ɻregistrate în agri ɻcultură, silvic ɻultură și p ɻescuit
(28,0 %), servici ɻile de informare și co ɻmunicare (22,8 %) și în i ɻndustrie (14,8 %) – tabel
ɻ3.4 și figura 3.5 .
Tabel 3.4. Produ ɻctivitatea reală a mun ɻcii la nivelul Uniuni ɻi Europe ɻne, 2011 vs.2016
Sec ɻtor de activita ɻte 2011 2016
Agricul ɻtură, sector forestier, p ɻescuit 16.1 18.0
Ind ɻustrie 63.2 67.1
C ɻonstructii 42.2 43.0
Com ɻerț, transport, servi ɻcii 40.0 41.4
Si ɻstem informat ɻɻic și comu ɻnicații 93.5 100.3
Sect ɻor bancar 105.8 107.6
S ɻervicii tehnice și adm ɻinistrative 45.8 46.2
Admini ɻstrație publică, învăță ɻmânt, sănătate 42.7 42.3
A ɻrte și activități recr ɻeative 30.2 29.4
Sursă – www.ec.europa.eu -5.0%0.0%5.0%10.0%15.0%20.0%25.0%30.0%
2011 2012 2013 2014 2015 2016Ungaria
Slovenia
Slovacia
România
Polonia
Estonia
Cehia
Bulgaria

12
Figura 3.5. Evo ɻluție comparativă 2011 vs.2016 a prod ɻuctivității muncii pe sectoar ɻe de
a ɻctivitate (%)

Sursă –preluc ɻrare proprie a d ɻatelor
Următo ɻarele activități ca nivel de i mpo ɻrtanță în 2016 au fost :
– activități ɻle imobiliare (11 ɻ,2%), urmate de servic ɻiile prof ɻesionale, științifice,
tehnice, ad ɻministrative și de sprijin (11,0 %),
– acti ɻvitățile de constru ɻcții (5,3 %), de serv ɻiciile financiare și de asi ɻgurări (5,1 %)
și de serv ɻiciile de informare și de co ɻmunicare (5,0 %).
Cele m ɻai mici contribuții au pro ɻvenit din divertis ɻment și alte se ɻrvicii (3,5 %) și din
agricul ɻtură, silvicultură și pe ɻscuit (1,5 %).
Trans ɻformările structu ɻrale sunt rezultatul u ɻnor fenomene pr ɻecum schimbările
tehnologice, ev ɻoluția prețu ɻrilor relative, ext ɻernalizarea și glo ɻbalizarea, antrenând deseori
m ɻutarea activităților de p ɻroducție și a unor s ɻervicii (cele care p ɻot fi prestate la dista ɻnță,
cum ar fi prin i ɻntermediul centrel ɻor de intermediere t ɻelefonică) în regi ɻuni cu costuri mai
mici ale forț ɻei de muncă, atât pe ter ɻitoriul UE, cât și în afa ɻra acestuia.
Date suplime ɻntare privind evo ɻluția productivității reale a mun ɻcii, măsurate fie pe
lucrător sal ɻariat, fie pe oră de m ɻuncă sunt prezen ɻtate în tabelul 3 .5.
Producti ɻvitatea muncii pe lucră ɻtor salariat a crescut, în term ɻeni reali, înt ɻre 20 11 și
2016 în toate st ɻatele analizate . 020406080100120
Agricultură, sector forestier,
pescuit
Industrie
Cinstructii
Comerț, transport, servicii
Sistem informatic și comunicații
Sector bancar
Servicii tehnice și administrative
Administrație publică, învățământ,
sănătate
Arte și activități recreative

13
Tabel 3.5. Pro ɻductivitatea muncii pe lucrăto ɻr salariat și pe oră de m ɻuncă

Ț ɻară Mii eur ɻo/pers.anga ɻjată Euro ɻ/oră lucrată
2011 2016 2011 2016
Bu ɻlgaria 9.6 10.5 5.9 6.4
Ce ɻhia 28.7 29.7 15.9 16.8
E ɻstonia 23.8 24.3 12.4 13.1
Pol ɻonia 21.6 23.6 10.6 11.5
Ro ɻmânia 12.5 15.7 6.6 8.7
Slo ɻvenia 33.5 34.8 20.1 20.7
Sl ɻovacia 28.5 30.6 15.9 17.6
U ɻngaria 21.4 21.4 12.1 12.1
Su ɻrsă – www.ec.europa.eu

3.5. ROLU ɻL ISD ÎN ÎMB ɻUNĂTĂȚIREA STAND ɻARDULUI DE VIAȚĂ ÎN
ROM ɻÂNIA ȘI ȚĂRI ɻLE UE
Influen ɻțele pe care le po ɻt avea ISD asupra econ ɻomiei unei ț ɻări gazdă sunt
condiționate de cara ɻcteristicile fluxuril ɻor de investiții stră ɻine dar și con ɻdițiilor concrete
exist ɻente în economia țării recep ɻtoare, putând gen ɻera efecte be ɻnefice sau neg ɻative. Astfel,
ca principale rec ɻeptoare de ISD, țăr ɻile dezv oltate obțin benef ɻicii mai mari decât cele în
curs de dezvol ɻtare.
Din ɻpunct de vedere conc ɻeptual, implicațiile pozitiv ɻe la nivel macro ɻeconomic se
referă, în princip ɻal, la urm ɻătoarele aspecte:
– susțin cr ɻeșterea ec ɻonomică, fapt ce se realiz ɻează dif eren ɻțial în funcț ɻie de fo ɻr ɻma pe care
o îmbracă inve ɻstiția străină d ɻirectă. În cazul u ɻnei investiții „ ɻpe loc gol” cre ɻșterea
economică se dator ɻează creării u ɻnei noi capacit ɻăți de producție, locurilo ɻr de muncă
suplimen ɻtare, apariției unui nou co ɻnsumator și plătit ɻor de taxe. În ɻ cazul participării la
priv ɻatizare, efectele poziti ɻve apar în situația efi ɻcientizării activității age ɻntului economic
și creșterii competit ɻivității acestuia, permi ɻțând supraviețu ɻirea pe termen lung a
întreprin ɻderii privatiz ɻate;
– stimuleaz ɻă investițiile interne întrucâ ɻt producătorii auto ɻhtoni vor fi interesați în
creșterea eficienței a ɻctivității și în îmbună ɻtățirea calității o ɻutput -urilor, fie ɻpentru a face
față concu ɻrenței datorată preze ɻnței investi ɻtorilor străini în sect ɻorul de a ɻctivitate
respectiv, fie ɻpentru a dob ɻândi calitatea de fu ɻrnizori ai inve ɻstitorului străin. În pl ɻus,

14
firm ɻele locale pot dob ɻândi acces l ɻa canalele de distr ɻibuție ale in ɻvestitorului străin, caz
în ca ɻre v ɻor fi interesate în ɻcreșterea producției și ɻ a calității bunu ɻrilor realizate;
– sprijină restructurarea și priv ɻatizarea, aspect care ɻprezintă o im ɻportanță deosebită în
cazul statelo ɻr central și est europene, ɻîn special în caz ɻul firmelor care necesită un
volu ɻm mare d e capit ɻal și capacita ɻtea de a reorganiza ɻ și eficientiza activita ɻtea. Astfel,
investito ɻrii străini pot cont ɻribui nu numai cu r ɻesursele finan ɻciare necesare priva ɻtizării,
în măsura în care efe ɻctuează ulterio ɻr investiții în vederea ɻ eficie ɻntizării rapide a
act ɻivității fir ɻmei;
– susțin ɻ creșterea investițiilor de c ɻapital, datorită ɻ accesului i ɻnvestitorilor străini la sursele
exter ɻne de capital. În ɻcazul în care pie ɻțele locale de cap ɻital nu dispun de resurse
financiare p ɻentru f ɻinanțarea unor p roiect ɻe importante, inve ɻstițiile străi ɻne pot acoperi
acest deficit deoa ɻrece reprezi ɻntă o sursă dir ɻectă de capit ɻal străin. Ast ɻfel, pot avea efecte
pozitive asupr ɻa balanței d ɻe plăți externe, ɻprin finanțarea def ɻicitului de cont curent;
– genere ɻază efecte pozitive asu ɻpra balanței com ɻerciale, dacă investit ɻorul direct prod ɻuce
priorit ɻar pentru export sau în cazul pro ɻducției destinate pi ɻeței interne care su ɻbstituie
importu ɻrile;
– sus ɻțin creșterea ven ɻiturilor la buget ɻul statului datorită apa ɻriției de noi contrib ɻuabili în
econo ɻmia țării gazdă. Chia ɻr și în cazul în care se ɻacordă anumite stimu ɻlente fiscale,
ven ɻiturile bugetare cresc ca ɻurmare a crește ɻrii încasărilor din i ɻmpozitele pe salarii;
– pri ɻn contribuțiile po ɻzitive mai sus m ɻențion ate susțin îm ɻbunătățirea stand ɻardului de
viață. A ɻcesta este cel mai important ɻ efect al inves ɻtițiilor străine resimțit în ɻ mod direct
de căt ɻre consumatorii loc ɻali. În e ɻsență, standar ɻdul de viață ɻ crește prin red ɻucerea
prețurilo ɻr bunurilor și se ɻrviciilor ca urm ɻɻare a accentuării concur ɻenței prin pătrunderea
pe piață a ɻ noi firme. Astfel, co ɻnsumatorii locali vo ɻr beneficia nu nu ɻmai de prețuri mai
reduse la m ɻajo ɻritatea produse ɻlor și serviciilor, ɻdar și de o gamă m ɻai diversificată de
pro ɻduse, pe măsură c ɻe firmele străin ɻe intră în țara g ɻazdă;
Deși investiți ɻile străine dir ɻecte pot genera o ɻserie de efecte po ɻzitive la nivelul țării
de implant ɻare, nu este exclusă posi ɻbilitatea apari ɻției unui impact ɻnegativ ,atât la nivel
macroe ɻconomi c, cât și la nivel se ɻctorial.
O par ɻte dintre aceste ef ɻecte negative se man ɻifestă, în g ɻeneral, pe termen scurt,
apariția lor fiind strâ ɻns legată de impl ɻementarea investiț ɻiei și/sau eficie ɻntizarea acesteia, ca
ɻde exemplu:
– creșterea im ɻporturilor, r eflec ɻtată negativ as u ɻp ɻra soldului balanței com ɻer ɻciale, se
datorează importului ɻde mașini și util ɻaje finanțat de ɻ investitorul străin, fără d ɻe care

15
implem ɻentarea inve ɻstiției nu ar fi posibi ɻlă. Pe terme ɻn lung, în măsu ɻra în care
retehnologiza ɻrea activită ții se concr ɻetizează în creșter ɻea productivității și a
competitivității, se poate înregis ɻtra o diminuare a defic ɻitului comercial, în principal,
atunci când investito ɻrul străin este orientat prepon ɻderent către export sau ɻsubstituirea
importurilor;
– creșterea ɻșomajului în urma restruc ɻturării întrepri ɻnderilor privatizate cu scopul
eficient ɻizării rapide a ɻactivității. Este evid ɻent că, în acest caz, ɻse poate înregi ɻstra o
reducere a ɻnumărului locurilor ɻde muncă în întreprinder ɻile privatizate. P ɻe termen lung,
acest dez ɻavantaj este ɻ nesemnificativ în sit ɻuația în care ɻîntreprinderile restructurate
beneficiază de ɻ creșterea eficienței și ɻ competitivități ɻi activității ɻ, caz în care, ɻ prin efecte
de antrenare, pot ge ɻnera noi locuri de m ɻuncă (prin dezvoltare ɻa unor acti ɻvități a flate în
amon ɻte sau în av ɻal);
– impact ɻneg ɻativ asupra bugetu ɻlui, cauzat, pe de o ɻparte, de facilitățile fisc ɻale acordate
investitorilor străini (poli ɻtica de stimulente), facili ɻtăți care au ca efec ɻt imediat
reduce ɻrea veniturilor b ɻugetare. Pe de alt ɻă parte, cr eșterea nu ɻmărului șomerilor, ca
urmare a privati ɻzării și restructu ɻrării întreprind ɻerilor de stat, gene ɻrează cheltuieli
suplime ɻntare la buge ɻt, întrucât forț ɻa de muncă disponib ɻilizată de sectoarele
restructurat ɻe nu este imediat a ɻbsorbită de activi ɻtățile afla te în dezv ɻoltare. Pe termen
lung, pe măs ɻură ce investițiile ɻ realizate ajung ɻ la matu ɻritate, se poate înregistra o
creștere a ve ɻniturilor la bugetul statu ɻlui datorită impozit ɻelor și taxelor ɻplătite de noii
contribu ɻabili (firme și salari ɻați).
Pe ɻlângă aceste ef ɻecte negative, inere ɻnte pe termen scurt, I ɻSD pot avea un impact
negativ ɻde durată, în speci ɻal în acele țări car ɻe nu dispun de o polit ɻică econ ɻomică clară și
coerentă. De ex ɻemplu, într -o eco ɻnomie în care au e ɻfectuat investiț ɻii un număr de s ɻocietăți
transna ți ɻonale este foarte pu ɻți ɻn probabil ɻ ca optimul ɻfiecărei ST în ɻparte să coincidă cu
optimul ɻeconomiei țării rec ɻeptoare și, mai ɻ ales, ca rezul ɻtanta ac ɻestor decizii luate de
societăți diverse, di ɻn domenii diverse, ɻsă corespundă o ɻptimului de ans ɻamblu al economi ei
țării g ɻazdă. În a ɻceste condiții, c ɻhiar dacă toți ɻactorii implicați a ɻr fi de bună cr ɻedință, în
lipsa unei politic ɻi economice cl ɻare, țara în cau ɻză se poate con ɻfrunta cu distorsiuni
economice în ɻ urma acțiunii in ɻvestitorilor străini.
O altă sit ɻuație posibi lă e ɻste cea a invest ɻitorului străin care ac ɻhiziționează o poziție
de mon ɻopol, ceea ce îi va ofe ɻri acestuia ava ɻntaje sub forma ɻ câștigurilor ɻ suplimentare, dar
va genera ɻefecte social ɻe și economice mai ɻ accentuat nega ɻtive decât cele în ɻregistrate ɻ în
cazul monop olurilo ɻr de stat. Dacă ɻaceastă poziție d ɻe monopol este co ɻmpletată de exis ɻtența

16
unor ɻmăsuri prot ecțion ɻiste, atunci efectel ɻe negative (soci ɻale, economice, asu ɻpra mediului
etc.) se ɻamplifică (Bonciu, 2 ɻ009, p.58,59).
În acest ɻsens, studiile efect ɻuate arată că, urma ɻre a lipsei sau ɻslăbiciunilor politicilor
din dome ɻniul angajării, concure ɻnței, falimentul ɻui etc., autoritățile d ɻin majoritatea țărilor
central și est e ɻuropene au încerc ɻat să obțină de l ɻa investitorii stră ɻini angajamente
sup ɻlimentare cu privire la vii ɻtorul investiției ɻ și numă ɻrul de salariați.
Cu toate ac ɻestea, practica a demon ɻstrat că nu toate ang ɻajamentele asumate ɻau fost
onorate, existând ɻ situații în care invest ɻitorii străini nu au re ɻspectat contract ɻele încheiate cu
autoritățile naționale/lo ɻcale, ceea ce a gen ɻerat efecte sociale ɻ și economice ɻ negative.
În co ɻncluzie, impactu ɻl investițiilor străin ɻe directe asup ɻra eco ɻnomiei țării gazdă este
difer ɻit de la o țară la alta, în fun ɻcție de condi ɻțiile concrete existe ɻnte la nivel eco ɻnomic,
social și poli ɻtic și de gr ɻadul de pă ɻtrundere a capit ɻalului străin.