Capătă Andreea Măriuca Femeia, Victima Violenței Domestice 2019 [621590]

Universitatea din București
Facultatea de sociologie și asistență socială

FEMEIA,
VICTIMA VIOLENȚEI DOMESTICE
Comunicare și redactare

Capătă Andreea -Măriuca
Sociologie, seria 1 grupa 2,
-2019

O problemă cu care se confruntă societate în ziua de astăzi ,dezbătută din punct de
vedere sociologic o reprezintă violența domestică. În această lucrare mă voi axa pe cauzele ce
declanșează această problemă deorece am observat că din ce în ce mai multe femei devin victime
violenței domestice.
Am folosit ca metodologie studierea unor articole, cu scopul de a urmări cursul
discuției în cauză . Astfel lucrarea est e împărțită în trei părți pornind de la următoarele întrebări:
(1) care sunt cauzele ce declanșează violența domestică?; (2) care sunt cele mai vizibile efectele
determinate de acest conflict ?; (3) cum pot fi rezolvate aceste probleme ?

Care sunt cauzele ce declanșează violența domestică ?
Violența domestică asupra femeii a crescut exagerat de mult în ultima vreme. Din
punct de vedere sociologic, violența este aceiași doar că ceea ce diferă defapt o reprezintă faptul
cum este privită în societate. Ca atare, ”violența domestică reprezintă forma de violență
interpersoanlă, constituită din patternuri de comportamente de atac și coerciție, aplicate
sistematic și reprezentativ, în cadrul unei relații intime, în scopu ș controlării și dominării
partenerei/partenerului, atașate unei inegalități a distribuirii puterii în cadr ul relației ”(Munteanu
D., 2008) [1].
Una din cauzele ce produc această violență asupra femeii are o legătură cu sărăcia din
copilări e a bărbatului care dorește de la parteneră mult mai mult de cât îi poate oferi. Alături de
acest venit redus, consumul de alcool și droguri aprofundează violența domestică. Au fost
realizate o serie de studii ce au arătat faptul că “ exist ă o relație str ânsă între consumul de alcool
și droguri de către bărbați și riscul ca partenera să sufere un abuz este tot mai mare ” (Iluț P.,
2005) [2] . O alt ă cauză o reprezintă problemele psihice cu care se confruntă agresorul.
Astfel, violența asupra femeii a fost dezbătută fiind redactate numeroase aticole, știri,
etc. Sigmund Freud consideră că ”agresivitatea este înăscută, oamenii născându -se cu instinctul
de a agresa și de a fi violenți, ca pulsiune a morții, alături de pulsiune a vieții ” (Sigismund F.
1991). [3]

Care sunt cele mai vizibile efectele determinate de acest conflict?
Femeia, însăși devine victima agresiunii bărbatului căpătând diverse traume, efecte
vizib ile atât fizice cât ș i psihice scurte ori de durată.
Conform unor cercetătorii ce dezbat probleme despre consecințele violenței domestice au
grupat aceste efecte astfel: “leziuni traumatice produse prin lovire sau abuz sexual” (Ciobanu M.,
Enache A., Lungu D., Matei V., Ciocăni M., Belei V 2007, 195-201) [4] . ”Afectarea sănătăț ii:
boli cu transmisie sexuală(HIV,sifilis), sarcini nedorite,avorturi,etc” (Curcă G., Căpățână C.,
Marinescu M., Hostiuc S 2008, 226 -242)[5]. „Patologie psihiatrică: violența crește riscul intalării
tulburărilor depresive, a sin dromului de stres posttraumatic , conduce la afectarea somnului,
anorexie, bulimie, paranoia, anexietate, sindrom obsesiv -compulsiv, etc” ( Gracia E., Herrero J.
2006) [6].
În cazul în care unor victime le este interzis faptul de a ieși afară n eînsoțite de propriul
partener duc de cele mai multe ori la depresie, închizându -se în sine recreeînduși propria poveste
izolate de ceea se întâmplă în jurul lor. Bufacchi “distinge între conceptul de violență, ca forță
distructivă intenționată, și violență, ca violare, cu sau fără intenție, a nevoilor general
umane .”(Vittor io Bufacchi , 2005, p. 193 -204) [7]

Cum pot fi rezolvate aceste probleme ?
De cele mai multe ori, femeile aflate în cauză refuză să caute o so luție pentru a remedia
problema deoarece în urma violenței pe care au suferit -o rămân cu traume. Există numeroase
posibilități de a ”speria” agresorul: fie declara organelor competente (cea mai apropiată secție de
poliție), fie demarează un lung proces de divorț fiind ajutată de propria familie ori de un avocat,
se duce la cea mai apropiată instituție medico -legală .

Totodată , victima se poate consola cu o ședință de terapie de grup. În această terapie,
femeile abuzate pot discuta amint irile, simtomele, cauzele, problemele, cu alții care au fost în
aceiași situație sau prin experiențe asemănătoare.
În altă ordine de idei , violența are un puternic impact și asupra copiilor. Aceștia rămân
marcați de acțiunile violente iar cu timpul acestea p ot creea probleme în viața lor. Din cauza
acestor caracteristici ”ei pot fi u șor antrenaț i în acț iuni victimizante, pot fi ma nevrați, mințiți,
determinați să comi tă acte ale căror consencinț e negative nu pot să le prevadă.” (Iacobuță I. A.,
2005, p. 301) [8].
Este important să se facă diferența între persoana care ia parte la astfel de scene violente
și cea car e trăiește această experiență. În acest caz, copii sunt martori ducând la o ” la
traumatizarea psihică a observatorului sau chiar a celor care oferă ajutor, aspect semnalat în
literatura de specialitate sub numele de traumatizare vicariantă sau stres trau matic secundar.”
(Stamm, 1997, 2003). [9]
Teoretic, un copil ce cre ște într -un mediu violent unde violența este nelip sită, automat
va ”împrumuta” aceleași obiceiuri spre deosebire de un copil crescut în liniște, fară acte de
violență . Conform op iniei autorului O. Gagauz, ” comportamentul acestor persoane pe viitor, va
determina violență asupra partenerului de viață manifestată sub formă de violențe fizică, psihică,
sexuală și nu în ultimul rând incestul .” (O. Gagauz , 2015) [10]

Concluzii
În cele din urmă, violența reprezintă o constantă în viața omului. Femeia care dorește să
pună capăt relației violente se confruntă de cele mai multe ori cu neputința acelora la care
apelează: atât al politiei și al instituțiilor de asistență socială, cât și al apropiaților, al familiei.
De cele mai multe ori violența domestică este asociată c u consumul de alcool . Teama față
de agresor, lipsa unui spațiu sigur, lipsa de suport sunt factori care îngreunează încercările ei de
scăpare. Ca un efect al ab uzurilor femeia se simte lipsită de valoare și neputincioasă.
În final, așa cum afirmă și Louis Crocq: „Nimeni nu poate uita o traumă infantilă: tot ce
poate să facă este să și -o amintească altfel, să elaboreze o amintire construită a ceea ce, la
început, nu era decât o amintire brută de imagini și tr ăiri senzoriale și – în loc să rămână fixat la
o imagine inexprimabilă și inacceptabilă – să dea nume evenimentului și să îl rescrie în
continuitatea fluidă a poveștii sale de viață .” (Crocq, 2014, p.107). [11].

Bibliography

[4]. Ciobanu M., Enache A., Lungu D., Matei V., Ciocăni M., Belei V., (2007 ) Sudden death în pregnancy
with HIV, Romani an Journal of Legal Medicine , 195-201.
[11]. Crocq, L. (2014), 16 conferințe despre traumă, București, Editura Trei
[5]. Curcă G., Buda O., Căpățână C., Marinescu M., Hostiuc S. (2008 ) et a., Study on domestic violence: a
legal medicine perspective, Rom anian Journal of Legal Medicine , 226 – 242
[6]. Gracia E., Herrero J., (2006 ), Acceptability of domestic violence aga inst women în the European
Union: a multilevel analysis, Journal of Epi demiology and Community Health.
[8]. Iacobuță , Al. I., (2005 ), Criminologie, Editura Junimea, Iaș i
[2]. Iluț, P. (2005), Sociologia și antropologia fami liei, Iași. Polirom
[1]. Muntean D. (2008), Trauma prin violență: violența domestică – formă specifică de violență, în
"1,2,3…pași în reabilitarea copilului traumatizat", Salvați Copiii, Iași, Editura Casa Corpului Didactic.
[10]. Olga Gagauz, (2015 ) Sarcina în vârsta ad olescenței, Chișinău
[3]. Sigmund Freud, (1991 ) Trei eseu ri privind teoria sexu alității , Editura Măiastra;
[9]. Stamm, B.H. (1997 ), Work -related secondary traumatic st ress. PTSD Research Quarterly, pp.1 -3.
[7]. Vittorio Bufacchi, (2005 ), Two Concept of violence, Political Studies Review, no 3, pp. 193 -204