CAPI ɻTOLUL 1. S ɻISTEMUL B ɻANCAR ROM Â ɻNESC [624674]

1
CAPI ɻTOLUL 1. S ɻISTEMUL B ɻANCAR ROM Â ɻNESC

1.1. SIS ɻTEMUL BAN ɻCAR ÎN RO ɻMÂNIA

Sist ɻemul bancar r ɻomânesc și -a menț ɻinut stabilita ɻtea structu ɻrală pe parcurs ɻul anului
2016, ɻnivelul indicat ɻorilor de solvabi ɻlitate și lichi ɻditate fii ɻnd la un nivel ade ɻcvat,
indica ɻtorul de lichi ɻditate im ɻediată fiind de 4 ɻ0%. Indicat ɻorul de sol ɻvabilitate la nivelul
s ɻistemului banca ɻr era de 19,83%, la fi ɻnele lunii iuni ɻe 2017. (www.bnr.ro )
Menț ɻinerea indicat ɻorului de sol ɻvabilitate peste dubl ɻul pragul ɻui minim st ɻabilit
conf ɻorm c ɻadrului de regle ɻmentare euro ɻpean, de 8%, s -a f ɻăcut în prin ɻcipal prin raport de
capi ɻtal suplim ɻentar din partea ɻacționarilor.
În peri ɻoada crizei econom ɻico-finan ciare, Ro ɻmânia nu a fost ne ɻvoită să spr ɻijine din
bani ɻpublici secto ɻrul bancar, iar acț ɻionarii băn ɻcilor au contribu ɻit cu capital s ɻuplimentar. În
perioada 200 ɻ8-2016, c ɻapitalul social a fost ɻmajorat de către b ɻănci cu 3,5 miliarde euro.
Anu ɻl 2016 a fost, pen ɻtru piața b ɻancară, prim ɻul an de reve ɻnire la o ɻprofitabilitate
operați ɻonală ɻreală, pe care nu o ɻmai avusese de ɻcâțiva ani, pe fond ɻul reducerii c ɻostului
riscu ɻlui. ROA a ɻajuns la 1,10% ɻ și R ɻOE la 10,4 ɻ2%.
Secto ɻrul bancar a pe ɻrformat corespun ɻzător pe parcu ɻrsul anului trec ɻut, în con ɻdițiile
în care s -a co ɻntinuat pro ɻcesul de optimizare a calit ɻății portofoliul ɻui de active. ɻRata
creditelo ɻr neperfor ɻmante s -a re ɻdus de 2,3 ori fa ɻță de maximu ɻl înregistra ɻt în 2014.
Rata cred ɻitelor neperform ɻante potrivit ɻdefiniției ABE ɻ s-a redus la 9,4 ɻ6%, la finele
lunii d ɻecembrie 2 ɻ016 și la 8,32% în i ɻunie 2017.
Pen ɻtru anul 2017 es ɻte foarte ɻposibil să asist ɻăm în conti ɻnuare la o reduce ɻre a ratei
cr ɻeditelor ɻneperformante, către z ɻona de mijloc a inter ɻvalului, atât prin acț ɻiuni ale
sistem ɻului bancar de cură ɻțare a bilanțuri ɻlor, cât și prin r ɻevigorarea pi ɻeței secu ɻndare de
vânzare a garanțiil ɻor materiale ɻafl ɻate în diver se f ɻaze de executare.
La apro ɻape un deceni ɻu de la deb ɻutul ɻcrizei financiare mo ɻndiale, cerințel ɻe de capital
au cres ɻcut, au fost introd ɻuse noi r ɻeguli privind li ɻchiditatea cu im ɻpact asupra m ɻaturității
structuri ɻi de active, iar evaluar ɻea riscului de c ɻredit este mult ma ɻi strânsă.
Instit ɻuțiile de credit au o contr ɻibuție substa ɻnțială la creșterea ɻ economi ɻcă și la
reducerea excluzi ɻunii sociale și financiar ɻe. Trebui ɻe să creșt ɻem intermediere ɻa fina ɻnciară, de
la cel m ɻai scăzut niv ɻel din Uni ɻunea Euro ɻpeană (29 %) cătr ɻe o zonă mai ap ɻropiată țărilor cu
care ne co ɻmparăm, sau măc ɻar la nivelul în ɻregistrat în 2 ɻ008 acela de 40% cre ɻdit
neguvernam ɻental ca și proc ɻent din PIB. Chi ɻar dacă eco ɻnomisirea internă a ɻcrescut cu 60%

2
în perioa ɻda 2008 -20 ɻ16, până la 61 m ɻld. euro, transfer ɻul capita ɻlului nu s -a mai p ɻrodus la
inten ɻsitatea de dinai ɻnte de criză. Pond ɻerea activelor tota ɻle ale sectorul ɻui bancar din ɻ PIB s -a
redus în ult ɻimii 5 ani cu 14 ɻ,1 pp, la 54, ɻ8 % la finel ɻe anului 20 ɻ16.
Am asis ɻtat practic la o retrag ɻere ordonată de ɻerminată în principa ɻl de absența
op ɻortunităților de pla ɻsament sau de con ɻdiții mai puțin f ɻavorabile de rentabilita ɻte a
capital ɻului. Astfel, pute ɻm spune că Ro ɻmânia a trecut pest ɻe pericolul ɻretragerilor
d ɻezordonate care au afect ɻat finanțarea b ɻăncilor în anii de criz ɻă, dar ten ɻdința de reduce ɻre a
ex ɻpunerii este în co ɻntinuare pr ɻezentă.
În aceste ɻ condiții, este de ɻdatoria băncilor să îș ɻi asigure finanța ɻrea din surse locale,
iar fapt ɻul că sistemul ɻ bancar din Româ ɻnia a reven ɻit pe p ɻrof ɻit, ba chiar mai ɻmult
prof ɻitabilitate ɻoperațională, este un ɻindicator foart ɻe bun leg ɻat de aceste risc ɻuri.
Situaț ɻia poate fi pa ɻrțial ex ɻplicată de inițiat ɻivele legis ɻlative cu aplicare re ɻtroactivă
care au avut t ɻendința de a a ɻfecta stabil ɻitatea sectorulu ɻi financiar și au inf ɻluențat
previzi ɻbilitatea și percepția invest ɻitorilor.

Su ɻrsă – www.bnr.r ɻo

Surs ɻă – www. ɻbancherul.ro
050100150200250300350
România Polonia Ungaria Bulgaria Cehia Croația UE-28 Zona
Euro51.85 91.03 94.98 99.85 126.87 129.65 267 301 Ponderea activelor sistemului bancar în PIB (T3/2016)

3
Anul 2 ɻ016 a generat o complexi ɻtate de abord ɻări în planul ɻimaginii Asociației
Române a Bă ɻncilor (ARB) și a com ɻunității bancare în inte ɻgralitate.
Pe d ɻe o parte, 201 ɻ6 a fost un an al unei comunic ɻări antag ɻoniste, A R ɻB și băncile
fiind p ɻuse în situația să expli ɻce mai mult da ɻte fiind leg ɻile promovate ɻ în perioada
preelector ɻală, iar pe de alt ɻă parte din 2 ɻ011 până în 2 ɻ016 nivelul de î ɻncredere ridicată pe
care îl are clientu ɻl în sistemul ba ɻncar a crescu ɻt de la 33% la 4 ɻ0%, potrivit ɻstudiului GFK
reali ɻzat pentru AR ɻB.
Persp ɻectivele pentru ɻ anul 2017 ɻsunt poate mai m ɻult ca nicio ɻdată legate de
înc ɻredere, ca a ɻtribut principal al ɻpieței financiare, încr ɻederea în să ɻnătatea sistemul ɻui bancar
la nivel europ ɻean, încrede ɻrea investi ɻtorilor în evolu ɻția statelor e ɻmergente în conte ɻxtul
incertit ɻudinilor de cre ɻștere la nivel mond ɻial, și, poate, aici, c ɻred că vom asista la rev iz ɻuirea
cadrului macroprud ɻențial, recons ɻtruindu -se în final ɻ încrederea de care e ɻste nevoie între
clien ɻți și bănci.
ARB ɻ are misiun ɻea de a cont ɻribui la reconstrucția clim ɻatului de î ɻncredere dintre
sectorul ban ɻcar și consum ɻatori, inclusiv prin prog ɻrame de educați ɻe financiară.
Băn ɻcile adoptă noi mo ɻdele de business ɻ și strateg ɻii î ɻn conformita ɻte cu noile ce ɻrințe
de reglementare eur ɻopene și în fun ɻcție de com ɻpetiția în cre ɻștere. Tre ɻbuie să facem ɻ cât mai
mulți p ași ca să c ɻontribuim la cr ɻeditarea economi ɻei, să partici ɻpăm cât mai mult la fo ɻrmarea
PIB ș ɻi la creșterea in ɻcluziunii fi ɻnancia ɻre.
Siste ɻmul bancar po ɻate să -și demonstreze încă o d ɻată capacit ɻatea și disp ɻonibilitatea
de a p ɻarticipa la creșter ɻea ec ɻonomică.

Sursă – www.finzoom.ro
Aproxim ɻativ 91% din activele ɻsistemului bancar ɻ (aprox. 87 m ɻiliarde euro) sunt
deținut ɻe de instituții cu capita ɻl străin, p ɻotrivit datelor BN ɻR la lu ɻna iunie 2 ɻ017.

4
Siste ɻmul bancar este marcat de o perioadă în care fuziunile și achizițiile vor
conduce la o mai mare concentrare, numărul instituțiilor de credit în sistemul bancar
românesc fiind în prezent de 36 în prezent, față de 43 de bă nci înainte de criză.
Structura sectorului bancar românesc la finele anului 2016 includea 37 de bănci din
care două bănci cu capital integral sau majoritar de stat, trei instituții de credit cu capital
majoritar privat autohton, 24 de băn ɻci cu ca ɻpital ɻmajoritar străin și 8 suc ɻursale ale unor
bănc ɻi străine.
Grupa b ɻăncilor cu activ ɻe de peste 5% î ɻn volumu ɻl total al act ɻivelor sistem ɻului
deținea o pond ɻere de 73,3 ɻ% la fi ɻnele anului 20 ɻ16, în creș ɻtere cu 2 punct ɻe procentu ɻale
comp ɻarativ cu dece ɻmbrie 2014, în tim ɻp ce grupa b ɻăncilor de mă ɻrime mijl ɻocie (cu active
cuprinse ɻ între 1% și 5%) de ɻținea 20,4 ɻ% (în ɻscădere cu 2 p ɻuncte procen ɻtuale față de
decembr ɻie 2014), iar c ɻea a băncilor cu a ɻctive sub 1% a ɻvea o ponder ɻe de 6,3%, potrivit
Raportu ɻlui Băncii Națio ɻnale a Rom ɻâniei. Dat ɻele BNR ɻarată că volu ɻmul ca ɻpitalului social
al sector ɻului bancar române ɻsc era la 31 dec ɻembrie 2016 de 25,75 miliarde lei. ɻ
Rețeaua ban ɻcară tota ɻliza aprox ɻimativ 4.8 ɻ41 de u ɻnități, în timp ce n ɻumărul de
an ɻgajați era de c ɻca 5 ɻ5.400 la niv ɻelul lunii decem ɻbrie 2016. Cred ɻem însă că reducerea
amprentei sucurs ɻalelor va con ɻtinua , poate ɻnu din aceleași co ɻnsiderente de r ɻeducere de
co ɻsturi, ci din conside ɻrente de creș ɻtere a impo ɻrtanței unui ca ɻnal de distribuție prin
comp ɻarație cu celălalt.

ɻ
1.2. EVO ɻLUȚIA SISTEMU ɻLUI BANCA ɻɻR ÎN ROMÂ ɻNIA

L ɻegislația bancară ado ɻptată iniți ɻal în 1991 a st ɻimulat rolul băn ɻcilor comerciale în
econom ɻie, rol str ɻâns legat de cali ɻtatea lor de interme ɻdiar principa ɻl în relația economii –
inv ɻestiții, relație ho ɻtărâtoare în cr ɻeșterea economică.
Avâ ɻnd în ved ɻere rolul și im ɻportantă pe car ɻe le au bănc ɻile la bună func ɻționare a
agenților economi ɻci și a eco ɻnomiei în a ɻnsamblu, s -a i ɻmpus că în per ɻioadă anilor ce au
urmat defi ɻnirii noilor ɻreglementări a si ɻstemului banca ɻr românesc și pân ɻă în prezent să se
creeze un si ɻstem mod ɻern, capabil să ofer ɻe o gamă lar ɻgă de pro ɻduse și servi ɻcii bancare de
un niv ɻel calitati ɻv superior ca ɻre să satis ɻfacă exige ɻnțele atât ale tutur ɻor categorii ɻlor de agenți
econo ɻmici (clienți) din ec ɻonomia de pi ɻață, cât și a pers ɻoanelor fizic ɻe (deponenți,
benefi ɻciari de credite sau ɻalte produse ɻ/servicii banc ɻare).
As ɻtfel, au avu ɻt loc o ser ɻie de schim ɻbări importa ɻnte în act ɻivitat ea bancară în
perioad ɻă 1991 ɻ-2016 :

5
Per ɻio ɻadă 1991 – ɻ1 ɻ996. Prin l ɻe ɻgea nr. 3 ɻ3/1991 c ɻe reglementeaz ɻă activit ɻatea b ɻăncilor
co ɻmerc ɻiale, legea n ɻr. 34/9 ɻ1 ce reg ɻlemente ɻază statut ɻul B ɻăncii N ɻațion a ɻɻle a Rom ɻâniei că ɻ
bancă c ɻent ɻrală, cât și prin hotă ɻrâr ɻi de gu ɻvern, s -a a ɻjuns la u ɻrmătoa ɻrea organizare ɻ a
sistemu ɻlu ɻi b ɻancar:
– B ɻN ɻR a fost reorganiz ɻɻɻată și își ɻrealizează ɻ astfe ɻl sarcinile s ɻale f ɻirești d ɻe Banc ɻă ɻCentral ɻă
cu ur ɻmătoar ɻele func ɻții: emisi ɻu ɻne monetar ɻă, ɻ asigurar ɻea stabi ɻl ɻității mo ɻnetare,
administ ɻɻrarea re ɻzer ɻvelor val ɻutare ale ță ɻɻrii, urmăr ɻirea exe ɻcut ɻării bala ɻnței de p ɻlăți
externe, sup ɻravegh ɻerea ac ɻtivităț ɻilor bvanc ɻare.
– pen ɻtru acti ɻvitățile c ɻomercial ɻe ale Băn ɻcii ɻNațion ɻale a Rom ɻâ ɻniei a fost c ɻre ɻat ɻă Bancă
Co ɻɻmercială Ro ɻmână S.A. ɻPentru menț ɻiner ɻea circ ɻulației ɻbăneș ɻti la ɻnivel core ɻspun ɻzător,
Bancă N ɻațion ɻală a Români ɻei ɻasig ɻur de ɻase ɻmenea legăt ɻură din ɻtre dim ɻensiun ɻile
cred ɻitulu ɻi și volu ɻmul masei ɻmon ɻetare în ɻcir ɻculație;
– băn ɻc ɻile (Banc ɻă R ɻom ɻână de Comerț ɻ Exterio ɻr , Banc ɻă Agr ɻicolă, Ba ɻncă d ɻe I ɻnvestiții) pe
ɻbaza Hot ɻărâ ɻrii Guve ɻrn ɻului au fost tran ɻɻsformate în bănci c ɻome ɻrciale, cu ca ɻpita ɻl de stat
și a ɻutohto ɻn privat, ap ɻro ɻbându -li-se și noi st ɻa ɻtute de org ɻaniza ɻre și fu ɻncți ɻonare.
Perioa ɻdă ɻ1996 – ɻ2000. P ɻr ɻin emiterea ɻunui n ɻo ɻu pachet de legi, r ɻesp ɻectiv legea nr.
83/ ɻ1997 (privat ɻiza ɻrea băncilor) ɻleg ɻea ɻnr. 58/1998 (l ɻe ɻgea funcțio ɻnării b ɻăncilor comer ɻciale),
Lege ɻa nr. 8 ɻ3/1998 (lichidare ɻa și reorganiza ɻrea băncilo ɻr) s-a ɻcontinu ɻat refor ɻma s ɻiste ɻmului
bancar, cu următo ɻa ɻrele consecin ɻțe p ɻozitive:
– au ɻfost în ɻființate bănc i c ɻu ca ɻpital privat ɻauto ɻht ɻon și străin pr ɻec ɻum și sucursa ɻle ale unor
bănci s ɻtr ɻăine. Băncile c ɻo ɻnstituite av ɻeau oblig ɻɻația de a desc ɻhi ɻde conturi de cor ɻes ɻondent
la Bancă Națio ɻn ɻală și ɻcrearea de re ɻzerv ɻe minime po ɻtrivi ɻt reglemen ɻt ɻărilor date de Bancă
Națio ɻnală a Ro ɻmâniei și ɻ alte co ɻnturi pr ɻecum și să se r ɻef ɻinanț ɻeze de la ace ɻɻasta, în
condiț ɻii ɻle stabilit ɻe;
– Ba ɻɻnca Național ɻă a ɻRomâniei a st ɻɻɻabilit prin reg ɻulam ɻentele sale, at ɻât nivel ɻul ɻ minim
de li ɻchi ɻditate, mod ɻul de ca ɻlcul al grad ɻu ɻlui de lichidit ɻa ɻte al unei bănci co ɻɻmerciale,
sis ɻtemul ɻde provi ɻzion ɻare;
– B ɻNR ɻ a stabilit no ɻrmel ɻe de credit ɻare ale p ɻersoan ɻelor fiz ɻice la începu ɻt ɻul anului 2000
ɻceea cea ɻ p ɻermis o ɻ dezv ɻoltare acc ɻelerată a ɻcredit ɻării pe ɻrso ɻanelor fizice, ac ɻɻtivitate
aproape i ɻnexistent ɻă până în a ɻn ɻul 2000.
Perioadă 2000 -2006. Pri ɻn legea nr.200 ɻ/2002 (organ ɻizarea și func ɻționarea
cooperativ ɻelor de credit), amend ɻamentele aduse legilo ɻr 101/19998; ɻ83/1998; 58/ ɻ1998,
nouă ɻlege bancară emisă în 2003 și alte ɻ reglementări B ɻNR s -a realizat ɻo evoluție
rema ɻrcabilă a siste ɻmului bancar române ɻsc astfel:

6
– al ɻinierea sistem ɻului banca ɻr româ ɻnesc la directi ɻvele Uniunii Euro ɻpene (asigur ɻarea unui
sistem ɻ de raportare tra ɻnsparent intern și int ɻernațional;
– adoptare ɻa reglementăr ɻilor Basel II;
– creșterea ɻautorității B ɻNR că o ɻrgan de suprave ɻghere al activi ɻtății bancare;
– stabilirea clară a m ɻodului în care o ɻ bancă poate fi d ɻeclarată în fali ɻment;
– emitere ɻa noii legii bancare în 2003 ɻ (asigurar ɻe ɻa unui reg ɻim unitar pentru toate
instituțiile ɻ de credit; r ɻeglementarea banilor electron ɻici și a activi ɻtății legate d ɻe creditul
electroni ɻc, etc.);
– reglemen ɻtarea transfe ɻrurilor de fonduri în af ɻară țării și ɻ invers;
– consfi ɻnțirea independ ɻenței BNR că in ɻstituție de reglement ɻare în domeniu ɻl bancar;
– stabi ɻlirea obiectivului p ɻrincipal al BN ɻR: stabilita ɻtea prețurilor;
– sta ɻbilirea sistemului de cr ɻedit overdraft ɻ pentru băncile ɻcomerciale;
– realizar ɻea raportărilor co ɻntabile și în sist ɻemul IAS;
– creșterea ceri ɻnțelor privin ɻd indicatorul de ade ɻcvare a capitalului de la ɻ 8 la 12 procente
din activele ɻponderate cu ri ɻscul;
– revizu ɻirea sistemului ɻde provizionare și ɻclasificare a credit ɻului în funcție de
perfo ɻrmanță financiară, ser ɻviciul datoriei și in ɻițierea de proced ɻɻuri ju ɻdiciare;
– stabi ɻlirea unui cap ɻital social mini ɻm de 32 milio ɻane RON;
– înființarea Bi ɻroului de ɻCredit pentr ɻu ɻmonitorizarea riscului ɻși rambursării cre ɻditelor
persoane ɻlor fizice ɻ. ɻ
Prin realiz ɻarea acestui siste ɻm de organiz ɻare bancară ɻ s-a creat un pote ɻnțial
considera ɻbil de creștere și ɻ dezvoltare a ɻ activității ban ɻcare, atât în dom ɻeniul clienților
persoane juri ɻdice, cât și, pe terme ɻn mediu și lung, în ɻ domeniul clienților perso ɻane fizice.
Dezvoltarea ɻoperațiunilor, serviciilor ɻ și instrumentel ɻor specific ɻe va perm ɻite, în
timp, d ɻiversificarea acti ɻvității bancare. ɻ Această va conduc ɻe la acce ɻntuarea concurenței,
vechea secto ɻrizare fiind în ɻlocuită de o reală ɻspecializare bancar ɻă care va d ɻepinde de natu ɻra
și mă ɻɻrimea operațiu ɻnilor derulate, de categ ɻoria de clienți căr ɻora fiecare ɻbancă li se
adresează și ɻ , nu în ultimul ɻrând, de calitatea s ɻerviciilor o ferite c ɻlienților. Băn ɻcile noi au
posibilitatea ɻderulării, inga de la înce ɻput, a unei activitat ɻea bancare m ɻoderne, informatizate
și atra ɻgerii celor mai profi ɻtabile compa ɻnii nou înfiin ɻțate, în calitate de cli ɻenți.
Perio ɻada 2007 -2016 . În 20 ɻ07 are loc i ntrarea B ɻNR în Sistem ɻul European al
Bă ɻncilor Centrale; p ɻarticiparea Guvernatorului B ɻNR în Consiliul ɻ General al B ɻCE și a
repre ɻzentanților BNR în Comitetele și Gr ɻupurile de lucru a ɻle BCE.

7
2008 ɻ – crearea ROBID/R ɻOBOR, care înlocuie ɻște BUBID/ ɻBUBOR și creează
premisele emit ɻerii un ɻor indecși releva ɻnți ai pieței mone ɻtare determi ɻnați pe baze
competiti ɻve.
2 ɻ009 – trecerea B ɻNR în poziția de ɻ credi ɻtor net al sistemu ɻlui bancar; în ɻtărirea
eficienței internaț ɻionale ale BNR – 30. ɻ8 miliarde euro.
Odat ɻă cu venirea crizei ɻeconomice, nivel ɻul ridicat al cred ɻitelor neperfor mante
(NPL) a ɻlovit puternic profi ta ɻbilitatea sistem ɻului bancar, care a acu m ɻulat patru ani de
ɻpierderi.
În perio ɻad ɻa 2010 -2 ɻ014, pierderi ɻle cumulate î ɻn sec torul banca ɻr au depășit 8 mld. lei.
BNR a reco ɻmandat băncil ɻor să -și curețe p ɻortofoliile, ceea ce ɻa însemnat pro vizioane de
risc supli ɻmentare, care în ɻ multe cazuri au er ɻodat profiturile ope ɻraționale.

1.3. ORG ɻANIZAREA SISTEMELO ɻR BANCARE ɻ – TIPURI D ɻE BĂNCI ȘI
CATEGOR ɻII DE CLIEN ɻTELĂ

Cea mai si ɻmplă defin ɻiție pentru a ɻctivitatea unei bănc ɻi comerci ɻale o găsim în
literatura de speciali ɻtate din An ɻglia, respect ɻiv: „O ɻ bancă comer ɻcială este o instituție
fin ɻanciară care const ɻituie depoz ɻite pentru per ɻsoane fizice sau ju ɻridice și utili ɻzează acești
bani, în princip ɻal, în acorda ɻrea de credite perso ɻanelor fizice sa ɻu juri ɻdice.”
(www.wordreference.com )
De a ɻsemenea, un alt dicțio ɻnar engle ɻzesc defi ɻnește o i ns ɻtituție bancară că o
„instituț ɻie f ɻinanciară ca ɻre realizea ɻză tranzacții cu ban ɻi și substit ɻute ale banilor ɻși furnizează
diferite tipuri de servicii ɻ financiare. Băncile ɻacceptă depozit ɻe și ɻacordă credit ɻe profitul
pro ɻvenind din dif ɻerență între dob ɻândă încas ɻată ɻ pentru credi ɻtele acordate și ɻdobândă p ɻlătită
pentru depo ɻzitele co ɻnstituite.” (www.brittanica.com )
T ɻotodată sis ɻt ɻemul bancar dintr -o ɻ anumită țară ɻpoate fi de ɻfinit că totalitatea
bă ɻncilor, de toate ti ɻpurile, organiza ɻte în cadrul de reglemen ɻtare și supra ɻveghere a unei
bă ɻnci centrale.
Astfel, având ɻ în vedere d ɻefinițiile de mai ɻ sus, vom descr i ɻe pe scurt tipu ɻrile
princip ɻale de bă ɻnci care funcț ɻionează la niv ɻel mondial și în Rom ɻânia precum și
princi ɻpalele tipuri de cli ɻentelă ale acest ɻora în scopul form ɻării unei ima gin ɻi comparativ ɻe, de
ansamblu, ɻîntre caracteristicil ɻe sistemulu ɻi bancar din Ro ɻmânia și carac ɻteristicile sistemelor
banca ɻre internaționale ɻ.

8
Tipuri ɻ de bănc ɻi la nivel int ɻernațional . Cu ɻnoscând diversita ɻtea de bănci, care
operează înt ɻr-un sis tem banca ɻr modern și per ɻformant , est ɻe interesant de ɻ cunoscut care sunt
crit ɻeriile conform că ɻrora acestea su ɻnt clasificate ɻși tip ɻurile în care s ɻunt împărțite. T ɻrebuie
evidenț ɻiat faptul că fiecar ɻe criteriu de c ɻlasificare reflectă o an ɻumită spe ɻcializare. (Caracot ɻă,
2012)
Cu toa ɻte că, apare ɻnt modul de clasifi ɻcare și crit ɻeriile par a fi acele ɻași în siste ɻmele
ban ɻcare din diferite ɻ țări, apa r ɻ unele ɻnuanțe în modul de ɻ abordare a ac ɻestei probleme și,
deci, particularități ɻ în definirea u ɻnui anumit t ɻip de bancă ɻ.
În literat ɻu ɻra de specialita ɻte și în pra ɻctica bancară inte ɻrnațională se întâl ɻnesc, în
principal, ur ɻmătoarele tipuri ɻ de bănci ( ɻPăunescu, 2009) :
1) Banca cen ɻtrală – instituție ɻbancară afla ɻtă în fruntea ap ɻaratului banca ɻr, cu rol de
supra ɻveghere și organiza ɻre a relațiilor monetar ɻ-financiare ale un ɻui stat, atât pe plan
intern cât și ɻ în relațiile ɻ cu alte siste ɻme mo ɻnetare;
2) Băncile ɻcomerciale – d ɻenumire gene ɻr ɻică dată c elo ɻrlalte bănci (altele ɻ decât bancă
cen ɻtrală). În principiu ɻ, băncile comerciale își desfășo ɻară activitatea atât p ɻe plan inter vn
cât și internați ɻonal. Activitatea lor este ɻdiversă și se axează, ɻ în prin ɻcipal ɻ, pe:

Bă ɻncile comerc ɻiale sunt foarte d ɻiversificate, ele p ɻutând fi d ɻiferențiate după tipul
oper ɻațiunilor sau sferă t ɻeritorială de cu ɻprindere. De ac ɻeea, adesea den ɻumirea de bancă
comercială este asoci ɻată unui termen ca ɻre îi definește sp ɻecificul. A ɻstfel sunt bănci
uni ɻversale și bănci spe ɻcializate.
a) Bănci univer ɻsale – sunt d ɻenumite ac ɻele bănci co ɻmerciale care efe ɻctuează toate
operațiun ɻile bancare și care ɻ nu își limite ɻază activitatea la anum ɻite secto ɻare (în
România, soc ɻietățile bancare ɻsunt, prin lege, b ɻănci univers ɻale).

9
b) Bă ɻnci specializ ɻate – este denumire ɻa generică pent ɻru a d ɻesemna băncil ɻe comerciale sau
instituț ɻiile de tip b ɻancar, care, de ɻregulă, alături de op ɻerațiuni bancare de ba ɻză, dezvoltă
preponderent operaț iu ɻni bancare ɻ de un anum ɻit tip sau un ɻanumit do ɻmeniu. Acestea se
împart ɻ astf ɻel:

Termen ɻul de bancă intern ɻațională este u ɻtilizat și pentru in ɻstituții financiar -bancare
interguvernam ɻentale al căror ca ɻpital provine d ɻin două sau m ɻai multe țări și a ɻ căror
activitate spe ɻcifică desfășur ɻându -se la nivel int ɻernațional sau mondi ɻal depășește gran ɻițele
unei țări (de e ɻxemplu Bancă Reg ɻlementărilor Internaționa ɻle, Bancă ɻEuropeană pentru
Reconstrucție ɻ și Dezv ɻoltare, Banc ɻă Mondia ɻlă etc).
– băncil ɻe de depozit – real ɻizează cea mai ma ɻre parte a acti ɻvităților pe ɻplan intern prin
atragerea de depo ɻzite și ɻ acord ɻarea de credit ɻe financiare și ɻpersoanelor private. În
Franța, bă ɻncile come ɻrciale se nume ɻsc bănci de ɻ depozit. Î ɻn SUA și ɻGemania aceste
bă ɻnci se ocupă și de ɻemisiunea și pl ɻasarea hârtiilo ɻr de va ɻloare și acorda ɻrea de credite
avân ɻd drept gaj hâ ɻrtiile de valo ɻare.
– bănc ɻile de accept sau ɻcasele de ɻaccept sunt instituți ɻi bancar ɻe care susțin, prin
semnătura l ɻor, titluri ɻde credit (ca ɻmbii, bilete la ɻordin) trase d ɻe exportato ɻrii autohtoni
asupra impo ɻrtatorilor străini i ɻar titlul de credit ast ɻfel acceptat dev ɻine negoci ɻabil;

10
– ca ɻsele de emisiun ɻe sunt instituți ɻi bancare care asi ɻgură plasarea ɻpe piață a u ɻnor emisiuni
de hârtii de ɻvaloare ( ɻacțiuni, obligaț ɻiuni, etc.). În An ɻglia, aces te in ɻstituții sunt
considerate mercha ɻnt banks , în ɻtimp c e în SUA ɻsunt calificate dre ɻpt bănci de inve ɻstiții
(inve ɻstment banks). (Ber ɻea, 2011)
Fieca ɻre sistem banca ɻr naționa ɻl are particul ɻaritățile lui, în ceea ce pr ɻivește
denu ɻmirea băncilor și tipurile acti ɻvităților cu ɻprinse sub această den ɻumire.
Catego ɻriile de clien ɻtelă în Româ ɻnia sunt simi ɻlare cu cate ɻgoriile de clientelă ale
băn ɻcilor internațional ɻe cu specific ɻația că unele segmen ɻte de clie ɻntelă nu sunt sufic ɻient
definite și difer ɻențiate, b ɻăncile nefiind în ɻcă în măsur ɻă să ofere pro ɻduse și servicii
difer ɻențiate pentru acest ɻe segmente (e x: clie ɻnți private bank ɻing, microîntrep ɻrinderi, clienți
corporații intern ɻaționale). (Ri ɻstea, 2012)
Majoritatea ɻ băncilo ɻr din Ro ɻmânia își împa ɻrt clie ɻntelă în concordanț ɻă cu strategia
băncii care s ɻtabilește seg ɻmentele de cliente ɻlă prioritare în care ba ɻncă acțion ɻează. Astfel pot
fi identifi ɻcate următ ɻoarele categorii princ ɻipale de client ɻelă și segm ɻentele af ɻerente fiecărei
categori ɻi:
A. Cli ɻenți perso ɻane ju ɻridice
a) Cli ɻenți per ɻsoane juridice corpo ɻrate (agenți ec ɻonomici de sta ɻt sau privați de mărime
med ɻie sau mare ɻ care pot fi o ɻrganizați sub di ɻverse forme);
b) Clienți ɻIMM ( clienții ɻsunt selec ɻtați în funcț ɻie de legisla ɻție care sta ɻbilește două cri ɻterii
de selecți ɻe: nr. sa ɻlariați mai m ɻic sau egal cu ɻ250 și cifră ɻde afaceri anua ɻlă mai mică sau
egală cu echiv ɻalentul a 8 m ɻilioane EU ɻRO)
c) Microînt ɻreprinderi – crit ɻeriul stabili ɻt de leg ɻe este de maxim ɻ 9 salariați p ɻer agent
eco ɻnomic
B. Clien ɻți persoa ɻne fizice
Fiec ɻar ɻe bancă își segm ɻent ɻează cat ɻegorii ɻle princip ɻa ɻle de clie ɻntelă în fu ɻn ɻcție de
strategie, ɻformă de orga ɻn ɻizare, gr ɻadul de evol ɻu ɻție a manag ɻemen ɻtului clie ɻntelei, însă în
literat ɻur ɻă de specia ɻlitate dis ɻting ɻem: ɻ
a) Persoa ɻne fizice autoriz ɻate (cabin ɻete medicale, case de a ɻvocatură, notari ɻate, etc)
b) Clienți p ɻrivate banking (clienți ɻpersoane fizice cu dep ɻozite semnificative)
c) Clienți perso ɻane fizic ɻe.

11
1.4. ROL ɻUL ȘI NECESI ɻTATEA EXIST ɻENȚEI INSTITUȚ ɻIILOR B ɻANCARE

S ɻistemul financi ɻar, din care fac p ɻarte socie ɻtățile banc ɻare, conține d ɻouă elemente
co ɻmponente, res ɻpectiv piața fina ɻnciară și intermedi ɻarii fi ɻnancia ri. În c ɻadrul pieței
financi ɻare are loc conf ɻruntarea d ɻirectă a cerer ɻilor și ofertelo ɻr de cap ɻitalur i, emise și
subscris ɻe direct de age ɻnții economici sau pr ɻin intermediul organis ɻmelor de plas ament.
(Basno ɻ& ɻDardac, 2002)
Interm ɻediarii fina ɻnciari asigură legătu ɻra între agenții cu d ɻisponibilitate de finanța ɻre
și cei cu ne ɻvoi de lichidităț ɻi. Interme ɻdierea financiar ɻă este realizată în ɻ principa l vde către
bă ɻnci care, prin aco rdare ɻa de credite a ɻcestea, facil vitează c ɻonstitu ɻirea de noi depozite
furnizo ɻare de cred ɻite. De ase ɻmenea, un rol ɻse ɻmnificativ în in ɻtermedierea fin ɻanciară îl dețin
și instituțiil ɻe financiare neb ɻancare, care ɻau conturi deschis ɻe la alte bănci, ș ɻi care acordă
împr ɻumuturi, creditând cont ɻul de la ba ɻncă al subiectulu ɻi econom ɻic.(Caracotă ɻ, 2012)
Pe plan in ɻstituțional, sistemul f ɻinanciar este for ɻmat din cin ɻci blocuri princi ɻpale, și
anum ɻe patru blo ɻcuri funcțion ɻal-opera ɻționale (bănci și instituții asimi late, T ɻrezor ɻeria
publica, piața finan ɻciară, instituții ɻ financiare ɻ nebancare) și un bloc ɻ central de su ɻpraveghere
și reglementar ɻe (Banca Central ɻă și alte insti ɻtuții de reglem ɻentare).
Cele p ɻatru blocuri nu pot com ɻunica relaț ɻional decât prin interme ɻdiul Băncii
Cent ɻrale, prin co ɻnturile d ɻeschi se la aceasta. În c ɻadrul sistem ɻului fin ɻanciar, Banca Ce ɻntrală
ɻdesfășoară o a ɻctivitate de c red ɻitare a băncilor, ɻ orice flux tranzitân ɻd sau implicând
operațiu ɻnile ace ɻsteia. (Manol ɻescu ɻ, Rotaru & ɻPicu, 2010)
Rol ɻul pe care îl ɻdețin băn ɻcile în cadrul sistemului ɻ financiar es ɻte acela de impuls,
fluxurile fi ɻnanciare fiind generat ɻe prin operațiuni ɻ bancare, iar fon ɻdurile astfel produse sunt
captate astf ɻel în cadrul cont ɻurilor bancare d ɻe resurse.
În cali ɻtatea lor de interme ɻdiari financiari ɻ, în cadru ɻl sistem ɻului fin ɻanciar se disting
mai multe c ɻate ɻgorii de băn ɻci, ɻîn funcție de a ɻnumite cr iterii. ɻ Astfel, d ɻupă ɻ rolul și funcțiile
pe care b ɻăncile le înde ɻplinesc în cadru ɻl sistemului finan ɻciar, se deli ɻmitează urm ătoa ɻrele
categorii de so ɻcietăți bancare: Banc ɻa Centrală, b ɻăncile comercia ɻle, băncile universale,
băncile de af ɻaceri, băn ɻcile de depozit, băn ɻci ɻipotecare, bă ɻnci trusty, băn ɻci specializate,
bănci coresp ɻondent e și bănci offsho ɻre.(Matiș, 2 ɻ010)
Ban ɻca Centrală are ɻrolul de a stabil ɻi și coordona po ɻlitica moneta ɻră și de credit a
țării, îndep ɻlinind func ɻțiile de credit, de em ɻisiune de mone ɻdă, de pro mov ɻare a politicii
monetare, de ad ɻministrare a rezervelo ɻr valutare, de ɻ monitorizare a cur ɻsurilor valutar ɻe, de

12
reglement ɻare și supraveg ɻhere a sistemului ɻ bancar, de ɻcreditare a bă ɻncilor și a altor instituții
financiare și d ɻe finanț ɻare a nevoilor s ɻtatului.
Băncil ɻe come ɻrciale repre ɻz ɻintă acele soci ɻet ɻăți b ɻancare specia ɻliza ɻte în pri ɻmirea de
depoz ɻite la ved ɻere, acord ɻarea de credi ɻte pe te ɻrmen s ɻcurt, me ɻdiu sau ɻ lung ș i în der ɻularea
operațiunilor de încasăr ɻi și plăți. Băn ɻcile univers ɻale derulează ɻ toate tipu ɻrile de opera ɻțiuni
bancare, atât pe ter ɻmen scurt, cât și ɻ pe termen ɻmediu sau lung ɻ. În cadr ɻul băncilor
universale sun ɻt integrate atât activ ɻitățile desfășurate ɻde băn ɻcile come ɻrciale, cât și cele
desfășura ɻte de băn ɻcile de afac ɻeri.(Ne ɻguriță & ɻNițu, 2010)
Băncil ɻe de afaceri (bă ɻncile de investiț ɻii) au ca acti ɻvitate princ ipa ɻlă investir ɻea
depunerilor pe ɻ termen lung, par ɻticipând la const ɻituirea întreprinde ɻrilor, prin servicii
financia ɻre specializ ɻate.
În fu ɻncție de forma de prop ɻrietate, băncil ɻe se clasifi ɻcă în bănci priv ɻate, băn ci
publice și bă ɻnci mixte. Băn ɻcile publice sun ɻt acele socie ɻtăți banc ɻare al căro r capital
aparține, în general ɻ, unui grup de perso ɻane fizice și ɻjuridice. Ca ɻpitalul băncilor pu blice este
deținut, sub dive ɻrse forme ɻ, de către sta ɻt, însă bănci ɻle dispun de auto ɻnomie și de
perso ɻnalitate juridică. Bănc ɻile mixte, repre ɻzintă societăți banca ɻre pe acțiuni, în ɻcadrul
căror a statul re ɻprezintă unul dintre ɻacționari. (Tr ɻenca & Siliv ɻestr ɻu, 2011)
De aseme ɻn ɻea, după crite ɻri ɻul aparten ɻenței naționale, bănci ɻle se împart în b ɻănci
a ɻutohtone, bănci interna ɻționale și bănci mul ɻtinaționale. B ɻăncile a ɻutoht one ɻreprezintă acele
bănci din cadr ɻul sistemul ɻui bancar nați ɻonal, care funcț ɻionează sub su ɻpravegherea Băncii
Centrale și care ɻ aparțin unor persoan ɻe fizice sau juridic ɻe rezidente. B ɻăncile intern aționale
sunt con ɻstituite prin subsc ɻrierea capit ɻalului de către Băncile Centr ɻale din țările membre.
Băncile mu ɻltinaționale (mixte) exi ɻstente în cadrul si ɻstemului bancar ɻsunt formate prin
aportul de c ɻapital al unor parten ɻeri din țări diferite. ɻ

13
CAPITO ɻLUL 2. NOȚIU ɻNI SEMNIFICA ɻTIVE PRIVIND
INSTITU ɻȚIILE BANC ɻARE

2.1. CONCEPTUL DE CREDIT BANCAR
Credit ɻul este schimbu ɻl unei v ɻalori monetare ɻ prezent ɻe contra unei v ɻalori monetare
viitoare. Pentr ɻu o definiție ɻmai completă este ɻ necesară cunoa ɻșterea eleme ɻntelor
constitutive ale c ɻreditului care îl ɻdelimitează de alte categor ɻii de o ɻperațiuni. (T ɻrenca &
Sili ɻvestru, 2011)
Un pri ɻm element îl repr ɻezintă sch ɻimbul în timp, adic ɻă separarea pr ɻintr-un interval
de timp a momentulu ɻi cedării unui ɻbun de cel al re ɻstituirii acest ɻuia sau a unui ech ɻivalent.
Pentr ɻu ca o astfel de op ɻerațiun ɻe să reprezin ɻte un credit, înt ɻr-unul din mom ɻentele
sale treb ɻuie să intervină ș ɻi banii. În p ɻlus, p ɻentru timpul c ɻât trece în ɻtre primire ɻa bun ɻului de o
anum ɻită valoa ɻre sau a unei s ɻume de bani și re ɻstituirea sub for ɻmă unei sume d ɻe bani sau a
unui b ɻun, se plăteș ɻte de către benef ɻiciarul operațiu ɻnii o dobând ɻă. Deci sch ɻimbul seaparat
de timp, folosi ɻrea banilor, pl ɻata unei d ɻobânzi sunt elem ɻente co ɻnstitutive ale o ɻricărei
opera ɻțiuni de cr ɻedit clasic.
ɻEste vo ɻrba de o operațiu ɻne de credit sau n ɻe găsim în față ɻ u ɻnui fapt economic,
numit cred ɻit, ori de câte o ɻri este vorba de ce ɻdarea unei sum ɻe de bani, efec ɻtuată într -un
mo ɻment dat , din partea ɻ unui subiect ec ɻonomic, în folosi ɻnță unui alt subi ɻect econo ɻmic, cu
obligația pe ɻntru acest ui ɻa din u ɻrmă de a restit ɻui mai târziu, la u ɻn termen fix ɻat suma ɻprimită,
plus o su ɻmă de bani ca ɻre se cheamă ɻintere s sau d ɻobândă. (Slăvescu, 1932)
Etimol ɻogic, credit ɻul își are orig ɻinea în cuvântul lati ɻn creditum -cr ɻedere , care
înse ɻamnă a crede, a se înc ɻrede sau a avea încre ɻdere. A ɻceastă origine a ɻnoțiunii de credit
scoat ɻe în evidența u ɻn elemen ɻt psihologic ab ɻsolut indispe ɻnsabil exist ɻenței unei operaț ɻiuni
de credit : înc ɻrederea.
În ɻorice oper ɻațiune de ɻcredit , intervi ɻn doi subi ɻecți: cel ce ac ɻordă creditu l, numit
frecven ɻt credi ɻtor, și cel ɻcare primeșt ɻe creditu ɻl, numit de ɻbitor.
Alți term ɻeni folosiți într – ɻo operațiune ɻ de credit su ɻnt (Matiș, ɻ 2010) :
– sca ɻdență: mome ɻntul sau momen ɻtele fixate pen ɻtru restituire ɻa sau ramb ɻursarea
creditulu ɻi;
– rate ɻle scadente: sum ɻele pa ɻrțiale care se ra ɻmbursează eșal ɻonat, la anumit ɻe termene,
c ɻonform înțelegerii din ɻtre creditor și de ɻbitor; ɻ
– perioa ɻdă de graț ɻie: perioadă înt ɻre mo ɻmentul ang ɻajării creditu ɻlui și mom ɻentul începerii
ramburs ɻării sale, întâ ɻlnită mai des la ɻcreditele pe ter ɻmen lung;

14
– dobâ ɻndă: sumă de bani ɻ plătită de că ɻtre debi ɻtor cre ɻditorului său , pe ɻntru împru ɻmutul
ac ɻordat pe un timp de ɻterminat.

2.2. NECES ɻITATEA EXIST ɻENȚEI C ɻREDITELOR BAN ɻCARE

E ɻconomia de piață presupu ɻne în mod nece ɻsar existența unu ɻi sistem ɻbancar care să
asigure mobili ɻzarea tuturor disponibilități ɻlor mon ɻetare ale econ ɻomiei și ori ɻentarea lor
tempor ɻară în desfăș ɻurarea de activit ɻăți econo ɻmice eficien ɻte.
Prin ac ɻtivitatea desf ɻășurată de bănci, d ɻe colectare de res ɻurse fin anciare co ɻncomitent
cu plasar ɻea acestora sp ɻre unit ɻățile care resi ɻmt nevoi temp ɻorare supl ɻimentare, acestea
îndep ɻlinesc un rol imp ɻortant de interm ɻediere ba ɻncară. În acest sens, cred ɻitul devine
instrum ɻent activ în sti ɻmularea dezvoltă ɻrii economiei, pri ɻn intermediul lui încurajând ɻu-se
acțiunea anumit ɻor fenomene, în f ɻuncție de obie ɻctivele urmări ɻte a se real ɻiza.
Cre ɻditul este indispen ɻsabil economie ɻi, de aceea m ɻodul de acor ɻdare a ace ɻstuia are o
importanță ɻ majoră, aic i inter ɻvenind funcția băn ɻcii de analist finan ɻciar pentru a o ɻrienta
resurs ɻle spre cele mai efici ɻente plasamente.
Evoluția ultim ɻilor ani au condus ɻ la modificări structu ɻrale atât pe par ɻtea cererii de
credit ɻe, cât și pe parte ɻa ofertei. Pr ɻocesul de res ɻtructurare a econo ɻmiei împreună cu
modific ɻarea comport ɻamentului populației acțion ɻează pe partea cre ɻșteri cererii de ɻcreditare
atât în scopul ɻconsumului cât ș ɻi pentru inv ɻestiții.
Restructurarea ɻ și privatizare a sectorului ɻ bancar, precum și creșt ɻerea competiției în
ɻcontextul alinierii la p ɻracticile europene acțio ɻnează în sensul ex ɻpansiunii ofe ɻrtei de
creditare. ɻDe aici rezult ɻă că pro ɻcesul de creștere a ɻcreditului ba ɻncar acord ɻat populației are
sup ɻort sustenabil atâ ɻt din partea cererii, c ɻât și a ɻ ofertei.
Credit ɻul participă ɻla funcționarea mecani ɻsmului economic, l ɻa desfășurar ɻea relațiilor
de producție, îndepli ɻnind roluri și ɻfuncții îns ɻemnate în viața e ɻconomică:
– contri ɻbuie, alături de al ɻți factori, la a ɻsigurarea stabilităț ɻii prețurilor, la stimul ɻarea
dezvol ɻtării producției și a circu ɻlației mărfurilor, a c ɻoncurenței;
– permi ɻte accelerarea conce ɻntrării capitalur ɻilor, sporind acți ɻunea pro ɻductivă a acestora, și
totodată , mijlo ɻcește redistribuir ɻea lor între diferite ra ɻmuri, subram ɻuri și domenii ɻ de
activita ɻte;
– cont ɻribuie la fina ɻnțarea deficitelor ɻbugetare, la pro ɻmovarea relațiilor ec ɻonomice
internațio ɻnale prin diferi ɻtele sale forme, m ɻai ales în comerțul ɻ exterior, cu ɻ predilecție
pentru stimularea ex ɻportului și pentru d ɻerularea norm ɻală a operațiilor ɻ de import ɻ-export.

15
2.3. TIPOLO ɻGIA CR ɻEDITELOR
Tipuril ɻe de credite acord ɻate de bănci ɻsunt în continuă ɻdiversificare în c ɻoncordanță
cu cerințele ɻ clienților. Vo ɻm încerca o clasif ɻicare a acestora în f ɻuncție de dif ɻe ɻrite criterii
ɻastfel:

Cr ɻeditele pe te ɻrmen scurt sunt ope ɻrațiunile de împru ɻmut de su ɻme de bani, pe o
perioadă ce n ɻu depășește 12 ɻluni. Ele su ɻnt ramb ɻursabile integral la scad ɻență. ɻÎn Fra ɻnța, de
exemplu, durata cred ɻitului merge pâ ɻna la 9 luni, pentr ɻu creditele ac ɻordate agri ɻculturii.
O for ɻmă particulară ɻ a cre ɻditului pe termen ɻscurt este și cred ɻitul în d ɻescoperit de
cont (overd ɻraft). Acest credit este ɻdisponibil numai p ɻrin conturile curen ɻte ale clientul ɻui.
Dobânda se pe ɻrcepe la soldul de ɻbitor rămas de pla ɻtă. Această for ɻmă de creditare
este una dintre c ɻele mai obișnuite în ɻ țările vest europen ɻe și SUA. În ɻRomânia acest serviciu
se acord ɻă numai celor m ɻai buni clienți și la o rată ɻ a dobânzii mare. Cred ɻitele în descoperit
de cont se acor ɻdă atât persoane ɻlor juridice pentru a l ɻe ajuta să facă față ɻsituațiilor în care
banii de la d ɻebitori nu au fost în ɻcasați încă, cât ɻși persoanelor fizice p ɻână la primi ɻrea

16
salariul ɻui.(Bistrice ɻanu, 2014)
Credit ɻele pe terme ɻn mediu – durata lo ɻr de rambursa ɻre este de la ɻ1 an la 5 ani. Se
acordă pentru ɻactivitatea de im ɻport-export și ɻinvestiții. Termen ɻele și condiț ɻiile creditării
sunt cupri ɻnse într -un c ɻontract de credit.
Credit ɻele pe termen lu ɻng sunt acele îm ɻprumuturi a căror du ɻrată d e rambu ɻrsare
de ɻpășește cinci ani. Se a ɻcordă pentr ɻu investiții pe t ɻermen lung, ɻ cu durata ɻde folosință
îndelungată, de e ɻxemplu cre ɻditele pentru const ɻruirea de locuințe. Și ace ɻste tipuri de credite
sunt ram ɻbursate eșal ɻonat.
2.3.1. Cre ɻdi ɻte acordate pe ɻr ɻsoanelor fizi ɻce – ac ɻest tip de credit e ɻste mai ales un
credi ɻt de ɻconsum, care se a ɻcordă pe term ɻene diferite (de la foarte ɻ scurt la lung). El
pres ɻupune existența un ɻor garanții cert ɻe, iar nivelul ɻ dobânzii pe ɻrcepute este ɻ eșalonat de -a
lungul peri ɻoadei creditării ɻ. Multe bă ɻnci românești au ev ɻaluat dimens ɻiunea pieței creditelor
acordate per ɻsoanelor fiz ɻice.(Bistric ɻeanu, 2014)
Forme al ɻe creditului ac ɻordat ɻpersoanelor fizice ɻsunt urmă ɻtoarele:
Credit pentru constr ɻucții de locuințe, pe te ɻrmen lung, cu ɻgaranții ipotec ɻare.
Ipote ɻca este un contract i ɻmobiliar, ce ia naș ɻtere din convenția părțilo ɻr. Ipotecil ɻe
reprezint ɻă o modali ɻtate de îm ɻprumut prin care băn ɻcile joacă un rol ɻimp ɻortant pe piața
valorilor imobili ɻare ipo ɻtecate. Principa ɻlele forme s ɻunt: rambu ɻrsarea, înzestr ɻarea și pens ɻia.
Ipot ɻeca cu rambur ɻsare pres ɻupune să se facă o r ɻambursare lunară, ɻ care să reducă
capitalul împrumu ɻtat și dobân ɻda aferentă acest ɻuia. Ca o moda ɻlitate nouă ɻ se oferă acum pe
piața ipote ɻcii cu ramb ɻursare un încep ɻut scăzut, ɻceea ce p ɻresupune plăți scă ɻzute în prima
parte (de î ɻnceput) a ipot ɻecii. Plățile cr ɻesc progresiv, pe o p ɻerioadă de ani, pân ɻă când
rambursările ɻ ajung la niv ɻel maxim.
La o ɻipotecă de înz ɻestrare, plățile sunt f ɻăcute de aseme ɻnea lunar, dar soldul
capitalului la pl ɻata din contul ɻipotecat nu desc ɻrește, el rămân ɻând la același ni ɻvel în timpul
întregii vieți ɻa ipotecii. Plă ɻțile care se fac cr ɻeditorului, acop ɻeră doar dobân ɻda și vor fluctua
n ɻumai dacă rata dob ɻânzii se schimbă. Î n ɻ același timp creditor ɻul obține asupra ip ɻotecii o
poliță de a ɻsigurare de înzestra ɻre. Polița ɻexp ɻiră în același tim ɻp când ipoteca este ɻ gata să fie
răscump ɻărată (exigibi ɻlă), și fonduri sufi ɻciente vor fi pus ɻe la dispozi ɻție c ɻu ocazia
răscumpă ɻrării poliței pen ɻtru a achita î ɻmprumutul. Desigur pri ɻmele de asig ɻurare trebuie
plătite de către împr ɻumut lunar, în comple ɻtare cu pl ățile dobânz ɻii asupra ipo ɻtecii.
La o ip ɻotecă pe bază ɻde pensie se fa ɻc plăți ale do ɻbânzii, în tim ɻp ce concomi ɻtent se
efectuează con ɻtribuții la un ɻplan d ɻe pensii p ɻersonal. Acest pla ɻn de pensii are sco ɻɻpul de a
asigura suficie ɻnți bani la data expi ɻrării ipotecii, pentr ɻu a achita ipoteca ɻși a asigura ɻ pensia.

17
Ipote ɻcile pe bază de ɻpensii sunt valabile doar pen ɻtru angajații ɻ (întreprin ɻzătorii)
privați sau perso ɻanelor fizice care nu sunt ɻ memb ɻre ale unei scheme de ɻ pension ɻare a unei
companii. ɻ
Cr ɻedit pentru cumpăr ɻarea de case este ɻacordat și când u ɻn client doreș ɻte să
achiziționeze o ca ɻsă nouă, în ɻainte ca vânzarea vech ɻii proprietăț ɻi să se fi încheia ɻt. Acest tip
de împrumut ɻ presupune discut ɻarea și punerea de ɻ acord a unor c ɻontracte ce se întocmesc
privi ɻnd vânzarea și a ɻchiziționarea unor p ɻroprietăți cân ɻd toate deta ɻliile au fost puse l ɻa punct
se c ɻade de aco ɻrd ca aceste ɻcontracte (de vânzare, ɻ de achiziție) să fi ɻe schimbate între ele.
Deseo ɻri un depozit este ɻplătit vânzătorului ut ɻilizând propriile res ɻurse ale ac ɻhizitorului.
Cuantumul a ɻcestui depozit ɻ este de obicei de 10 ɻ% iar uneori ch ɻiar mai mic. La c ɻâtva timp
după schimbar ɻea contractelor ɻare loc încheier ɻea acestor acti ɻvități. De obice ɻi, la o lună dup ă
schi ɻmbarea contractelor care devi ɻn obligatorii pentru pă ɻrțile implicate, î ɻncheierea
activi ɻtății face ca sold ɻul bănesc al achizi ɻției să fie plătit ɻatâ ɻt pentru vânza ɻre cât și ɻ pentru
cumpăra ɻre. Ban ɻca poate int ɻerveni și ajuta în ɻaceste activit ɻăți în următoare ɻle feluri:
– poate să acor ɻde resurse lichide c ɻare să -i permită cli ɻentului să -și ɻ achite depozitul
(acel ɻ 10%), c ɻeea ce reprezint ɻa o facilitate de ɻ legă ɻtura privind dep ɻozitul;
– poate să a cord ɻe un împru ɻmut închis de ɻlegătură, când u n ɻ client dorește să
finalizeze achiz ɻiția noii proprie ɻtății înainte de în ɻcheie rea vechii pro ɻprietăți, dar
după c ɻe con ɻtractele au fost interschim ɻbate atât în ceea ce prive ɻște vânzarea cât și
achiziți ɻonarea proprietă ɻților;
– poate s ɻă acorde un împru mut ɻ de legătură desch ɻis atunci câ ɻnd un client sol ɻicită acest
tip de avans ɻ, când acest a v ɻede o pr ɻoprietate (imobiliară ) ɻpe care dorește să o
ac ɻhiziționeze înainte de a ɻ avea un cu ɻmpărător pentru v ɻechea lui ɻ proprietate.
Credit p ɻentru cumpărări ɻde automo ɻbile. În acest c ɻaz garan ɻția o reprezintă
automobilul. În ț ɻările cu economie de piață puternică, un im ɻportant concurent al băncilor
comerciale su ɻnt companiile finan ɻciare aflate ɻîn proprie ɻtatea marilor c ɻonstructori de
autom ɻobile. Pentr ɻu a stimula vâ ɻnzarea un ɻei mărci de auto ɻmobile, acestea ajung să
perceapă dobânzi ɻderizorii ș i de a ɻceea au ajuns să ɻacapareze o mare p ɻarte a acestei piețe.
Cred ɻitul pentru cu ɻmpărări de cal ɻculatoare persona ɻle. Acest ɻe credite sunt
garantate de ve ɻnitul lunar al client ɻului și al garanțil ɻor lui. ɻAstfel se asigura re ɻalizarea
integrală a preț ɻului către furniz ɻor, la livrare ɻa mărfurilor și ɻ degrevea ɻză furnizorul de
preocupări legate de încas ɻarea prețului.(Bistric ɻeanu, 2014)

18
Credit ɻul pentru studi ɻi. Acest tip ɻ de credite are ɻ o pondere m ɻică în po ɻrtofoliul de
creditare. Se aco ɻrdă p ɻentru înt ɻreținerea stude ɻnților pe perioada st ɻudenției și acoperă total
sau parțial, tax ɻele școlare . Scopu ɻl lor principal este de f ɻidelizare a clie ɻnților.
Linii de credit p ɻentru cărțile de cre ɻdit. În funcție de ɻbonitatea fiecărui ɻclient, banca
stabilește un an ɻumit plafon d ɻebitor, până la car ɻe se acoperă plățile ɻ făcute prin cartea de
credit, chiar dacă nu ɻ există dispon ɻibil în cont. (Pău ɻnescu, 2009)
Împrumut ɻurile cu o rată de ba ɻză sunt extrem ɻ de flexibile și ɻ pot fi acordate atunci
când cond ɻițiile pentru ɻacordarea unui ɻîmprum ɻut personal nu po ɻt fi realizate sau nu
corespund, ɻcum ar fi: plă ɻțile lunare egale ɻ nu corespund cerinț ɻelor clientulu ɻi dar acesta are
garanții dest ɻule în așa fel încâ ɻt să obțină împr ɻumutul la o rată a do ɻbânzii mai mică decât ce
se bonifică la împrumut ɻurile personal e.
2.3.2. C ɻredit e acordate persoan ɻelor juridice. Îna ɻinte ca banca să -și ɻ ia acest tip de
r ɻăspundere ea se va asigura c ɻă acel client ɻ are o reputație ɻbună și că plățile pot fi făcute în
orice ɻcondiții, chiar ɻ și ne ɻprevăzute. Banca ia în ɻtotdeauna o contr ɻavaloare de la clienți astf ɻel
încât suma oblig ɻațiunii ce poate fi solic ɻitată de la clien ɻt să acopere s ɻuma ce trebuie să o
achite. Lista ɻserviciilor de cred ɻitare pentru soci ɻetăți este foarte m ɻare. Totuși se ɻ remarcă
faptul că soci et ɻatea preferă î ɻn ɻspecial servicii banca ɻre ca: fin ɻanțarea ɻ proiectelor de
investiții, creanțe î ɻn alte valute ɻ pe termen lung, finanț ɻarea exporturi ɻlor, a imp ɻorturilor.
Termenul împ ɻrumutului poate fi scu ɻrt sau lung, rata do ɻɻbânzii poate fi f ɻixă sau
fluctuantă, credi ɻtul poate fi am ɻortizat pe dur ɻata de viață a împrumutul ɻui sau la sfârșitul
credită ɻrii. Garanțiile pot să aco ɻpere toată val ɻoarea împrumutu ɻlui sau num ɻai o parte a
aces ɻtuia. Creditele pot ɻfi protejate îm ɻpotriva u nor ɻcalamități. (M ɻatiaș, 2010)
În SUA larg u ɻtilizate sunt împrumut ɻurile la termen ɻ (3-10ani) pe ɻntru acoperirea
unor datori ɻi sau pentru fi ɻnanțarea anumitor proiecte. Evalu ɻɻarea creditului pent ɻru astfel de
împrumuturi ne ɻcesită analiza p ɻoziției viitoare a s ɻoc ɻietății. Practicil ɻe bancare am ɻericane cer,
o analiză regula ɻtă a situației fina ɻnciare a societății. Î ɻn general pu ɻtem vorbi de următoa ɻrele
tipuri de credi ɻte ce se acordă prin ɻ bănci agenților ɻeconomici (Bis ɻtriceanu, 2014) :
Cr ɻedite destinate n ɻecesarului de capita ɻl fix, cum ar fi ɻ de exemplu cred ɻitele pentru
lucrări de co ɻnstrucții sau de ame ɻnajare a locurilor ɻprofesionale.
Cre ɻdite destinate cr ɻeanțelor comercial ɻe. Credi tele ɻ creanțelor ɻ comerciale înse ɻamnă
pentr ɻu bănci a prel ɻua contra ɻmonedă, crean ɻțele comer ɻciale pe care ɻ într ɻeprinderile
furnizo ɻare le au asupra clienți ɻlor lor. Cea ma ɻi veche teh ɻnică cunoscută ɻ și folosită ca atare
este operațiu ɻnea de scon ɻtare.

19
Sconta ɻɻrea reprezintă c ɻesiunea c ɻambiei către ɻ un alt benef ɻiciar în sc ɻhimbul valorii
actuale a ɻcambiei. Scontarea ɻ este actul pr ɻin care cre ɻditul comercial, con ɻsacrat de cambie,
se transfo ɻrmă în credit ɻbancar.
Pensiu ɻnea este operațiun ɻea prin care ɻbanca preia ɻcambiile pe ca ɻre le vinde
beneficiarul, ɻ cu condiția răsc vumpărării lor d ɻe către acesta la te ɻrmenele ɻ convenite. A ɻceste
operațiu ɻni se desfășoară, în ɻmod frecvent, în r ɻelațiile băncilor cu ɻfirme mari și îndeosebi
între ɻ bănci.
Împrumu ɻtul pe efecte come ɻrciale în gaj ɻse acordă în ca ɻzurile în care banca
aprecia ɻză pozitiv solv ɻabilitatea beneficiaru ɻlui de camb ɻii, dar are ɻ rețineri cu privire la
c ɻapacitatea de ɻplată a celorlalți se ɻmnatari.
Împr ɻumutul de gaj de ef ɻecte publice și ɻacțiuni – importanț ɻa acestor operațiuni s ɻe
explică prin a ɻbundența ɻtitlurilor de î ɻmprumut, a bo ɻnurilor de tezau ɻr ce cons ɻtituie o parte
importantă a ɻ patrimoniului în ɻtreprinderilor și pe rsoane ɻlor. În ca ɻzurile în care au nevo ɻie
ɻtemporară de bani, deținătorii ɻ, preferând să m ɻențină titlurile de ɻ proprietate r ɻecurg la
împr ɻumuturi pe ɻ gaj. ɻ
Cred ɻite de trezorerie ɻ. Acestea ɻ sunt credi ɻte pe termen ɻscurt, în gen ɻeral pâna la un
an, având ca ɻ scop aco ɻperirea necesităților m ɻonetare legate de ciclul ɻde f ɻabricație și
comercializ ɻare. Creditele de tre ɻzorerie au mai m ɻulte forme. (Păune ɻscu, 2009)
Avansurile î ɻn cont curent. Ele ɻ sunt me ɻnite să satisfa că nec ɻesitățile curente p ɻrivind
acoperirea cheltuiel ɻilor de pro ɻducție cu cara ɻcter imprevizib ɻil și greu de localiza ɻt, în obiecte
care să reprezinte ɻ o garanție ɻ veridică. Avansu ɻrile în con ɻt curent se acor ɻdă de către ban ɻcă
prin plat ɻa cecurilor emis ɻe de titularii ɻde cont și î ɻn cazul în care aceștia n ɻu au disponibilități
în cadrul unei limi ɻte convenit ɻe (overdraft).
Linia ɻde credit presup ɻune efectuarea cr ɻeditării prin ɻcont curent sau pr ɻin deschiderea
unui cont ɻseparat de împ ru ɻmut. Perm ɻite accesul clientu ɻlui debitor l ɻa sume a căr ɻor valoare
trebuie să se îns ɻcrie într -un an ɻumit plafon maxi ɻm, aprobat d ɻe bancă. Mări ɻmea acestui
plafon depi ɻnde de po ɻziția întreprinderii pe p ɻiață, de natura ac ɻtivității desfășura ɻte de ac easta
și de rez ɻultatul analizelor efectu ɻate de către inspe ɻctorii băncii la ɻunitățile economice
respective.
ɻ Creditele s ɻpeciale servesc pentru finanțare ɻa subscrierii de ti ɻtluri de credit și pentru
finanțarea ɻagenți1or la ɻbursă. ɻ
Credi ɻtele de cumpărare care au drep ɻt scop să acop ɻere cheltu vielile de fabricație și
de stocare ɻpentru ɻunitățile cu ac ɻtivitate sezonieră.

20
Cr ɻeditel ɻe pentru st ɻocuri se acord ɻă pe baza un ɻei garanții expl ɻicite, respect ɻiv stoc ul
de mărfuri din depoz ɻit. Moda ɻlitatea efectivă ɻ de credita ɻre o reprezintă creditele ɻ de risc,
cred ɻitele de casă mobiliza ɻte și îndeo ɻsebi cred ɻitele pe do ɻcumente W ɻarant. Waran ɻtul este
docu ɻmentul care atestă ɻ existența m ɻărfii într -u ɻn depozit g ɻeneral.
Cre ɻditele de pr ɻefinanțare, de acope ɻrire a cheltuie ɻlilor pentru ɻ producție ɻ de loturi
destin ɻate exportului sau pieții ɻ public ɻe.
În afară de ɻ tipurile de cre ɻdite amintite ɻ deja, având c ɻa destinație pers ɻoanele juridice ,
consid ɻerăm că trebuie m ɻenționa ɻte și alte al ɻternative de fina ɻnțare menit ɻe aceleiaș ɻi piețe.
Factorin ɻg. Este un ti ɻp de credit ca ɻre, de reg ɻulă, este oferit de ɻcătre co ɻmpanii
spec ɻializate în acor ɻdarea acestui ɻtip de finanț ɻare. În ultim ɻii ani îl î ɻntâlnim și ca serviciu
bancar. Da ɻcă o firmă ɻare nevoie d ɻe bani imediat po ɻate apela la o ban ɻcă pentru încasarea
mai rap ɻidă a contravalo ɻrii unor mărf ɻuri vândute pe credi ɻt de 30 d ɻe zile. Ba ɻnca, în baza
facturilor ɻde încasat ɻva plăti fir ɻmei care solicită cre ɻditul un anumit pr ɻocent din valoarea
fac ɻturilor (de regulă, în ɻ jur de 80%). Banca ɻva urmări încasa ɻrea facturilor ș ɻi apoi va încasa
dat ɻoria în nume ɻpropriu. (N ɻeguriță, 2009)
Servi ɻciul de factoring pr ɻesupu ne adm ɻinistrarea în be ɻneficiul clie ɻntului a activității
de facturare, conta ɻbilitate fina ɻnciară și colectarea ɻdatoriilor.
În consecință va ɻ implica:

Pentru ɻ a beneficia de acest ɻtip de ser ɻviciu o societate ɻcomercială trebuie s ɻă
satisfacă unele ce ɻrințe: ɻ
– să ɻfie ɻ bine con ɻdusă
– să aib ɻe o anumită ɻcifră de afac ɻeri stabili ɻtă de bancă ɻ
– să opere ɻze î ɻntr-o piață cu u ɻn risc scăzut
– să aibă o bună di ɻstribuție a d ɻebitelor
– să aibă o ɻvaloare medie a f ɻacturilor limitată, de as ɻemenea s ɻtabilită de bancă
Ben ɻeficiile activității d ɻe factoring ar fi:

21
a) îmbu ɻnătățirea cash-flow ɻ-ului;
b) reduce ɻrea riscul ɻui de neplat ɻă;
c) administr ɻarea eficientă a registr ɻului v ɻânzărilor;
d) îmbun ɻătățirea controlu ɻlui cre ɻditării;
e) redu ɻcerea cheltuieli ɻlor adm ɻinistrative.
Principa ɻlele tipuri de factoring ɻ sunt (Trenc ɻa & Sil ɻivestru, 2011) :

Discoun ɻtul facturilor ɻeste asigurat ɻîn special ɻde societăț ɻile de fac ɻtorizare.
Aranjament ɻul priveșt ɻe achizițion ɻarea unei sing ɻure fac ɻturi sau a unui ɻ set în ved ɻerea
îmbunăt ɻățirii creșterii lic ɻhidităților res ɻpectivei companii. Ac ɻesta presu ɻpune ca cele car e
execută ɻ un astfel de discou ɻnt ce poat ɻe fi chiar un ɻfactor – să avanseze o sumă care să
acopere p ɻână la 75% din valoa ɻrea facturii (sau su ɻmelor facturate).
Lea ɻsing fin ɻanciar – mai este c ɻunoscut și su ɻb denumirea ɻ de con ɻtract de
închiriere și ɻcumpărare în ra ɻte, și poat ɻe fi destinat ș ɻi persoanelo ɻr fizice.
L ɻeasingul este o ɻformă de îm ɻprumut ce oferă opor ɻtunități su ɻbstanțiale pentru băn ɻci.
De ɻregulă leasingul furnizează băncii ɻo rată a dob ɻânzii superioa ɻră față de cea a c ɻreditelor
convențio ɻnale.
Multe băn ɻci au înfii ɻnțat filiale sp ɻecializate pentru re ɻalizarea operaț ɻiunilor de
leasing, în scop ɻul asigurării finan ɻțării exporturilo ɻr de mași ɻni, utiliaje, ec ɻhipamente
industri ɻale. (Bistri ɻceanu, 2014)

22
Benefi ɻciile activității ɻde leasing ɻar fi următ ɻoarele:

Închirier ɻea-achizi ɻționarea in ɻdustrială reprezi ɻntă o facilitate de ɻ finanțare pe termen
mediu, ɻ care poate ɻfi adaptată ɻ la nevoile c ɻlientului. Clientul î ɻși asumă calitatea de proprietar
al echipamen ɻtului la sfârș ɻitul perioadei ac ɻoperite de ɻun acord de închiri ɻere-achiziție.
Fur ɻnizorul vinde bu ɻnurile socie ɻtății, bunurile sunt ɻlivrate clientului ɻ și un acord este
încheiat între clie ɻnt și societatea ɻ finaciară ca ɻre pre vede ɻca plățile să f ɻie făcute în decursul
unei pe ɻrioade de t ɻimp. La sfâ ɻrșitul perioade ɻi acoperite de a ɻcordul de închiriere -a ɻchiziție,
dreptul de propriet ɻate asupra e ɻchipamentului ɻ se transfer ɻă de la so ɻcietatea financiară la
client. Spre ɻ deosebire de l ɻeasing, la aces ɻt tip de finanțar ɻe se cere deseor ɻi un depozit ce
variază într ɻe 15- 30% din valoare ɻa uti ɻlajului. (Ne ɻguriță, 2010)
Credite acor ɻɻdate altor bănci. B ɻăncile ɻ se îm ɻprumută recipro ɻc, pe termen scurt. Ele
apelea ză ɻ la piața inte ɻrbanca ɻră din urm ɻăto ɻarele consid ɻer ɻente:
– pentru a depăși ɻproblemele le ɻgate de nevoia r ɻapidă de lichidități;
– pentru a oferi fon ɻduri, pe te ɻrmen scurt, în cazul ɻ finanțării sup ɻlimentare a unor
compan ɻii;
– pe ɻntru a permite bă ɻncilor mari să ɻatragă fondu ɻri î ɻn baza c ɻărora să ɻacorde credite în
favoarea băncilor ɻmici care nu ɻ pot să împru ɻmute direct ɻde pe piață.
Această piață ɻ interbancară a ɻ început să fu ɻncționeze și în Ro ɻmânia, având un rol tot
mai imp ɻortant în evoluția ɻ sistemului ɻfinanciar -banc ɻar. Băncile îș ɻi pot rezol ɻva problemele
de lichidități efec ɻtuând tra ɻnzacții pe piața int ɻerbancară, fără să ɻmai fie nevoie ɻ să ap eleze la
banca centr ɻală. Plasame ɻntele pe piaț ɻa interbancar ɻă sunt pe terme ɻn scurt, până ɻ la 1 an.
2.3.3. Cred ɻite acord ɻate st ɻatului . Ne ɻcesitățile guv ɻernelor, legate de a ɻdminstrarea
econom ɻică a țării, au determinat ɻ creșterea ma ɻsivă a împrumuturil ɻor la care apel ɻează atât pe
termen mediu, cât și l ɻung. Guvernele ɻ au nevoie s ɻă împrumute fo ɻnduri, pentru a ɻacoperi

23
defic ɻitul pe termen scu ɻrt, rezultat ɻdin diferența ɻ dintre ve ɻniturile obținu ɻte prin impozite și
cheltuielile ɻbugetare ca urm ɻare a decal ɻajului tempor ɻal. Guve ɻmul se împrumută prin
emiter ɻea de obli ɻgațiuni care su ɻnt socotite, de r ɻegulă, invest ɻiții sigure. Bă ɻncile cumpără
ac ɻeste titluri guvern ɻamentale.
Credit ɻele performa ɻnte reprezin ɻtă pentru ɻ bancă acea ɻcategorie de credite în curs de
exec ɻuție, a căror ɻdurată de acord ɻare nu este ex ɻpirată, iar deb ɻitor ɻii și-au ach ɻitat toate
datoriile ɻfa ɻță de b ɻan ɻcă.
Credi ɻtele neramb ɻursate la sca ɻdență repr ɻezintă cre ɻditele neachit ɻa ɻte la term ɻenele
sta ɻbilite prin contractu ɻl de credit. În ɻ cazul expir ɻării termenul ɻui de scadență creditul răm ɻas
se trece ɻîntr-un co ɻnt s ɻeparat, de credite ɻ restante, d ob ɻânda aces ɻtuia fiind majorată.
Domeni ɻile c ɻheie ale îm ɻprumuturilor sp ɻecializate sunt:
a) D ɻomeniul im ɻobiliar . Bănc ɻile reevaluaez ɻă permanent propriet ɻățile imobiliare.
Băncile dispun de spe ɻcialiști ingineri, construc ɻtori, arhitec ɻți, inspectori fi ɻnanciari. Multe
bănci au fo ɻnduri blocate ɻ în împrumuturi ɻ ipotecar ɻe, deoarec ɻe acestea prezintă un risc mai
scă ɻzut și o rată ɻ a dobânz ɻii ridicată.
b) Dom ɻeniul en ɻergetic . Marile pr ɻoiecte ce necesită ɻ finanțări ɻ pe terme ɻn lung sunt
atractive ɻpentru bănci. Ex ɻistă legislații ca ɻre permit pa ɻrticiparea di ɻrectă a băncilor ɻu capital
propriu la astfel de proie ɻcte ce atrag ɻvenituri în af ɻara celor obțin ɻute din dobâ ɻnzi. Proiectele
sunt evalu ɻate prin e ɻxpertize ba ɻncare.
c) Domen ɻiul agriculturii. Împrumut ɻurile din aces ɻt domeniu sunt con ɻcentrate spațial
în fu ɻncție de zonele geograf ɻice și rezervele sol ɻului și subsolului.
d) Fi ɻnanța ɻrea activităților ɻ c ɻomerciale. În pr ɻezen ɻt multe bănci ș ɻi instituții
fina ɻnciare crează societăț ɻi comercial ɻe in ɻterna ɻționale.
e) Fina ɻnțarea proiectelor ɻ de investiții – în sp ɻecial a celor de v ɻaloare foarte mare în
domeniul transp ɻorturilor, telecomunica ɻțiilor, turismului, co ɻnstrucțiilor, lucărilor publice.
f) Leasin ɻgul este un con ɻtract prin care se acord ɻă unui benefici ɻar dreptul de a utiliza
pe o perioadă dete ɻrminată și contra u ɻnei chirii un act ɻiv fix.
g) Swaps ɻ (Restructurarea ɻ portofoliului de crean ɻțe) este o operați ɻune prin care se
schimbă un ti ɻtlu financiar ɻ contra altui tit ɻlu financiar p ɻentru o perioadă de ɻterminată.
Te ɻhnicile swaps se extind me ɻreu, finanțând o ɻ gamă largă de ac ɻtivități (protecția m ɻediului,
să ɻnătate, obiectiv ɻe cultu ɻrale).