Capcelea V. Etica Informationala [614569]

193 ROLUL ETICII INFORMAȚIONALE ÎN ANIHILAREA CONSECINȚELOR
NEGATIVE ALE UTILIZĂRII TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE
Valeriu Capcelea, dr. habilitat în filosofie, conf . univ., secretar științific al Filialei Bălți a AȘM

The paper brings up an issue of information ethics role in using information technologies of modern
society and reflects the views of N. Wiener on principles of s olving ethic problems in the field of
application of information techniques as well as his contribution to the development of the information
ethics. The paper reflects the positions of information ethic theory of Cr. Gorniak -Kocikowska, L. Floridi
Rafael Capurro which determine special features of a new ethics of the information society .
Keywords : ethics, information ethics, information technology, information society.

Î n ultimele decenii , suntem martori la o serie de fenomene și procese ce caracterizează evoluția
societății umane în ansamblul ei, care indică faptul că ne aflăm într -o perioadă de mutații profunde ce
definesc tranziția de la societatea industrială, modernă, la un nou tip de societate, la societatea
post- modernă (societatea post- industrială, societatea informațională, societatea bazată pe cunoaștere).
Această societate a complicat legăturile sociale și relațiile dintre oameni odată cu apariția noilor
forme de comunicare, care anterior erau imposibile. Internetul, legătura prin intermediul telefoanelor
mobile a făcut ca spațiul Pământului să devină un spațiu informațional global. Treptat Internetul
dintr-o tehnologie informațională care facilita accesul la tehnologiile informaționale s-a transformat
într-o formă socială a interacțiunilor dintre oameni. Internetul a legat regiunile care anterior erau
izolate într-un spațiu informațional unic, care a condus la apariția societății informaționale.
În opinia specialiștilor în domeniu, ar fi o eroare să abordăm societatea informațională numai sub
aspectul ei tehnologic și să-l tratăm ca o simplă dezvoltare a tehnologiilor de informare și comunicare. În
această ordine de idei, în literatura consacrată acestor probleme, se consideră că o viziune holistică asupra
societății informaționale presupune evidențierea unui șir întreg de aspecte noi comportamente ale
oamenilor și a grupurilor umane, modificându-le modul de a gândi, de a învăța, de a lucra și a coopera.
Prin urmare, societatea informațională se dezvoltă pe baza unei noi culturi a informației; schimburile de
date și comunicarea electronică care are loc între oameni și grupuri, atât în plan planetar, cât și în plan
local, constituie un factor de dezvoltare individuală și colectivă. Totodată, apar noi posibilități de
dezvoltare a democrației, se contribuie la cooperarea inter-cetățenească, la viața asociativă, la exprimarea
punctelor de vedere diferite și variate asupra unor subiecte, care devin preocupări cruciale ale societății;
are loc facilitarea unor comportamente antisociale cu caracter economic: pirateria, încălcarea drepturilor
de autor, frauda și insecuritatea. Aceste probleme necesită o defensivă puternică și urgentă implicând la
nivel global colaborarea tuturor actorilor ce participă în aceste procese pe motiv că se produce
accentuarea inegalităților între bogați și săraci, între cei „conectați” și „neconectați” la informație.
La mijlocul sec. al XX-lea, celebrii specialiști în domeniul tehnicii de calcul, matematicianul american
Norbert Wiener [a se vedea: 1, 11] și savantul germano-american în domeniul științelor computeriale
Joseph Weizenbaum [a se vedea: 12] au atras atenția opiniei publice la problemele de ordin etic care
apare în legătură cu utilizarea tehnicii de calcul, subliniind importanța socială a acestor probleme care
erau comparate de ei cu problemele utilizării energiei atomice. Inițial în polemicile și discuțiile ce se axau
pe această problemă accentul era pus pe responsabilitatea socială a specialiștilor, însă Wiener și
Weizenbaum, vorbind despre o posibilă influență a tehnologiilor informaționale asupra existenței umane
aveau în vedere ceva mai mult, fenomenele ce afectează societatea în general.
N. Wiener a studiat posibila influență a tehnologiilor informaționale asupra valorilor fundamentale ale
omului precum viața, sănătatea, fericirea, capacitățile și cunoștințele lui, libertatea și securitatea, din
perspectiva viitorului societății umane. Utilizarea de către N. Wiener a ideilor metafizice și metodelor
analitice sunt de o profunzime și o amploare nemaipomenită, care pot fi în mod eficient folosite la
caracteristica, analiza și soluționarea problemelor sociale și etice legate de toate tipurile de implementare
a tehnologiilor informaționale, inclusiv a tehnicii și rețelelor computeriale, a radioului, televiziunii, mass-
media, bibliotecilor etc. Interesele lui Wiener erau legate nu numai de „etica computerială” dar și de
abordarea unor probleme ce țin de: „agent-etică”, „internet-etică”, „etica nanotehnologică”, dar și etica
jurnalistică, etica bioingineriei etc. CZU: 17:004

194 În anul 1996 filosoful american Cristina Gorniak -Kocikowska, în articolul Revoluția computerială și
problemele eticii globale [a se vedea: 6, 7] a susținut concepția lui N. Wiener des pre necesitatea adoptării
unor axiome ale eticii informaționale în calitate de etică a societății viitoare și, totodată, a argumentat
faptul că etica computerială va evalua în timp și se va transforma într -o etică globală, ce va fi utilizată de
toate cultu rile popoarelor de pe Terra. Conform acestei ipoteze atât teoriile etice regionale, precum
utilitarismul european sau sistemul kantian, cât și diversele sisteme etice existente în alte culturi ale
popoarelor lumii ce provin din tradițiile și istoria „local ă” sunt insuficient aplicate în cadrul eticii. Pe de
altă parte, în opinia Cr. Gorniak -Kocikowska, etica informațională, posedă potențialul necesar pentru
constituirea eticii globale, care poate fi utilă pentru societatea informațională. Ea consideră că natura
revoluției informaționale ne indică asupra faptului că etica mileniului III va avea un caracter global în
sens spațial, deoarece etica informațională va cuprinde globul pământesc în totalitate și, totodată, ea va fi
adresată întregului ansamblu de acț iuni și relații umane [7, p.179]. C. Gorniak -Kocikowska crede că dacă
rețelele computeriale poartă un caracter global, atunci putem vorbi de o etică globală care se află în
proces de apariție [7, p.186].
Î n baza concluziilor Cr. Gorniak -Kocikowska au fost dezvoltate alte teorii fundamentale în acest
domeniu în cadrul cărora, un loc deosebit, îl deține teoria informațional -etică a filosofului italian Luciano
Floridi [a se vedea: 5]. El a argumentat teza conform căreia etica existentă trebu ie să fie extinsă pentru a
include ceva mai mult decât oamenii, acțiunile, intențiile sau caracterele lor. Etica informațională obține
trăsături caracteristice principiilor utilitarismului și a virtuților care sunt îndreptate spre a fi utilizate în
fiecare situație etică concretă. Însă, în opinia lui L . Florodi, pe de o parte, etica informațională se
deosebește de alte teorii occidentale tradiționale, dar, totodată, ea nu este îndreptată spre a le schimba,
dar, mai ales, spre a le completa cu concepții și viziuni etice capabile să abordeze în profunzime situațiile
informațional-etice ce apar în societatea post-modernă, decât teoriile tradiționale [a se vedea: 6]. În opinia
lui L. Floridi, termenul „etica informațională” se referă la tot ce există în calitate de obiecte sau procese
„informaționale”.
Prin urmare, stabilirea bazelor metafizice și a fundamentelor științifice ale eticii informaționale
reprezintă o călăuză în acțiune ce este profundă și eficientă pentru înțelegerea și soluționarea problemelor
etice apărute în rezultatul aplicării diverselor tehnologii informaționale tipuri. În opinia filosofului rus
Olga Manjueva, chezășia succesului interacțiunilor din cadrul societății contemporane ce este clădită pe
utilizarea tehnologiei informaționale, este dictat de normele existenței sociale care își au izvorul în
sistemul de valori, care, mai întâi de toate, protejează și conservă moralitatea, valorile general-umane și
idealurile sociale. În acest sens, etica informațională trebuie tratată în calitate de ghid al utilizării
inofensive a tehnologiei informațional-computeriale și a comportamentului adecvată în sfera
informațională [14, p. 291].
După jumătate de secol de la apariția lucrării epocale a lui N. Wiener, problema în cauză a fost
abordată în cadrul Întâlnirii mondiale consacrate Societății informaționale care a adoptat obligațiunea de
a „construi o societate informațională îndreptată spre dezvoltare, orientată spre interesele oamenilor,
deschisă pentru toți, în care fiecare va putea să creeze informație și cunoștințe, să aibă acces la el, să se
folosească și să facă schimb cu ele, pentru a oferi unor persoane aparte, comunități și popoare posibilități
să-și realizeze în mod complet potențialul său, contribuind la dezvoltarea durabilă și la sporirea calității
vieții sale în baza scopurilor și principiilor Statutului ONU, respectând integral și sprijinind Declarația
Universală a Drepturilor Omului [a se vedea: 12].

195 Însă, răspândirea noilor tehnologii are și o acțiune inversă asupra vieții sociale. În limitele reflecției cu
privire la influența noilor tehnologii informaționale Papa de la Roma Benedict al XVI-lea (Joseph
Ratzinger) în mai 2008 s -a adresat către comunitatea mondială cu chemarea de a elabora o „infoetică”
universală, remarcând faptul că „nu tot ce este din punct de vedere tehnic posibil, poate fi acceptabil din
punct de vedere etic” [10]. Pontificul a subliniat faptul, că influența mijloacelor de comunicare asupra
vieții omului contemporan, provoacă bisericii întrebări la care este imposibil de răspuns fără a respecta
unele principii ale activității în domeniul informației, sistemul căreia a fost numit de el „infoetică”.
Filosoful uruguaian Rafael Capurro, directorul Centrului Internațional al problemelor eticii
informaționa le de la Karlsruhe din Germania remarcă faptul că problemele etice ale sferei tehnologiilor
informaționale reprezintă unele dintre cele mai puțin dezvoltate în plan teoretic [a se vedea: 2, 3]. Astăzi
cercetările în acest domeniu se efectuează în următoarele direcții – etica computerială, etica
informațională, etica informațională globală, etica virtuală, etica în rețea, kyberetica, etica folosirii
calculatorului, etica pentru calculator [a se vedea, spre exemplu: 9, 16]. Dezvoltarea fundamentelor
teoretice și a principiilor metodologice a analizei problemelor morale în etica informațională are loc în
două direcții. Prima dintre ele este legată de tentativa de a aplica ideile și principiile elaborate de etică
timp de secole și milenii (utilitarismul, „regula de aur” a moralității, imperativul categoric a lui Im. Kant,
consecvențialismului, care este o învățătură ce reiese din aceea că importanța și valoarea acțiunii este
determinată de efectele ei) la problemele moralei care apar în societatea informațională. Prin abordarea în
cauză problemelor morale legate de tehnologiile informaționale nu li se recunoaște un caracter specific. În
acest caz, se insistă asupra faptului necesității răspândirii acelor valori, norme și principii morale
cunoscute de secole („legea de aur a moralității”) asupra domeniului interacțiunii între oameni prin
intermediul calculatoarelor și a rețelelor.
A doua direcție presupune crearea unui fundament unic, specific al eticii informaționale în care să ia în
calcul specificul acțiunii subiectului moralității în timpul lucrului cu calculatorul în mediul virtual.
În această ordine de idei, în ultimul timp, apar cercetări care au ca scop crearea unei baze
teoretice fundamentale ale eticii informa ționale, care ar lua în calcul trăsăturile specifice ale acțiunilor
în cadrul mediului virtual al Internetului. Î n condițiile când comunicarea își pierde orientările
etice și evită controlul social apare în rezultat pericolul influenței negative asupra concepției despre
lume a omului. Necesitatea de a căuta principii specifice, norme și metode de evaluare a diverselor
acțiuni legate de utilizarea tehnicii computeriale este cauzată de acele proprietăți pe care le capătă
spațiul informațional la sfârșitul sec . al XX-lea. Actualmente pot fi evidențiate un șir întreg de direcții
ale cercetărilor etice în sfera tehnologiilor informaționale precum: etica calculatorului , infoetica, etica
virtuală, etica din cadrul rețelelor, ciberetica, etica corporativă etc. E x i s t ența acestor diversități de
concepții necesită elaborarea unei metodologii adecvate a investigațiilor din acest domeniu. Trebuie să
remarcăm faptul, că formarea și dezvoltarea eticii informaționale este legată cu procesele de
transformare a eticii tradițio nale. Crearea ciberspațiului global și apariția noilor tehnologii
informaționale generează apariția multiplelor probleme acute care nu pot fi reglementate prin
intermediul legilor juridice și, în această ordine de idei, apare necesitatea rezolvării și reglementării
lor prin intermediul moralei, pe motiv că măsurile de ordin administrativ devin din ce în ce mai
ineficiente. Totodată, savanții au ajuns la concluzia că crearea unui sistem atotcuprinzător de interdicții,
restricții și ordine, ce ar reglementa aceste relații și acțiuni este inutil pe motiv că este imposibil ca să
urmărești din punct de vedere practic cum sunt executate aceste măsuri de omul ce acționează în spațiul
informațional.
Starea actuală a spațiului informațional global creează la oameni senzația impunității, mai ales, la
tânăra generație, care în condițiile realității virtuale are posibilitatea de a acționa de sinestătător și de a se
manifesta la scară mondială. Exemple de comportament deviant în spațiul informațional sunt multiple:
hackerii și elaborarea de programe de viruși etc. Caracterul anonim al furtului, dar, mai ales, a utilizării
cărților de credit în combinație cu lipsa la mulți dintre tineri a unor restricții de ordin moral, ne oferă
posibilitatea de a afirma că sfera și numărul unor astfel de crime în procesul de expansiune a spațiului
informațional vor crește. O îngrijorare deosebită o reprezintă pasiunea copiilor și tineretului de a utiliza
jocurile computeriale care s-au transformat într-o maladie a acestui început de mileniu. Jocurile la
calculator creează la oameni iluzii unei vieți pline de evenimente și, în același timp, îi duc într-o parte de
la problemele existente. Ele exploatează pasiunea omului față de jocuri și provoacă la ei o boală
neobișnuită – pasiunea către jocurile computeriale. În această ordine de idei, societatea și statul trebuie să
adopte toate măsurile necesare, inclusiv și cele morale pentru a proteja generația în creștere de influența
nocivă a unor astfel de patimi.

196 O importanță deosebită, în cadrul spațiului informațional o are și protejarea proprietății intelectuale, care
se pare că este o problemă ce nu poate fi rezolvată nici din punct de vedere juridic, nici din punct de
vedere economic pe motiv că cere cheltuieli economice enorme. În această ordine de idei, savanții
consideră că problemele proprietății intelectuale în rețeaua globală trebuie să fie tratată, mai întâi de
toate la nivel etic, iar ulterior să fie abordată la nivel juridic, economic etc.
Din această cauză, etica informațională, reprezintă nu numai o sferă a cercetărilor științifice, dar și
un domeniu actual de discuții, de adoptare a unor soluții morale și juridice. Utilizarea analizei
etice a proceselor ce au loc în sfera tehnologiilor informaționale ne oferă posibilitatea de a evita, în
primul rând, consecințele negative în procesul comunicării și de a crea condițiile pentru
asigurarea securității informaționale. Pentru aceasta este necesar de a aborda un șir întreg de probleme
precum: particularitățile comunicării în rețelele informaționale; principiile morale ale comunicării
virtuale (libertatea cuvântului, transparența, toleranța, egalitatea părților, curtoazia etc.);
reglementarea și autoreglementarea comunităților din rețea; etica corporativă a comunităților din
cadrul Internetului; aspectele etice ale muncii științifice în cadrul Internetului; aspectele morale și
juridice ale cibercrimelor și a hackerilor ca activitate profesională criminală; aspectele etice ale reclamei
în cadrul Internetului.
Așadar, prin noțiunea de etică informațională se înțelege un complex de studii a diverselor procese
legate de răspândirea în masă a comunicațiilor virtuale care au obținut în societate aprecieri și evaluări
morale ambigue . Ne raliem opiniei cercetătoarei române Lucia Pană, care consideră că noțiunea de etică
informațională poate fi utilizată în calitate de denumire generică pentru ansamblul preocupărilor etice care
folosesc tehnici și tehnologii informatice, întrupate, în primul rând, în calculator [9, p.120] . Bibliografie:
1. Bynum, T. Ethical Challenges to Citizens of the Automatic Age: Norbert Wiener on the Information Society . In: Journal of Information,
Communication and Ethics in Society, 2004, 2 (2), pp. 65 –74.
2. Capurro, R. Towards an Ontological Foundation of Information Ethics. In: Ethics and Information Technology , vol. 8, 2006, nr. 4, pр.
175-186.
3. Capurro, R. Ethik der Informationsgesellschaft. Ein interkultureller Versuch. In: Ethics of the Information Society. An intercultural approach,
2006. Pe:
http://www.capurro.de/parrhesia.html.
4. Capurro, R. Intercultural Information Ethics. In: Kenneth E. Himma, Kenneth Einar and Herman Tavani (Eds. ): The Handbook of Information
and Computer Ethics. Hoboken, New Jersey: Wiley, 2008, pp. 639-665.
5. Floridi L. Information Ethics: On the Theoretical Foundations of Computer Ethics . In: Ethics and Information Technology, 1999, 1(1), pp.
37–
56.
6. Floridi, L. Information Ethics: Its Nature and Scope . In: Computers and Society, 2006, 36 (3), pp. 21-36.
7. Gorniak-Kocikows ka, К. The Computer Revolution and the Problem of Global Ethics . In: Science and Engineering Ethics, 1996,2 (2). pp. 177-
190.
8. Gorniak-Kocikowska, K. Geography and Computer Ethics: An Eastern European Perspective . In: Science and Engineering Ethics. 1996, 2 (2),
pp. 201-310.
9. Pană, L. Etica infor mațională și inteligența morală . În: Noema, 2006, vol. 5, p. 116 -145.
10. Ratzinger, Jh. Glornata mondiale della comunicatizioni sociali . Messaggio del Papa . Pe: www.settimanalelavita.it/…/LaVita-2008-18.pdf.
11. Wiener, N. The Human Use of Human Beings. Cybernetics and Society . London: Free AssocBooks, 1989.
12. Weizenbaum, J Computer Power and Human Reason: From Judgement to Calculation . San Francisco: Freeman, 1976.
13. WSIS . Declaration of Principles , 2003. Pe: http://www.itu.int/wsis/index.html .
14. Манжуева, О.М. К вопросу об информационной этике . B: Известия Томского политехнического ун -та, 2010, № 6, том 316, c. 176–
179.
15. Maнжуева, О.М. Информационная этика современного общества . В: Известия Томского Политехнического ун -та, 2013, № 6, том
323, с. 288 -291.
16. Малькова, Е.Ю. Этические проблемы виртуальной коммуникации : дисс. на соискание уч. степени кандидата филос. наук. Санкт –
Петербург, 2004.