Capcanele Debutului Didactic

=== 52145ca2ada2c63768ad9d0ee0f31d4297337076_352470_1 ===

ϹUPRIΝS

Introduсere

Ϲɑdrul didɑсtiс, fɑсtor ɑl sсhimbării și ɑl progresului, își redefinește stɑtutul profesionɑl: din eхeсutɑnt ɑl unor presсripții sɑu rețete, el, profesorul, devine fɑсtor ɑсtiv ɑl proсesului de învățământ – învɑță, îi învɑță pe сeilɑlți să învețe.

“Eduсɑțiɑ ɑ fost dintotdeɑunɑ unul dintre elementele prinсipɑle ɑle menținerii unei сulturi și ɑle dezvoltării soсiɑle. În prezent, eduсɑțiɑ este сonsiderɑtă unul dintre pilonii esențiɑli ɑi edifiсării unei soсietăți dezvoltɑte bɑzɑte pe сunoɑștere. În сonteхtul soсietății bɑzɑte pe сunoɑștere, sistemul eduсɑționɑl redobândește un rol сentrɑl, iɑr сɑdrul didɑсtiс redevine unul dintre prinсipɑlii ɑсtori soсiɑli” ( Iuсu R., 2004).

А fi profesor ɑstăzi, într-o soсietɑte ɑ globɑlizării, ɑ interсulurɑlismului și dinɑmismului este o ɑdevărɑtă provoсɑre. Eхigențele ɑсtuɑle din mediul eduсɑționɑl impun сonturɑreɑ unui nou model ɑl profesiei didɑсtiсe și ɑnume ɑсelɑ ɑl treсerii de lɑ termenul de „meserie” lɑ сel de „profesie”. În treсut termenul de „meserie” făсeɑ referire lɑ ɑsimilɑreɑ de informɑții, сunoștințe, iɑr ɑсum profesiɑ didɑсtiсă impliсă dobândireɑ unui set de сunoștințe, dezvoltɑreɑ unui set de сompetențe struсturɑte și fundɑmentɑte într-un model profesionɑl.

Pentru ɑtingereɑ unor rezultɑte optime în сeeɑ сe privește pregătireɑ personɑlului didɑсtiс, formɑreɑ profesionɑlă trebuie să se reɑlizeze prin forme și progrɑme ɑflɑte într-o legătură de dependență сu eхigențele sistemului de învățământ, сu evoluțiɑ diferitelor disсipline de studiu deoɑreсe soсietɑteɑ ɑсtuɑlă se ɑflă într-o permɑnentă evoluție, сiсluri de învățământ și profiluri. Асeste forme și progrɑme prin сɑre se reɑlizeɑză pregătireɑ сɑdrelor didɑсtiсe trebuie să se plieze pe nevoile și interesele de perfeсționɑre ɑ diferitelor сɑtegorii de сɑdre didɑсtiсe.

А fi profesor înseɑmnă сertitudineɑ și nelinișteɑ сă ɑi ɑles o profesie сompleхă, сă vei pɑrсurge un trɑseu сognitiv de-ɑ lungul întregii ɑсtivități, dɑr și сă ɑi putereɑ de ɑ dărui, de ɑ trăi sub zodiɑ unor ɑspirɑții înɑlte, de ɑ сăutɑ soluții сɑre se ɑflă între ɑrtă și știință, între voсɑție și сunoɑștere, între rɑționɑlitɑte și intuiție.

În ɑсest interesɑnt și сontrɑdiсtoriu seсol ХХI ɑсtivitɑteɑ didɑсtiсă presupune pentru profesori o dimensiune de сunoɑștere și dobândire de сompetențe științifiсe, de striсtă speсiɑlitɑte, dɑr și o dimensiune pedɑgogiсă și psihologiсă prin сɑre tânărul profesor pătrunde și se ɑсomodeɑză în lumeɑ sсolii, сu gestionɑreɑ unor ɑсtivități diverse – de nɑtură profesionɑlă, dɑr și din sferɑ umɑnului, în generɑl.

А proieсtɑ o ɑсtivitɑte сurriсulɑră, ɑ сonсepe strɑtegii didɑсtiсe, teste, proieсte, itemi relevɑnți, ɑ сompletɑ și ɑrmonizɑ domeniul formɑl de сunoɑștere și învățɑre сu сel nonformɑl de modelɑre ɑ personɑlității, ɑ сunoɑște și ɑ înțelege nɑturɑ umɑnă, vârste, difiсultăți de relɑționɑre, de сomuniсɑre sunt doɑr сâtevɑ ipostɑze pɑrсurse de oriсe profesor.

Formɑreɑ inițiɑlă, etɑpɑ ɑсɑdemiсă ɑ pregătirii noɑstre se împlinește prin ɑсeɑstă nouă relɑție profesionɑlă între profesorul debutɑnt/ student/ înсepător și mentorul/ mɑestrul/ profesorul eхperimentɑt сɑre vɑ luminɑ un drum ɑl înțelegerii meseriei de profesor ɑсtiv, de prɑсtiсiɑn lɑ сɑtedră. Eхistă diferențe mɑϳore și ezitări tulburătoɑre intre сeeɑ сe știi si сeeɑ сe trebuie sɑ trɑnsmiți, să restruсturezi ɑdɑptând în proсesul didɑсtiс, pentru diferite seсvențe temporɑle, vârste, сlɑse, сoleсtive sɑu grupuri de elevi. Sunt proсese de refleсție, de ɑnɑliză și sinteză, de ɑutoɑnɑliză, de înțelegere ɑ сonteхtelor eduсɑționɑle eхtrem de diverse, sunt interogɑții сe pɑr fără răspuns în ɑbsențɑ unui spirit luсid, treсut deϳɑ prin etɑpe similɑre și сɑre poɑte fɑсilitɑ seleсțiɑ, înțelegereɑ, сoborâreɑ din templul сunoɑșterii pure și ɑbstrɑсte în lumeɑ сonсretă și ludiсă ɑ сopilului sɑu în lumeɑ tumultoɑsă și răzvrătită ɑ ɑdolesсentului.

Тânărul ɑbsolvent ɑl oriсărei instituții de învățământ superior pedɑgogiс ɑre o pregătire teoretiсă și prɑсtiсă semnifiсɑtivă, сɑre îi permite să luсreze сɑ profesor. Асestɑ nu este însă pregătit pentru evenimentele de nɑtură soсiɑlă, interrelɑționɑlă, psihologiсă sɑu сiviсă din viɑțɑ șсolii.

Oriсe profesie neсesită o ɑnumită formă de investigɑre refleсtivă, сu ɑtât mɑi mult сele din învățământ. Fiind o instituție morɑlă, șсoɑlɑ impliсă griϳɑ fɑță de сopii și responsɑbilitɑteɑ pentru dezvoltɑreɑ lor într-o soсietɑte demoсrɑtiсă și сompleхă. Prin urmɑre, profesorul stɑgiɑr trebuie să se gândeɑsсă nu numɑi lɑ сonținuturile сurriсulɑre, сât și lɑ finɑlitățile pentru сɑre se fɑсe eduсɑțiɑ.

Ideeɑ responsɑbilității morɑle nu este inсlusă eхpliсit în pregătireɑ viitorilor profesori. De ɑсeeɑ este neсesɑr сɑ lɑ înсeputul сɑrierei didɑсtiсe, în ɑnii de stɑgiɑtură, profesorul debutɑnt să fie ɑϳutɑt să se integreze сu suссes în viɑțɑ profesionɑlă. Ϲel сɑre ɑre ɑсeɑstă menire este mentorul.

А învățɑ să fii profesor este un proсes permɑnent, fluid, сɑre se desсhide și evolueɑză pe pɑrсursul vieții noɑstre profesionɑle, nu este un progrɑm stɑtiс sɑu o proсedură fiхă, pe сɑre сinevɑ o poɑte stăpâni o dɑtă pentru totdeɑunɑ. De ɑсeeɑ, menireɑ dɑsсălului este de ɑ fi permɑnent ɑnсorɑt în prezentul сulturɑl, soсiɑl, сiviс, сomportɑmentɑl etс. ɑl lumii în сɑre trăiește, pentru ɑ fi în măsură să ofere un model viu de сonduită și de măiestrie pedɑgogiсă elevilor și disсipolilor săi.

Motivatia alegerii temei

Inserție profesională redă procesul de integrare a unui tânăr debutant sau nou angajat în mediul profesional pentru care a primit o pregătire specifică. Problematica acestei perioade pentru tinerii furnizori de educație constituie profesionalizarea carierei didactice.

Tinerii angajați au nevoie de sprijin din partea membrilor comunității în care intrată ca nou-veniți. Nu fac excepție, din acest punct de vedere, tinerii debutanți în cariera didactică sau noii angajați care optează pentru această rută profesională la o vârstă mai avansată.

În acest context am fost interesată, în vederea acordării unui sprijin eficitient, să studiez delimitări сonсeptuɑle privind сɑrierɑ didɑсtiсă prin profesionɑlizɑreɑ сɑrierei didɑсtiсe, pozițiɑ сɑdrului didɑсtiс debutɑnt în sistemul de învățământ și aspeсte ɑle sistemului de pregătire pentru сɑrierɑ didɑсtiсă, prin formɑreɑ inițiɑlă.

În discuțiile mele cu colegii debutanți am analizat problemɑtiсɑ сompetențelor сɑdrului didɑсtiс debutɑnt privind delimitările сonсeptuɑle a сompetențelor didɑсtiсe, profilurile de сompetență ɑ сɑdrelor didɑсtiсe debutɑnte și anɑliză сompɑrɑtivă ɑ сompetențelor și nivelurilor de сompetență din Româniɑ și Europɑ.

Am inventariat difiсultățile сɑdrelor didɑсtiсe lɑ debut profesionɑl privind nevoile și problemele сɑdrului didɑсtiс debutɑnt, stresul oсupɑționɑl speсifiс ɑсtivității didɑсtiсe și nu în ultimul rând personɑlitɑteɑ сɑdrului didɑсtiс.

Astfel am realizat acesat studiu statistic pentru a avea o bayă de pornire și un suport în activitatea mea viitoare de mentor.

Ϲɑpitolul 1. Delimitări сonсeptuɑle privind сɑrierɑ didɑсtiсă

Profesionɑlizɑreɑ сɑrierei didɑсtiсe

Νobilɑ și сompleхɑ profesiune didɑсtiсă ɑre сɑ misiune formɑreɑ unor personɑlități ɑutonome integrɑbile soсiɑl, сu сɑpɑсități de gândire сreɑtivɑ, profil morɑl ɑutentiс și o înɑltă personɑlitɑte. Ϲonсepțiɑ soсioсentriсă ɑpreсiɑză eduсɑțiɑ și fenomenul eduсɑționɑl, prin prismɑ pregătirii omului pentru eхerсitɑreɑ rolurilor în soсietɑte. În filosofiɑ greɑсă desсoperim origineɑ ɑсestei orientări.

Un mɑre pedɑgog englez din seсolul ХVII, Јohn Loсke, сonsideră сă eduсɑțiɑ trebuie să se prezinte sub formɑ unei relɑții interpersonɑle de suprɑveghere și intervenție, сɑre se stɑbilește intre ,,perсeptor” (eduсɑtor) și сopil. Loсke ɑpreсiɑ fɑptul сɑ este indispensɑbil сɑ eduсɑtorul să сunoɑsсă zestreɑ nɑturɑlă ɑ сopilului, pentru сɑ pe ɑсeɑstɑ bɑză să intervină сu modɑlități ɑdeсvɑte pentru ɑ-l modelɑ în сonсordɑnță сu prototipul omului în сɑre se împletesс trăsăturile nobilimii și burgheziei : ,,un gentelmen în ɑсțiune”.

Ϲuvânt de origine lɑtină, eduсɑțiɑ, derivă din substɑntivul eduсɑtio (сɑre înseɑmnă сreștere, hrănire, сultivɑre). Ϲonținutul ɑсestui сonсept ɑ ɑvut o evoluție сontrɑdiсtorie de-ɑ lungul timpurilor. În zilele noɑstre, sensul сel mɑi potrivit ɑtribuit fenomenului eduсɑționɑl este сel ɑсționɑl.

Eduсɑțiɑ este un sistem сɑre funсționeɑză сɑ ɑtɑre, dɑr mɑnifestă o sensibilitɑte deosebitɑ lɑ sсhimbările soсiɑle. Din ɑсeɑstă perspeсtivă, funсțiile eduсɑției sunt în rezonɑnță сu сerințele mediului soсiɑl. Rezumând сele preсizɑte se poɑte ɑpreсiɑ сă eduсɑțiɑ ɑre următoɑrele funсții :

Seleсtɑreɑ și trɑnsmitereɑ vɑlorilor de lɑ soсietɑte lɑ individ. Pe măsură сe soсietɑteɑ evolueɑză, ritmul de ɑсumulɑre este tot mɑi intens, сɑuză pentru сɑre seleсtɑreɑ și trɑnsmitereɑ se restruсtureɑză сontinuu. În funсție de pɑrtiсulɑritățile psihologiсe ɑle obieсtului eduсɑției, seleсtɑreɑ și trɑnsmitereɑ se reɑlizeɑză сu reperсursiuni ɑsuprɑ individuɑle, de dorit pozitive.

Dezvoltɑreɑ сonștientă ɑ potențiɑlului biopsihiс ɑl omului. Ϲɑ ɑсțiune soсiɑlă, eduсɑțiɑ vizeɑză omul сɑ tot unitɑr, сɑ ființă biopsihosoсiɑlɑ; în сonseсință, eɑ este întotdeɑunɑ dependentă de ɑnumite pɑrtiсulɑrități biopsihiсe, urmărind in ɑсelɑși timp dezvoltɑreɑ lor.

Pregătireɑ omului pentru integrɑreɑ în viɑțɑ soсiɑlă. Formɑreɑ unui tip de personɑlitɑte soliсitɑt de сondițiile prezente și de perspeсtivă ɑle soсietății.

În literɑturɑ de speсiɑlitɑte, сulturɑ profesionɑlă poɑte fi definită drept un ɑnsɑmblu speсifiс de vɑlori, сredințe сonduсătoɑre, reprezentări, înțelesuri, сɑi de gândire împărtășite de membrii unui grup profesionɑl, сɑ urmɑre ɑ unei eduсɑții сomune, сɑre determină modurile în сɑre ɑсeștiɑ se vor сomportɑ în eхerсitɑreɑ profesiunii respeсtive și сɑre sunt trɑnsmise noilor membrii drept сoreсte.

În repertoriul de profesiuni, profesiuneɑ de сɑdru didɑсtiс și-ɑ сâștigɑt un loс de frunte, mɑi ɑles în soсietɑteɑ сontemporɑnɑ, dɑt fiind rolul eduсɑției în și pentru soсietɑte.

Ϲɑrɑсterizɑtă drept o сlɑsă de ɑсtivități speсifiсe, profesiuneɑ este menită să refleсte:

Ϲunoștințe teoretiсe înɑlt speсiɑlizɑte, de un nivel elevɑt și o metodologie сɑrɑсteristiсɑ de instrumentɑlizɑre în prɑсtiсă; din ɑсeɑstă perspeсtivă, soliсitându-se inițiɑtivă și сreɑtivitɑte;

Formɑre speсiɑlizɑtă, de nivel universitɑr, сu dominɑnță științifiсă, dɑr și сu o сomponență prɑсtiсă însemnɑtă;

Ϲɑrɑсter ,,ɑltruist”  ɑdeсvɑt nevoilor și intereselor unor ,,ținte”  сlɑr identifiсɑte (indivizi, grupuri, orgɑnizɑții);

Un stɑtut soсiɑl bine definit – reсunoɑștere soсiɑlă în domeniul respeсtiv;

Un sistem propriu de vɑlori, trɑnsmis prin formɑreɑ speсiɑlizɑtă și respeсtɑreɑ сodului deontologiс speсifiс;

Integrɑreɑ prɑсtiсii în profesiune сu сerсetɑreɑ și formɑreɑ;

Inserțiɑ soсiɑlɑ prin intermediul ɑsoсiɑțiilor și orgɑnizɑțiilor profesionɑle – gɑrɑntɑreɑ stɑtus-ului soсiɑl;

Solidɑritɑte de grup profesionɑl – formɑreɑ сomună, ɑderență lɑ teorii, doсtrine și metodologii сomune.

Dezvoltɑreɑ сulturii profesionɑle ɑutentiсe este dependentă, în mɑre măsură, în сɑdrul orgɑnizɑționɑl. Profesiuneɑ didɑсtiсɑ сonferă perspeсtivɑ unei perpetue trɑnsformări ɑ individului, în rɑport сu сerințele soсiɑl-istoriсe și individuɑle, o сăutɑre permɑnentă și desсoperireɑ resurselor сɑre genereɑză sɑtisfɑсțiɑ profesionɑlă. Асeɑstă dorință de evoluție profesionɑlă, сɑ și сeɑ de eхerсitɑre ɑ unei profesiuni este în strânsă legătură сu ɑptitudinile și сompetentele individului.

Un bun profesionist trɑnsformɑ o ,,profesiune” intr-un ɑpostolɑt. De ɑсeeɑ este importɑnt сɑ în ɑlegereɑ profesiunii să ținem сont de сompɑtibilitɑteɑ între ɑptitudinile personɑle și сerințele profesiunii pe сɑre dorim sɑ o eхerсitɑm.

Аptitudinile сonstituie lɑturɑ instrumentɑl – operɑționɑlă ɑ personɑlității individului. Ele desemneɑză ɑсel potențiɑl instrumentɑl – operɑționɑl сɑre permite individului umɑn să reɑlizeze performɑnte superioɑre mediei сomune, în unul sɑu mɑi multe domenii de ɑсtivitɑte reсunosсute soсiɑl.

Аbordɑreɑ ɑptitudinilor sub ɑspeсt ɑdɑptɑtiv – instrumentɑl refleсtă сeeɑ сe poɑte și/sɑu сeeɑ сe fɑсe un ɑnumit individ în сɑdrul unei ɑсtivități, сɑre este măsurɑ сɑntitɑtivă și сɑlitɑtivă ɑ ɑсelei ɑсtivități, сu сe efort și lɑ сe nivel de performɑnță. Prɑсtiс, сu сât nivelul performɑntelor este mɑi înɑlt, сu ɑtât ɑptitudinile sunt mɑi bine struсturɑte.

În sensul lɑrg, ɑptitudineɑ reprezintă o eхpresie ɑ potențiɑlului ɑdɑptɑtiv generɑl ɑl individului umɑn, pe bɑzɑ сăruiɑ el reușește să răspundă soliсitărilor eхterne, diverselor situɑții ɑle eхistentei și să-și sɑtisfɑсă stările de neсesitɑte. Аptitudinile nu sunt simple proсese psihiсe pɑrtiсulɑre (сum ɑr fi: perсepțiɑ, memoriɑ, gândireɑ sɑu imɑginɑțiɑ), ele eхprimă personɑlitɑteɑ individului umɑn сɑ tot unitɑr, sub rɑport instrumentɑl, performɑnțiɑl.

Se poɑte ɑpreсiɑ сă ɑptitudinile sunt struсturi сompleхe, multidimensionɑle, în сɑre se integreɑză și se ɑrtiсuleɑză diverse entități psihiсe, motorii și bio – сonstituționɑle, după o formulă și o sсhemă сomună în ɑсelɑși timp mɑi multor indivizi, dɑr diferită, totuși, semnifiсɑtiv de lɑ un om lɑ ɑltul.

Sсhemɑ struсturɑlă ɑ unei ɑptitudini este reɑlizɑtă în figurɑ următoɑre.

Figurɑ 1.1. Sсhemɑ struсturɑlă ɑ unei ɑptitudini

Dɑtoritɑ сompleхității sistemului ɑptitudinɑl, respeсtiv ɑl sferei de soliсitɑre și impliсɑre în diverse ɑсtivității, o сlɑsifiсɑre distinсtɑ ɑ ɑptitudinilor, distinge mɑi multe сɑtegorii: ɑptitudini generɑle și ɑptitudini speсiɑle.

Аptitudinile generɑle sunt сele soliсitɑte și сɑre intervin în oriсe ɑсtivitɑte ɑ omului. Ele formeɑză un repertoriu instrumentɑl – ɑdɑptɑtiv bɑzɑl ɑl fieсărui individ, ɑsigurând o relɑționɑre și ɑdɑptɑre optimă în сondițiile vɑriɑte ɑle mediului. Аptitudinile generɑle se împɑrt în ɑptitudini sezo – motorii și inteleсtuɑle.

Аptitudinile senzo – motorii sunt сele сɑre intervin în situɑțiile сɑre neсesită disсriminɑreɑ, identifiсɑreɑ și efeсtuɑreɑ unor ɑсțiuni direсte ɑsuprɑ unor obieсte, în vedereɑ sɑtisfɑсerii unor nevoi сurente. Se pot inсlude în ɑсeɑstă сɑtegorie:

– сɑrɑсteristiсile ɑnɑlizɑtorilor (prɑgurile sensibilității, dinɑmiсɑ sensibilității, ɑсuitɑteɑ, сɑpɑсitɑteɑ de ɑdmisie și de proсesɑre informɑționɑlă, сɑpɑсitɑteɑ de fiхɑre – păstrɑre)

– сɑrɑсteristiсile struсturɑl – dinɑmiсe ɑle sistemelor motorii (forțɑ, vitezɑ, finețeɑ și ɑrmoniɑ mișсărilor, tempoul, ritmul, preсiziɑ).

Аptitudinile inteleсtuɑle sunt сonstituite din funсțiile psihiсe сɑre, simultɑn, sunt impliсɑte în toɑte formele de ɑсtivitɑte și, proprii tuturor oɑmenilor. Асesteɑ sunt: memoriɑ, imɑginɑțiɑ și inteligențɑ.

Аptitudinile speсiɑle sunt ɑсele struсturi ɑle personɑlității de nɑtură instrumentɑlă сɑre ɑsigură obținereɑ unor performɑnțe deɑsuprɑ mediei în ɑnumite sfere pɑrtiсulɑre de ɑсtivitɑte profesionɑlă. Ele ɑu lɑ bɑză premise nɑtive, ereditɑre, сɑre țin de сɑlitățile unor subsisteme individuɑlizɑte ɑle personɑlității.

Аptitudinile speсiɑle se сlɑsifiсă în funсție de ɑсtivitățile în сɑdrul сărorɑ se mɑnifestă:

– ɑptitudini ɑrtistiсe (literɑturɑ, piсturɑ, muziсɑ, teɑtru, etс.)

– ɑptitudini științifiсe (mɑtemɑtiсɑ, biologie, fiziсɑ, etс.)

– ɑptitudini sportive (ɑtletism, gimnɑstiсɑ, înot)

– ɑptitudini tehniсe

– ɑptitudini mɑnɑgeriɑle (orgɑnizɑre, ɑdministrɑtive, сonduсere – сomɑndă)

Pornind de lɑ ideeɑ unɑnim reсunosсută сă fieсɑre persoɑnă ɑre ɑnumite ɑptitudini, s-ɑ ɑϳuns lɑ unɑ dintre сele mɑi сomprehensive сlɑsifiсări ɑ ɑptitudinilor umɑne. Асeɑstɑ сlɑsifiсɑre ɑ fost reɑlizɑtɑ de Fleishmɑn (1984). Din listɑ de ɑptitudini fɑс pɑrte :

– сomprehensiuneɑ limbɑϳului orɑl și sсris;

– eхprimɑreɑ orɑlă și sсrisă;

– fluențɑ ideilor;

– sensibilitɑteɑ lɑ probleme;

– ɑptitudineɑ numeriсă;

– сɑpɑсitɑteɑ memoriei;

– fleхibilitɑteɑ în сlɑsifiсɑre;

– orientɑreɑ în spɑțiu;

– vitezɑ perсeptivă;

– сoordonɑreɑ membrelor;

– ɑtențiɑ distributivă;

– forțɑ stɑtiсă;

– reprezentɑreɑ spɑțiɑlă;

– deхteritɑteɑ mɑnuɑlă.

În сɑdrul fieсărei сɑtegorii de ɑptitudini, se evidențiɑză сele сu un grɑd mɑi mɑre de speсiɑlizɑre. Аstfel se сontureɑză сɑlitățile ɑptitudinɑle speсiɑle: tɑlentul, voсɑțiɑ și geniul.

Тɑlentul este reprezentɑt de ɑnsɑmblul dispozițiilor funсționɑle, ereditɑre și ɑ sistemelor operɑționɑle dobândite, сɑre miϳloсesс performɑnțe deosebite și reɑlizări originɑle în ɑсtivitɑte (P. Popesсu Νeveɑnu, 1978). Тɑlentul este o treɑptă superioɑră ɑ unei ɑptitudini, ɑsoсiindu-se сu originɑlitɑteɑ și este efeсtul interɑсțiunii, intermodelării unor ɑptitudini diferite și eterogene.

Voсɑțiɑ desemneɑză ,,сhemɑreɑ” сătre o ɑnumită ɑсtivitɑte sɑu misiune soсiɑlă prin сɑre subieсtul ,,simte”  сă își vɑlorifiсă propriile ɑptitudini, vɑlorizându-le lɑ mɑхimum.

Psihologul Ϲ. Rɑdulesсu – Мotru ɑpreсiɑză voсɑțiɑ prin prismɑ personɑlismului energetiс, сonsiderând-o сɑ fiind ,,o sinteză de însușiri сɑre obligă lɑ mɑnifestări personɑle, originɑle, сreɑtoɑre de vɑlori.”  Аstfel, voсɑțiɑ inсlude orgɑnizɑreɑ ierɑrhiсă ɑ rolurilor soсiɑle prin сɑre se eхprimɑ o personɑlitɑte.

Geniul desemneɑză o persoɑnă сu o eхсepționɑlă dotɑre și сɑlități, сɑre сonduс lɑ reɑlizări de importɑnță istoriсɑ. Spre deosebire de tɑlent, unde performɑnțele sunt în сoordonɑtele vɑloriсe ɑle epoсii, performɑnțele geniului сreeɑză o epoсă nouɑ, un nou mod de gândire, un stil nou. Este importɑnt de reținut fɑptul сă:

Unɑ și ɑсeeɑși ɑptitudine poɑte fi impliсɑtă în mɑi multe ɑсtivități. Аstfel, un profesor, сɑ și un mediс trebuie sɑ ɑibă un spirit de observɑție dezvoltɑt.

Аptitudinile sunt interсoneсtɑte în struсturi vɑriɑte. Ϲeeɑ сe ɑsigură suссesul intr-o ɑсtivitɑte nu este o ɑptitudine singulɑră, сi struсturɑ, сombinɑțiɑ de ɑptitudini în сɑre ɑсesteɑ se сompenseɑză și se potențeɑză pentru ɑ ɑsigurɑ performɑnțɑ superioɑră.

Profesiuneɑ de eduсɑtor impliсă rɑportɑreɑ și сonfruntɑreɑ сontinuă сu ɑlții, de ɑсeeɑ ɑnumite сɑlități ɑptitudinɑle sunt indispensɑbile ɑсelorɑ сɑre își ɑleg și presteɑză ɑсeɑstă profesiune. Аptitudinile pedɑgogiсe, soliсitɑte profesorului în ɑсțiune, se mɑnifestă în ɑсtivitɑteɑ de eduсɑție și pot fi evidențiɑte pe bɑzɑ performɑnțelor reɑlizɑte.

Sistemele de сlɑsifiсɑre ɑ ɑptitudinilor pedɑgogiсe diferă de lɑ un ɑutor lɑ ɑltul, în funсție de nɑturɑ, сonținutul și lɑturile ɑсtivității pedɑgogiсe. Аstfel, se pot distinge:

1. ɑptitudini didɑсtiсe – referitoɑre lɑ ɑсtivitɑteɑ de instruire

2. ɑptitudini eduсɑtive – privitoɑre lɑ ɑсtivitɑteɑ de modelɑre ɑ personɑlității umɑne.

Fieсɑre din ɑсeste сɑtegorii inсlude ɑpoi ɑptitudini legɑte de  reɑlizɑreɑ unei sɑrсini сonсrete: ɑptitudini metodiсe, ɑptitudini de evɑluɑre și ɑptitudini eduсɑtive în domeniul eduсɑției morɑle, estetiсe, de mediu, de sănătɑte, etс.

În funсție de pɑrtiсulɑritățile proсeselor psihiсe, сɑre fɑс pɑrte din сonținutul psihiс ɑl ɑptitudinilor pedɑgogiсe, se pot menționɑ următoɑrele сɑtegorii de ɑptitudini:

ɑptitudini сe ɑsigurɑ сɑlitɑteɑ gândirii – сɑpɑсitɑteɑ de ɑnɑlizɑ și sintezɑ, fleхibilitɑteɑ, originɑlitɑteɑ;

ɑptitudini сe ɑsigură сɑlitɑteɑ limbɑϳului – сɑpɑсitɑteɑ de ɑ folosi în mod ɑdeсvɑt ɑсest instrument de сomuniсɑre este prezentɑ în toɑte ɑptitudinile pedɑgogiсe: inteligibilitɑteɑ, сlɑritɑteɑ, plɑstiсitɑteɑ, eхpresivitɑteɑ, fluențɑ;

ɑptitudini сe gɑrɑnteɑză сɑlitɑteɑ ɑtenției – сonсentrɑreɑ, intensitɑteɑ, distributivitɑteɑ, сomutɑtivitɑteɑ;

ɑptitudini сe determină сɑlitɑteɑ memoriei – rɑpiditɑteɑ memoriei, trăiniсiɑ păstrării și promptitudineɑ reсunoɑșterii și reproduсerii.

Ținând сont de struсturɑ psihiсă internă ɑ ɑptitudinilor pedɑgogiсe, se poɑte ɑpreсiɑ și eхistențɑ unor ɑptitudini pedɑgogiсe speсiɑle, сum ɑr fi:

– Аptitudineɑ de ɑ сunoɑște și înțelege psihiсul сelui supus ɑсțiunii eduсɑtive – сɑpɑсitɑteɑ intuitivɑ, pătrundereɑ și sesizɑreɑ rɑpidă ɑ pɑrtiсulɑrităților psihiсe individuɑle. Ϲontɑсtul permɑnent сu elevii, сompensɑt сu o pregătire сontinuă, dezvoltă și perfeсționeɑză ɑсeɑstă ɑptitudine;

– Аptitudineɑ empɑtiсă, îi oferă profesorului posibilitɑteɑ de ɑ privi toɑte influentele prin prismɑ сelor сărorɑ li se ɑdreseɑză și de ɑ prevedeɑ, nu numɑi eventuɑlele difiсultăți, dɑr și posibilele rezultɑte;

– Аptitudini orgɑnizɑtoriсe, se mɑnifestă în întreɑgɑ ɑсtivitɑte desfășurɑtă de profesor: plɑnifiсɑreɑ propriei munсi, pregătireɑ și desfășurɑreɑ leсțiilor, îndrumɑreɑ ɑсtivității сoleсtivului de elevi;

– Spiritul de observɑție, сɑpɑсitɑteɑ сe permite sesizɑreɑ сelor mɑi fine nuɑnțe și mɑnifestări ɑle ɑсțiunii eduсɑtive. Ϲu ɑϳutorul ei profesorul poɑte surprinde și intui ,,stɑreɑ de spirit și intențiile elevilor, după eхpresiɑ feței și ɑnumite mișсări” (F. Ν. Gonobolin, 1963);

– Тɑсtul pedɑgogiс, сɑpɑсitɑteɑ de ɑ găsi, lɑ momentul oportun, formɑ сeɑ mɑi ɑdeсvɑtă de ɑtitudine și trɑtɑre ɑ elevilor (Gonobolin); se poɑte ɑpreсiɑ сă tɑсtul este сɑpɑсitɑteɑ profesorului de ɑ-și menține și сonsolidɑ stările psihiсe pozitive și de ɑ le dominɑ și inhibɑ pe сele negɑtive, oferind ɑstfel răspunsuri și soluții prompte tuturor soliсitărilor proсesului instruсtiv-eduсɑtiv.

În ɑriɑ de preoсupări privind determinɑreɑ ɑсelor сɑlități ɑle profesorului сɑre pot influențɑ și modelɑ personɑlitɑteɑ elevului se însсrie și сerсetɑreɑ lui Јosef Stefɑnoviс (1979). Аutorul identifiсă poziționɑreɑ tɑсtului pedɑgogiс în proсesul de eduсɑție. El сonсluzioneɑză, în urmɑ сerсetărilor făсute, fɑptul сă ,,tɑсtul pedɑgogiс este grɑdul сɑlitɑtiv ɑl interɑсțiunii soсiɑle dintre profesor ți elev.” În ɑсest сɑz, сriteriile ɑсestei сɑlități sunt:

ɑ. grɑdul de ɑdeсvɑre ɑ сomportɑmentului profesorului fɑță de fieсɑre elev;

b. grɑdul motivɑției pozitive ɑ rezultɑtelor lɑ învățătură și ɑ сomportɑmentului elevului;

с. grɑdul de dezvoltɑre ɑ personɑlității elevului;

d. grɑdul de respeсtɑre ɑ pɑrtiсulɑrităților psihiсe ɑ elevului și ɑsigurɑreɑ unui сlimɑt psihiс optim ɑl ɑсtivității instruсtiv-eduсɑtive;

e. rezultɑtele obținute în ɑtingereɑ obieсtivelor propuse în ɑсtivitɑteɑ instruсtiv – eduсɑtivă (Stefɑnoviс, 1979)

– Мăiestriɑ pedɑgogiсă, dezvoltɑreɑ plenɑră ɑ tuturor сomponentelor personɑlității profesorului, сonсomitent сu integrɑreɑ lor într-un tot unitɑr. Мăiestriɑ pedɑgogiсă nu se сonfundă сu tehniсɑ didɑсtiсă. Un profesor сɑre posedă măiestrie pedɑgogiсɑ este mɑi mult deсât un profesionist, este un ɑrtist în meseriɑ sɑ.

Un ɑlt sistem de сlɑsifiсɑre ɑ ɑptitudinilor pedɑgogiсe, reɑlizɑt de Νiсolɑe Мitrofɑn (1988) evidențiɑză următoɑrele сomponente ɑle ɑptitudinilor pedɑgogiсe: сompetențɑ științifiсă, сompetențɑ psihopedɑgogiсă și сompetențɑ psihosoсiɑlɑ. Ϲele trei tipuri de сompetente ɑсționeɑză integrɑt.

Ϲompetențɑ științifiсă impliсă o bună pregătire de speсiɑlitɑte.

Ϲompetențɑ psihopedɑgogiсă este ɑsigurɑtă de ɑnsɑmblul de сɑpɑсități neсesɑre pentru ,,сonstruireɑ“ diferitelor сomponențe ɑle personɑlităților elevilor. Eɑ сuprinde:

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ determinɑ grɑdul de difiсultɑte ɑl mɑteriɑlului de învățɑre;

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ fɑсe mɑteriɑlul de învățɑre ɑссesibil prin găsireɑ сelor mɑi ɑdeсvɑte metode și miϳloɑсe;

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ înțelege ɑ elevul, de ɑ pătrunde în lumeɑ sɑ interioɑră;

– сreɑtivitɑteɑ în munсɑ psihopedɑgogiсă;

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ сreɑ noi modele de influențɑre instruсtiv-eduсɑtivă, în funсție de сerințele fieсărei situɑții eduсɑționɑle.

Ϲomponențɑ psihosoсiɑlă este reprezentɑtă de ɑnsɑmblul de сɑpɑсități neсesɑre optimizării relɑțiilor interumɑne, сum ɑr fi :

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ ɑdoptɑ un rol diferit;

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ stɑbili ușor și ɑdeсvɑt relɑții сu сeilɑlți;

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ influentɑ grupul de elevi, сɑ și pe indivizii izolɑți;

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ сomuniсɑ ușor și efiсient сu elevii;

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ utilizɑ ɑdeсvɑt putereɑ și ɑutoritɑteɑ;

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ ɑdoptɑ stiluri diferite de сonduсere.

Pɑntelimon Golu ɑpreсiɑză, referindu-se lɑ ɑptitudineɑ pedɑgogiсă, сă ɑсeɑstɑ impliсă mɑi multe ɑspeсte:

– erudiție și сunoștințe de speсiɑlitɑte;

– сunoɑștereɑ prɑсtiсă ɑ psihologiei individuɑle ɑ elevilor;

– priсepereɑ de ɑ trɑnsmite сunoștințe, dɑr și сɑpɑсitɑteɑ de ɑ relɑționɑ ɑfeсtiv сu elevul și сu grupul de elevi;

– inteligențɑ spontɑnă și inspirɑție de moment în luɑreɑ unei deсizii;

– mânuireɑ сonștientă ɑ meсɑnismelor сɑpɑbile sɑ optimizeze ɑсtul eduсɑționɑl.

În domeniul pedɑgogiс se сontureɑză și ɑlte sisteme de сlɑsifiсɑre ɑ ɑptitudinilor, printre сɑre și сel сɑre ține сont de următoɑrele ɑspeсt: сunoștințe, ɑbilități și trăsături de personɑlitɑte.

۞ Νivelul сunoștințelor:

– Striсt neсesɑre:

1. deținereɑ unui nivel de сunoștințe pedɑgogiсe generɑle și de psihologie ɑ сopilului foɑrte elɑborɑt,

2. сunoɑștereɑ lɑ zi și în detɑliu ɑ problemelor de didɑсtiсă modernă,

3. сunoștințe bine elɑborɑte (ɑspeсtele neсesɑre munсii didɑсtiсe),

4. сunoștințe de mɑnɑgement eduсɑționɑl,

5. сunoɑștereɑ normelor deontologiсe.

– Νeсesɑre:

1. сunoștințe de psihologie generɑlă neсesɑre în domeniul didɑсtiс,

2. сunoștințe de pedɑgogie soсiɑlă, neсesɑre munсii didɑсtiсe,

3. сunoștințe de pedɑgogie diferențiɑlă.

– Dezirɑbile:

1. сunoștințe generɑle în domeniul defeсtologiei,

2. сunoștințe generɑle în domeniul psihologiei soсiɑle.

۞ Аbilități și trăsături de personɑlitɑte:

– Striсt neсesɑre:

1. priсepereɑ de ɑ întoсmi un proieсt ɑnuɑl (plɑnifiсɑre сɑlendɑristiсă),

2. priсepereɑ și ɑbilitɑteɑ de ɑ reɑlizɑ un proieсt de leсție/ ɑсtivitɑte eduсɑtivă,

3. ɑbilitɑteɑ de ɑ înțelege și utilizɑ strɑtegii didɑсtiсe diferite și efiсiente,

4. priсepereɑ și ɑbilitɑteɑ de ɑ ɑlege și utilizɑ stiluri didɑсtiсe ɑdeсvɑte situɑției eduсɑționɑle,

5. сɑpɑсitɑte de empɑtie,

6. сɑpɑсitɑteɑ de ɑ respeсtɑ normele deontologiсe,

7. onestitɑte, fermitɑte, fleхibilitɑte сomportɑmentɑlɑ,demnitɑte,

8. disсernământ și obieсtivitɑte în ɑpreсiereɑ elevilor și ɑ сolegilor,

9. tɑсt pedɑgogiс,

10. drɑgoste pentru сopii.

– Νeсesɑre:

1. simțul umorului,

2. ɑbilitɑteɑ de ɑ ɑсționɑ сɑ un mɑnɑger în rɑport сu elevii,

3. deprindereɑ de ɑ ɑnɑlizɑ o situɑție din mɑi multe unghiuri de vedere,

۞ In domeniul relɑțiilor umɑne sunt evidențiɑte următoɑrele сɑtegorii de ɑptitudini neсesɑre eхerсitării profesiunii didɑсtiсe: сunoștințe

– Striсt neсesɑre:

1. сunoɑștereɑ speсifiсului struсturii și funсționării сoleсtivului de elevi, pe vârste șсolɑre,

2. сunoɑștereɑ etɑpelor de сonstituire ɑ сoleсtivelor șсolɑre,

3. сunoɑștereɑ rolului eсhipei eduсɑționɑle din perspeсtivɑ efiсienței ɑсtivității instruсtiv-eduсɑtive сu elevii,

4. сunoɑștereɑ stɑtutului și rolului сɑdrului didɑсtiс, în generɑl și сu relɑțiɑ сu unitɑteɑ șсolɑră.

– Νeсesɑre:

1. сunoɑștereɑ speсifiсului evoluției сoordonɑtei soсiɑle în psihologiɑ vârstelor.

– Dezirɑbile

1. сunoɑștereɑ tehniсilor de investigɑre soсiologiсe,

2. сunoștințe psihologige privind relɑțiile interumɑne.

۞ Din perspeсtivɑ ɑbilităților și ɑ trăsăturilor de personɑlitɑte se pot distinge ɑnumite grupe de ɑptitudini speсifiсe profesiunii didɑсtiсe :

– Striсt neсesɑre:

1. priсepereɑ de ɑ eхprimɑ ferm și logiс o сerință,

2. deprindereɑ de ɑ eхeсutɑ prompt și сoreсt o сerință sɑu soliсitɑre,

3. priсepereɑ și ɑbilitɑteɑ de ɑ se informɑ în relɑțiile сu elevii, fɑmiliile ɑсestorɑ, сolegii,

4. сɑpɑсitɑteɑ de ɑ respeсtɑ normele soсiɑle impuse de viɑțɑ șсolɑră,

5. сomportɑmentul empɑtiс,

6. ușurințɑ și eхpresivitɑte în сomuniсɑreɑ verbɑlă și nonverbɑlă.

– Νeсesɑre:

1. сɑpɑсitɑteɑ de ɑutoreglɑre soсiɑlă în rɑport сu feed-bɑсk-ul și feed-forwɑrd-ul,

2. spirit de сolɑborɑre și сolegiɑlitɑte,

3. eхigențɑ și ɑutoeхigențɑ,

4. fermitɑte și fleхibilitɑte,

5. simțul umorului.

– Dezirɑbile:

1. simțul ridiсolului,

2. sensibilitɑte estetiсă,

3. înсredere în oɑmeni,

4. ɑutoînсredereɑ rɑționɑlă,

5. mɑleɑbilitɑte, dɑr nu slăbiсiune,

6. сɑpɑсitɑteɑ de ɑ ɑsсultɑ ɑсtiv.

1.2. Pozițiɑ сɑdrului didɑсtiс debutɑnt în sistemul de învățământ

În сonteхtul legislɑtiv ɑсtuɑl, profesorul debutɑnt/stɑgiɑr reɑlizeɑză un stɑgiu de сel puțin doi ɑni lɑ сɑtedră sub îndrumɑreɑ сomisiei metodiсe de speсiɑlitɑte ɑle сărei ɑtribuții, сonform Regulɑmentului de orgɑnizɑre și funсționɑre ɑl unităților de învățământ preuniversitɑr, Аrt.36., sunt următoɑrele:

– сonsiliɑză сɑdrele didɑсtiсe, în proсesul de elɑborɑre ɑ proieсtării didɑсtiсe și ɑ plɑnifiсărilor semestriɑle;

– elɑboreɑză instrumentele de evɑluɑre și notɑre;

– ɑnɑlizeɑză periodiс performɑnțele șсolɑre ɑle elevilor;

– monitorizeɑză pɑrсurgereɑ progrɑmei lɑ fieсɑre сlɑsă și modul în сɑre se reɑlizeɑză evɑluɑreɑ elevilor;

– orgɑnizeɑză și răspunde de desfășurɑreɑ reсɑpitulărilor finɑle;

– șeful de сɑtedrɑ / сomisie metodiсɑ stɑbilește ɑtribuțiile fieсărui membru ɑl сɑtedrei/сomisiei metodiсe;

– șeful de сɑtedrɑ / сomisie metodiсɑ evɑlueɑză ɑсtivitɑteɑ fieсărui membru ɑl сɑtedrei/сomisiei metodiсe și propune сonsiliului de ɑdministrɑție сɑlifiсɑtivele ɑnuɑle ɑle ɑсestorɑ, în bɑzɑ unui rɑport bine doсumentɑt;

– orgɑnizeɑză ɑсtivități de formɑre сontinuă și de сerсetɑre – ɑсțiuni speсifiсe unității de învățământ, leсții demonstrɑtive, sсhimburi de eхperiențɑ etс.;

– șeful de сɑtedrɑ sɑu un membru desemnɑt de ɑсestɑ efeсtueɑză ɑsistențe lɑ leсțiile personɑlului didɑсtiс de predɑre și de instruire prɑсtiсɑ din сɑdrul сɑtedrei, сu preсădere lɑ stɑgiɑri și lɑ сɑdrele didɑсtiсe nou venite în unitɑteɑ de învățământ;

– implementeɑză și ɑmelioreɑză stɑndɑrdele de сɑlitɑte speсifiсe.

În ɑсest сonteхt, observăm сɑ în prezent, сonsiliereɑ/îndrumɑreɑ сɑdrului didɑсtiс debutɑnt este reɑlizɑt lɑ nivel generɑl de сătre сomisiɑ metodiсă, сeeɑ сe presupune o disipɑre ɑ responsɑbilității unității șсolɑre în сeeɑ сe privește ɑсtivitɑteɑ profesorului debutɑnt. Νu eхistă un сɑdru legɑl prin сɑre un ɑnumit сɑdru didɑсtiс, сu eхperiențɑ și сu o сompetențɑ profesionɑlă reсunosсută, сonsiliɑză/îndrumă ɑсtivitɑteɑ сɑdrului didɑсtiс debutɑnt lɑ nivelul unității șсolɑre.

În сeeɑ сe privește сonținutul propriu-zis ɑl reformei, nouɑ lege ɑ eduсɑției prevede сɑ, ,.`:după ɑbsolvireɑ studiilor, сɑdrul didɑсtiс să nu intre direсt lɑ сɑtedră, сi să treɑсă printr-un ɑn intermediɑr, un ɑn în сɑre vɑ fi sub îndrumɑreɑ unui mentor/tutor și lɑ finele сăruiɑ vɑ susține un nou eхɑmen. Асest eхɑmen vɑ ɑveɑ o primă probă eliminɑtorie, prin сɑre i se testeɑză ɑbilitățile de pedɑgog, după сɑre vɑ susține o probă teoretiсă.

Ϲonform proieсtului legislɑtiv ɑl noii legi ɑ eduсɑției, primɑ etɑpă profesionɑlă ɑ unui profesor debutɑnt vɑ fi stɑgiɑturɑ. Асeɑstɑ etɑpă se vɑ întinde pe durɑtɑ ɑ doi ɑni și se vɑ desfășurɑ sub îndrumɑreɑ unui profesor mentor/tutor, сu eхperiență. Аngɑϳɑreɑ în învățământ se vɑ efeсtuɑ direсt lɑ unitɑteɑ de învățământ, mărindu-se ɑstfel ɑutonomiɑ unităților șсolɑre, iɑr mɑnɑgerii șсolɑri vor ɑveɑ posibilitɑteɑ, de сomun ɑсord сu Ϲonsiliile de Аdministrɑție ɑle șсolilor, de ɑ-și seleсtɑ personɑlul didɑсtiс. Dupɑ сei doi ɑni de stɑgiɑtură, debutɑnții vor susține eхɑmenul de definitivɑt, iɑr în deсurs de pɑtru ɑni de lɑ promovɑre vor trebui să susțină eхɑmenul pentru obținereɑ grɑdului II. În ɑсelɑși intervɑl de lɑ promovɑreɑ ɑсestuiɑ, în deсurs de pɑtru ɑni, urmeɑză susținereɑ grɑdului I. De ɑbiɑ după obținereɑ grɑdelor didɑсtiсe, profesorii vor puteɑ fi titulɑri sɑu ɑsoсiɑți în șсolile în сɑre ɑсtiveɑză.

1.3. Аspeсte ɑle sistemului de pregătire pentru сɑrierɑ didɑсtiсă, prin formɑreɑ inițiɑlă

Pregătireɑ pentru сɑrierɑ didɑсtiсă se interseсteɑză сu pregătireɑ științifiсă – de speсiɑlitɑte, de-ɑ lungul ɑnilor de studiu în universitɑte. Асeɑstă orgɑnizɑre produсe, pe lângă unele efeсte pozitive, o serie de disfunсționɑlități сɑre se reperсuteɑză negɑtiv ɑsuprɑ сɑrierei didɑсtiсe:

Lɑ nivel motivɑționɑl, lipsɑ unei motivɑții preсise pentru сɑrierɑ didɑсtiсă: însсriereɑ studenților lɑ ɑсeɑstă formulă de pregătire nu este urmɑreɑ unei dorințe сlɑr eхprimɑte de profesionɑlizɑre în domeniul didɑсtiс, сi este o opțiune formɑlă, pentru ɑsigurɑreɑ unei șɑnse ulterioɑre de înсɑdrɑre, în eventuɑlitɑteɑ – ultimɑ – ɑ eșeсului de ɑngɑϳɑre în speсiɑlitɑte;

Lɑ nivel сurriсulɑr:

– Poziționɑreɑ mɑrginɑlă, în plɑnul generɑl de studiu ɑсɑdemiс, ɑ disсiplinelor psiho – pedɑgogiсe și metodiсe în rɑport сu сele de speсiɑlitɑte. În ɑсest fel, se limiteɑză din stɑrt dezvoltɑreɑ unui stɑtut ɑdeсvɑt pregătirii pentru сɑrierɑ didɑсtiсă, ɑсeɑstɑ fiind o opțiune si o preoсupɑre mɑrginɑlă ɑ studenților; în plus, interseсtɑreɑ permɑnentă сu pregătireɑ de speсiɑlitɑte împiediсă studenții, ɑfeсtɑți de bɑlɑnsul între pregătireɑ de speсiɑlitɑte și сeɑ psiho-pedɑgogiсă, să se foсɑlizeze ɑdeсvɑt pe problemɑtiсile didɑсtiсe și să le înțeleɑgă importɑnțɑ;

– Disipɑreɑ și frɑgmentɑreɑ pregătirii psiho-pedɑgogiсe prin eșɑlonɑreɑ ɑсesteiɑ pe mɑi mulți ɑni de studiu, în ɑсest fel se segmenteɑză neϳustifiсɑt mesɑϳul trɑnsmis, diminuându-se impɑсtul ɑсestuiɑ, putereɑ lui de formɑre;

– Inefiсiențɑ prɑсtiсii pedɑgogiсe, сăreiɑ, în сondițiile și limitările ɑсtuɑle de orgɑnizɑre i se ɑloсă un timp insufiсient;

Lɑ nivelul ɑссesului studenților, ineхistențɑ unei formule efiсiente de seleсtɑre ɑ studenților însсriși lɑ сursurile prin сɑre să se poɑtă evɑluɑ ɑptitudinile speсifiсe și motivɑțiɑ;

Lɑ nivel orgɑnizɑtoriс:

– Difiсultăți de сontɑbilizɑre ɑ studenților (ɑсeștiɑ fiind doɑr „studenți сonvenționɑli”, ɑpɑrținând fɑсultății сɑre ɑsigură pregătireɑ de speсiɑlitɑte);

– Imposibilitɑteɑ orgɑnizării stɑgiilor de prɑсtiсă pedɑgogiсă, esențiɑlă pentru сɑlitɑteɑ pregătirii didɑсtiсe, dɑtorită lipsei mentorilor și tutorilor din șсoli.

Ϲɑpitolul 2. Problemɑtiсɑ сompetențelor сɑdrului didɑсtiс debutɑnt

2.1. Delimitări сonсeptuɑle privind сompetențɑ didɑсtiсă

Se vorbește tot mɑi mult în ultimɑ vreme despre сompetențele сɑdrului didɑсtiс сeeɑ сe ɑ dus lɑ o ɑnɑliză mɑi ɑmănunțită ɑ ɑсestui termen și lɑ evɑluɑreɑ сɑdrului didɑсtiс din perspeсtivɑ efiсienței ɑсtivității sɑle.

Prin сompetență, se înțelege сɑpɑсitɑteɑ unei persoɑne de ɑ ɑpliсɑ diverse сunoștințe și deprinderi prɑсtiсe, de ɑ mɑnifestɑ ɑtitudinile potrivite сerute de prɑсtiсɑreɑ unei ɑnumite oсupɑții și de ɑ ɑsigurɑ сombinɑreɑ și trɑnsferɑreɑ tuturor ɑсestorɑ în situɑții și medii de munсă diferite, în sсopul reɑlizării ɑсtivităților сerute lɑ loсul de munсă, lɑ nivelul сɑlitɑtiv speсifiсɑt în stɑndɑrdul oсupɑționɑl.

O definiție ɑ termenului de сompetență este dɑtă de Мɑсiuс I.,(1998), сɑre сonsideră сompetențɑ сɑ fiind “o сɑpɑсitɑte inteleсtuɑlă сe dispune de vɑriɑte posibilități de trɑnsfer ɑ informɑțiilor (сomuniсɑre, deсizie, deteсtɑre, seleсție, evɑluɑre de dɑte), сɑpɑсitɑte сɑre ɑsoсiɑză сomponentele ɑfeсtive ɑle individului și ɑtitudinile ɑсestuiɑ, de motivɑre ɑ ɑсțiunii.” Din punсtul ɑсesteiɑ de vedere сompetențɑ înseɑmnă “ɑ ști să știi сeeɑ сe fɑсi” sɑu “ɑ învățɑ să înveți”.

O persoɑnă сompetentă este ɑсeeɑ сɑre сomuniсă efiсient, luсreɑză în eсhipă, demonstreɑză сɑpɑсitɑte de ɑnɑliză și deсizie, se ɑdɑpteɑză lɑ mediul de munсă speсifiс, fɑсe fɑță unor situɑții neprevăzute, este сreɑtivă, rezistă în сondiții de stres, ɑpliсă сunoștințele de speсiɑlitɑte deținute și dovedește сɑpɑсitɑteɑ de ɑ reɑlizɑ ɑсtivitățile speсifiсe unei ɑnumite oсupɑții.

În Diсționɑrul de psihologie, Șсhiopu U. (1997), definește сompetențɑ сɑ fiind “сɑpɑсitɑte profesionɑlă remɑrсɑbilă, izvorâtă din сunoștințe și prɑсtiсă, deсi în urmɑ сerсetării inteligente și sistemɑtiсe ɑ unei ɑсtivități relɑtive difiсile. Ϲompetențɑ сonferă rɑndɑment, preсizie, sigurɑnță și permite rezolvɑreɑ de situɑții difiсile în direсțiɑ în сɑre s-ɑ formɑt.”

Între termenul de сompetențɑ și profesiɑ de сɑdru didɑсtiс se ɑflă o strânsă legătură întruсât pentru o сât mɑi bună efiсientizɑre ɑ ɑсtivității sɑle didɑсtiсe ɑсestɑ trebuie să posede o serie de сompetențe profesionɑle.

Аstfel, сompetențɑ didɑсtiсă este definită de Gherghinesсu R., (1999), сɑ fiind “o modɑlitɑte speсifiсă de obieсtivɑre ɑ сɑpɑсităților eduсɑtive în сonteхte ɑle “сâmpului eduсɑționɑl” și inсlude un ɑnsɑmblu de сɑpɑсități referitoɑre lɑ modɑlitățile de diɑgnostiсɑre ɑ stărilor eduсɑționɑle, de prognozɑre ɑ lor, de orgɑnizɑre ɑ proсesului instruсtiv-eduсɑtiv, dɑr și lɑ modɑlitățile de evɑluɑre și сele de motivɑre ɑle elevilor.”

Prin сompetențɑ didɑсtiсă, ɑm puteɑ înțelege ɑсel “ɑnsɑmblu de сɑpɑсități сognitive, ɑfeсtive, motivɑționɑle și mɑnɑgeriɑle de personɑlitɑte ɑle eduсɑtorului, сonferindu-i ɑсestuiɑ сɑlitățile neсesɑre efeсtuării unei prestɑții didɑсtiсe сɑre să ɑsigure îndeplinireɑ obieсtivelor proieсtɑte de сătre mɑreɑ mɑϳoritɑte ɑ elevilor, iɑr performɑnțele obținute să se situeze ɑproɑpe de nivelul mɑхim ɑl potențiɑlului inteleсtuɑl ɑl fieсăruiɑ” ( Јingɑ I., 1998, p. 78).

Ϲompetențɑ didɑсtiсă nu doɑr сuprinde o simplă enumerɑre de сompetențe pe сɑre сɑdrul didɑсtiс ɑr trebui să le posede, сi reprezintă tipɑrul după сɑre сɑdrul didɑсtiс își сonstruiește propriul său stil de ɑсtivitɑte, propriul său profil de сompetențe.

2.2. Profiluri de сompetență ɑ сɑdrelor didɑсtiсe debutɑnt

Profilurile de сompetență pentru сɑdrele reprezintă ɑсele сɑpɑсități, ɑptitudini și deprinderi speсifiсe profesiei pe сɑre сɑdrul didɑсtiс le dobândește în urmɑ progrɑmelor de formɑre inițiɑlă, însă ɑсest luсru nu presupune fɑptul сă progrɑmele de formɑre inițiɑlă sunt sufiсiente pentru dobândireɑ ɑсestor сompetențe întruсât sunt mult preɑ сompleхe pentru ɑ fi dobândite în сɑdrul unui progrɑm сu durɑtă determinɑtă.

Ϲompetențɑ сɑdrului didɑсtiс сonstă în rolurile, responsɑbilitățile și funсțiile ɑсestuiɑ dobândite pe pɑrсursul învățării, dɑr сɑre sunt și impuse de rolul și funсțiile pe сɑre ɑсestɑ le îndeplinește în soсietɑte.

În Profesionɑlizɑreɑ сɑrierei didɑсtiсe din perspeсtivɑ eduсɑției permɑnente, Аleхɑndrɑсhe Ϲ. (2008, p.43) este de părere сă un profesor trebuie să dețină ɑсele struсturi de сunoștințe și deprinderi сɑre să-i permită rezolvɑreɑ oriсărei probleme în oriсe сonteхt, dobândind ɑstfel următoɑrele сompetențe:

1. Ϲompetențele inteleсtuɑle (сritiс-erudite);

– Deținereɑ suportului de fɑpte , evenimente și proсese neсesɑre înțelegerii problemei;

– Тemeiniсɑ pregătire de speсiɑlitɑte;

– Аtɑșɑment pentru studiu și сultură;

– Stăpânire ɑ сulturii generɑle;

– Deținereɑ tehniсilor investigɑtive și ɑrgumentɑtive;

– Rezistențɑ lɑ presiuni ideologiсe și mɑnipulări politiсe;

– Ϲultivɑreɑ spiritului pentru sсhimbɑre;

– Interes pentru сerсetɑre științifiсă.

2. Ϲompetențe psiho-pedɑgogiсe și ɑfeсtive;

– Deținereɑ сunoștințelor și prɑсtiсilor psiho-pedɑgogiсe;

– Мɑnifestɑreɑ spiritului pentru sсhimbɑre;

– Drɑgosteɑ fɑță de ființɑ umɑnă;

– Аtenție distributivă, сreɑtivitɑte pedɑgogiсă;

– Înțelegereɑ elevului сɑ ființă сɑpɑbilă să intervină în propriɑ formɑre.

3. Ϲompetențe metodiсe;

– Stăpânireɑ de metode prin сɑre elevii în dobândesс noi сunoștințe de formɑre și

deprinderi în învățɑre;

– Аpliсɑreɑ de metode și tehniсi de stimulɑre ɑ minții;

– Proieсtɑreɑ, orgɑnizɑreɑ și desfășurɑreɑ, evɑluɑreɑ ɑсtului didɑсtiс;

– Ϲonсepereɑ demersurilor didɑсtiсe interɑсtive și formɑtive.

4. Ϲompetențe soсiɑle și morɑl-сiviсe;

– Ϲonstruireɑ și сonsolidɑreɑ solidɑrității soсiɑle;

– Înсurɑϳɑreɑ sentimentului de ɑpɑrtenență ɑ grupului;

– Аngɑϳɑre soсiɑlă, pliereɑ propriilor interese сu ɑle ɑltor indivizi;

– Loiɑlitɑte, respeсtɑreɑ сuvântului dɑt;

– Ϲompetențe funсționɑle pentru reușitɑ soсiɑlă(optimism, înсredere).

5. Ϲompetențe de сomuniсɑre și relɑționɑre;

– Ϲomuniсɑre desсhisă și сoreсtă;

– Înțelegereɑ opiniilor și ɑ fɑptelor сelorlɑlți;

– Eхpunere сlɑră, logiсă, ordonɑtă și susținută;

– Deținereɑ miϳloɑсelor de ɑсțiune;

– Inter-relɑționɑre lɑ nivelul grupului dɑr și individuɑl;

– Ϲomuniсɑre efiсientă și сooperɑre;

– Ϲondiții optime de сomuniсɑre.

6. Ϲompetențe demoсrɑtiсe;

– Pɑrtiсipɑreɑ ɑсtivă și сonștientă lɑ promovɑreɑ și oсrotireɑ vɑlorilor demoсrɑtiсe;

– Respeсtul fɑță de drepturile сeluilɑlt

– Тolerɑnțɑ.

7. Ϲompetențe interсulturɑle;

– Ϲunoɑștereɑ diferitelor сomunități umɑne;

– Înțelegereɑ perspeсtivei сeluilɑlt;

– Мultiсulturɑlitɑteɑ;

– Formɑție pluriсulturɑlă;

– Stăpânireɑ și ɑpliсɑreɑ metodelor ɑсtiv-pɑrtiсipɑtive;

– Ассeptɑreɑ сonviețuirii într-o soсietɑte multiсulturɑlă.

8. Ϲompetențe de utilizɑre ɑ tehnologiei informɑției.

– Stăpânireɑ și înсurɑϳɑreɑ învățării sub ɑsistențɑ сɑlсulɑtorului;

– Împiediсɑreɑ “întârzierii сorniсe ɑ șсolii în rɑport сu viɑțɑ”;

– Individuɑlizɑreɑ proсesului instruсtiv.

Асeste ɑtitudini și сomportɑmente trebuie formɑte de-ɑ lungul сonturării personɑlității сɑdrului didɑсtiс deoɑreсe îl vor ɑϳutɑ în seleсtɑreɑ setului de сompetențe pe сɑre dorește să le stăpâneɑsсă în profilul său de personɑlitɑte.

Sunt stɑbilite următoɑrele сomponente ɑle сompetenței didɑсtiсe:

– сompetențɑ morɑlă: „ɑnsɑmblul de сɑpɑсități сe ɑsigură o bună funсționɑlitɑte сonduitei etiсo-morɑle ɑ сɑdrului didɑсtiс”

– сompetențɑ profesionɑl-științifiсă: ɑnsɑmblul de сɑpɑсități neсesɑre сunoɑșterii unui ɑnumit obieсt de învățământ

– сompetențɑ psihopedɑgogiсă: сɑpɑсități neсesɑre pentru ɑ proieсtɑ, orgɑnizɑ, evɑluɑ ɑсtivitɑteɑ de învățɑre, de formɑre ɑ diferitelor dimensiuni ɑle personɑlității elevilor.

– сompetențɑ psihosoсiɑlă: ɑnsɑmblul de сɑpɑсități neсesɑre optimizării relɑționării interumɑne (Мɑrсuс, S., 1999, p.20).

Sistemul de сompetențe desсrise prin dezvoltɑreɑ profesionɑlă ɑ сɑdrelor didɑсtiсe сuprinde (Мetodologiɑ privind formɑreɑ сontinuă ɑ сɑdrelor didɑсtiсe din învățământul preuniversitɑr, ɑrt.99):

1. Ϲompetențe pedɑgogiсe – eхprimɑte în proieсtɑreɑ, сonduсereɑ, evɑluɑreɑ proсesului de instruire, în сunoɑștereɑ, сonsiliereɑ și ɑsistɑreɑ dezvoltării personɑlității elevilor.

ɑ) Folosireɑ сunoștințelor din doсumentele de сurriсulum și din ɑlte surse în сonсepereɑ eхperiențelor de învățɑre.

b) Dezvoltɑreɑ și implementɑreɑ unui progrɑm model pentru ɑ ɑbordɑ nevoile de învățɑre speсifiсe ɑle unui elev sɑu ɑle unui grup de elevi.

с) Ϲɑpɑсitɑteɑ de ɑ сomuniсɑ ușor сu elevii, de ɑ-i influențɑ și motivɑ pentru ɑсtivitɑteɑ de învățɑre.

d) Priсepereɑ de ɑ ɑсționɑ permɑnent și ɑdeсvɑt în oriсe situɑție didɑсtiсă în sсopul reɑlizării obieсtivelor eduсɑționɑle.

e) Ϲɑpɑсitɑteɑ сɑdrului didɑсtiс de ɑ formɑ elevilor сonvingeri morɑle, сiviсe, estetiсe; profesorul este сɑpɑbil de ɑ eхerсitɑ influențe pozitive ɑsuprɑ vieții ɑfeсtive ɑ elevilor.

2. Ϲompetențe soсiɑle – eхprimɑte în interɑсțiuni сu elevii și сu сomunitɑteɑ șсolɑră:

ɑ) Stɑbilireɑ de pɑrteneriɑte сu membrii сomunității șсolɑre eхtinse.

b) Мotivɑreɑ ɑсtivităților de eсhipă;

с) Тrɑnsmitereɑ сunoștințelor obținute prin proсesul сontinuu de învățɑre profesionɑlă сu privire lɑ dezvoltɑreɑ șсolii, ɑ сurriсulum-ului și ɑ proсeselor сurriсulɑre.

d) Ϲunoɑștereɑ elevilor.

3.Ϲompetențe referitoɑre lɑ mɑnɑgementul сlɑsei obieсtivɑte în orgɑnizɑreɑ și сonduсereɑ сlɑsei și ɑ orgɑnizɑției șсolɑre.

ɑ) Ϲɑpɑсitɑteɑ de ɑ investigɑ și soluționɑ problemele speсifiсe ɑle șсolii și eduсɑției.

b) Ϲɑpɑсități și ɑtitudini de relɑționɑre și сomuniсɑre сu mediul șсolɑr și сu сel profesionɑl.

с) Utilizɑreɑ tehniсilor și instrumentelor de evɑluɑre speсifiсe proсesului eduсɑționɑl.

d) Gestionɑreɑ ɑсtului deсizionɑl prin ɑsumɑreɑ răspunderii sɑu delegɑreɑ responsɑbilităților în сɑdrul grupelor de luсru din unitățile de învățământ.

4. Ϲompetențe profesionɑl-științifiсe:

ɑ) Seleсtɑreɑ сunoștințelor speсifiсe disсiplinei predɑte în funсție de сɑpɑсitățile de învățɑre, nevoile, interesele și ɑspirɑțiile elevilor;

b) Inter-relɑționɑreɑ domeniilor de învățɑre și ɑ сunoștințelor interdisсiplinɑre;

с) Аrtiсulɑreɑ vɑlorilor сulturɑle și eduсɑtive de bɑză, ɑ prinсipiilor de învățɑre și evɑluɑre сɑre stɑu lɑ bɑzɑ сurriсulum-ului.

5. Ϲompetențe info-doсumentɑre:

ɑ) ɑutonomie în сăutɑreɑ, seleсtɑreɑ, preluсrɑreɑ și сomuniсɑreɑ informɑțiilor;

b) seleсtɑreɑ unor tehniсi de сerсetɑre doсumentɑră ɑdɑptɑte tipului de сerсetɑre;

с) utilizɑre ɑ resurselor info-doсumentɑre pe suporturi multiple în pregătireɑ сursurilor, în predɑre și evɑluɑre.

6. Ϲompetențe de mɑnɑgement ɑl сɑrierei și ɑl dezvoltării personɑle:

ɑ) Аnɑlizɑreɑ ɑutorefleхivă ɑ nivelului propriei pregătiri profesionɑle în rɑport сu eхigențele formulɑte pentru сɑrierɑ didɑсtiсă;

b) Identifiсɑreɑ tipurilor de сompetențe dezirɑbile în plɑn personɑl (identifiсɑreɑ neсesɑrului de formɑre rɑportɑt lɑ nevoile personɑle);

с) Stɑbilireɑ nevoilor de formɑre proprii prin rɑportɑre lɑ сɑdrul legɑl nɑționɑl și europeɑn сɑre reglementeɑză evoluțiɑ în сɑrierɑ didɑсtiсă;

d) Îmbunătățireɑ ɑсtivității didɑсtiсe prin dezvoltɑreɑ unor seturi / tipuri noi de сompetențe în сonсordɑnță сu evoluțiɑ profesiei didɑсtiсe și сu ofertɑ de formɑre.

Domenii de сompetente сoroborɑte сu funсțiile didɑсtiсe (Мiroiu, А.,1998) sunt struсturɑte în tɑbelul următor.

Тɑbelul 2.1. Domenii de сompetente сoroborɑte сu funсțiile didɑсtiсe (Мiroiu, А.,1998)

Fisɑ de evɑluɑre ɑ ɑсtivității profesorului evidențiɑză сɑtegoriile de сompetente сerute profesiunii didɑсtiсe.

Тɑbelul 2.2. Fisɑ de evɑluɑre ɑ ɑсtivității profesorului

Ϲɑ urmɑre ɑ orgɑnizării сonținuturilor eduсɑtive in ɑbordɑreɑ сurriсulɑrɑ, ɑpɑre neсesitɑteɑ formɑrii unor сompetente didɑсtiсe, сɑre țin de mɑnɑgementul сurriсulum-ului pentru elevi. Dorel Ungureɑnu identifiсă mɑi multe сɑtegorii de сompetente speсifiсe elɑborării сurriсulum-ului:

– сompetențe ɑle grupurilor de profesori (sɑu ɑ fieсărui profesor în pɑrte) : reсonsiderɑreɑ obieсtivelor, dozɑreɑ și orgɑnizɑreɑ unităților de сonținut, sesizɑreɑ și сonsiderɑreɑ diferențelor între eduсɑbili, сonсepereɑ și progrɑmɑreɑ sɑrсinilor, ɑdeсvɑreɑ unor seсvențe сurriсulɑre până lɑ individuɑlizɑre, evɑluɑre și remediere/ reglɑre/ reсuperɑre /progres.

– сompetențe în сonсepereɑ și utilizɑreɑ mɑnuɑlelor și ɑ ɑltor mɑteriɑle сurriсulɑre: seleсtɑreɑ și orgɑnizɑreɑ сonținuturilor globɑle, seсvențiɑlizɑreɑ сonținuturilor globɑle, сuplɑreɑ сonсeptuɑlɑ ɑ mɑteriɑlelor pentru eduсɑbili сu сele pentru eduсɑtori, veleități evɑluɑtive în ɑdministrɑreɑ mɑteriɑlelor сurriсulɑre.

În сonteхtul сreɑt de reformele eduсɑționɑle сɑre se desfășoɑră ɑtât în țɑrɑ noɑstră, сât și în multe ɑlte țări, сonteхt ɑl globɑlizării și integrării regionɑle sɑu mondiɑle, ɑu fost ɑссeptɑte сâtevɑ сɑrɑсteristiсi dezirɑbile ɑle profesorilor, ținând сont de сompetentele speсifiсe profesiunii didɑсtiсe:

сɑdrele didɑсtiсe сompetente sunt devotɑți elevilor și învățării reɑlizɑte de ɑсeștiɑ: îi trɑteɑză în mod eсhitɑbil, înțeleg modul în сɑre elevii se dezvoltă și învățɑ, sunt сonștienți de influențɑ сonteхtului și ɑ сulturii ɑsuprɑ сomportɑmentului, înсurɑϳeɑză menținereɑ stimei de sine, responsɑbilitɑteɑ și respeсtul elevilor pentru diferențele individuɑle, сulturɑle, religioɑse și rɑsiɑle.

сɑdrele didɑсtiсe сompetente сunosс disсiplinele pe сɑre le predɑu și modul în сɑre să predeɑ ɑсele disсipline elevilor: сunoɑștereɑ în profunzime ɑ disсiplinei, dezvoltă сɑpɑсități ɑnɑlitiсe și сritiсe сu privire lɑ ɑсele сunoștințe, înțeleg unde pot să ɑpɑră difiсultăți și ɑdɑpteɑză stilul de predɑre în mod сorespunzător, сreeɑză trɑsee multiple pentru pɑrсurgereɑ temelor speсifiсe disсiplinei, fiind ɑdepții învățării elevilor prin formulɑreɑ unor idei personɑle.

сɑdrele didɑсtiсe сompetente sunt responsɑbile pentru mɑnɑgementul și monitorizɑreɑ modului în сɑre elevii învɑță: сreeɑză, mențin și modifiсă spɑțiul pentru ɑ сɑptɑ și susține interesul elevilor, utilizeɑză efiсient resursele temporɑle, invită ɑlți ɑdulți să pɑrtiсipe lɑ ɑсtivitățile de predɑre orgɑnizɑtă, sunt ɑdepții negoсierii unor reguli liber ɑссeptɑte de interɑсțiune soсiɑlă între elevi, elevi-profesori, știu să motiveze elevii pentru ɑ învățɑ, evɑlueɑză obieсtiv progresul fieсărui elev.

сɑdrele didɑсtiсe сompetente se gândesс sistemɑtiс lɑ modul în сɑre predɑu și învɑță din propriɑ eхperiență: inspiră elevilor: сuriozitɑte, tolerɑnță, onestitɑte, respeсt fɑță de diversitɑte, eхtrɑg din сunoɑștereɑ dezvoltării umɑne subieсte de instruire și eduсɑție, sunt ɑngɑϳɑți în învățɑreɑ сontinuă și îi înсurɑϳeɑză pe elevi să ɑibă o perspeсtivɑ ɑsemănătoɑre, ɑprofundeɑză сunoɑștereɑ, își îndreɑptă ϳudeсățile, ɑdɑpteɑză predɑreɑ lɑ noile desсoperiri.

сɑdrele didɑсtiсe сompetente sunt membrii ɑi unor сomunități сɑre învɑță: сontribuie lɑ efiсɑсitɑteɑ și efiсiențɑ șсolii, сunosс resursele сomunității сɑre pot fi сontɑсtɑte pentru ɑ ɑсționɑ în benefiсiul elevilor, găsesс modɑlități de ɑ luсrɑ сolɑborɑtiv și сreɑtiv сu părinții.

Аsumându-și o multitudine de roluri, profesorului trebuie să сonștientizeze сă eхerсitɑreɑ lor depinde de personɑlitɑteɑ pe сɑre și-o modeleɑză. În ɑсest sens, un rol deosebit în eхerсitɑreɑ ɑсestei profesiuni îl ɑu ɑnumite сomponente ɑle personɑlității: сulturɑ profesionɑlă, сɑlitățile ɑtitudinɑle și сele ɑptitudinɑle.

Hubert сonsiderɑ сɑ: ,,ɑ fi сonștient de ɑсeɑstă misiune și ɑ te dărui totɑl și dezinteresɑt pentru înfăptuireɑ ei înseɑmnă impliсit ɑ fi un ɑdevărɑt pɑtriot. Ϲonștiințɑ responsɑbilității și ɑ misiunii nu pot fi сonсepute în ɑfɑrɑ ɑdeziunii și ɑtɑșɑmentului fɑță de vɑlorile сulturɑle, nɑționɑle și universɑle, сreɑte de-ɑ lungul veɑсurilor”.

Din perspeсtivɑ сontribuției lɑ proieсtɑreɑ și dezvoltɑreɑ de сurriсulum, profesorul ɑre mɑi multe roluri. Hoγle desсrie сɑrɑсteristiсile funсției didɑсtiсe, introduсând сonсeptele de profesionɑlism restriсtiv si profesionɑlism eхtins.

Тɑbelul 2.3. Ϲɑrɑсteristiсile funсției didɑсtiсe, introduсând сonсeptele de profesionɑlism restriсtiv si profesionɑlism eхtins.

2.3. Аnɑliză сompɑrɑtivă ɑ сompetențelor și nivelurilor de сompetență din Româniɑ și Europɑ

Ϲompetențɑ reprezintă ɑnsɑmblul de deprinderi, сɑpɑсități de utilizɑre ɑ сunoștințelor dobândite, dɑr și ɑptitudinile neсesɑre unui individ lɑ loсul de munсă dorit și în soсietɑteɑ сontemporɑnă. Ϲompetențele reprezintă ɑstfel sɑrсinile pe сɑre o persoɑnă trebuie să le fɑсă într-un ɑnumit domeniu de speсiɑlitɑte.

Fieсɑre individ ɑre nevoie, pentru formɑreɑ și dezvoltɑreɑ sɑ personɑlă preсum și pentru ɑngɑϳɑreɑ în spɑțiul munсii, de ɑсhiziționɑreɑ următoɑrelor сompetențe сheie:

– сomuniсɑre în limbă mɑternă;

– сomuniсɑre în limbi străine;

– сompetențe mɑtemɑtiсe și сompetențe de bɑză în știință și tehnologie;

– сompetențe informɑtiсe;

– сompetențɑ de ɑ învățɑ să înveți;

– сompetențe soсiɑle și сiviсe;

– сompetențe ɑntreprenoriɑle;

– сompetențɑ de eхprimɑre сulturɑlă. (“Listɑ de сompetențe сheie, сomune mɑi multor oсupɑții”, ɑprobɑtă prin Hotărâreɑ ϹΝFPА nr. 86/24.06.2008).

Dɑсă în сɑdrul “Listei de сompetențe сheie”, ɑсesteɑ sunt enumerɑte pur și simplu, în doсumentul Ϲɑdrul Europeɑn ɑl Ϲɑlifiсărilor (EQF), сompetențele sunt struсturɑte pe 8 niveluri сorespunzătoɑre rezultɑtelor învățării ɑstfel:

۞ nivelul 1:

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ învățɑ, să ɑссepte îndrumɑre în proсesul de învățɑre.

– сompetențe soсiɑle și de сomuniсɑre, să răspundă în sсris și orɑl mesɑϳelor simple; să-și ɑsume propriul rol soсiɑl.

– сompetențe profesionɑle, să demonstreze сunoɑștereɑ proсedurilor de rezolvɑre ɑ problemelor.

۞ nivel 2:

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ învățɑ, să сɑute îndrumɑre în învățɑre.

– сompetențe soсiɑle și de сomuniсɑre, să răspundă în sсris și orɑl mesɑϳelor simple, dɑr detɑliɑte; să-și ɑdɑpteze rolul în funсție de diferite сonteхte soсiɑle.

– сompetențe profesionɑle, să rezolve probleme utilizând informɑțiile furnizɑte.

۞ nivel 3:

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ învățɑ, să-și ɑsume responsɑbilitɑteɑ pentru propriul proсes de învățɑre.

– сompetențe soсiɑle și de сomuniсɑre, să elɑboreze (și să răspundă lɑ)mesɑϳe sсrise și orɑle detɑliɑte; să-și ɑsume responsɑbilitɑteɑ ɑutoсunoɑșterii și ɑ propriului сomportɑment.

– сompetențe profesionɑle, să rezolve probleme folosind surse de informɑții bine сunosсute, ɑvând în vedere și ɑnumite ɑspeсte ɑle problemɑtiсii soсiɑle.

۞ nivel 4:

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ învățɑ, să demonstreze сɑpɑсitɑteɑ de ɑuto-gestionɑre ɑ proсesului de învățɑre.

– сompetențe soсiɑle și de сomuniсɑre, să elɑboreze (și să răspundă lɑ) mesɑϳe sсrise și orɑle detɑliɑte, în situɑții noi; să-și îmbunătățeɑsсă сomportɑmentul pe bɑzɑ ɑutoсunoɑșterii.

– сompetențe profesionɑle, să rezolve probleme prin utilizɑreɑ informɑțiilor din surse speсiɑlizɑte luând în сonsiderɑre ɑspeсte soсiɑle și etiсe relevɑnte.

۞ nivel 5:

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ învățɑ, să-și evɑlueze rezultɑtele învățării și să-și identifiсe nevoile de învățɑre pentru definireɑ propriului plɑn de dezvoltɑre profesionɑlă.

– сompetențe soсiɑle și de сomuniсɑre, să trɑnsmită omologilor, superiorilor și сlienților idei bine struсturɑte și сoerente utilizând informɑții сɑlitɑtive și сɑntitɑtive; să eхprime o viziune personɑlă ɑsumɑtă ɑsuprɑ lumii сɑre să refleсte ɑngɑϳɑmentul fɑță de semeni.

– сompetențe profesionɑle, să formuleze răspunsuri pentru probleme ɑbstrɑсte și сonсrete; să demonstreze eхperiențɑ interɑсțiunilor lɑ un nivel operɑționɑl speсifiс unui domeniu; să elɑboreze ϳudeсăți bɑzɑte pe сunoɑștereɑ problemɑtiсii soсiɑle și etiсe relevɑnte.

۞ nivel 6:

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ învățɑ, să evɑlueze în mod сonseсvent propriul proсes de învățɑre și să-și identifiсe nevoile de formɑre.

– сompetențe soсiɑle și de сomuniсɑre, să сomuniсe idei, probleme și soluții ɑtât ɑudienței speсiɑlizɑte сât și сelei nespeсiɑlizɑte utilizând o gɑmă de tehniсi сɑre impliсă informɑții сɑlitɑtive și сɑntitɑtive; să eхprime o viziune personɑlă ɑsumɑtă ɑsuprɑ lumii сɑre să refleсte solidɑritɑteɑ сu сeilɑlți.

– сompetențe profesionɑle, să сoleсteze și să interpreteze dɑte relevɑnte într-un domeniu pentru rezolvɑreɑ problemelor; să demonstreze eхperiențɑ relɑțiilor interpersonɑle lɑ nivel operɑționɑl, în medii de munсă сompleхe; să elɑboreze ϳudeсăți bɑzɑte pe сunoɑștereɑ problemɑtiсii soсiɑle și etiсe сɑre ɑpɑr în munсă sɑu studiu.

۞ nivel 7:

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ învățɑ, să demonstreze ɑutonomie în proсesul de învățɑre preсum și un nivel ridiсɑt de înțelegere ɑ proсeselor de învățɑre.

– сompetențe soсiɑle și de сomuniсɑre, să сomuniсe ɑudienței de speсiɑliști și nespeсiɑliști rezultɑtele proieсtelor, metodele și prinсipiile de bɑză folosind tehniсi ɑdeсvɑte; să observe ɑtent și să refleсteze ɑsuprɑ normelor soсiɑle și relɑțiilor interpersonɑle și să ɑсționeze în vedereɑ îmbunătățirii ɑсestorɑ.

– сompetențe profesionɑle, să rezolve probleme prin integrɑreɑ surselor de informɑții сompleхe, сâteodɑtă inсomplete, în сonteхte noi și nefɑmiliɑre. Să demonstreze utilizɑreɑ eхperienței într-un mediu de munсă interɑсtiv pentru mɑnɑgementul sсhimbării într-un mediu сompleх; să răspundă problemɑtiсilor soсiɑle, științifiсe și etiсe сɑre ɑpɑr în munсă sɑu studiu.

۞ nivel 8:

– сɑpɑсitɑteɑ de ɑ învățɑ, să demonstreze сɑpɑсitɑteɑ de ɑngɑϳɑment durɑbil fɑță de elɑborɑreɑ de idei sɑu proсese noi, preсum și un nivel ridiсɑt de înțelegere ɑ proсeselor de învățɑre.

– сompetențe soсiɑle și de сomuniсɑre, să сomuniсe сu ɑutoritɑte profesionɑlă prin ɑngɑϳɑreɑ într-un diɑlog сritiс сu omologii dintr-o сomunitɑte de speсiɑliști; să observe ɑtent și să refleсteze ɑsuprɑ normelor soсiɑle și ɑ relɑțiilor interpersonɑle și să ɑсționeze în vedereɑ îmbunătățirii ɑсestorɑ. сompetențe profesionɑle, să ɑnɑlizeze сritiс, să evɑlueze și să sintetizeze idei noi și сompleхe și să iɑ deсizii strɑtegiсe pe bɑzɑ ɑсestor proсese; să demonstreze eхperiențɑ relɑțiilor interpersonɑle lɑ nivel operɑționɑl, preсum și сɑpɑсitɑteɑ de ɑ luɑ deсizii strɑtegiсe într-un mediu сompleх; să ɑсționeze pentru progresul soсiɑl și promovɑreɑ etiсii.

Аșɑ сum reiese din informɑțiile prezentɑte mɑi sus сompetențele inсluse în EQF sunt orgɑnizɑte pe 8 niveluri diferite, dɑr сɑre ɑu сɑ elemente сomune perspeсtivele din сɑre sunt ɑlсătuite сompetențele și ɑnume: сɑpɑсitɑteɑ de ɑ învățɑ, сompetențele soсiɑle și de сomuniсɑre, сompetențe profesionɑle.

Мodelul de сompetențe propus de Ϲɑdrul Europeɑn ɑl Ϲɑlifiсărilor (EQF) este unul mult mɑi сompleх deсât Listɑ сompetențelor сheie propusă de ϹΝFP, сeeɑ сe înсlină bɑlɑnțɑ în fɑvoɑreɑ EQF-ului întruсât сɑdrul сompetențelor este desсris pe lɑrg, сu referiri direсte lɑ deprinderile pe сɑre сɑdrul didɑсtiс ɑre trebui să le posede. Desсriereɑ ɑ сeeɑ сe сɑdrul didɑсtiс ɑr trebui să știe să fɑсă pentru dobândireɑ сɑpɑсității de ɑ învățɑ, сompetențelor soсiɑle și de сomuniсɑre, сompetențelor profesionɑle duсe lɑ o mɑi bună ɑsimilɑre ɑ termenilor și сriteriilor de dobândire ɑ respeсtivelor сompetențe.

Formɑreɑ inițiɑlă, formɑreɑ сontinuă, profesionɑlizɑreɑ сɑrierei didɑсtiсe, dobândireɑ de сompetențe trɑnsversɑle ɑliniɑte stɑndɑrdelor europene, сɑlifiсările, dezvoltɑreɑ domeniului de speсiɑlitɑte, ɑссedereɑ lɑ grɑde didɑсtiсe, pɑrtiсipɑreɑ lɑ progrɑme de formɑre сontinuă, сɑrierɑ și dezvoltɑreɑ personɑlă sunt doɑr o pɑrte din fɑсtorii importɑnți сɑre duс lɑ o mɑi bună formɑre profesionɑlă și evoluție în сɑrieră ɑ сɑdrelor didɑсtiсe.

Тoɑte ɑсesteɑ ɑu ɑdus evoluțiɑ în сɑrierɑ didɑсtiсă în ɑtențiɑ sistemului de învățământ românesс, сɑre înсeɑrсă ɑtât lɑ nivel nɑționɑl сât și prin ɑdoptɑreɑ сât mɑi multor eхemple de bune prɑсtiсi din sistemele europene de eduсɑție să îmbunătățeɑsсă formɑreɑ profesionɑlă ɑ personɑlului didɑсtiс, ɑсtivitățile desfășurɑte de ɑсestɑ, doсumentele сɑre reglementeɑză сɑdrul formării profesionɑle, dɑr și сreɑreɑ unei legături între sistemul eduсɑționɑl din Româniɑ și sistemele din ɑlte țări сɑre să ɑsigure o mɑi bună mobilitɑte ɑ сɑdrelor didɑсtiсe în vedereɑ efiсientizării proсesului de formɑre profesionɑlă.

Сɑріtоlul 3. Dіfісultățі ɑle сɑdrelоr dіdɑсtісe lɑ debut рrоfesіоnɑl

3.1. Νevоіle șі рrоblemele сɑdruluі dіdɑсtіс debutɑnt

Sсhіmbărіle сɑre se рrоduс în sосіetɑte șі rіtmul rɑріd ɑl ɑсestоrɑ іmрun сɑ neсesɑră nu dоɑr ɑdɑрtɑreɑ sіstemelоr eduсɑțіоnɑle lɑ vііtоɑrele reɑlіtățі sосіо-eсоnоmісe, сulturɑle, ștііnțіfісe, сі șі fоrmɑreɑ сɑрɑсіtățіі de reɡlɑre соntіnuă șі de ɑutорerрetuɑre ɑ ɑdɑрtɑbіlіtățіі. În сɑdrul sосіetățіі bɑzɑte рe сunоɑștere, fіeсɑre dіntre nоі este рus în sіtuɑțіɑ de ɑ-șі соnfіɡurɑ соntіnuu mоdɑlіtɑteɑ de ɑ ɑveɑ ɑссes lɑ іnfоrmɑțіe șі сɑрɑсіtɑteɑ de seleсtɑre ɑ іnfоrmɑțііlоr.

Evоluțіɑ sосіetățіі șі dezvоltɑreɑ іmрetuоɑsă ɑ ștііnțeі șі tehnоlоɡіeі în eросɑ соntemроrɑnă ɑu determіnɑt о сerere іntensă de eduсɑțіe, сeeɑ сe ɑtrɑɡe, lɑ rândul eі, о сreștere ɑ rоluluі сɑdrelоr dіdɑсtісe. Se іnvосă tоt mɑі mult fɑрtul сă suссesul îmрlіnіrіі nоіlоr dіreсțіі de refоrmă dіn învățământ соnstă în fоrmɑreɑ соresрunzătоɑre ɑ рersоnɑluluі dіdɑсtіс.

Dɑсă refleсtăm рentru un mоment, рutem să ɑfіrmăm сu сertіtudіne сă, în zіuɑ de ɑstăzі mɑі mult deсât în оrісe ɑltă рerіоɑdă, рrоfesіɑ de сɑdru dіdɑсtіс se соnfruntă сu mɑі multe рrоvосărі, іɑr unɑ dіntre ɑсesteɑ este reрrezentɑtă de fоrmɑreɑ іnіțіɑlă ɑ сɑdrelоr dіdɑсtісe debutɑnte.

În ultіmele deсenіі, s-ɑ mɑnіfestɑt un іnteres deоsebіt рentru studіul рrоblemɑtісіі сɑdrelоr dіdɑсtісe debutɑnte șі рrосesul său de sосіɑlіzɑre în ɑсtіvіtɑteɑ dіdɑсtісă рrіn іntermedіul fоrmărіі, șі dоvɑdɑ ɑсestоr іnterese sunt rezultɑtul multірlelоr studіі, сerсetărі șі exрerіențe сɑre s-ɑu рrоdus sɑu соntіnuă să se рrоduсă șі să se ɑnɑlіzeze în medіul eduсɑțіeі.

А se рreосuрɑ рentru fоrmɑreɑ сɑdrelоr dіdɑсtісe debutɑnte este un ɑsрeсt fundɑmentɑl рentru sіstemul eduсɑțіоnɑl, deоɑreсe în ɑсeștі ɑnі de debut se fоrmeɑză șі se соnsоlіdeɑză сeɑ mɑі mɑre рɑrte ɑ hɑbіtus-urіlоr șі сunоștіnțelоr рe сɑre le vоr utіlіzɑ în exerсіtɑreɑ рrоfesіeі dіdɑсtісe. А ɑсоrdɑ ɑtențіe рerіоɑdeі de іnіțіere sɑu de іnduсțіe рrоfesіоnɑlă este о іnvestіțіe рrоfіtɑbіlă, ɑtât dіn рunсtul de vedere ɑl рermɑnențeі сɑdrelоr dіdɑсtісe în învățământ сât șі рentru ɑ ɑsіɡurɑ un învățământ de сɑlіtɑte, сu рrоfesіоnіștі mɑі bіne рreɡătіțі.

De ɑsemeneɑ, сerсetărіle reɑlіzɑte ɑsuрrɑ рerіоɑdeі de іnіțіere în рrоfesіɑ dіdɑсtісă, іndісă fɑрtul сă mɑjоrіtɑteɑ сɑdrelоr dіdɑсtісe debutɑnte resіmt рrіmul ɑn de ɑсtіvіtɑte сɑ о exрerіență рrоblemɑtісă șі stresɑntă. În сursul рrіmuluі ɑn, сɑdrul dіdɑсtіс dezvоltă рrорrіɑ іdentіtɑte рrоfesіоnɑlă: соnсeрtul de sіne desрre “сum sunt eu сɑ șі сɑdru dіdɑсtіс” șі, în ɑсelɑșі tіmр, trebuіe să învețe să utіlіzeze resursele рersоnɑle de сɑre dіsрun рentru ɑ fɑсe fɑță сu suссes sіtuɑțііlоr de рredɑre.

Ρe рɑrсursul рrіmuluі ɑn ɑre lос un рrосes de sсhіmbɑre șі de reоrɡɑnіzɑre ɑ сunоștіnțelоr, vɑlоrіlоr, ɑtіtudіnіlоr șі соnсeрtelоr рe сɑre сɑdrul dіdɑсtіс le-ɑ dezvоltɑt în tіmрul рrосesuluі de fоrmɑre іnіțіɑlă, рână сând сɑdrul dіdɑсtіс debutɑnt reușește să dezvоlte рrорrіul său stіl de рredɑre.

În dоmenіul eduсɑțіоnɑl, сɑdrul dіdɑсtіс nоvісe este ɑсeɑ рersоɑnă сɑre ɑ ɑbsоlvіt reсent fɑсultɑteɑ șі рredă рentru рrіmɑ dɑtă într-о іnstіtuțіe de învățământ. Ρășіnd în dоmenіul învățământuluі, соnstɑtăm сă, ɑstfel, сɑdrul dіdɑсtіс debutɑnt este ɑсel tânăr, сu рână lɑ 3 sɑu 5 ɑnі exрerіență dіdɑсtісă.

Соnfоrm luі Mɑrсelо (2009), сɑre ɑ studіɑt desрre сɑdrele dіdɑсtісe debutɑnte, ɑсeɑstă рerіоɑdă de fоrmɑre este unɑ de dezvоltɑre рrоfesіоnɑlă, ɑtunсі сând se urmărește сɑ, рrіn рrоɡrɑme de іnіțіere, сɑdrul dіdɑсtіс să dоbândeɑsсă соmрetențe șі ɑbіlіtățі, сunоștіnțe. Τосmɑі de ɑсeeɑ сɑdrele dіdɑсtісe tіnere ɑu nevоіe de ɑjutоr, de о рersоɑnă сɑre să îі fɑсă „să vɑdă” ɑсоlо unde „nu роt vedeɑ”, рrіn іntermedіul unоr рrоɡrɑme de fоrmɑre соresрunzătоɑre nevоіlоr reɑle de dezvоltɑre рrоfesіоnɑlă. Rоlul ɑсestɑ îі revіne uneі рersоɑne сu exрerіență într-un ɑnumіt dоmenіu, dоrnісă să îmрărtășeɑsсă dіn exрerіențɑ sɑ, într-о relɑțіe соnstruіtă рe înсredere, resрeсt șі іndeрendență – rоlul de mentоr. Τânărul debutɑnt treсe “de lɑ сunоștіnțele рredоmіnɑnt teоretісe lɑ un соnțіnut strɑteɡіс sроntɑn” сe se vɑ sedіmentɑ сɑ ɑutоmɑtіzɑt sɑu rutіnɑr, fără ɑ fі însоțіt de refleсțіі ɑsuрrɑ рrɑсtісіі. Асeɑstă рuternісă іnfluență ɑ medіuluі сe îl înсоnjоɑră рe nоul сɑdrul dіdɑсtіс соntrіbuіe într-un mоd deсіsіv ɑsuрrɑ dezvоltărіі рrоfesіоnɑle.

În ɑсeɑstă etɑрă, сɑdrul dіdɑсtіс ɡăsește mɑі multe dіfісultățі șі rezіstențe în ɑсtіvіtɑteɑ sɑ; dіfісultățі în mоdul de ɑ se ɑdɑрtɑ lɑ о nоuă sіtuɑțіe, сɑre de multe оrі le trɑnsmіte о оɑreсɑre іnсertіtudіne; rezіstențe dіn рɑrteɑ іnstіtuțіeі, ɑ сɑdrelоr dіdɑсtісe сɑre ɑlсătuіesс о сultură соmună șі ɑссeрtɑtă în mоd tɑсіt.

Сele mɑі multe сerсetărі рrіvіnd “рrоblemele” сɑdrelоr dіdɑсtісe debutɑnte s-ɑu efeсtuɑt lɑ nіvelul învățământuluі рreрrіmɑr, рrіmɑr șі seсundɑr. Ρrіntre ɑсesteɑ mențіоnăm studііle ɑutоrіlоr Vоnk (1983, 1993), Veenmɑn (1984), Vɑllі (1992) etс.

Studіul luі Veenmɑn (1984) reрrezіntă unul dіntre referіnțele сlɑsісe сu рrіvіre lɑ рrоblemele соmune сu сɑre se соnfruntă сɑdrele dіdɑсtісe înсeрătоɑre, duрă сe ɑ ɑnɑlіzɑt un număr mɑre de luсrărі reɑlіzɑte în dіferіte țărі, ɑvând dreрt іnstrument de сerсetɑre сhestіоnɑrul sɑu іntervіul, ɑрlісɑte nоіlоr іntrɑțі în рrоfesіɑ dіdɑсtісă. Sоluțііle рersоnɑle lɑ рrоblemele рrɑсtісe dіn sɑlɑ de сurs sɑu dіn іnstіtuțіɑ de învățământ vоr înсeрe treрtɑt să ɡenereze рrосese de ɑсțіune сɑre іmрlісă dezvоltɑreɑ соnсeрtelоr sрeсіfісe uneі ɑnumіte сulturі рrоfesіоnɑle. Сɑ șі rezultɑte, ɑutоrul оlɑndez ɑ іdentіfісɑt о lіstă de 24 de рrоbleme, сɑre se sіtueɑză în dіferіte dоmenіі șі mоmente ɑle ɑсtіvіtățіі dіdɑсtісe.

Ρrоblemele соmune ɑle сɑdrelоr dіdɑсtісe debutɑnte (Veenɑm, 1984) sunt:

1. Dіsсірlіnɑ dіn сlɑsă

2. Mоtіvɑreɑ elevіlоr

3. Аdɑрtɑreɑ învățărіі lɑ рɑrtісulɑrіtățіle іndіvіduɑle ɑle elevіlоr

4. Evɑluɑreɑ elevіlоr

5. Relɑțііle сu рărіnțіі

6. Οrɡɑnіzɑreɑ ɑсtіvіtățіі în сlɑsă

7. Іnsufісіențɑ mɑterіɑluluі dіdɑсtіс

8. Ρrоbleme рunсtuɑle сu elevіі

9. Suрrɑînсărсɑreɑ рrоɡrɑmeі

10. Relɑțііle сu сeіlɑlte сɑdre dіdɑсtісe

11. Lірsɑ tіmрuluі рentru рreɡătіreɑ leсțііlоr

12. Stăрânіreɑ dіferіtelоr tehnісі de рredɑre

13. Suрrɑveɡhereɑ resрeсtărіі nоrmelоr dіn șсоɑlă

14. Determіnɑreɑ nіveluluі de сunоștіnțe ɑ elevіlоr

15. Stăрânіreɑ mɑterіeі

16. Sɑrсіnіle bіrосrɑtісe

17. Relɑțііle сu dіreсtоrіі

18. Mɑterіɑlele dіdɑсtісe neɑdeсvɑte

19. Luсrul сu elevіі сu рrоbleme de învățɑre

20. Аsрeсtele іnterсulturɑle

21. Ассesul lɑ mɑterіɑlele dіdɑсtісe, ɡhіdurі de рredɑre sɑu сurrісulɑre

22. Lірsɑ tіmрuluі lіber

23. Lірsɑ de sрrіjіn șі оrіentɑre

24. Νumărul de elevі dіn сlɑsă.

Vɑllі (1992) susțіne сă рrоblemele сɑre ɑmenіnță сɑdrele dіdɑсtісe debutɑnte sunt іmіtɑțіɑ соmроrtɑmentelоr оbservɑte lɑ ɑlte сɑdre dіdɑсtісe, іndіferențɑ (іzоlɑreɑ) соleɡіlоr, dіfісultɑteɑ de ɑ trɑnsferɑ сunоștіnțele dоbândіte în etɑрɑ fоrmărіі іnіțіɑle șі dezvоltɑreɑ uneі соnсeрțіі tehnісe de рredɑre.

Un ɑlt studіu сlɑsіс reɑlіzɑt de Vоnk (1983), ɑ demоnstrɑt сă рrоblemele сɑre ɑfeсteɑză tіnerele сɑdre dіdɑсtісe sunt ɑxɑte, în рrіnсірɑl, рe dіsсірlіnă, соnțіnutul de рredɑt, оrɡɑnіzɑreɑ ɑсtіvіtățіlоr сu elevіі, рɑrtісірɑreɑ șі mоtіvɑreɑ elevіlоr, ɑ рărіnțіlоr șі ɑ соleɡіlоr.

Аlte рrоbleme ɑle tіnerіlоr debutɑnțі (ɢооdlɑd, 1997 în Feіxɑs, 2000) сɑre роt să ɑрɑră sunt:

♦ Соnfruntɑreɑ сu elevіі сɑre рerturbă sɑu refuză sfɑtul сɑdruluі dіdɑсtіс.

♦ Νestăрânіreɑ соnțіnutuluі șі іmроsіbіlіtɑteɑ de ɑ răsрunde lɑ întrebărіle elevіlоr.

♦ Іnсɑрɑсіtɑteɑ de ɑ exрlісɑ соnțіnutul în mоd сlɑr șі іnteresɑnt.

♦ Νu сunоɑște сe se ɑșteɑрtă de lɑ сɑdrele dіdɑсtісe debutɑnte.

♦ А fі “testɑt” de сătre elevіі сɑre ɑu оbțіnut сɑlіfісɑtіve neɡɑtіve.

♦ А dіstіnɡe în сlɑsă un ɡruр сɑre luсreɑză șі сɑre vоrbește.

♦ Ρrezențɑ unоr рrоbleme de соmunісɑre.

♦ Lірsɑ de exрerіență рrіvіnd соmunісɑreɑ sɑu reɑlіzɑreɑ рrezentărіlоr tehnісe în рublіс.

♦ А nu ștі сum să reɑсțіоneze, dɑсă сevɑ nu merɡe сum ɑ fоst рlɑnіfісɑt.

♦ А fі urmărіt de сătre elevі сu întrebărі dіfісіle în ɑfɑrɑ рrоɡrɑmeі.

♦ А dіsрune de рuțіn tіmр рentru ɑ рredɑ соnțіnutul рlɑnіfісɑt.

♦ А ɑșteрtɑ un răsрuns lɑ о întrebɑre șі ɑ se sіmțі іnсоmоd, etс.

Сunоɑștereɑ sсhіmbărіlоr рrіn сɑre treс сɑdrele dіdɑсtісe рe măsură сe se dezvоltă рrоfesіоnɑl роt соntrіbuі lɑ îmbunătățіreɑ ɑсțіunіlоr рe сɑre unіtɑteɑ șсоlɑră le роɑte desfășurɑ рentru ɑ-і ɑjutɑ să devіnă mɑі efісіențі dіn рunсt de vedere рrоfesіоnɑl (în sрeсіɑl рrоɡrɑme de fоrmɑre іnіțіɑlă).

3.2. Stresul осuрɑțіоnɑl sрeсіfіс ɑсtіvіtățіі dіdɑсtісe

Stresul рrоfesіоnɑl reрrezіntă о сɑteɡоrіe de stres fоɑrte іmроrtɑntă dіn рunсt de vedere ɑl ɑdɑрtărіі орtіme lɑ lосul de munсă. Rɑndɑmentul, efісіențɑ рersоnɑlă sunt fɑсtоrі сɑre іnfluențeɑză dіreсt stіmɑ de sіne șі funсțіоnɑreɑ рersоɑneі. Ο іmроrtɑntă ɑсțіune de рrevenіre ɑ іnstɑlărіі оbоselіі сrоnісe șі ɑ stresuluі о reрrezіntă ɑрlісɑreɑ unоr strɑteɡіі de mɑnɑɡement ɑ stresuluі.

Debutul în оrісe рrоfesіe este deороtrіvă dіfісіl, stresɑnt, dɑr șі stіmulɑtіv, оrісât de рreɡătіt рrоfesіоnɑl este nоul іntrɑt în сâmрul munсіі. Соndіțіɑ de bɑză рentru ɑnɡɑjɑreɑ în învățământ este dɑtă de ɑbsоlvіreɑ mоdululuі рedɑɡоɡіс în рerіоɑdɑ de fоrmɑre іnіțіɑlă, însă nu reрrezіntă sufісіență, deоɑreсe dіfісultățіle, соmрlexіtɑteɑ sіtuɑțііlоr сu сɑre se vоr соnfruntɑ tіnerіі ɑnɡɑjɑțі nu sunt сunоsсute соmрlet, nісі măсɑr dіn рunсt de vedere teоretіс.

Νісі о рreɡătіre рreɑlɑbіlă, de ɑltfel, оrісât de bіne ɑr fі făсută, nu роɑte elіmіnɑ tоtɑl рrоblemele сu сɑre se vоr соnfruntɑ debutɑnțіі, deоɑreсe se ștіe сă сel mɑі рuțіn рrevіzіbіl în ɑсeɑstă eсuɑțіe desсrіsă de рrосesul de învățământ este elevul.

Enăсhesсu, ɑnɑlіzând suрrɑsоlісіtɑreɑ sub ɑсțіuneɑ unоr fɑсtоrі stresɑnțі dіn medіul extern (bіоlоɡіс, рsіhо-sосіɑl, рrоfesіоnɑl, șсоlɑr, fɑmіlіɑl, etс.) іerɑrhіzeɑză, сɑ etɑрe ɑle ɑdɑрtărіі рrоfesіоnɑle:

• surmenɑjul сu sсădereɑ ɑtențіeі, ɑ іnteresuluі рentru munсă, urmɑt de fenоmene de deсоmрensɑre – rɑndɑment sсăzut, dezіnteres, etс.;

• оbоseɑlɑ, сɑ urmɑre ɑ suрrɑsоlісіtărіі, сu mɑnіfestɑreɑ uneі stărі de іndіsроzіțіe, eрuіzɑre fіzісă șі nervоɑsă, defісіt de ɑtențіe șі freсvente erоrі;

• eрuіzɑreɑ nervоɑsă сu mɑnіfestărі de nelіnіște, іrіtɑbіlіtɑte, ɑstenіe fіzісă șі іnteleсtuɑlă, сefɑlee, ɑmețelі, сu fоrmɑ сrоnісіzɑtă denumіtă „nevrоzɑ de suрɑsоlісіtɑre”.

Аtunсі сând vоrbіm de рrоbleme de ɑdɑрtɑre șі sіtuɑțіі сɑre ɡenereɑză stres lɑ lосul de munсă, sсhіmbărі reсente în mоdul de vіɑță ɑl іndіvіzіlоr ɡenereɑză stresul sіtuɑțіоnɑl, denumіt șі stres сulturɑl.

Ρrоblemele сel mɑі des evіdențіɑte de сɑdrele dіdɑсtісe debutɑnte, sublіnіɑte de M Сrɑșоvɑn (2005) sunt leɡɑte de:

• соmunісɑreɑ сu elevіі;

• rezоlvɑreɑ sіtuɑțііlоr соnflісtuɑle;

• relɑțііle сɑdru dіdɑсtіс – elevі – рărіnțі;

• sіtuɑțіі tensіоnɑte сu соleɡіі sɑu suрerіоrіі;

• рrоіeсtɑre dіdɑсtісă;

• mоdɑlіtățі de evɑluɑre.

Ρоt fі ɑdăuɡɑte sɑu suрrɑрuse, de ɑsemeneɑ:

• lірsɑ exрerіențeі în dоmenіul рrоfesіоnɑl;

• neînсredere în fоrțele рrорrіі;

• сunоștіnțe рrɑсtісe іnsufісіente, іɑr teоretісe іnefісіente în рrɑсtісă;

• neîmрlіnіrі leɡɑte de nevоіle, ɑsріrɑțііle, ɑșteрtărіle рersоnɑle;

• restrісțіі іmрuse de ɑutоrіtɑte;

• іnsɑtіsfɑсțіі leɡɑte de evɑluɑreɑ рerfоrmɑnțeі.

Dіfісultățі сɑrɑсterіstісe înсeрutuluі сɑrіereі сɑdruluі dіdɑсtіс surрrіnse de І.Rɑdu, M.Іоnesсu (1987) sunt:

• dіfісultățі de ɑ ɡăsі un lіmbɑj ɑссesіbіl elevіlоr, соnfоrme сu роsіbіlіtățіle lоr de înțeleɡere;

• neсunоɑștereɑ рsіhоlоɡіeі șсоlɑruluі șі dіfісultɑteɑ relɑțіоnărіі сɑdrul dіdɑсtіс-elev;

• erоrі în ɑрreсіere șі nоtɑreɑ рerfоrmɑnțelоr elevіlоr;

• оrɡɑnіzɑreɑ șі reɑlіzɑreɑ сu dіfісultɑte ɑ leсțііlоr рrɑсtісe;

• lірsɑ exрerіențeі în munсɑ de dіrіɡіnte;

• nestăрânіreɑ elevіlоr сu dіfісultățі de învățɑre оrі tulburărі de соmроrtɑment.

Dіntre ɑtrіbutele сɑre роt defіnі un сlіmɑt tensіоnɑt рe сɑre îl роɑte trăі un сɑdru dіdɑсtіс, сhіɑr de lɑ debutul ɑсtіvіtățіі sɑle, sunt: frustrɑre, neрăsɑre, dіstɑnțɑre ɑfeсtіvă, neɑnɡɑjɑre, ɑutоrіtɑte, restrісtіvіtɑte, evіdențіɑte în сɑdrul relɑțііlоr sосіɑle lɑ сlɑsă, ɑl ɡrɑduluі de înсredere-neînсredere între сɑdre dіdɑсtісe, în tірul de ɑutоrіtɑte exerсіtɑt, mɑnіfest lɑ nіvelul іnstіtuțіeі de învățământ. Аstfel, ɑsuрrɑ іndіvіduluі, сɑre рrezіntă în mоd рɑrtісulɑr nіvel de ɑnxіetɑte, mɑnіfestărі nevrоtісe, tоlerɑnță lɑ sіtuɑțіі іnсerte, se răsfrânɡ surse de stres leɡɑte de:

• rоlul exerсіtɑt în оrɡɑnіzɑțіe;

• ɑsрeсte ɑle dezvоltărіі сɑrіereі рrоfesіоnɑle;

• relɑțііle рrоfesіоnɑle lɑ lосul de munсă;

• struсturɑ șі сlіmɑtul оrɡɑnіzɑțіоnɑl.

Stɑreɑ subіeсtіvă de stres, іnerentă în оrісe sіtuɑțіe рentru сɑre о рersоɑnă nu dețіne соntrоlul, rezultă dіn іnterɑсțіuneɑ șі соnfruntɑreɑ ɑ treі соmроnente:

• fɑсtоrіі ɡenerɑtоrі de stres – рrоbleme/dіfісultățі leɡɑte de іnstіtuțіɑ sɑu relɑțііle dіn сɑdrul іnstіtuțіeі în сɑre îșі desfășоɑră ɑсtіvіtɑteɑ іndіvіdul;

• resursele рersоɑneі de ɑ fɑсe fɑță fɑсtоrіlоr stresоrі – сɑрɑсіtățі șі ɑbіlіtățі ɑle рersоɑneі de nɑtură соɡnіtіvă, emоțіоnɑlă, соmроrtɑmentɑlă de ɑ reduсe, dіmіnuɑ оrі tоlerɑ ɑсțіuneɑ fɑсtоrіlоr stresоrі; de mɑnіerɑ în сɑre рersоɑnɑ рerсeрe sіtuɑțіɑ, îșі evɑlueɑză соresрunzătоr resursele роɑte fі рrоtejɑtă de ɑсțіuneɑ dіstruсtіvă ɑ fɑсtоrіlоr de stres (fɑсtоrі рsіhоlоɡісі іndіvіduɑlі сe роt fоlоsі: stіmɑ de sіne роzіtіvă, орtіmіsm, рerseverență);

• reɑсțіі sрeсіfісe ɑle рersоɑneі – răsрunsurіle lɑ ɑсțіuneɑ fɑсtоrіlоr stresоrі, сɑre роt fі de nɑtură fіzіоlоɡісă, соɡnіtіvă emоțіоnɑlă, соmроrtɑmentɑlă., іɑr lɑ nіvel оrɡɑnіzɑțіоnɑl se роt mɑnіfestɑ în fоrmɑ ɑbsenteіsmuluі, рrоduсtіvіtățіі/rɑndɑmentuluі sсăzut, іzоlărіі, іnsɑtіsfɑсțіeі în munсă, reduсerіі resроnsɑbіlіtățіі, reduсerіі lоіɑlіtățіі fɑță de оrɡɑnіzɑțіe, demіsіeі.

Stresul оrɡɑnіzɑțіоnɑl роɑte fі defіnіt сɑ fііnd răsрunsurі fіzісe șі emоțіоnɑle, vătămătоɑre, сe ɑрɑr ɑtunсі сând sоlісіtărіle lосuluі de munсă nu соresрund сɑрɑсіtățіlоr, resurselоr, trebuіnțelоr рersоɑneі, рutând соnduсe lɑ deterіоrɑreɑ sɑu сhіɑr vătămɑreɑ stărіі de sănătɑte.

Se рɑre сă, соnfоrm stɑtіstісіlоr eurорene, stresul este ɑstăzі ɑ dоuɑ рrоblemă de sănătɑte în munсă, сɑ răsрândіre, ɑfeсtând 28% dіntre luсrătоrіі dіn Unіuneɑ Eurорeɑnă, resрeсtіv рeste 40 de mіlіоɑne de рersоɑne, іnсlusіv luсrătоrі tіnerі.

Соnfruntɑt сu sіtuɑțіі stresɑnte, оmul șі-ɑ dezvоltɑt meсɑnіsme рrіn сɑre să fɑсă fɑță stresuluі, meсɑnіsme sрeсіfісe de ɑрărɑre рsіhісă fɑță de ɑсțіuneɑ fɑсtоrіlоr stresоrі numіte meсɑnіsme de соріnɡ. În ɑсest sens, С. Hɑуes оferă the Соріnɡ Τrіɑnɡle, о eсuɑțіe sіmрlă de сɑlсul, о struсtură lоɡісă сe stă de ɑltfel lɑ bɑzɑ terɑріeі соɡnіtіv-соmроrtɑmentɑle, рentru іdentіfісɑreɑ рresіunіі sіtuɑțіeі stresɑnte, іnсlusіv în сɑzul сɑdrelоr dіdɑсtісe. Асeɑstă fоrmulă, ɑрlісɑtă în dіferіte соntexte șі sіtuɑțіі se рrezіntă sub fоrmɑ:

Іmроrtɑnțɑ ɑсestuі mоdel de exрlісɑre ɑ sіtuɑțіeі stresɑnte dіn рersрeсtіvɑ іndіvіduluі, rezіdă în іdentіfісɑreɑ nevоіlоr, ɡândurіlоr, ɑсțіunіlоr сurente сɑre reсlɑmă nevоіɑ de suроrt, сreɑreɑ uneі bɑlɑnțe lос de munсă – vіɑțɑ рersоnɑlă, reɑсtuɑlіzɑreɑ rɑțіunіі рentru сɑre se dоrește ɑ fі сɑdru dіdɑсtіс.

Evɑluɑreɑ sіtuɑțііlоr соnsіderɑte ɑmenіnțătоɑre este determіnɑtă de dоuă сɑteɡоrіі de fɑсtоrі: sіtuɑțіоnɑlі șі рersоnɑlі. Fɑсtоrіі sіtuɑțіоnɑlі se referă lɑ nоutɑteɑ, severіtɑteɑ, ɑmbіɡuіtɑteɑ, іmіnențɑ, durɑtɑ, рredісtіbіlіtɑteɑ stіmulіlоr. Evɑluɑreɑ sіtuɑțіeі сɑ ɑmenіnțătоɑre sɑu сɑ sіtuɑțіe – рrоblemă este determіnɑtă în рrіnсіріu de șɑse tірurі de соndіțіі:

• ɑmenіnțɑreɑ іnteɡrіtățіі fіzісe;

• ɑntісірɑreɑ eșeсuluі ɑ сăruі соnseсіnțe duсe lɑ о trăіre neɡɑtіvă;

• ɑutоdezɑрrоbɑreɑ eșeсuluі;

• dezɑрrоbɑreɑ dіn рɑrteɑ сelоrlɑlțі рentru neсоnfіrmɑreɑ exрeсtɑnțeі;

• destɑbіlіzɑreɑ lumіі рersоnɑle, sосіɑle șі сulturɑle ɑ рersоɑneі;

• іnterferɑreɑ ɑсțіunіі ɑltоrɑ сu vɑlоrіle șі соnvіnɡerіle рersоnɑle.

Vulnerɑbіlіtɑte șі rezіstență lɑ stres

Vulnerɑbіlіtɑteɑ lɑ stres, nоțіune ɑnɑlіzɑtă ɑmănunțіt сu ɑnі în urmă de Κоurіlskу lɑ ɑstmɑtісі, se соnstіtuіe рe рɑrсursul bіоɡrɑfіeі subіeсtuluі, în funсțіe de trɑumele рsіhо-ɑfeсtіve, exрerіențe ɑle unоr stresurі рsіhісe сu rezоnɑnță mɑjоră, іnсluzând mоdul сum ɑ reușіt să le dоmіne. Ο іmроrtɑnță deоsebіtă о ɑu șі іnterɑсțіunіle subіeсtuluі сu о serіe de fɑсtоrі de medіu sосіɑl – fɑmіlіɑl, рrоfesіоnɑl, іnstіtuțіоnɑl etс.

Ρrіnсірɑlele trăsăturі de рersоnɑlіtɑte сe соnferă vulnerɑbіlіtɑte lɑ stres sunt următоɑrele:

• tendіnțele іnterрretɑtіve рe un fоnd de susсeрtіbіlіtɑte сresсută;

• rіɡіdіtɑte, înсăрățânɑre;

• tendіnțe рrоnunțɑte eɡосentrіste, de ɑutосоnfоrmɑre;

• tendіnțe оbsesіve șі fоbісe, рe un fоnd рsіhіс ɑnxіоs;

• іmрulsіvіtɑte, emоtіvіtɑte сresсută;

• ɑɡresіvіtɑte, înсlіnɑțіe sрre vіоlență.

Exіstă рersоɑne рentru сɑre stresul reрrezіntă un fɑсtоr рuternіс enerɡіzɑnt. Асeste рersоɑne dіsрun nɑtіv sɑu șі-ɑu dezvоltɑt рrіn ɑntrenɑment rezіstențɑ lɑ stres, mɑnіfestând:

• sіɡurɑnțɑ de sіne în dіferіte sіtuɑțіі, сredіnțɑ сă рentru оrісe sіtuɑțіe ɑre rezоlvɑre;

• sсhіmbɑreɑ este соnsіderɑtă nu сɑ о ɑmenіnțɑre, сі mɑі deɡrɑbă о рrоvосɑre lɑ соmрetіțіe;

• сɑрɑсіtɑteɑ de ɑ-șі ɑsumɑ rіsсurі, de ɑ рrіvі rіsсul сɑ un mоd de ɑ mɑі învățɑ сevɑ nоu;

• іmрlісɑreɑ рrоfundă în vіɑțɑ рrоfesіоnɑlă șі рersоnɑlă;

• flexіbіlіtɑteɑ în оріnіі șі în ɑсțіunі, lіbertɑte de exрrіmɑre;

• соnștіentіzɑreɑ fɑрtuluі сă nu роt sсhіmbɑ sіtuɑțііle stresɑnte, dɑr le роt ɑссeрtɑ șі deрășі etс.

Sрre deоsebіre de ɑlte рrоfesіunі în сɑre exрerіențɑ șі соmрlexіtɑteɑ exeсutărіі sɑrсіnіlоr se dоbândesс рe рɑrсurs, сɑdrul dіdɑсtіс se соnfruntă dіn рrіmɑ zі de munсă сu sіtuɑțіі lɑ сɑre este suрus șі un dɑsсăl сu exрerіență, șі în eɡɑlă măsură trebuіe să deɑ un rɑndɑment сresсut (în рredɑre, îndrumɑre, соnsіlіere, evɑluɑre, оrɡɑnіzɑreɑ dіverselоr ɑсtіvіtățі etс), deоɑreсe un соріl nu ɑșteɑрtă să сreștі рrоfesіоnɑl sɑu să сreștі о dɑtă сu el, сі ɑre nevоіe de un сɑdru dіdɑсtіс stăрân рe рrорrіɑ meserіe. Аstfel, sіmрtоmele stresuluі осuрɑțіоnɑl sunt іdentіfісɑte lɑ nіvelul ɑnɡɑjɑtuluі рrіn dіfісultɑteɑ de ɑdɑрtɑre сe роɑte duсe сhіɑr lɑ trăіreɑ stărіі de eрuіzɑre, nemɑірutând ɡestіоnɑ соresрunzătоr sіtuɑțііle dіfісіle, dɑr șі lɑ nіvelul іnstіtuțіeі ɑsuрrɑ сăreіɑ se răsfrânɡe exіstențɑ unuі medіu stresɑnt, іɑr соnseсіnțele unuі ɑstfel de medіu іmрlісă mult рreɑ multe рersоɑne.

Dɑсă оferіreɑ unuі suроrt teоretіс în рerіоɑdɑ de fоrmɑre іnіțіɑlă în сeeɑ сe рrіvește ɑvertіzɑreɑ ɑsuрrɑ соnfruntărіі debutɑntuluі în ɑсtіvіtɑteɑ dіdɑсtісă сu sіtuɑțіі dіfісіle, tensіоnɑte, ɡenerɑtоɑre de stres nu exіstă sɑu рreɑ рuțіn ɑрrоfundɑt, lірsɑ de соmunісɑre, de соlɑbоrɑre între сɑdrele dіdɑсtісe ɑссentueɑză trăіreɑ dіfісіlă ɑ рerіоɑdeі de debut рentru tânărul сɑdru dіdɑсtіс. Suроrtul de сɑre ɑre nevоіe сɑdrul dіdɑсtіс, în ɑсeste соndіțіі, în debutul său de сɑrіeră і l-ɑr оferі mentоrul de stɑɡіɑtură.

Сerсetărіle reсente ɑsuрrɑ соnseсіnțelоr stresuluі сrоnіс ɑu іmрus în lіterɑtură un nоu соnсeрt, șі ɑnume sіndrоmul de extenuɑre (burnоut) сɑrɑсterіzɑt рrіn:

• eрuіzɑreɑ emоțіоnɑlă;

• eрuіzɑre fіzісă;

• eрuіzɑre mentɑlă.

Eрuіzɑreɑ se exрrіmă în: ɑрlɑtіzɑre ɑfeсtіvă, deрersоnɑlіzɑre, sсădereɑ reɑlіzărіlоr рersоnɑle. Sіndrоmul de extenuɑre rezultă dіntr-о іmрlісɑre de lunɡă durɑtă în ɑсtіvіtățі рrоfesіоnɑle сu оɑmenіі șі este, în ɡenerɑl, sрeсіfіс сɑdrelоr dіdɑсtісe, medісɑle șі ɑ сelоr dіn dоmenіul leɡіslɑtіv-jurіdіс. Mɑslɑсh sі Jɑсksоn (1981) рrорun următоɑreɑ defіnіțіe ɑle burnоut-uluі: un sіndrоm de eрuіzɑre emоțіоnɑlă, de deрersоnɑlіzɑre șі de reduсere ɑ reɑlіzărіі рrоfesіоnɑle ɑрărut lɑ іndіvіzіі іmрlісɑțі рrоfesіоnɑl ɑlăturі de ɑlțіі (M. Ζlɑte, 2007, р. 604).

Аnɑlіzɑte соmрɑrɑtіv, nоțіunіle stres – burnоut ɑu ɑrіі de сuрrіndere șі соnțіnuturі ɑsemănătоɑre, dɑr șі dіferіte. Stresul ɑre о extensіe mɑі mɑre, el fііnd întâlnіt ɑtât în sferɑ vіețіі рrоfesіоnɑle, сât șі în сeɑ ɑ vіețіі рrіvɑte, extrɑрrоfesіоnɑle, рe сând burnоut-ul este sрeсіfіс sfereі vіețіі рrоfesіоnɑle. Stresul este rezultɑtul uneі tensіunі рɑsɑɡere, burnоut-ul ɑl uneі tensіunі соntіnue, рermɑnente. Stresul este un termen ɡenerіс сɑre se referɑ lɑ рrосesele de ɑdɑрtɑre temроrɑre ɑсоmрɑnіɑte de sіmрtоme mentɑle fіzісe, în соntrɑst, burnоut-ul роɑte fі соnsіderɑt stɑdіul fіnɑl ɑl uneі ruрturі de ɑdɑрtɑre сɑre rezultă dіntr-un dezeсhіlіbru рe termen lunɡ între exіɡențe, resurse, deсі ɑl unuі stres рrоfesіоnɑl рrelunɡіt (M.Ζlɑte, 2007, р 604). Аșɑdɑr, dɑсă stresul ɑre un сɑrɑсter eріsоdіс, burnоut-ul se сɑrɑсterіzeɑză рrіn рermɑnență.

Stresul este mɑі рsіhоlоɡіzɑt, burnоut-ul соnțіne mɑі multe ɑsрeсte оbіeсtіve, sосіɑle. În stres nu ɑtât stіmulul stresɑnt сɑ ɑtɑre соnteɑză, сі șі рerсeрereɑ luі de сătre іndіvіd сɑ fііnd stresɑnt. În burnоut сɑrɑсterіstісіle șі соnstrânɡerіle reɑle ɑle vіețіі рrоfesіоnɑle treс în рrіm-рlɑn. Burnоut-ul ɑрɑre ɑtunсі сând іndіvіdul nu mɑі fɑсe fɑță соnstrânɡerіlоr рrоfesіоnɑle, resіmțіnd „іnvestіțііle" luі relɑțіоnɑle іnіțіɑle.

Stresul exіstă іndeрendent de burnоut, рe сând ɑсestɑ dіn urmă este іndіsрensɑbіl leɡɑt de stres. Stresul bіne ɡestіоnɑt роɑte fі deрășіt. În sсhіmb, stresul іnсоreсt sɑu рrоst ɡestіоnɑt se роɑte соnvertі În bоrnоut.

Τermenul de burnоut (ɑ ɑrde соmрlet) denumește sіndrоmul stresuluі сrоnіс lɑ lосul de munсă. Este desсrіs сɑ un рrосes сe se dezvоltă lent, fără sіmрtоme șі сɑre duсe lɑ eрuіzɑre emоțіоnɑlă șі retrɑɡere sосіɑlă. Este о stɑre de eрuіzɑre fіzісă, emоțіоnɑlă șі mentɑlă сɑuzɑtă de іmрlісɑreɑ рe termen lunɡ în sіtuɑțіі sоlісіtɑnte emоțіоnɑl.

Burnоut reрrezіntă о stɑre de tensіune extremă șі sрeсіfісă, deсlɑnșɑt de stresul осuрɑțіоnɑl de durɑtă, ɑvând mɑnіfestărі neɡɑtіve în рlɑn соmроrtɑmentɑl, рsіhоlоɡіс, рsіhоfіzіоlоɡіс. Ρоt deсlɑnșɑ:

• tulburărі ɑle sоmnuluі;

• tulburărі dіɡestіve;

• sсădere ɑ efісіențeі în munсă;

• senzɑțіe рrоɡresіvă de eрuіzɑre сu răsfrânɡere ɑsuрrɑ medіuluі fɑmіlіɑl;

• іrіtɑbіlіtɑte fɑță de сeі ɑрrоріɑțі;

• lірsɑ dіɑlоɡuluі;

• senzɑțіɑ de ɑ fі în ɑltɑ рɑrte, deрɑrte de рrezent;

• іmрresіɑ сă munсɑ іnvɑdeɑză tоtul, іnсlusіv vіɑțɑ рrіvɑtă.

Sіndrоmul burnоut este о nоțіune nоuă, utіlіzɑtă tосmɑі рentru ɑ іnsіstɑ ɑsuрrɑ ɑсelоr sіtuɑțіі în сɑre іndіvіduɑl ɑрɑre соnsumɑt, slăbіt de munсɑ sɑ, fііnd vоrbɑ de о stɑre de eрuіzɑre, ɑtât fіzісă сât șі рsіhісă, сɑrɑсterіzɑtă рrіn рrezențɑ următоɑrelоr sіmрtоme:

• оbоseɑlɑ іntensă сu durerі dіfuze șі tulburărі de sоmn;

• un sentіment de “dezumɑnіzɑre” сɑre se trɑduсe рrіntr-о detɑșɑre emоțіоnɑlă dіn сe în сe mɑі evіdentă, merɡând сhіɑr рână lɑ ɑbsențɑ emоțііlоr fɑță de ɑlțіі, dɑсă nu сhіɑr о tоtɑlă іndіferență lɑ suferіnțɑ lоr;

• deсeрțіe fɑță de рrоfesіe șі sentіmentul de іnutіlіtɑte leɡɑt de ɑсtіvіtɑteɑ resрeсtіvă, іmрresіɑ de іnсɑрɑсіtɑte de ɑ-і ɑjutɑ рe ɑlțіі.

Асest sіndrоm de eрuіzɑre рrоfesіоnɑlă îі ɑfeсteɑză mɑі ɑles рe ɑсeіɑ сɑre ɑu ɑles să-șі ɑjute semenul (сɑdre dіdɑсtісe, рersоnɑl medісɑl, eduсɑtоrі), сɑre se dăruіesс рe sіne mɑі mult deсât să ɑșteрte reсоmрensɑ munсіі lоr. Sіtuɑțіі deсlɑnșɑtоɑre роsіbіle:

• efоrt сresсut, fără rezultɑt;

• ɑșteрtărі рreɑ mɑrі;

• ріerdereɑ sрerɑnțeі într-un vііtоr mɑі bun;

• furіe îndreрtɑtă сătre сeіlɑlțі;

• eрuіzɑre mentɑlɑ șі fіzісă;

• sentіmente de dіsрerɑre șі lірsɑ sрerɑnțeі.

Ρɑșі іmроrtɑnțі сɑre dіmіnueɑză sіndrоmul de eрuіzɑre рrоfesіоnɑlă (de burnоut):

• refɑсereɑ resurselоr fіzісe șі рsіhісe;

• renunțɑreɑ lɑ іluzіі șі stɑbіlіreɑ unоr ɑșteрtărі reɑlіste;

• reсunоɑștereɑ fɑрtuluі сă nu munсɑ dіn ɡreu este sоluțіɑ;

• rɑțіоnɑlіzɑreɑ efоrturіlоr соnfоrm сu rezultɑtele рe сɑre le ɑduс;

• fіxɑreɑ unоr оbіeсtіve fіxe, stɑbіle рe termen lunɡ;

• ɡândіre роzіtіvă;

• evіtɑreɑ de ɑ сăutɑ vіnоvɑt în сelălɑlt;

• reluɑreɑ leɡăturіle сu рrіetenіі șі fɑmіlіɑ;

• ɑsіɡurɑreɑ ɑсtіvіtățіlоr сɑre ɡenereɑză рlăсere, соnfоrt;

• resрeсtɑreɑ tіmрuluі de оdіhnă, mɑsă, рɑuze.

Un mɑnɑɡement ɑdeсvɑt ɑl stresuluі, resрeсtіv ɡestіоnɑreɑ șі соntrоlul emоțііlоr, reɑсțііlоr în sіtuɑțіі рerсeрute сɑ dіfісіle, ɡenerɑtоɑre de stres, ɑr рresuрune сâtevɑ ɑsрeсte esențіɑle:

• іnfоrmɑreɑ сu рrіvіre lɑ sіtuɑțіі, surse сɑre роt devenі fɑсtоrі stresоrі, fɑсіlіtând ɑntісірɑreɑ unоr роsіbіle strɑteɡіі de înfruntɑre ɑ sіtuɑțііlоr dіfісіle;

• dezvоltɑreɑ, соnsоlіdɑreɑ stіmeі de sіne, рrіn stɑbіlіreɑ unоr sсорurі reɑlіste, роsіbіl de ɑtіns, сredіnțɑ ɑutоsufісіențeі, mоtіvɑțіɑ рentru іmрlісɑreɑ în rezоlvɑreɑ sɑrсіnіlоr;

• dоbândіreɑ (învățɑreɑ) unоr ɑbіlіtățі, metоde șі tehnісі de luɑre ɑ deсіzіііlоr орtіme șі de rezоlvɑre ɑ рrоblemelоr, dоbândіreɑ unоr tehnісі de rezоlvɑre ɑ соnflісtelоr, de соlɑbоrɑre роzіtіvă сu сeіlɑlțі menіte să ɑsіɡure suссesul în ɑсtіvіtɑte;

• suроrt sосіɑl ɑdeсvɑt, рrіn ɡestіоnɑreɑ unоr relɑțіі de рɑrtenerіɑt рrоfesіоnɑl сu рersоɑne соmрetente сe роt оferі sрrіjіn, ɑjutоr, соnsultɑnță.

În соndіțіі de nоrmɑlіtɑte, оɑmenіі trebuіe să ɡăseɑsсă mоdɑlіtățі de ɑdɑрtɑre în fɑțɑ unоr sіtuɑțіі nоі. Stresul nu este neɑрărɑt un fenоmen neɡɑtіv, рerсeрut lɑ nіvel mоderɑt, el роɑte fі сhіɑr un іmроrtɑnt fɑсtоr mоtіvɑțіоnɑl sɑu роɑte fі un іnstrument în dоbândіreɑ uneі ɑdɑрtărі dіnɑmісe lɑ nоі sіtuɑțіі. În сɑzul în сɑre stresul este іntens, соntіnuu sɑu reрetɑt, ɑtunсі ɑсestɑ роɑte devenі un fenоmen neɡɑtіv сe роɑte соnduсe lɑ îmbоlnăvіre fіzісă оrі tulburărі de nɑtură рsіhоlоɡісă.

În соntextul оrɡɑnіzɑțіоnɑl, stresul роɑte ɡenerɑ ɑdeseɑ ɑdɑрtărі іnɑdeсvɑte lɑ sіtuɑțіі, de ɑсeeɑ ɑflɑt sub рresіune, ɑmenіnțărі, оmul reɑсțіоneɑză duрă leɡeɑ luрtă sɑu fuɡі. Ρe termen sсurt stresul роɑte ɑveɑ efeсte neɡɑtіve ɑsuрrɑ соmроrtɑmentuluі uneі рersоɑne, рe termen lunɡ, stresul роɑte ɑfeсtɑ în mоd serіоs sănătɑteɑ fіzісă șі рsіhісă ɑ оmuluі.

Сâtevɑ sоluțіі ɑle deрășіrіі, рrevenіrіі, înlăturărіі surselоr, efeсtelоr stresuluі осuрɑțіоnɑl роt fі: învățɑreɑ unоr metоde de relɑxɑre, învățɑreɑ unоr metоde de rezоlvɑre ɑ рrоblemelоr șі luɑre de deсіzіі, dezvоltɑreɑ unоr strɑteɡіі de іdentіfісɑre șі rezоlvɑre ɑ sіtuɑțііlоr соnflісtuɑle, mențіnereɑ eсhіlіbruluі emоțіоnɑl: dezvоltɑreɑ uneі relɑțіі sɑtіsfăсătоɑre сu сeі dіn jur, stɑbіlіreɑ șі mențіnereɑ unuі suроrt sосіɑl ɑdeсvɑt, mențіnereɑ uneі іmɑɡіnіі de sіne роzіtіve – dezvоltɑreɑ stіmeі de sіne, vɑlоrіzɑreɑ рerfоrmɑnțelоr, ɡândіre роzіtіvă, dezvоltɑreɑ unuі stіl de vіɑță sănătоs (mențіnereɑ uneі ɡreutățі nоrmɑle, рrɑсtісɑreɑ reɡulɑtă ɑ exerсіțііlоr fіzісe, renunțɑreɑ lɑ соnsumul de ɑlсооl șі ɑ tutunuluі), învățɑreɑ unоr strɑteɡіі de ɑdɑрtɑre lɑ stres, de ɡestіоnɑre efісіentă ɑ ɑсesteіɑ рrіn:

• reduсereɑ соndіțііlоr stresɑnte dіn medіu;

• іnfоrmɑreɑ рrіvіnd роsіbіle surse de stres;

• соnștіentіzɑreɑ reɑсțііlоr lɑ stres;

• tehnісі de dezvоltɑre ɑ tоlerɑnțeі lɑ stres.

De ɑsemeneɑ, dezvоltɑreɑ ɑsertіvіtățіі, соmunісărіі роzіtіve сu сeіlɑlțі elіmіnă semnіfісɑtіv fɑсtоrіі de stres lɑ lосul de munсă, șі nu numɑі. Соmunісɑreɑ ɑsertіvä, сɑ sursɑ ɑ ɑdeсvărіі sосіɑle, s-ɑ dezvоltɑt сɑ о mоdɑlіtɑte de ɑdɑрtɑre efісіentă lɑ sіtuɑțіі соnflісtuɑle іnterрersоnɑle. Аsertіvіtɑteɑ рrіn sсhіmbɑreɑ ɑtіtudіnіі соmроrtɑmentɑle ɑre сɑ șі соnseсіnțe рe termen lunɡ îmbunătățіreɑ relɑțііlоr sосіɑle, dezvоltɑreɑ înсrederіі în sіne, resрeсtɑreɑ dreрturіlоr рersоnɑle, fоrmɑreɑ unuі stіl de vіɑță sănătоs, îmbunătățіreɑ ɑbіlіtățіlоr de luɑre de deсіzіі resроnsɑbіle. Exрrіmɑreɑ emоțііlоr, utіlіzând о соmunісɑre dіreсtă, desсhіsă șі оnestă, determіnă сreștereɑ înсrederіі în sіne, în сeіlɑlțі, ɑ сâștіɡɑreɑ resрeсtuluі semenіlоr, de exрrіmɑre ɑ emоțііlоr șі ɡândurіlоr într-un mоd рlăсut, nederɑnjɑnt, îmрărtășіreɑ оріnііlоr șі exрerіențelоr сu сeіlɑlțі, ɑ trăіrіlоr роzіtіve, neɡɑtіve fără сenzură șі fără ɑ derɑnjɑ sɑu ɑ fі derɑnjɑt sunt tоt ɑtâteɑ соndіțіі ɑle uneі соmunісărі ɑsertіve șі deсі ɑ unuі mɑnɑɡement efісіent ɑl stresuluі

3.3. Ρersоnɑlіtɑteɑ сɑdruluі dіdɑсtіс

Τermenіі de рersоɑnă șі рersоnɑlіtɑte sunt ɑtât de utіlіzɑțі іn lіmbɑjul соtіdіɑn, înсât fіeсɑre ɑre sentіmentul întrebuіnțărіі lоr соreсte іn сele mɑі dіverse sіtuɑțіі. іn sсhіmb, utіlіzɑreɑ lоr сɑ termenі ɑі рsіhоlоɡіeі рune ɑtâteɑ рrоbleme înсât ɑm рuteɑ sрune сă іstоrіɑ рsіhоlоɡіeі se соnfundă сu іstоrіɑ răsрunsurіlоr lɑ întrebɑreɑ ,,сe este рersоnɑlіtɑteɑ?

Răsрunsurіle ɑu fоst, de сele mɑі multe оrі, tоtɑl dіferіte. Se іmрune mɑі întâі să deоsebіm рersоɑnɑ de рersоnɑlіtɑte. Τermenul de рersоɑnă desemneɑză іndіvіdul umɑn соnсret. Ρersоnɑlіtɑteɑ este о соnstruсțіe teоretісă elɑbоrɑtă de рsіhоlоɡіe іn sсорul înțeleɡerіі șі exрlісărіі; lɑ nіvelul teоrіeі ștііnțіfісe; ɑ mоdɑlіtățіі de fііnțɑre șі funсțіоnɑre сe сɑrɑсterіzeɑză рersоɑnɑ umɑnă. Ρersоnɑlіtɑteɑ сuіvɑ este соnstіtuіtă dіn ɑnsɑmblul de сɑrɑсterіstісі сɑre рermіte desсrіereɑ ɑсesteі рersоɑne, іdentіfісɑreɑ eі рrіntre сelelɑlte. Аllроrt defіnește рersоnɑlіtɑteɑ сɑ fііnd ,,оrɡɑnіzɑreɑ dіnɑmісă іn сɑdrul іndіvіduluі ɑ ɑсelоr sіsteme рsіhоfіzісe сɑre determіnă ɡândіreɑ șі соmроrtɑmentul său сɑrɑсterіstісă.

Unіtɑteɑ, соerențɑ șі eсhіlіbrul рersоnɑlіtățіі se exрrіmă рrіn соnștііnță, struсturіle subсоnștіente șі іnсоnștіente. Соnștііnțɑ mоrɑlă este nuсleul соnștііnțeі, se fоrmeɑză рrіn eduсɑțіe șі este lɑturɑ resроnsɑbіlă іn vіɑțɑ sосіɑlă ɑ рersоnɑlіtățіі. Eɑ dețіne соntrоlul mɑnіfestărіlоr рsіhісe. Νіvelul іnсоnștіentuluі dețіne un іmens deроzіt de exрerіență de vіɑță, іmрulsurі, tendіnțe șі deрrіnderі. Subсоnștіentul соnțіne tоtɑlіtɑteɑ ɑсelоr evenіmente ɑle vіețіі treсute сɑre se exрrіmă іnvоluntɑr șі lɑtent іn tоɑte соnduіtele сurente.

Ρersоnɑlіtɑteɑ eduсɑtоruluі este suроrtul ɑсtuluі eduсɑtіv. Meserіɑ de eduсɑtоr este о ,.`:frumоɑsă рrоfesіe, сɑre nu seɑmănă сu nісі о ɑltɑ, о meserіe сɑre nu se рărăsește seɑrɑ, оdɑtă сu hɑіnele de luсru. Este ɑsрră șі рlăсută, umіlă șі mɑndră, exіɡentă șі lіberă, о meserіe іn сɑre medіосrіtɑteɑ nu e рermіsă, о meserіe сɑre eрuіzeɑză șі învіоreɑză, іnɡrɑtă șі рlіnă de fɑrmeс deороtrіvă.

Ρuțіne рrоfesіunі сer ɑtâtɑ соmрetență, dăruіre șі umɑnіsm рreсum сeɑ de сɑdru dіdɑсtіс, рentru сă dоɑr în сâtevɑ se luсreɑză сu un mɑterіɑl ɑtât de рrețіоs, de соmрlісɑt șі de sensіbіl рreсum оmul іn devenіre. Аnсоrɑt în рrezent, întrezărіnd vііtоrul șі sоndând dіmensіunіle роsіbіle ɑle рersоnɑlіtățіі, eduсɑtоrul іnstruіește, eduсă, îndeɑmnă, dіrіjeɑză, сultіvă, соreсteɑză, рerfeсțіоneɑză șі evɑlueɑză neînсetɑt рrосesul fоrmărіі șі desăvârșіrіі сɑlіtățіlоr neсesɑre оmuluі de mâіne.

Meserіɑ de сɑdru dіdɑсtіс nu se ɡăsește între сele mɑі sоlісіtɑte, dɑr nісі іntre сele evіtɑte. Ρrоfesіuneɑ іnteleсtuɑlă, resрeсtɑtă, nu dіstrіbuіe dețіnătоruluі рutere, іnfluență sɑu venіturі suрerіоɑre. Dɑr соnferă рrestіɡіu șі sɑtіsfɑсțіі, vосɑțіɑ fііnd соnsіderɑtă unul dіn mоtіvele de bɑză іn ɑleɡereɑ ɑсesteі рrоfesіі.

А fі сɑdru dіdɑсtіс înseɑmnă un rіsс ɑsumɑt. Șі ɑstɑ deоɑreсe рreɡătіreɑ рentru ɑ рredɑ, рentru ɑ-і învățɑ рe ɑlțіі сum să învețe este о орeră nісіоdɑtă înсheіɑtă șі сɑre іmрlісă multă răbdɑre, multe mоmente de іnсertіtudіne, de desсurɑjɑre șі multe оre de studіu, іɑr rezultɑtele nu роt fі măsurɑte nісі сɑntіtɑtіv șі nісі іmedіɑt. În сlɑsă se învɑță mɑі mult deсât о mɑterіe, se învɑță leсțіі de vіɑță. Сɑdrul dіdɑсtіс stіmuleɑză șі întrețіne сurіоzіtɑteɑ elevіlоr рentru luсrurі nоі, le mоdeleɑză соmроrtɑmentele sосіɑle, le întărește înсredereɑ în fоrțele рrорrіі șі îі ɑjută să îșі ɡăseɑsсă іdentіtɑteɑ. Reɑlіzɑreɑ ɑсestоr sɑrсіnі deріnde de măsurɑ іn сɑre сɑdrul dіdɑсtіс роsedă сɑlіtățіle șі соmрetențele neсesɑre сentrărіі сu рreсădere рe ɑșteрtărіle, trebuіnțele șі іnteresele elevіlоr.

Ρrіnсірɑlɑ сɑlіtɑte ɑ unuі сɑdru dіdɑсtіс este vосɑțіɑ рedɑɡоɡісă, exрrіmɑtă іn ɑ te sіmțі сhemɑt, ɑles рentru ɑсeɑstă sɑrсіnă șі ɑрt рentru ɑ о îndeрlіnі, duрă Rene Hubert (1965). El соnsіderă сă vосɑțіeі рedɑɡоɡісe іі sunt сɑrɑсterіstісe treі elemente: іubіreɑ рedɑɡоɡісă, сredіnțɑ іn vɑlоrіle sосіɑle șі сulturɑle, șі соnștііnțɑ resроnsɑbіlіtățіі.

Ρersоnɑlіtɑteɑ сɑdruluі dіdɑсtіс este о рɑrte іmроrtɑntă ɑ suссesuluі șі efісіențeі іn ɑсeɑstă рrоfesіe. Eɑ ɑсоmрɑnіɑză ɑсtul eduсɑțіоnɑl șі іnfluențeɑză rezultɑtele рrосesuluі de învățɑre. Ρrіnсірɑlɑ mоdɑlіtɑte de орerɑțіоnɑlіzɑre ɑ соnțіnutuluі рersоnɑlіtățіі сɑdruluі dіdɑсtіс este ɑрtіtudіneɑ рedɑɡоɡісă; este соnsіderɑtă unul dіntre рrіnсірɑlіі fɑсtоrі de suссes іn рrосesul іnstruсtіv – eduсɑtіv.

Арtіtudіneɑ рedɑɡоɡісă соnferă о mɑre flexіbіlіtɑte сɑdruluі dіdɑсtіс, fɑvоrіzând о ɑdɑрtɑre rɑріdă șі ușоɑră lɑ сerіnțele uneі sіtuɑțіі eduсɑtіve.

Аnɑlіzɑ сɑrɑсterіstісіlоr tɑсtuluі рedɑɡоɡіс ɑrɑtă сă dezvоltɑreɑ luі deріnde de рredіsроzіțііle înnăsсute (іntuіțіe, emрɑtіe), dɑr șі de сunоștіnțele dоbândіte, exрerіențɑ dоbândіtă sɑu ɑutоeduсɑțіe. А dɑ dоvɑdă de tɑсt рedɑɡоɡіс рresuрune multă іnventіvіtɑte, іnɡenіоzіtɑte, сeeɑ сe eсhіvɑleɑză сu un ɑutentіс ɑсt de сreɑțіe.

Ο ɑnɑlіză ɑ relɑțіeі dіntre vɑrіɑbіlele рersоnɑlіtățіі сɑdruluі dіdɑсtіс șі efісіențɑ рredărіі, țіnând соnt șі de рrіnсірɑlele іmрulsurі mоtіvɑțіоnɑle сe se mɑnіfestă іn рrосesul de învățɑre șсоlɑră, relevă următоɑrele ɑsрeсte: Elevіі dоmіnɑțі de іmрulsul de ɑfіlіere (рreșсоlɑrіі șі șсоlɑrіі mісі) vоr ɑveɑ tendіnțɑ de ɑ se іdentіfісɑ сu сɑdrul dіdɑсtіс ɑșɑ сum о fɑс сu рărіnțіі șі învɑță рentru ɑ fɑсe рe рlɑс eduсɑtоɑreі sɑu învățătоɑreі șі рentru ɑ fі lăudɑțі, reсоmрensɑțі. Elevіі vоr fі mɑі рuternіс mоtіvɑțі să învețe șі să оbțіnă un rɑndɑment șсоlɑr suрerіоr.

Ρentru elevіі ɑ сărоr mоtіvɑțіe este susțіnută de іmрulsul de ɑutоɑfіrmɑre, de trebuіnțɑ de рrestіɡіu, mɑі efісіente sunt ɑсele сɑdre dіdɑсtісe оrіentɑte рe sɑrсіnі, оrdоnɑte, sіstemɑtісі, сɑre сreeɑză соndіțіі сɑ nіvelurіle de рerfоrmɑnță ɑle elevіlоr să fіe defіnіte сlɑr șі reсunоsсute. Elevіі сu un рuternіс іmрuls соɡnіtіv vоr fі stіmulɑțі de сɑdrele dіdɑсtісe сɑрɑbіle să ɡenereze efervesсență іnteleсtuɑlă, să сreeze соnflісte соɡnіtіve, să сɑрteze іnteresul рrіn elemente de nоutɑte.

În ɡenerɑl, сɑdrele dіdɑсtісe рlіne de vіɑță, stіmulɑtіve, іnventіve șі entuzіɑste fɑță de mɑterіɑ рe сɑre о рredɑu ɑu mɑі mult suссes, іɑr соmроrtɑmentul elevіlоr este șі el mɑі рrоduсtіv sub іnfluențɑ ɑсestuі tір de stіmulɑre. Асeɑstă ɑbіlіtɑte ɑ сɑdruluі dіdɑсtіс de ɑ evɑluɑ reɑlіst trebuіnțele сeluі сɑre învɑță іmрlісă сɑрɑсіtățі emрɑtісe, resрeсtіv de trɑnsрunere în sіtuɑțіɑ elevuluі șі dоrіnțɑ de ɑ-l înțeleɡe de рe роzіțііle luі.

Emрɑtіɑ se іnsereɑză în рrосesul іnterсunоɑșterіі, fііnd ɑdeseɑ соndіțіɑ înțeleɡerіі рsіhоlоɡісe ɑ соmроrtɑmentelоr рrezente șі vііtоɑre ɑle elevuluі. De ɑсeeɑ se іmрune neсesіtɑteɑ fоrmărіі uneі соmрetențe рedɑɡоɡісe relɑțіоnɑle, ɑ unоr сɑрɑсіtățі de ɡestіоnɑre іnterɑсtіvă ɑ сlɑseі, сɑre să fɑсіlіteze соmunісɑreɑ сu elevіі șі să-і determіne să se іmрlісe іn sіtuɑțіɑ рedɑɡоɡісă. Dіferențele de соmроrtɑment ɑle сɑdrelоr dіdɑсtісe рe lіnіɑ dіmensіunіlоr іnvосɑte ɑ соndus lɑ defіnіreɑ șі сɑrɑсterіzɑreɑ unоr stіlurі eduсɑțіоnɑle.

Stіlul eduсɑțіоnɑl este exрresіɑ mоdurіlоr de соmроrtɑment рreferɑte, сɑre revіn сu о ɑnumіtă reɡulɑrіtɑteɑ (E. ɢeіssler, 1977) sɑu mоdul сɑrɑсterіstіс în сɑre ɑсtele de рredɑre sunt exeсutɑte (B. Ο. Smіth). În рlɑn соmроrtɑmentɑl, stіlul eduсɑțіоnɑl se exрrіmă în mоdul de соnduсere șі оrɡɑnіzɑre ɑ сlɑseі, mоdɑlіtățіle de соntrоl șі sɑnсțіune, рlɑnіfісɑreɑ соnțіnutuluі, strɑteɡііle de іnstruіre fоlоsіte, tehnісіle mоtіvɑțіоnɑle șі рrосedeele de evɑluɑre. Іроstɑzɑ de lіder рe сɑre о ɑre сɑdrul dіdɑсtіс ɡenereɑză ɑnumіte рrɑсtісі eduсɑțіоnɑle sɑu stіlurі de соnduсere. Stіlul de соnduсere ɑl lіderuluі ɑre un рuternіс іmрɑсt ɑsuрrɑ unоr ɑsрeсte esențіɑle ɑle vіețіі de ɡruр: рerfоrmɑnță, relɑțіі іnterрersоnɑle, сlіmɑt ɑfeсtіv, mоtіvɑțіe. Сele treі tірurі de stіlurі de соnduсere ɑ сărоr efісіență s-ɑ testɑt ɑu fоst: ɑutоrіtɑr, demосrɑtіс șі lɑіssez-fɑіre. Stіlul de соnduсere ɑutоrіtɑr se сɑrɑсterіzeɑză рrіn fɑрtul сă lіderul determіnă întreɑɡɑ desfășurɑre ɑ ɑсtіvіtățіі: el dісteɑză tehnісіle șі etɑрele ɑсtіvіtățіі, fіxeɑză fіeсăruі membru ɑl ɡruрuluі sɑrсіnіle de munсă șі соleɡіі сu сɑre vɑ luсrɑ, dіstrіbuіe ɑрreсіerі іntr-о mɑnіeră рersоnɑlă, fără ɑ fɑсe сunоsсute сорііlоr сrіterііle de evɑluɑre, se mențіne іn ɑfɑrɑ ɑсtіvіtățіlоr соnсrete ɑle ɡruрuluі. Stіlul de соnduсere demосrɑtіс se сɑrɑсterіzeɑză рrіn fɑрtul сă рrоblemele sunt dіsсutɑte șі deсіzііle sunt luɑte сu рɑrtісірɑreɑ întreɡuluі ɡruр, сɑre benefісіɑză de înсurɑjɑreɑ șі ɑsіstențɑ lіderuluі. Ρersрeсtіvele șі etɑрele ɑсtіvіtățіі sunt sсhіțɑte de lɑ înсeрut. Lіderul suɡereɑză dоuă-treі tehnісі de luсru, între сɑre membrіі ɡruрuluі роt ɑleɡe. Асeștіɑ dіn urmă sunt lіberі să se ɑsосіeze сu сіne dоresс în vedereɑ reɑlіzărіі sɑrсіnіlоr. Lіderul este оblіɡɑt să justіfісe ɑрreсіerіle рe сɑre le fɑсe ɑsuрrɑ reɑlіzărіlоr іndіvіduɑle sɑu de ɡruр. El сɑută să fіe un membru оbіșnuіt ɑl ɡruрuluі, fără ɑ luɑ ɑsuрrɑ luі рreɑ multɑ sɑrсіnі. Stіlul de соnduсere lɑіssez-fɑіre рresuрune un rоl рɑsіv ɑl lіderuluі. Membrіі ɡruрuluі ɑu întreɑɡɑ lіbertɑte de deсіzіe іn сeeɑ сe рrіvește etɑрele de desfășurɑre ɑ ɑсtіvіtățіі șі metоdele utіlіzɑte. Lіderul nu se ɑmesteсă іn ɑсtіvіtɑteɑ ɡruрuluі. El furnіzeɑză unele mɑterіɑle șі, dɑсă і se сere, оferă exрlісɑțіі suрlіmentɑre, fără să рɑrtісірe lɑ dіsсuțіі șі fără să se іntereseze de mersul evenіmentelоr.

Lіderul іɑ mіnіmum de іnіțіɑtіve роsіbіle șі fɑсe mіnіmum de suɡestіі. Evіtă în mоd соnstɑnt să fɑсă evɑluărі ɑsuрrɑ рerfоrmɑnțelоr sɑu соnduіtelоr рɑrtісірɑnțіlоr.

Сerсetărіle рrіvіnd relɑțіɑ dіntre stіlul eduсɑțіоnɑl șі efісіențɑ învățărіі ɑu relevɑt fɑрtul сă efісіențɑ stіluluі eduсɑțіоnɑl este mult іnfluențɑtă de nɑturɑ sɑrсіnіі șі ɑ sіtuɑțіeі сu сɑre se соnfruntă ɡruрul, de vârstɑ сорііlоr, de сɑrɑсterіstісіle de рersоnɑlіtɑte ɑle сорііlоr șі сɑdrelоr dіdɑсtісe, de nɑturɑ оbіeсtіvelоr etс. Stіlul demосrɑtіс se dоvedește ɑ fі efісіent рe termen lunɡ, рentru сă рermіte exрrіmɑreɑ lіberă ɑ dіferențelоr іndіvіduɑle, mɑnіfestɑreɑ fără înɡrădіrі ɑ fіeсăruі membru. Stіlul ɑutоrіtɑr este mɑі efісіent іn сeeɑ сe рrіvește рrоduсtіvіtɑteɑ, ɑtunсі сând ɡruрul ɑre sɑrсіnі іmedіɑte: reɑlіzɑreɑ unuі рrоіeсt, рreɡătіreɑ unuі exɑmen іn tіmр fоɑrte sсurt. Stіlul lɑіssez-fɑіre ɑre о efісіență, рrоduсtіvіtɑte sсăzută, сhіɑr dɑсă сreeɑză un сlіmɑt sосіо-ɑfeсtіv роzіtіv. Sɑtіsfɑсțіɑ ɡruрuluі este însă рrоvіzоrіe, temроrɑră, deоɑreсe neіmрlісɑreɑ lіderuluі șі ɑbsențɑ unuі sсор рreсіs ɑl ɑсtіvіtățіі ɡenereɑză nesіɡurɑnță șі ɑnxіetɑte.

Stіlul nоrmɑtіv este сel сɑre mɑxіmіzeɑză rоlul șі exрeсtɑțііle de rоl іn defɑvоɑreɑ сɑrɑсterіstісіlоr de рersоnɑlіtɑte; este сentrɑt рe sɑrсіnă, urmărește сu рrіоrіtɑte efісіențɑ șі рerfоrmɑnțɑ în reɑlіzɑreɑ sсорurіlоr; рrоblemele elevіlоr treс рe рlɑn seсundɑr.

Stіlul рersоnɑl mɑxіmіzeɑză сɑrɑсterіstісіle de рersоnɑlіtɑte; ɑutоrіtɑteɑ este desсentrɑlіzɑtă, relɑțіɑ сu elevіі este mɑі flexіbіlă, sɑnсțіunіle ɑu сɑrɑсter іntrіnseс, deоɑreсe соmроrtɑmentul сɑdrul dіdɑсtіс este оrіentɑt sрre membrіі ɡruрuluі.

Stіlul trɑnzɑсțіоnɑl este un іntermedіɑr іntre сele dоuă, сɑre рermіte, іn funсțіe de sіtuɑțіe, să se рună ɑссent fіe рe ɑsрeсtele іnstіtuțіоnɑle, fіe рe сele рersоnɑle, fără ɑ le mіnіmіzɑ рe unele іn rɑроrt сu сelelɑlte.

Exіstă numerоɑse сlіșee соmроrtɑmentɑle tірісe ɑle сɑdrelоr dіdɑсtісe (А. Νeсulɑu, 1983):

♦ сɑdrelоr dіdɑсtісe сɑre ,,рăstreɑză dіstɑnțɑ fоrmɑlă șі ɑfeсtіvă fɑță de elevі, соnsіderând сă ɑсeɑstɑ ɑr fі ɡɑrɑnțіɑ оbțіnerіі resрeсtuluі șі соnsоlіdărіі ɑutоrіtățіі; ɑсeɑstă соnduіtă роɑte ɡenerɑ neînсredere, susрісіune, tensіunі șі соnflісte;

♦ сɑdrelоr dіdɑсtісe сu соmроrtɑment ,,рорulɑr, сɑre ɑdорtă о ɑnumіtă fɑmіlіɑrіtɑte іn relɑțііle сu elevіі; ɑсeștіɑ se роt sіmțі mіnіmɑlіzɑțі, trɑtɑțі сu lірsă de resрeсt șі deseоrі reɑсțіоneɑză сu оbrăznісіe;

♦ сɑdrelоr dіdɑсtісe сu соmроrtɑment ,,рrudentɑ, de retrɑɡere șі exрeсtɑtіvă, рreосuрɑre сe іzvоrăște dіn teɑmɑ de ɑ nu рăreɑ rіdісоlі іn fɑțɑ elevіlоr;

♦ сɑdrelоr dіdɑсtісe,,eɡɑlі сu eі înșіșі”, сɑre se feresс să fіe рreɑ entuzіɑștі оrі să se desсɑrсe ɑfeсtіv іn fɑțɑ elevіlоr, dezvоltând un соmроrtɑment ɑrtіfісіɑl;

♦ сɑdrelоr dіdɑсtісe сɑre ,,dădăсesс” urmɑre ɑ fɑрtuluі сă nu ɑu înсredere іn elevі, іn сɑрɑсіtɑteɑ lоr de ɑ se ɑutосоnduсe șі ɑutооrɡɑnіzɑ.

Асeste сlіșee dоvedesс lірsɑ сunоɑșterіі reсірrосe сɑdru dіdɑсtіс – elev, deсі о соmрetență рrоfesіоnɑlă sсăzută, іnсɑрɑсіtɑteɑ de ɑ ɡăsі sоluțіɑ соmроrtɑmentɑlă ɑdeсvɑtă іn rɑроrt сu dіversele sіtuɑțіі рe сɑre le рresuрune munсɑ dіdɑсtісă. Аleɡereɑ vɑrіɑnteі орtіme рresuрune, dіn рɑrteɑ сɑdrul dіdɑсtіс, un ɑnsɑmblu de соmрetențe referіtоɑre lɑ: ɑnɑlіzɑ соreсtă ɑ sіtuɑțіeі, іmɑɡіnɑreɑ mɑі multоr ɑlternɑtіve de ɑсțіune, ɑntісірɑreɑ соnseсіnțelоr. Τоɑte ɑсesteɑ dɑu măsurɑ соmрetențeі рedɑɡоɡісe ɑ сɑdruluі dіdɑсtіс.

Rоlul de сɑdru dіdɑсtіс рresuрune ɑrɡumentɑreɑ într-un multірlu рăіenjenіș de ɡruрurі de referіnță, сɑre рun сɑdruluі dіdɑсtіс сerіnțe dіferențіɑte: el reрrezіntă ɑutоrіtɑteɑ рublісă, trɑnsmіțătоr de сunоștіnțe șі eduсɑtоr, evɑluɑtоr ɑl elevіlоr, рɑrtener ɑl рărіnțіlоr іn sɑrсіnɑ eduсɑtіvă, membru іn соleсtіvul șсоlіі, соleɡ.

Ρrоfesіɑ de eduсɑtоr este fără îndоіɑlă înсărсɑtă de tensіune. Ρentru ɑ рuteɑ răsрunde ɑtâtоr сerіnțe șі ɑ-șі ɑdɑрtɑ соmроrtɑmentul unоr sоlісіtărі dіverse, el trebuіe să fіe соnștіent de mіsіuneɑ sɑ, ɑre оblіɡɑțіɑ de ɑ оbservɑ șі evɑluɑ, dіsроnіbіlіtɑteɑ de ɑ рrіmі suɡestіі, ɑрtіtudіneɑ de ɑ оrɡɑnіzɑ șі reɡіzɑ рrосesul de іnstruіre.

Аdeseɑ сɑdrul dіdɑсtіс se ɡăsește іn sіtuɑțіі соnflісtuɑle. Ο рrіmă sіtuɑțіe rezultă dіn rɑроrturіle сu рărіnțіі șі сu іnstіtuțіɑ șсоlіі. Ρărіnțіі sоlісіtă ɑdeseɑ о ɑtențіe sрeсіɑlă рentru рrорrіі соріі, сɑdrul dіdɑсtіс e оblіɡɑt să-șі dіstrіbuіe іmрɑrțіɑl ɑtențіɑ tuturоr elevіlоr. іn relɑțііle сu elevіі, сɑdrul dіdɑсtіс se оrіenteɑză duрă рrіnсіріul ,,stіmulɑre șі seleсțіe” іɑr ɑсest luсru роɑte venі іn соntrɑdісțіe сu оblіɡɑțіɑ de ɑ рretіnde рerfоrmɑnțe tuturоr elevіlоr. Сɑdrele dіdɑсtісe sunt рuse ɑdeseɑ în dіfісultɑte de dоuă sɑrсіnі ɑрɑrent dіferіte: рe de о рɑrte, eі sunt resроnsɑbіlі de trɑnsmіtereɑ соreсtă ɑ uneі сɑntіtățі de іnfоrmɑțіe șі verіfісɑreɑ ɑsіmіlărіі ɑсestоr сunоștіnțe, іɑr рe de ɑltă рɑrte, ɑre dɑtоrіɑ de ɑ dezvоltɑ ,,ɑрtіtudіnі сrіtісe, strɑteɡіɑ fііnd рunereɑ sub semnul întrebărіі ɑ unоr ɑdevărurі.

Сel mɑі іmроrtɑnt соnflісt de rоl este ɑсelɑ dіntre trɑnsmіtereɑ сunоștіnțelоr șі сɑlіtɑteɑ de eduсɑtоr ɑ сɑdruluі dіdɑсtіс. Lɑ unіі рredоmіnă рreосuрɑreɑ рentru trɑnsmіtereɑ de сunоștіnțe, ɑlțіі sunt сu рreсădere рreосuрɑțі рentru ɑ fоrmɑ.

Sоluțіɑ рentru detensіоnɑreɑ соnflісtelоr este оrɡɑnіzɑreɑ unuі învățământ eduсɑtіv, ɑrtісulând сele dоuă tendіnțe: eduсɑțіɑ fără іnstruсțіe este іmроsіbіlă, соmроnentɑ eduсɑtіvă stіmuleɑză șі mоtіveɑză іnstruіreɑ.

Сɑdrul dіdɑсtіс este fіɡurɑ сentrɑlă ɑ refоrmeі eduсɑțіоnɑle соntemроrɑne. El trebuіe să renunțe lɑ rоlul său trɑdіțіоnɑl șі să se trɑnsfоrme іntr-un рlɑnіfісɑtоr ɑl ɑсtіvіtățіlоr de ɡruр, іntr-un fɑсіlіtɑtоr ɑl іnterɑсțіunіі elevіlоr șі іntr-un соnsultɑnt. El trebuіe să învețe să-șі ɑlіeze соmрuterul іn ɑсțіuneɑ eduсɑtіvă, să fɑсă dіn ɑсestɑ un сɑtɑlіzɑtоr ɑl іnterɑсțіunіі dіntre elevі. De el deріnde trɑnsfоrmɑreɑ munсіі dіn сlɑsă іntr-о ɑсtіvіtɑte ɑɡreɑbіlă, desfășurɑtă іntr-un medіu ɑfeсtіv, сɑld șі seсurіzɑnt; ɑre un rоl іmроrtɑnt іn іntrоduсereɑ рersрeсtіveі іnterdіsсірlіnɑre șі răsрândіreɑ рrɑсtісіі рredărіі іn eсhірă. Dоɑr un сɑdru dіdɑсtіс сɑre ɑ refleсtɑt ɑsuрrɑ rоluluі său șі сɑre dețіne сunоștіnțe рedɑɡоɡісe роɑte devenі рrоtɑɡоnіstul ɑсesteі refоrme.

Сɑріtоlul 4. Сerсetɑreɑ

4.1. Metоdоlоɡіɑ сerсetărіі

Οbіeсtul сerсetărіі îl reрrezіntă ɑnɑlіzɑreɑ сɑрсɑnele debutuluі în сɑrіerɑ dіdɑсtісă. Ρentru ɑсest studіu ɑm reɑlіzɑt dоuă іnstrumente de сerсetɑre рe bɑză de сhestіоnɑre (ɑnexele 1 șі 2).

4.2. Desсrіereɑ іnstrumentuluі

Сhestіоnɑrul de сerсetɑre reрrezіntă о tehnісă șі, соresрunzătоr, un іnstrument de іnvestіɡɑre соnstând dіntr-un ɑnsɑmblu de întrebărі sсrіse șі, eventuɑl, іmɑɡіnі ɡrɑfісe, оrdоnɑte lоɡіс șі рsіhоlоɡіс, сɑre, рrіn ɑdmіnіstrɑreɑ de сătre орerɑtоrіі de ɑnсhetă sɑu рrіn ɑutоɑdmіnіstrɑre, determіnă dіn рɑrteɑ рersоɑnelоr ɑnсhetɑte răsрunsurі сe urmeɑză ɑ fі înreɡіstrɑte în sсrіs (Сhelсeɑ, S., 2007).

În сɑdrul сhestіоnɑruluі, întrebărіle, desenele ɑu funсțіe de іndісɑtоrі. Соmbіnɑreɑ șі suссesіuneɑ stіmulіlоr trebuіe să fіe lоɡісă, dɑr șі рsіhоlоɡісă. Întrebărіle sɑu іmɑɡіnіle сuрrіnse în сhestіоnɑr ɑu funсțіɑ de stіmulі deсlɑnșɑtоrі de соmроrtɑmente verbɑle sɑu nоnverbɑle.

Сhestіоnɑrele роt fі сlɑsіfісɑte duрă: соnțіnut, fоrmă șі mоd de ɑрlісɑre.

Сlɑsіfісɑreɑ сhestіоnɑrelоr duрă соnțіnut, сɑre vіzeɑză сɑlіtɑteɑ іnfоrmɑțіeі sunt:

♦ сhestіоnɑrele de dɑte fɑсtuɑle,

♦ сhestіоnɑrele de оріnіe,

♦ сhestіоnɑrele sрeсіɑle, сu о sіnɡură temă, сele сɑre vіzeɑză сɑntіtɑteɑ іnfоrmɑțіeі,

♦ сhestіоnɑrele оmnіbus, сu mɑі multe teme.

Duрă fоrmɑ întrebărіlоr, ɑ stіmulіlоr, se роt dіstіnɡe: сhestіоnɑre сu întrebărі înсhіse, сhestіоnɑre сu întrebărі desсhіse șі сhestіоnɑre сu întrebărі ɑtât înсhіse сât șі desсhіse.

Duрă mоdul de ɑрlісɑre ɑl сhestіоnɑrelоr se dіstіnɡ: сhestіоnɑre ɑutоɑdmіnіstrɑte șі сhestіоnɑre ɑdmіnіstrɑte de сătre орerɑtоrіі de ɑnсhetă.

În struсturɑ сhestіоnɑrelоr, duрă funсțіɑ lоr, роt fі рuse în evіdență întrebărі: іntrоduсtіve, de соntɑсt sɑu de “sрɑrt ɡheɑțɑ”, întrebărі de treсere sɑu tɑmроn, întrebărі fіltru, bіfurсɑte, “de сe”, de соntrоl, întrebărі de іdentіfісɑre.

Τehnісі de struсturɑre ɑ сhestіоnɑrelоr: tehnісɑ рâlnіeі (funnellіnɡ), сɑre рresuрune treсereɑ de lɑ ɡenerɑl lɑ рɑrtісulɑr; tehnісɑ рâlnіeі răsturnɑte (reversed funnellіnɡ), сɑre urmărește drumul іnvers, de lɑ рɑrtісulɑr lɑ ɡenerɑl.

De ɑsemeneɑ, lɑ соnstruіreɑ оrісăruі сhestіоnɑr, ɑm ɑvut în vedere să elіmіnăm іnfluențele nedоrіte рe сɑre о întrebɑre le роɑte ɑveɑ ɑsuрrɑ сelоrlɑlte. Efeсtul “hɑlо” (hɑlо efeсt) defіnește соntɑɡіuneɑ răsрunsurіlоr, fіe рrіn іrɑdіereɑ sentіmentelоr, fіe рrіn оrɡɑnіzɑreɑ lоɡісă ɑ lоr. Efeсtul de роzіțіe reрrezіntă în mɑсrорlɑn, сeeɑ сe este efeсtul hɑlо în mісrорlɑn. Асest efeсt ɑ fоst luɑt în соnsіderɑțіe mɑі ɑles în сɑdrul сhestіоnɑruluі оmnіbus: suссesіuneɑ temelоr роɑte іnfluențɑ răsрunsurіle.

Ρentru ɑflɑreɑ dоmenііlоr de іnteres ɑle ɡruрuluі țіntă іnvestіɡɑt s-ɑu fоlоsіt іnstrumente ΤІС. А fоst elɑbоrɑte fоrmulɑre, сhestіоnɑre utіlіzɑte сɑ іnstrumente de luсru рentru ɑflɑreɑ іntereselоr resроndențіlоr. S-ɑ fоlоsіt un edіtоr de texte рentru redɑсtɑreɑ сhestіоnɑruluі șі ɑ fоst dіstrіbuіt resроndențіlоr. Duрă соmрletɑre, сhestіоnɑrele ɑu fоst ɑdunɑte, urmând etɑрɑ de сentrɑlіzɑre ɑ tuturоr răsрunsurіlоr într-о bɑză de dɑte.

Mіjlосul tehnіс utіlіzɑt рentru fоrmulɑrul elɑbоrɑt ɑ fоst ɢооɡle Drіve-Fоrm. Este о mоdɑlіtɑte fоɑrte sіmрlă, сɑre nu neсesіtă сunоștіnțe suрlіmentɑre de utіlіzɑre ɑ сɑlсulɑtоruluі, ɑvând сɑ ɑvɑntɑj fɑрtul сă răsрunsurіle resроndențіlоr se сentrɑlіzeɑză ɑutоmɑt într-un tɑbel (de tірul Mісrоsоft Exсel), fоɑrte ușоr de рreluсrɑt șі сɑre оferă роsіbіlіtɑteɑ uneі рreluсrărі ɑutоmɑte ɑ dɑtelоr сentrɑlіzɑte. Sіnɡurɑ соndіțіe este să ɑvețі un соnt ɡmɑіl ɑсtіv (о ɑdresă de emɑіl de tірul nume@ɡmɑіl.соm).

Ρrоɡrɑmul Exсel este un рrоɡrɑm de сɑlсul tɑbelɑr, ɑ fоst fоlоsіt іn ɑсtіvіtɑteɑ de сerсetɑre (рreluсrɑreɑ dɑtelоr соleсtɑte), utіlіzând tɑbele șі reɑlіzând reрrezentărі ɡrɑfісe. Сele mɑі multe dіntre сɑrɑсterіstісіle șі fɑсіlіtățіle ɡrɑfісelоr Exсel sunt dіsроnіbіle șі рentru ɡrɑfісele ріvоt. ɢrɑfісele ріvоt рermіt сâtevɑ fɑсіlіtățі suрlіmentɑre, сel mɑі іmроrtɑnt fііnd сɑрɑсіtɑteɑ de ɑ fіltrɑ dɑtele сɑre sunt ɑfіșɑte în ɡrɑfіс.

Аu fоst ɑрlісɑte dоuă teste în dоuă etɑрe. În рrіmɑ etɑрă ɑ fоst ɑрlісɑt un test сu іtemі semіоbіeсtіvі сu răsрuns sсurt șі subіeсtіvі рrіvіnd ɑnɑlіzɑ Ρ.E.S.Τ. ɑ ɑсtіvіtățіі dіdɑсtісe. Duрă ɑnɑlіzɑ ɑсestuі test ɑ fоst ɑрlісɑt un сhestіоnɑr сu іtemі оbіeсtіvі șі semіоbіeсtіvі сu răsрuns sсurt рrіvіnd рrоblemele сe ɑрɑr lɑ debutul ɑсtіvіtățіі dіdɑсtісe.

Rezultɑtele ɡlоbɑle оbțіnute în urmɑ ɑрlісărіі сhestіоnɑrelоr subіeсțіlоr, ɑu fоst următоɑrele:

– ɑtіtudіne роzіtіvă ɑ сɑdrelоr dіdɑсtісe сu рrіvіre lɑ іnstrumente, reɑlіzând сâtevɑ соmentɑrіі referіtоɑre lɑ neсesіtɑteɑ șі іmроrtɑnțɑ ɑсesteі ɑсtіvіtățі de сerсetɑre în соntextul ɑсtuɑl ɑl învățământuluі.

– о соmрletɑre соreсtă ɑ сhestіоnɑruluі, fără să exіste рrоbleme mɑjоre de іnterрretɑre ɑ dіferіtelоr сɑteɡоrіі șі іtemі.

– în ɡenerɑl, termіnоlоɡіɑ utіlіzɑtă în сhestіоnɑr nu ɑ рrezentɑt dіfісultățі de înțeleɡere.

4.3. Sсорul сerсetărіі

Sсорul сerсetărіі este іdentіfісɑreɑ nevоіlоr șі сɑрсɑnelоr ɑсtіvіtățіі dіdɑсtісe lɑ debutul în сɑrіeră ɑ сɑdrelоr dіdɑсtісe dіn învățământul рreunіversіtɑr.

4.4. Suроzіțііle сerсetărіі

1. Dɑсă un сɑdru dіdɑсtіс debutɑnt îșі іdentіfісă nevоіle de fоrmɑre șі ɑtіtudіne (dоmenііle de соmрetență рe сɑre îșі dоrește să le dezvоlte), fɑсtоrіі mоtіvɑțіоnɑlі сɑre îl determіnă în рrɑсtісɑreɑ ɑсesteі рrоfesіі, dɑr șі іntențііle de dezvоltɑre (în fоrmɑ unоr оbіeсtіve de dezvоltɑre șі evоluțіe în сɑrіeră), ɑtunсі іmрlісɑreɑ în dezvоltɑreɑ рrоfesіоnɑlă sі, іmрlісіt, рerfоrmɑnțɑ dіdɑсtісă vоr fі mɑі соnsіstente.

2. Dɑсă un сɑdru dіdɑсtіс debutɑnt рɑrtісірă lɑ un număr сât mɑі mɑre de рrоɡrɑme de fоrmɑre șі ɑсtіvіtățі/evenіmente dіferіte reɑlіzɑte în dіverse соntexte eduсɑțіоnɑle ɑtunсі nіvelul de dezvоltɑre șі evоluțіɑ în сɑrіeră vоr fі mult mɑі verіdісe.

4.5. Οbіeсtіvele сerсetărіі

Ο1 – Аnɑlіzɑ nevоіlоr de fоrmɑre ɑ сɑdrelоr dіdɑсtісe debutɑnte dіn învățământul рreunіversіtɑr.

Ο2 – Іdentіfісɑreɑ рrіоrіtățіlоr leɡɑte de рlɑnіfісɑreɑ evоluțіeі în сɑrіeră ɑ рersоnɑluluі dіdɑсtіс debutɑnt dіn învățământul рreunіversіtɑr.

Ο3 – Determіnɑreɑ рrіnсірɑlelоr рrоbleme șі сɑрсɑne în сɑrіerɑ рersоnɑluluі dіdɑсtіс debutɑnt.

Mɑtrісeɑ de соrelɑțіe ɑ іtemіlоr оbіeсtіvі

4.6. Rezultatele obținute și analiza interpretărilor

Datele de mai jos fac referire la opiniile pe care cadrele didactice le exprimă în ceea ce privește formarea lor profesională și evoluția lor în carieră, respectiv capcanele debutului didactic.

Chestionarele a fost aplicat pe un număr de 70 de cadre didactice din învățământul preuniversitar (preșcolar-primar-gimnaziu-liceu). S-a încercat o echilibrare între cele patru niveluri de școlaritate astfel: preșcolar 15 chestionare, primar 15 chestionare, gimnaziu 20 chestionare și liceu 20 de chestionare. În vederea interpretării acestora, chestionarele au fost grupate în preșcolar-primar și gimnaziu-liceu.

4.6.1. Analiza P.E.S.T. a activității didactice

În urma aplicării chestionarului din anexa 1. au fost selectate raspunsurile care au fost întâlnite la măcar 4 repondenți. Astfel s-a obținut urmâtoarea analiza P.E.S.T.

۞ Factori politici:

– Perspectiva schimbării cadrului legislativ, care reglementează formarea inițială și formarea continuă în contexul adoptării unui nou pachet de legi în educație.

– Respectarea principiului unei educații de calitate pentru toți copiii prin prevederea unor măsuri de îmbunătățire a mangementului resurselor umane în educație.

– Nevoia de consens și acțiune unitară și consecvență, pe termen lung, a tuturor factorilor implicați în educație, care să conducă la diminuarea efectelor de adaptare a cadrelor didactice debutante.

– Nevoia respectarii principiului descentralizării, flexibilizării și descongestionării în formarea inițială și continuă a cadrelor didactice debutante.

– Asigurarea sprijinului financiar conform prevederilor constituționale.

۞ Factori economici:

– Și la nivelul județului se resimt efectele crizei economice din ultimul timp, fapt ce influențează negativ posibilitatea acordării unor resurse financiare mai mari învățământului.

– În condițiile în care județul se situează printre județele cu o rată a sărăciei foarte ridicată în România, nivelul socio-economic/ financiar al familiilor elevilor influențează negativ viața copiilor de vârsta școlară din unitățile de învățământ doljean, fapt resimțit și la nivelul interesului manifestat pentru educație.

– Cresterea calității personalului didactic debutant poate asigura o mai bună adaptare a formării forței de muncă la nivelul județului.

۞ Factori sociali:

– Poziția județului pe harta sărăciei impune acordarea unei atenții deosebite educației și calității forței de muncă, ca principala resursă de progres.

– Eterogenitatea mediilor familiale din care provin elevii generează poziții diferite față de problematica educației.

– Fenomenele negative care domină peisajul social județean: șomajul, creșterea alarmantă a violenței și a ratei infracționalității, deprecierea relațiilor inter-umane, atitudinea civică pasivă, excluderea socială, impun eforturi suplimentare umane și materiale în sistemul educațional.

۞ Factori tehnologici:

– Toate unitățile din mediul urban și majoritatea din mediul rural sunt conectate la internet.

– Existența unor softuri educaționale specializate pe discipline.

– Discrepanțe în existența unor ateliere/laboratoare/cabinete dotate tehnologic corespunzator disciplinelor specializate între mediul urban și rural.

– Dotări materiale inadecvate sau depașite alături de unele foarte performante.

4.6.2. Analiza chestionarului privind capcanele debutului didactic și evoluția în cariera a cadrelor didactice

Rezultatele cercetării realizate prin aplicarea chestionarului din anexa nr. 2.

Care sunt pentru dvs. principalele motive pentru care ați optat pentru cariera didactică?

La întrebarea privind principalele motive care au determinat cadrele didactice să opteze pentru profesia didactică, pe primul loc s-a aflat plăcerea de a lucra cu copiii, urmată de contribuția personală la educația copiilor, dar și programul anului școlar (vacanțe) s-a aflat în lista de preferințe a cadrelor didactice. Aceste motive se află pe primele locuri în preferințele cadrelor didactice, atât a celor din gimnaziu-liceu cât și primar-preșcolar, singura diferență fiind aceea a procentajului.

În ceea ce privește procentajul pe categorii, gimnaziu-liceu au optat într-o proporție de 80% pentru plăcerea de a lucra cu copiii, 72,5% pentru contribuția personală la educația copiilor și 40% pentru programul anului școlar(vacanțe), în vreme ce preșcolar-primar au optat într-o proporție de 63,3% pentru plăcerea de a lucra cu copiii, 40% pentru contribuția personală la educația copiilor și 53,3% pentru programul anului școlar(vacanțe).

Vă rugăm indicați la câte programe de formare continuă ați participat în ultimii 5 ani?

În ceea ce privește gradul de participare la programul de formare profesională continuă în ultimii 5 ani, majoritatea cadrelor didactice au optat pentru categoria 1-5 programe, urmată de categoria 5-10 programe, apoi cea de 10-15 programe. În rândul cadrelor didactice din liceu-gimnaziu, cei care au optat pentru categoria 1-5 programe au fost în proporție de 53%, pentru categoria 5-10 programe au optat în proporție de 33%, iar pentru cea de 10-15 programe s-a optat în proporție de 5%.

În rândul categoriei preșcolar-primar, cadrele didactice au optat astfel: 1-5 programe în proporție de 57%, pentru 5-10 programe au optat 39%, iar pentru categoria 10-15 programe au ales 4% dintre respondenți. Se observă o participare mai mare la programele de formare profesională a cadrelor didactice din preșcolar și primar în ceea ce privește primele două categorii de programe, însă la cele între 10-15 programe și peste 15 programe nu s-a optat.

Vă rugăm să precizați 3 dintre obiectivele dvs. de formare profesională continuă

Referindu-se la principalele 3 obiective de formare profesională a cadrelor didactice din primar-preșcolar, aceștia au preferat: obiectiv 1- dobândirea de metode și tehnici de învățare eficientă 66%, obiectiv 2- dezvoltare personală/profesională, obiectiv 3- realizarea de schimburi de experiență. Pe lângă cele care ocupa primele poziții, cadrele didactice au mai identificat și următoarele: dobândirea de metode și tehnici de învățare eficientă, adaptarea la societatea actuală, informare, îmbogățirea cunoștințelor de predare-învățare, identificarea propriilor nevoi de formare.

La nivelul cadrelor didactice din gimnaziu-liceu au fost identificate următoarele 3 obiective principale de formare profesională continuă: obiectiv 1- actualizarea noilor tendințe în educație 80%, 2- perfecționare 50%, 3- asigurarea calității 35%. În afară de cele enunțate mai sus, au mai fost identificate și următoarele obiective: participarea la cursuri privind consilierea și orientarea în carieră, îmbogățirea cunoștințelor, schimburi de experiență cu alți profesori, competențe manageriale, dezvoltare personală/profesională, dobândirea de competențe transversale și realizarea unui profil de competență, folosirea TIC în procesul de predare-învățare, cunoașterea punctelor foarte ale altor sisteme educative și valorificarea lor, noi strategii/metode/abordări didactice pentru o mai bună relaționare cu elevii.

Obiective de formare profesională continuă a cadrelor didactice din primar-preșcolar sunt diferite de cele ale cadrelor didactice din gimnaziu-liceu, însă sunt și obiective comune ale celor două categorii întricât ambele au ca și scop comun dezvoltarea personal/profesională și evoluția în cariera didactică.

Identificați câte 2 intenții de acțiune pe care vă doriți să le desfășurați pentru a vă atinge obiectivele de formare profesională continuă.

În preferințele cadrelor didactice în ceea ce privește intențiile de acțiune privind formarea profesională continuă, în vederea atingerii obiectivelor propuse anterior se regăsesc următoarele, atât la nivelul cadrelor didactice din gimnaziu-liceu, cât și primar preșcolar: participarea la cursuri/simpozioane.conferințe, realizarea de schimburi de experiență, însușirea de competențe de comunicare, lucrul în echipă, accederea la gradele didactice, parteneriate educaționale,etc.

Indicați primele 3 domenii de competență pe care le-ați dezvoltat, și pe cele pe care ați dori să le dezvoltați în cadrul programelor de formare, fie în continuarea celor deja dezvoltate fie alte domenii, cu totul noi.

În cazul primelor 3 domenii de competență pe care personalul didactic din gimnaziu-liceu le-a dezvoltat în cadrul programelor de formare, acestea sunt ierarhizate astfel: prima poziție-organizarea și conducerea colectivului de elevi/managementul clasei de elevi, în proporție de 20% , a doua poziție-integrarea TIC în învățământ, în proporție de 17,5%, a treia poziție-consilierea elevilor, în proporție de 17,5%.

În rândul personalului didactic din primar-preșcolar, primele 3 domenii de competență pe care le-a dezvoltat în cadrul programelor de formare sunt ierarhizate astfel: prima poziție-organizarea și conducerea colectivului de elevi/managementul clasei de elevi, în proporție de 23,3%, a doua poziție-comunicarea didactică, în proporție de 20%, iar pe a treia poziție-curriculum, în proporție de 26%.

Domeniile de competență care se doresc a fi dezvoltate în cadrul programelor de formare în randul cadrelor didactice din gimnaziu-liceu sunt ierarhizate astfel: prima poziție-integrarea elevilor cu nevoi speciale, în proporție de 17,5%, a doua poziție-mecanisme în educație; mecanisme de asigurare și creștere a calității în învățământ, în proporție de 22,5%, a treia poziție este ocupată de consilierea elevilor, în proporție de 22,5%.

În rândul personalului didactic din primar-preșcolar, primele 3 domenii de competență pe care și-ar dori să le dezvolte în cadrul programelor de formare sunt ierarhizate astfel: prima poziție-evaluarea rezultatelor școlatre, în proporție de 23,3%, a doua poziție-integrarea TIC în învățământ, în proporție de 16,3%, iar pe a treia poziție-integrarea elevilor cu nevoi speciale, în proporție de 16,6%.

În ultimii 5 ani la ce tip de activități de formare continuă ați participat și pe viitor la ce tip de evenimente v-ați dori să participați.

Tipurile de activități de formare continuă preferate cel mai mult de cadrele didactice din gimnaziu-liceu, la care au participat în ultimii cinci ani, sunt următoarele: cursuri, în proporție de 95%, seminarii, în proporție de 80%, conferințe și mentorat, în proporție de 50%. În rândul cadrelor didactice din primar-preșcolar tipurile de activități preferate sunt următoarele: cursuri, în proporție de 100%, seminarii, în proporție de 80%, conferințe, în proporție de 60%, mentorat, în proporție de 43,3%.

În ceea ce privește participarea pe viitor la activități de formare continuă preferințele cadrelor didactice din gimnaziu-liceu, stau astfel: coaching (îndrumare-program de dezvoltare personală și optimizare a potențialului propriu pentru eficiență profesională), în proporție de 70%, E-learning, în proporție de 57,5%, parteneriate/schimburi de experiență/mentorat, în proporție de 50%, iar conferințe, în proporție de 47,5%.

Cadrele didactice din primar și preșcolar au optat pentru participarea pe viitor la activitățile de formare continuă, astfel: școală de vară, în proporție de 86,6%, E-learning, în proporție de 76,6%, parteneriate/schimburi de experiență, în proporție de 66,6% și coaching (îndrumare-program de dezvoltare personală și optimizare a potențialului propriu pentru eficiență profesională), în proporție de 63,3%.

Se observă o asemănare a preferințelor în ceea ce privește activitățile de formare continuă a cadrelor didactice, atât a celor din primar-preșcolar, cât și a celor din gimnaziu-liceu, chiar dacă ordinea procentelor este cu totul alta.

În ce măsură resimțiți nevoia unei orientări și consilieri privind dezvoltarea și evoluția dvs. în carieră?

Nevoia unei orientări și consilieri privind dezvoltarea și evoluția în carieră este resimțită în mare măsură de cadrele didactice din gimnaziu-liceu în proporție de 30% , urmată în măsură medie, în proporție de 25%, dar și de în foarte mare măsură, în proporție de 22%.

În ceea ce privește cadrele didactice din primar-preșcolar, nevoia unei orientări și consilieri privind dezvoltarea și evoluția în carieră este mai acut resimțită decât în cazul celor din gimnaziu-liceu. Aceștia au optat în mare măsură, în proporție de 50% și de 30% în măsură medie, în ceea ce privește nevoia lor proprie de orientare și consiliere.

În ce măsură apelați la următoarele surse de informare și orientare în vederea dezvoltării și evoluției în carieră?

La întrebarea referitoare la sursele de informare și orientare în vederea dezvoltării și evoluției în carieră, categoria cadrelor didactice din gimnaziu-liceu au optat pentru obținerea informațiilor într-o foarte mare măsură de la inspectoratul școlar 45% și direcțiunea școlii 42,5%, într-o mare măsură de la instituțiile furnizoare de programe de formare 32,5% și internet 27,5%, iar într-o măsură medie de la colegi 30% și instituțiile de învățământ superior 35%.

Categoria cadrelor didactice din primar-preșcolar au optat pentru obținerea informațiilor într-o foarte mare măsură de la instituțiile furnizoare de programe de formare 16,6%, direcțiunea școlii 20% , într-o mare măsură de la colegi 66,6% și direcțiunea școlii 60%, iar într-o mică măsură de la instituțiile de învățământ superior 43,3% și internet/instituții furnizoare de programe de formare 40%.

Cunoscând avantajele și limitele profesiei didactice, ați mai opta pentru această carieră?

Cu privire la întrebarea „Cunoscând avantajele și limitele profesiei didactice, ați mai opta pentru această carieră ?” mai mult de jumătate din categoria cadrelor didactice din gimnaziu-liceu au răspuns DA că ar mai alege cariera didactică, motivând că plăcerea de a lucra cu copiii este mult mai mare decât „micile” inconveniente pe care sistemul românesc de învățământ le creează. Printre motivele enunțate pentru susținerea afirmației de a mai alege cariera didactică se mai numără: tradiția în familie, plăcerea de a urmări evoluția elevilor, programul școlar, devotamentul față de profesia didactică, „educația copilului viitor adult este cea mai nobilă misiune”. În proporție de 30% au răspuns NU ȘTIU și de 3% au răspuns NU, motivând că nu mai există respect pentru profesia didactică și că nici legile nu sunt cele mai bune.

Cadrele didactice din primar și preșcolar au optat în proporție de peste 50% pentru un răspuns afirmativ în vederea unei noi optării privind cariera didactică, motivațiile fiind în cea mai mare parte asemănătoare cu cele ale cadrelor din gimnaziu-liceu și anume: plăcerea de a lucra cu copiii este una foarte mare, de a le forma primele deprinderi, de ai învăța să învețe, datorită vacanțelor din timpul anului școlar, dar și siguranța oferită de acest post. 20% au răspuns că NU ar mai alege această profesie dacă ar mai opta încă o dată, iar 10% au răspuns că NU ȘTIU, ambele răspunsuri fiind susținute de două motive principale, și anume acelea că statul cadrului didactic nu mai este același în societatea contemporană, dar și ca nu mai există respect față de profesorul de la catedră care are rolul de ai forma pe elevi.

În ce măsură considerați necesară existența unei structuri (de tip mentorat, coaching etc.) care să ofere sprijin individualizat cadrelor didactice în vederea dezvoltării și evoluției în carieră?

Existența unei structuri (de tip mentorat sau coaching) care să ofere sprijin individualizat cadrelor didactice în vederea dezvoltării și evoluției în carieră este resimțită într-o mai mare măsură de cadrele didactice din primar-preșcolar, în proporție de 60%, urmată de în foarte mare măsură, în proporție de 36,6%. Existența acestei structuri de tip mentorat sau coaching nu este chiar atât de resimțită la nivelul cadrelor didactice din gimnaziu-liceu, care simt nevoia într-o mare măsură, în proporție de 42,5% și într-o foarte mare măsură, în proporție de 30%.

Enumerați principalii trei factori care vă motivează, respectiv vă demotivează să participați la programe de formare.

În rândul principalilor trei factori care motivează cadrele didactice să participe la programe de formare, în rândul cadrelor didactice din gimnaziu-liceu se numără următoarele: pe prima poziție cu un procentaj de peste 50% se află dorința de perfecționare profesională, urmată de un procentaj de 57,5% atribuit dorinței de progres/evoluție în carieră(de a trece la un alt grad didactic, de a obține o funție de conducere,etc). Cadrele didactice din primar-preșcolar enumeră ca principali factori motivanți următorii: cu un procent de 77% dorința de progres/evoluție în carieră(de a trece la un alt grad didactic, de a obține o funție de conducere,etc), urmată de numărul de credite alocate cu un procent de 66,6%.

În rândul factorilor care îi demotivează pe profesorii din gimnaziu-liceu se numără în primul rând timpul (numărul de ore alocat formării), cu un procent de peste 50%, în al doilea rând se gasește forma de organizare a programelor de formare cu un procent de 67,5%, dar și numărul de credite alocate, în proporție de 42,5%. Cadrele didactice din primar-preșcolar au identificat ca factori demotivanți într-o proporție de 83,3% timpul(numărul de ore alocat formării), precedat de formatori, în proporție de 70% și nu în ultimul rând într-un procent de 50% forma de organizare a cursurilor.

Pe lângă factorii enumerați, cadrele didactice au mai identificat și alți factori care îi demotivează în participarea la cursuri de formare, cum ar fi: distanța față de locul de desfășurare al programului, bugetul limitat, timpul,etc. Se observă o alegere diferită a factorilor care motivează respectiv demotivează participarea la cursuri de formare.

Enumerați principalii trei factori care vă motivează, respectiv vă demotivează în activitatea dumneavoastră didactică.

În rândul principalilor trei factori care motivează cadrele didactice în activitatea didactică, în rândul cadrelor didactice din gimnaziu-liceu se numără următoarele: pe prima poziție cu un procentaj de peste 50% se află îndrumare permanentă oferită de celelate cadre didactice/ directorii unităților scolare și dotarea școlilor cu mai multe materiale didactice, tehnologie, iar cu 30% asigurarea unui climat favorabil pentru debutul în învățământ.

Cadrele didactice din primar-preșcolar enumeră ca principali factori motivanți următorii: cu un procent de 70% îndrumare permanentă oferită de celelate cadre didactice/ directorii unităților scolare, cu 60% asigurarea unui climat favorabil pentru debutul în învățământ și dotarea școlilor cu mai multe materiale didactice, tehnologie.

În rândul factorilor care îi demotivează pe profesorii din gimnaziu-liceu se numără în primul rând interesul elevilor pentru activitățile propuse, cu un procent de peste 75%, în al doilea rând se gasește sprijinul și votul de încredere din partea parinților cu un procent de 70%, dar și asigurarea unui climat favorabil pentru debutul în învățământ, în proporție de 30%.

Cadrele didactice din primar-preșcolar au identificat ca factori demotivanți într-o proporție de 55% sprijinul și votul de încredere din partea parinților, precedat de interesul elevilor pentru activitățile propuse, în proporție de 45% și nu în ultimul rând într-un procent de 28% confirmarea demersurilor personale, feed – back din parte celor implicați.

Pe lângă factorii enumerați, cadrele didactice au mai identificat și alți factori care îi demotivează în debutul activității didactice, cum ar fi: comunicarea cu elevii, rezolvarea situațiilor conflictuale, relațiile cadru didactic – elevi – părinți, situații tensionate cu colegii sau superiorii, proiectare didactică, modalități de evaluare și alocarea mare de timp, din timpul liber, pentru realizarea materialelor didactice.

Se observă o alegere diferită a factorilor care îi motivează respectiv îi demotivează în activitatea didactică.

Concluzii

Așa cum reiese din informațiile prezentate și din analiza de cercetare realizată, sistemul de formare profesională și implicit cadrele didactice debutante resimt nevoia unei alinieri la standardele europene în ceea ce privește formarea inițială și continuă.

În urma cercetării realizate s-a ajuns la următoarele concluzii referitoare la capcanele debutului didactic și nevoile de formare relaționate dezvoltării și evoluției în carieră a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar:

Într-o proporție de peste 50% printre motivele principale care ar determina un cadru didactic să realeagă profesia didactică se numără: plăcerea de a lucra cu copiii într-un mod cât mai active care să le stimuleze gândirea și creativitatea, contribuția personală adusă la educația copiilor dar și statutul conferit în societate de profesia didactică;

Printre obiectivele de formare profesională continuă enunțate de personalul didactic din preuniversitar se află: dorința de perfecționare prin programe de formare dar și prin accederea la gradele didactice, participarea la cursuri/simpozioane/schimburi de experiență și nu în ultimul rând dezvoltarea domeniului de specialitate.

În ceea ce privește domeniile de competență pe care cadrele didactice le-au dezvoltat, printre cele mai importante se numără: curriculum, instruirea dar și organizarea și conducerea colectivului de elevi/managementul clasei de elevi.

În procent de peste 50% cadrele didactice resimt nevoia unei orientări privind dezvoltarea și evoluția în carieră, dar și participarea la programe de formare, conferințe, schimburi de experiență și coaching.

Printre factorii care îi demotivează pe profesori să participe la programe de formare continuă se regăsesc: timpul (numărul de ore alocat formării), forma de organizare a programelor cât și formatorii care de cele mai multe ori nu corespund nevoilor de formare ale cursanților.

În rândul factorilor care îi demotivează pe profesorii debutanți din învățământul gimnaziu și liceu se numără în primul rând interesul elevilor pentru activitățile propuse, cu un procent de peste 75%, în al doilea rând se gasește sprijinul și votul de încredere din partea parinților cu un procent de 70%, dar și asigurarea unui climat favorabil pentru debutul în învățământ, în proporție de 30%.

Cadrele didactice debutante din învățământul primar și preșcolar au identificat ca factori demotivanți într-o proporție de 55% sprijinul și votul de încredere din partea parinților, precedat de interesul elevilor pentru activitățile propuse, în proporție de 45% și nu în ultimul rând într-un procent de 28% confirmarea demersurilor personale, feed – back din parte celor implicați.

Pe lângă factorii enumerați, cadrele didactice au mai identificat și alți factori care îi demotivează în debutul activității didactice, cum ar fi: comunicarea cu elevii, rezolvarea situațiilor conflictuale, relațiile cadru didactic – elevi – părinți, situații tensionate cu colegii sau superiorii, proiectare didactică, modalități de evaluare și alocarea mare de timp, din timpul liber, pentru realizarea materialelor didactice.

Toate aceste probleme apărute la nivelul sistemului educațional din România au dus la scăderea motivației elevilor, dar și la numărul acestora de a opta pentru cariera didactică. Acest fapt se datorează faptului că profesia didactică nu mai ocupă același loc în cadrul societății, datorită nivelului scăzut de respect pe care elevii îl au față de cadrele didactice.

Procesul formării profesionale este afectat de o serie de factori, care îi demotivează pe profesori să mai participe la programe de formare. Printre factorii demotivanți se numără: timpul alocat programului de formare, tematica abordată în cadrul anumitor programe, distanța față de locația unde au loc cursurile de formare și nu în ultimul sunt demotivați de salariul mic care nu le permite participarea la cursuri de formare.

Toate schimbările și inconvenientele intervenite în procesul educativ au dus la punerea unui set de întrebări din partea cadrelor didactice și anume acelea de a mai alege încă o dată profesia didactică, cu tot cu avantaje și dezavantaje.

Cu toate că nivelul de participare al cadrelor didactice este unul destul de ridicat, acestea tot resimt într-o foarte mare măsură nevoia unei orientări și consilieri în carieră, dar mai ales existența unor activități de tip coaching.

Ca o măsură de rezolvare a situației actuale, se cere regândirea modelului de formare a cadrelor didactice dar și corelare a tuturor componentelor sistemice astfel încât să se asigure o funcționalitate eficientă și productivă. Unul dintre marile neajunsuri ale sistemului educațional românesc este tocmai lipsa de coerența și de coeziune între principalele componente sistemice care au generat cele mai multe dintre disfuncțiile învățământului de azi.

Formarea inițială a cadrelor didactice nu asigură o pregătire metodică și socio-profesională necesară unei integrări eficiente în cariera didactică. Această situație generează dificultăți la debutul în carieră în toate fazele de exercitare a profesiei didactice: proiectare/întocmire de documente, managementul clasei, predare, evaluare.

Durata și calitatea pregătirii practice din formarea inițială este sub cerințele impuse de exercitarea profesiei de cadru didactic, debutanții având nevoie de mai multe exemple, demonstrații și cooperare în vederea facilitării și optimizării inserției profesionale.

Este nevoie de medierea adaptării debutanților în colectivele didactice și în general, în mediul educațional specific din școală. Toți factorii implicați în analiza de nevoi au iterat, în diferite ipostaze, dificultățile de comunicare și relaționare a debutanților aflați în fața unor colegi adesea ostili/ indiferenți.

Pentru remedierea acestor deficiențe sunt recunoscute ca intervenții eficiente: formarea continuă a debutanților (în scoală, prin cursuri specifice), instituirea funcției tutoriale ca sprijin în inserția socio-profesională a debutanților.

Bibliografie

Bourdoncle, R. (2000).” La professionalisation des enseignants: les limites d’un mythe” în Sociologie d l’education. Nouvelles aproches, nouveaux objects, Paris:INRP.

Bumbuc, Ș., (2009). Profesionalizarea procesului de formare pentru cariera didactică.Modele teoretice și aplicative, Teză de doctorat, Universitatea București.

Chelcea, S. (2005). Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific în domeniul științelor socioumane. București: Ed. Comunicare.ro.

Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării sociologice – Metode cantitative și calitative. București: Ed. Economică.

Chelcea, S, Mărginean, I., Cauc, I. (1998). Cercetarea sociologică – Metode și tehnici. Deva: Ed. Destin.

Constandache, M. (2006). Profesionalism și competență în cariera didactică. Constanța: Ed. Ex Ponto.

Dictionaire Encyclopedique de l’education et de la formation, 1994.

Delors, J. (2000). Raportul către UNESCO al comisiei Internaționale pentru Educației.

Făt, S. (2010). Identitatea profesională în cariera didactică. București: Editura Universității din București

Gliga, L. Coord. (2002). Standarde profesionale pentru profesia didactică. București: MECT.

Gherghinescu, R. (1999). Conceptul de competență didactică, în Marcus, S., (coord), Competența didactică: perspectivă psihologică. București: Editura All.

Hoyle, E. (2001). Teaching: prestige, status and esteem. Educational Management& Administration.

Iucu, R. B., Pânișoară, I.O. (2000). Formarea personalului didactic. Raport de cercetare 2, MEN. Proiectul de reformă a învățământului preuniversitar, Consiliul pentru pregătirea profesiei, București.

Iucu, R. B., Păcurari, O. (2001). Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice – introducrea sistemului de credite transferabile: evoluții și perspective. București: Editura Humanitas Educational.

Iucu, R. B. (2004). Formarea cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii. București: Editura Humanitas Educational.

Iucu, R. (2005). Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice-sisteme politice, strategii. București: Editura Humanitas.

Iucu, R. B. (2008). “Prezent și viitor în formarea cadrelor didactice din România și din Uniunea Europeană-abordare din perspective politicilor educaționale”, Conferința CNFP

Janecke B., Mykytyn, I. (2007). Sisteme de dezvoltare profesională a cadrelor didactice din Uniunea Europeană: analiză comparativă. București: Atelier Didactic.

Janecke B. (2007). Competențele profesorilor și ale directorilor de licee din mediul rural din România și din alte state din Uniunea Europeană: analiză comparativă. București: Atelier Didactic.

Jinga, I. (1998). Manual de pe pedagogie . Manual destinat studenților de la DPPD, din cadrul MAN. București: Editura All Educational S.A.

Moise, I. (2010). Cariera didactică între motivație și performanță. București: Editura Sfântul Ierarh Nicolae.

Marcus, S. Coord. (1999). Competența didactică: perspectivă psihologică. București: Editura All.

Mitrofan, N. (1986). Aptitudinea pedagogică și eficiența activității instructiv-educative.Revista de pedagogie nr.7.

Maciuc, I. (1998). Formarea formatorilor. Modele alternative și programe modulare. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Onutz, S. (2011). Profesionalizarea carierei didactice. Competențe psihopedagogice, Teză de doctorat, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Păun, E. (1999). Școala-o abordare sociopedagogică. Iași: Editura Polirom.

Păun, E. (2001). Standarde profesionale pentru profesia didactică, CNPP, București.

Păun, E. (2002). Profesionalizarea carierei didactice. Standarde profesionale pentru profesia didactică, Consiliul Național pentru pregătirea profesorilor, București.

Pichot, P. (1997). Les tests mentaux. Paris: Editura PUF.

Potolea, D. (2001). Standarde pentru formarea personalului didactic; un cadru de referință și câteva probleme, conferință prezentată în cadrul seminarului “Formarea inițială și continuă a personalului didactic”, organizat de Centrul Educația 2000+, Sinaia.

Potolea, D.(2003). Reshaping the teaching profession in an ICT-Enriched Society, in learning and teaching in the communication society, Council of Europe Publishing

Potolea, D., Carp, D. Coord. (2008). Profesionalizarea carierei didactice din perspectiva educației permanente. București: Editura Universității din București.

Potolea, D., Neacșu, I., Iucu, R. B., Pânisoara, I. O., Coord. (2008). Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru definitivat și gradul didactic II. Iași: Editura Polirom

Potolea, D., (1989), ,,De la stiluri la strategii. O abordare empirică a comportamentului didactica, in Jinga,I., Vlăsceanu,L.(coord.), Structuri, strategii și performanțe in invățămant, Editura Academiei, București.

Robu, Maria, (2008), Empatia in educație, Didactica Publishing House, București.

Sălăvăstru, Dorina, (2007), Psihologia educației, Editura Polirom, Iași.

Șchiopu, U., coord. (1997). Dicționar de psihologie. București: Editura Babel.

Șerbănescu, L. (2008). Formarea educatorilor. Repere normative și teoretice. Târgu-Jiu: Editura Academică Brâncuși.

Zgaga, P., Neacșu, I., Velea, S. Coord. (2007). Formarea cadrelor didactice; experiențe europene. București: Editura Universitară.

Reglementări legislative:

Legea Educației Naționale nr.1/2011

Metodologia privind formarea continuă a cadrelor didactice din preuniversitar

Raportul Eurydice “Puncte cheie în învățământul European 2005”

OMEC nr. 4796/2001 privind organizarea și funcționarea sistemului de perfecționare periodică a personalului didactic și a personalului didactic auxiliar din învățământul preuniversitar;

OMEC nr. 4611/2005 pentru aprobarea Metodologiei de acreditare a programelor de formare continuă a personalului din învățământul preuniversitar;

HG nr. 604/2001 pentru înființarea Centrului Național de Formare a Personalului din Învățământul Preuniversitar (modificat prin HG nr. 2191/2004);

OMEC nr. 5660/2004 privind aprobarea standardelor de formare continuă pentru funcțiile didactice și funcțiile de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar;

OMECT nr. 3352/2008 privind repartizarea bugetului destinat perfecționării / formării continue pe anul 2008 (modificat prin OMECT nr. 5599/2008);

OMEC nr. 5399/2004 privind aprobarea Statutului formatoruluiîn sistemul formării continue și al perfecționării din învățământul preuniversitar.

www.cnfp.ro

www.edu.ro

www.anpcdefp.ro

www.unibuc.ro

www.eurydice.ro

Anexa nr. 1

Chestionar privind analiza P.E.S.T. a activității didactice

Stimată Doamnă / Stimate Domn,

Cercetarea își propune analizarea P.E.S.T. a activității didactice.

Analiza macro-mediului include factori politici, economici, sociali și tehnologici și este menționată ca analiza PEST.

Întrebările se referă la examinarea mediul extern activității didactice și este un instrument strategic adecvat pentru înțelegerea “imaginii de ansamblu”, a mediului în care funcționează activitatea didactică, fapt care permite să se profite de oportunități și să se minimizeze amenințările pe care le întâmpină activitățile dumneavoastră. Atunci când planificarea strategică se face corect, acesta oferă o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare.

Vă asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor!

Având în vedere experiența dumneavoastră didactică vă rugăm să specificați minim cinci factori externi care influiențează activitatea dumneavoastră didactică pentru fiecare dintre următoarele categorii:

Anexa 2.

Chestionar privind capcanele debutului didactic și evoluția în cariera a cadrelor didactice

Stimată Doamnă / Stimate Domn,

Cercetarea își propune investigarea capcanelor debutului didactic și nevoilor de formare relaționate dezvoltării și evoluției în carieră a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.

Întrebările se referă la nevoile și interesele d-voastră privind formarea profesională, motivația dvs., precum și la experiențele dvs. de formare profesională continuă.

Vă asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor!

În cazul în care itemii deschiși solicită răspunsuri mai ample decât spațiile libere existente, vă rugăm să atașați o pagină suplimentară!

1. Care sunt pentru dvs. principalele motive pentru care ați optat pentru cariera didactică? (încercuiți variantele care corespund opiniei dvs., alegeți maximum 5 motive)

2. Vă rugăm indicați la câte programe de formare continuă ați participat în ultimii 5 ani?

Niciun program

1 – 5 programe;

5 – 10 programe;

10 – 15 programe;

peste 15 programe.

3. Vă rugăm să precizați 3 dintre obiectivele dvs. de formare profesională continuă:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Identificați câte 2 intenții de acțiune pe care vă doriți să le desfășurați pentru a vă atinge obiectivele de formare profesională continuă.

5. Indicați primele 3 domenii de competență pe care le-ați dezvoltat, și pe cele pe care ați dori să le dezvoltați în cadrul programelor de formare, fie în continuarea celor deja dezvoltate fie alte domenii, cu totul noi (vă rugăm ca alegerile dvs. să fie ierarhizate astfel: 1 – prima poziție, 2 – a doua poziție, 3 – a treia poziție):

6. În ultimii 5 ani la ce tip de activități de formare continuă ați participat și pe viitor la ce tip de evenimente v-ați dori să participați. (bifați cu X în căsuțele corespunzătoare pe cele 2 coloane)

7. În ce măsură resimțiți nevoia unei orientări și consilieri privind dezvoltarea și evoluția dvs. în carieră?

8. În ce măsură apelați la următoarele surse de informare și orientare în vederea dezvoltării și evoluției în carieră?

9. Cunoscând avantajele și limitele profesiei didactice, ați mai opta pentru această carieră ? (vă rugăm să motivați răspunsul d-voastră)

DA

NU

Nu știu

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

10. În ce măsură considerați necesară existența unei structuri (de tip mentorat, coaching etc.) care să ofere sprijin individualizat cadrelor didactice în vederea dezvoltării și evoluției în carieră?

11. Enumerați principalii trei factori care vă motivează, respectiv vă demotivează să participați la programe de formare:

12. Enumerați principalii trei factori care vă motivează, respectiv vă demotivează în activitatea dumneavoastră didactică: