Capacitatea Adaptativă a Sectorului Hotelier din Municipiul București la Crizele Structurale [303811]
Universitatea din București
Facultatea de Geografie
Specializarea Turism
LUCRARE DE DIPLOMĂ
Capacitatea Adaptativă a Sectorului Hotelier din Municipiul București la Crizele Structurale
Coordonator științific:
Profesor univ. Lector Dr. Radu Daniel Pintili
Absolvent: [anonimizat] 2018
Cuprins:
1. Introducere……………………………………………………………………………………………………………….3
2. Context științific………………………………………………………………………………………………..4
3. Metodologie……………………………………………………………………………………………………14
Aria de studiu din Municipiul București ( cadrul geomorfologic și antropic)
Industria hotelieră din Municipiul București
Facilități de cazare
Industria hotelieră pe clase de comfort din Municipiul București
4. Instrumentele metodologice……………………………………………………………………………..32
GIS
Chestionar…………………………………………………………………………………………………..
5. Baze de date……………………………………………………………………………………………………..33
INSS
Temple Online
Borg Design
6. Rezultate obtinute……………………………………………………………………………………………..35
Grafice
Schematizare
7. Discuții și Concluzii…………………………………………………………………………………………….46
8. Bibliografie……………………………………………………………………………………………………….54
9. Anexe………………………………………………………………………………………………………………….57
1: Introducere:
[anonimizat], cu un cadru natural specific și de o atractivitate geografică și turistică care acordă regiunii privilegii. [anonimizat].
[anonimizat], un centru urban de o [anonimizat] , clădiri , sit-[anonimizat] .Aceste avantaje se completează sporind de-a [anonimizat] , fară a uita însă rolul omului.
[anonimizat]-sudică a țării. Faptul că este cel mai important centru industrial și urban al țării face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. [anonimizat], [anonimizat] i-au adus în Belle Époque supranumele de „Micul Paris.
[anonimizat] , lucrarea prezintă un tablou al Municipiului București din județul Ilfov. [anonimizat]ti , ne aduce la cunoștință ce înseamnă orașul din punct de vedere georgrafic , economic, statistic și din punctul de vedere al domeniului hotelier , mai precis cum s-a adaptat domeniul hotelier la crizele structurale din ultimii ani.
În al doilea capitol este tratată tema industriei hoteliere prin prisma diferitelor articole științifice și prin viziunea diferiților autori români și străini.
Al treilea capitol tratează cadrul natural și antropic al Municipiului București pe de o parte, iar pe de altă parte tratează domeniul hotelier din Capitala țării , clasificarea și menționarea fiecărui hotel în parte pe categoria specifică de confort. Capitolul IV și V prezintă informații cu privire la datele și instrumentele utilizate în elaborarea cercetării științifice.
Capitolul VI tratează rezultatele cercetării și analiza fiecarei teme și grafic în parte , în capitolul VII sunt prezentate concluziile, rezultatele chestionarelor aplicate și a interviurilor adresate reprezentanților hotelurilor pentru a avea o viziune mai exactă asupra adaptării fiecărui hotel la crizele structurale din ultimii ani.
Capitolul VIII constă în bibliografia lucrării , aferentă informațiilor preluate și surselor , dar si atașarea anexelor , așadar a chestionarului și interviului folosit în studiu.
2. Contextul Știintific
Turismul se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește domeniul hotelier. Pe de o parte , industria trebuie să se adapteze la evoluția societății dar și la standardele impuse la nivel internațional , așa încât Municipiul București să poată face parte prin prisma domeniul hotelier din evoluția societății care va influență cereea din sectorul hotelier. Pe de altă parte ea trebuie să facă față constrângerilor impuse de structura actuală a sectorului , de caracterul lui specific și de contextual economic și social al acestuia.
Managerii hotelurilor se pot confrunta cu mai multe provocări într-un mediu aflat într-o continuă schimbare precum este cel hotelier, însă totdeauna trebuie să mențînă poziția hotelului la standardul care să îndeplinească toate așteptările clientele.Gestionarea crizei așadar poate fi considerate drept un test, o încercare a fiecărui manager de a conduce o afacere de succes sau măcar să mențînă poziția în afaceri , atunci când mediul de afaceri este in continuă balansare.
Managmentul situației de criză este definite de Pearson și Clair(1998,p61) că o încercare sistematică a unei organizații de a gestiona sau preveni crizele ce apar , astfel încât părțile interesate (clienții și organizația)să aibă rezultate mai mult decât eficiente și suficiente. In zilele noastre, intr-o socitate atat de flexibila la schimbarile economice , gestionarea crizelor a devenit esentiala in industria ospitalitatii , fiind un instrument eficient de management , pentru a anticipa si cunoaste ce fel de amenintari sunt intr-o afacere hoteliera ,putandu-se astfel controla deteriorarea acesteia.
Turismul este foarte vulnerabil la incertitudinile economice și la volatilitatea pieitei dintr-un motiv simplu: majoritatea călătoriilor implică cheltuieli discreționare. În timpul dificultăților economice , oamenii își păstrează banii penreu necesitățile vieții: mâncare , adăpost , necesitățile familiar ( Weatherford , 1998) .Totuși asta nu înseamnă că turismul nu-și mai are rolul lui , ci dimpotrivă , socitatea tot mai agitate și preocupată de grijile sociale, de muncă, de stresul implicat atât în timpul zilei ,dar și poate până la locul de muncă, traficul infernal ,nervozitatea crescândă la nivelul populației,dar și nivelul de cunoaștere mai ridicat în ultimele decenii, nevoia de recreere, nevoie de autoeducare , sunt doar câteva din principalele motivații pentru care societate căutată însetată turismul. Este însă cert faptul că în urmă constrângerii în perioada crizei financiare , mulți dintre indivizi pleacă în mai puține vacanțe , mai scurte și mai aproape de casă. De asemenea prin prisma acestor constrângeri financiare, este de așteptat că turiștii să cheltuie mai puțini bani pe suveniruri și cumpărături , mâncare și distracție , precum și pe cazare.
Compania de consultant în domeniul hotelier Tren Hospitality Consulting&Management a realizat , de curând, un studio în care sunt expuse performanțele din domeniu hotelier din Europa .Potrivit acestuia , recensiunea a afectat sever gradul de ocupare , cât și rată de ocupare și venitul pe camera disponibilă a hotelurilor din întreagă Europa, cea mai afectată fiind Europa de Est.În ceea ce privește Municipiul București , gradul de ocupare a hotelurilor a scăzut aproape fără excepție , de asemenea înregistrându-se o scădere foarte mare și în ceea ce privește rată medie de ocupare.
În urmă acestor considerate , dar și având în vedere noile considerente ale psihologiei cumpărătorului, companiile hoteliere au făcut unele modificări în strategia lor de marketing.
În primul rând vorbim despre îmbunătățirea relațiilor personale cu consumatorii astfel:
· Oferirea unui nivel de calitate peste asteotarile clienților prin diferite forme cum ar fi: transparență folosirii serviciilor , personal disponibil bine instruit și politicos, săritor și amabil,servicii de consultant;
· Contacte cu clienții cum ar fi comunicarea cu utilizatorii frecvenți prin mail sau la telefon, comunicare eficientă cu clienții, întâlniri cu consumatorii, system eficient de feedback al informațiilor;
· Dezvoltarea sistemului de afaceri dpe baza de relație cu clientul, de exemplu: organizarea de seminarii pentru client, asistență în rețea și banchmarketing , organizarea de vizite de studiu;
· Dezvoltarea relațiilor sociale prin intermediul invitațiilor special, cadouri de zile de naștere , felicitări de aniversare;
Desigur , putem vorbi detașat numai despre avantajele acestor relaționări cu clienții , atât din perspectiva consumatorilor cât și pentru hotelieri.
Globalizarea este una dintre principalele megatrende ale dezvoltării economice moderne (Bazylevych, (2013). Economia globalizarea este însoțită de o interacțiune complexă a interdependenței structurale a complexelor economice naționale, o creștere a circulației transfrontaliere de bunuri, servicii, capitaluri, schimburi intense de informații, tehnologie, (Grazhevska, 2008). De-a lungul secolelor observăm tendințele conflictuale de separare a agenților economici și a lor fuzionând într-o singură piață unică. În primul rând, o piață s-a extins mult dincolo de granițele orașului și a primit regiuni semnificație, atunci piața economiei a îmbrățișat un nivel național, atunci piețele naționale au devenit doar o segmentul pieței mondiale, iar astăzi, ca urmare a internaționalizării economiei, companiile percep lumea ca piață unică. De fapt, nivelele globalizării reflectă evoluția relațiilor de piață: companii individuale, piețele industriale ale țărilor individuale și ale lumii.
Levitt (1983) este unul dintre primii care analizează globalizarea economică ca pe un fenomen de piață pură.Diferențele dintre concurența multinațională și cea globală au fost descrise pentru prima dată în Hout, Porter și Rudden 1982).
Portet a oferit cea mai largă descriere a piețelor globale și a direcțiilor de creștere a competitivității naționale economiile în condițiile globalizării (1980, 1982, 1886, 1990, 1998). Esența companiilor globale strategiile competitive sunt prezentate în lucrările lui Porter (1980, 2011); Yip, Loewe și Yoshino (1988); Azevedo și Bertrand (2001); Inkpen și Ramaswamy (2006), Mauri și Sambharya (2001), Qian și Li (2002), Spulber (2007), Kotabe și Murray (2004), Peng (2013), Schuler, Jackson și Tarique (2011), Hamel și Prahalad (2012) Rugman, Oh și Lim (2012) și alții. Cu toate acestea, literatura nu definește esența unei piețe globale profunde și o companie globală, precum și nu descrie caracteristicile acestora care ar permite evaluarea unei scale de implicarea societății în relațiile globale, nivelurile pieței globale în care operează astfel de companii. Este important pentru a strategia globală și formarea comportamentului competitiv al unei firme, creșterea competitivității și a nivelului său financiar.
Obiectul de cercetare este companiile și piețele globale, în special, din industria tutunului și a automobilelor și al automobilelor piața serviciilor bancare.
Scopul cercetării este definirea și evaluarea piețelor și a globalizării companiilor care au impus soluționarea următoarelor sarcini de cercetare: determinarea esenței companiei globale; să dezvolte un sistem de indicii de evaluare pentru a determina nivelul de globalizare a companiei și a pieței, să efectueze evaluarea și poziția companiilor și piețelor după nivelurile globalizării lor
Din aceasta lucrare stiintifica vom retine o analiză a turismului românesc din perspectiva mai multor indicatori utilizați pentru a indica starea turismului în termeni de instabilitate economică, având în vedere că dificultățile economice perioada simțită pe plan mondial.
Asadar, potrivit studiului, următoarele caracteristici ale evaluării multidimensionale a globalizării companiile și piețele din industrie au fost stabilite:
1. Sistemul ierarhic dezvoltat al indicatorilor de globalizare a pieței propus de Porter necesită adaptare pe baza caracteristicilor industriei, nivelului de confidențialitate, disponibilității și posibilității de obținere a unei normalizări index. Astfel, din întreaga listă, doar 15 indicatori descriu cele mai importante manifestări ale globalizării au fost alese pentru a stabili o evaluare integrată a indicelui de globalizare.
2. Indicele de globalizare pentru societățile individuale a fost calculat pe baza unor ponderi multidimensionale media aritmetică care a arătat că sistemul de indicatori statistici face din ce în ce mai posibil să se ia în considerare manifestările proceselor globale. Ca rezultat, ratingurile obținute contravin evaluărilor pe care se dezvoltă baza indiciilor individuale. Astfel, într-un singur index, în esență, sunt desenate diferite aspecte ale unei companii împreună, susținând poziționarea globală a acestora.
3. Indicele sectorial de globalizare poate fi calculat pe baza unor evaluări individuale ale nivelului globalizării anumitor companiile care sunt lideri pe o piață, printr-o ponderare corespunzătoare a evaluărilor individuale în funcție de cota de piață incluse în indexul globalizării industriei. Această abordare nu necesită colectarea de informații separate
care caracterizează o anumită piață a industriei, care are ca rezultat o mare simplificare a evaluării și oferă o posibilitatea de a primi informații în timp util despre nivelul globalizării industriei.
4. Potrivit evaluării nivelului de globalizare pe teren, se ajunge la concluzia că piețele cele mai globalizate, din punct de vedere istoric, sunt mai dezvoltate și se confruntă cu mai puțină concurență. Acesta este motivul pentru care serviciile bancare sunt mult mai puțin globalizate decât piețele de tutun și piața de autovehicule din afara țării, care este, de asemenea, din punct de vedere al proceselor globale, destul de modernă.
Contribuția turismului la viața economică și socială este diferită de la o țară la alta, depinzând privind nivelul de dezvoltare și politica promovată în legătură cu aceste activităț.
În cadrul economiei, turismul se manifestă ca un mijloc de a-și diversifica structura prin crearea unor caracteristici specific activități cum ar fi industria hotelieră, care ia în considerare nu numai cazarea și toate condițiile șiconfortul creat pentru călători, dar și câteva beneficii suplimentare, de la informații la servicii comerciale, servicii nespecifice. Contribuția directă a turismului la ocuparea forței de muncă este deosebit de importantă pentru turism economii intensive. În prezent, turismul oferă milioane de locuri de muncă, iar turismul internațional joacă un rol important creșterea și diversificarea exporturilor. Turismul internațional influențează balanța de plăți prin intermediul străinilor soldul monetar al turismului care poate compensa, reduce sau agrava un deficit al balanței de plăți.
Obstacole în calea redresării economice a României prin turismul acumulat în timp.
O radiografie a problemelor care interferează cu șansa de redresare economică prin turism dezvoltarea a fost realizată de specialistul Ilie Rotariu în lucrarea sa "Globalizarea și turismul" – cazul României, unde a identificat principalele probleme cu care se confruntă turismul în ultimii 20 de ani:
– în perioada de tranziție
– din cauza lipsei unui sprijin occidental similar celui pentru Republica Cehă, Polonia, Slovenia și Ungaria, România a adoptat formula americană bazată pe o concurență liberă, chiar și sălbatică.
Fără precedent ca model, era aproape imposibil să ne imaginăm reacția populației și, ca toți știe, în turismul contemporan populația ca întreg reprezintă factorul determinant.
– este bine cunoscut faptul că activitatea turistică necesită o infrastructură minimală: autostrăzi, căi ferate, aviație facilități la standarde cel puțin compatibile cu cele ale țărilor de origine a turiștilor; îndoială, simțită și de turismul românesc.
– pentru o ofertă turistică normală, este necesară o economie capabilă să susțină activitatea turistică la nivel internațional.
Deși există diferențe mari între salarii, aproape toate serviciile incluse în produsele turistice locale sunt la prețuri apropiate de cele din Vest, astfel încât pachetul final nu poate ajunge la un nivel acceptabil ca în vest piață.
– între zonele de emisie și România a existat un decalaj de cel puțin un deceniu, între 1980 și 1989, incomb turismul fiind aproape absent. "Reuniunea" a fost șocantă pentru ambele părți.
– o planificare a infrastructurii minime implică sume importante de bani. Singurele fonduri occidentale petrecute pentru România au fost utilizate pentru explorare și consultanță. Din 2007 fondurile europene s-au îndreptat spre turismul, însă procentul de absorbție este încă nesatisfăcător.
– lipsa unui proiect care să definească în mod clar oportunitatea turistică a României și să sublinieze problema degradarea și, prin urmare, privarea populației de o "vacanță", ca parte a standardului de viață și reacția posibilă la aceasta această cursă pe trecerea la "capitalism"
– accentul pus pe turismul rural a condus la rezultate slabe. În plus, oamenii încep să-și dea seama că ar putea fi doar unul aditiv la activitatea de bază.
– Șansa turistică a României "a fost și încă nu este decât un slogan fără nici un sprijin real. Într-o perioadă când România va construi o "destinație" – cum ar fi Thailanda, EAU, Africa de Sud etc. – putem vorbi despre turism ca o industrie sau
sectorul economic și despre toate efectele unor astfel de activități în domeniul social, politic etc. Între timp, în special companiile de aviație și lanțurile hoteliere globale au intrat în România. Dar, după cum se poate vedea, principala lor țintă actuală este turism de afaceri și congrese. (Rotariu Ilie, 2004, p. 232)
Un alt studiu tratează Romania, si in principal problem crizei economice asupra industriei turismului astfel : Prin poziția geopolitică pe care o deține pe continent, România se bucură de un mare avantaj
peste țările concurente. Romania se afla la intersectia celor mai importante rute comerciale ale tarii continent: la jumătatea distanței dintre nordul și sudul Europei și pe drumul care leagă Europa de Vest de Asia.
Acest avantaj poate fi dezvoltat atât în ceea ce privește turismul de tranzit, cât și în ceea ce privește turismul de relaxare datorat distanțe relativ mici între România și țările occidentale. Imperativitatea drumului dezvoltarea infrastructurii la standardul occidental va reduce timpul petrecut pe șosea, având în vedere călătoriile pe șosea au cea mai mare pondere în preferințele de transport ale turiștilor străini care sosesc în România. Dacă se menționează posibilitatea viitorului conducte de petrol și gaze din Marea Caspică să tranziteze România, țările geopolitice importanța în spațiul central european este din ce în ce mai mare.
Cu toate acestea, România a încetat să fie o destinație turistică atractivă din cauza concurenței, limita oferă, infrastructură și servicii inadecvate, în conformitate cu strategia de dezvoltare a turismului publicată de Autoritatea Națională pentru Turism (ANT). Potrivit strategiei, oferta turistică românească se confruntă mai multe probleme. Toate tipurile de programe oferite de România se confruntă cu o concurență acerbă în Europa de Vest piețele, în timp ce destinațiile concurente oferă o gamă largă de facilități pentru toți turiștii.
De asemenea, oferta românească este relativ limitată, limitată la câteva stațiuni, iar în cadrul acestora doar la câteva hoteluri. Serviciile sunt inferioare celor ale destinațiilor concurente, cum ar fi Bulgaria, Turcia, Grecia și Grecia Cipru, în timp ce divertismentul nu se potrivește cu oferta altor destinații. La aceste probleme putem adăuga infrastructura rutieră și tehnică inadecvată, lipsa de hoteluri superioare în orașele mari și în stațiunile turistice din interesul internațional. În ceea ce privește raportul calitate-preț, România a încetat să mai fie o piață turistică atractivă.
România poate conta pe natura sa și pe cea culturală resurse, privind îmbunătățirea cazării condiții și servicii și, nu în ultimul rând, pe:
– modernizarea infrastructurii pentru a facilita accesul la zonele cu potențial turistic, dar și la activitatea de prezentare internă și internațională a potențialul turistic. Efectele crizei vor fi resimțite anul viitor -2010 – pe piața românească prin reducerea din ratele de ocupare a hotelului, reducerea ratei de ocupare a hotelului tarifele de cazare și reducerea tarifului turismul corporativ, piața fiind prevăzută se înregistrează o rată de creștere similară cu cea din anul trecut, din maxim 8% (Paul Marasoiu, președinte și CEO al Peacock Hotels / Global Hotel
Management).
Anul viitor, piața turismului va păstra la fel nivel de acest an, cu o creștere de maxim 6-8%, și cel puțin până în septembrie 2008, această creștere a fost vizibil datorită suplimentelor capacitatea de cazare din 2008, cu 1200-1300 locuri.Procentul mediu de ocupare este relative constant, de aprox. 69% la nivelul hotelului unități, o scădere a gradului de ocupare de până la 60% fiind de așteptat în cazul de hoteluri de lux, în cazul în care turismul de afaceri este afectat de situația financiară actuală criză. Astfel, condițiile dificile de împrumut și scăderea tranzacțiilor va conduce la o reducere a ratei traficul corporativ în perioada următoare.
In turism, analiștii disting trei categorii principale de turiști, cu sensibilitate diferențele cu privire la aspirațiile lor și la cele ale acestora manifestări legate de cererile pentru turist produse și pentru destinațiile de vacanță în timpul criză, cum ar fi:
– turiștii pentru care există constrângeri economice fără a influența într-o manieră restrictivă alegerea formularele și destinațiile de vacanță și cine constituie categoria clienților de lux;
– "turiștii" activi care dispun de mijloacele financiare resurse sau care caută resurse pentru a le stabili un echilibru financiar între mijloacele economice și cererile de călătorie;
– "turiști pasivi" (sau, în opinia unor analiști, așa-numitele turiști captivi), ale căror aspirații pentru achizițiile de produse turistice nu depășesc limitele condițiilor lor economice.
Limitele rezultatelor obținute prin intermediul acestora modele care stimulează comportamentul și motivațiile clientelei turistice potențiale, reprezintă prima etapă a cercetărilor efectuate de domeniu din studiul cererii turistice. Aceste limite sunt dictate de aspectul static al acestor modele, care oglindesc tendințele traficului turistic la un moment dat și permite doar o aproximare a fluxurilor în lor evoluția cronologică, de unde o serie de problemele specifice derivă în legătură cu elaborarea și interpretarea modelelor de analiză.
Modificările în consumul turistic, ca a consecință a unor schimbări ale gusturilor clientele (modificări atât de motivaționale) pot provoca reducerea din atracția turistică, dar aceste mutații se vor transforma cu o anumită întârziere în numărul global de sosiri în destinația vizată.
Aspectele analizate care influențează volumul, structura și intensitatea în timp și spațiu a curente curente convergente către anumite zone .Turiștii care primesc turism reflectă pe deplin marea diversitate și complexitatea problemelor legate de cercetare a cererii turistice.
Turismul reprezintă un domeniu de recreere și recreere cunoașterea persoanelor și pentru economia țării ;țări – un mijloc de activare a economiei procese și o sursă eficientă de venituri.
Articolul este axat pe analiza oportunităților și a oportunităților amenințările apărute în dezvoltarea turismului; probleme generale, comune celor mai diverse activitățile turistice sunt formulate. Autorul propune a abordare sistematică a ramurii turismului prin elaborarea modelelor matematice ale turistului procese (aspectul economic). Contribuția companiei turismului la dezvoltarea economiilor naționale este mare.
Turismul prin caracteristicile sale specific contribuie la rezolvarea problemelor economice. inclusiv cele aferente turismului.problemele activităților turistice din România sunt analizate în acest articol. Argumentele sunt aduse pentru determinarea soluțiilor specifice pentru România și preluate de alte țări, dinamica analizează activitățile turistice, activitățile turistice din România .România pentru anii precedenți și găsirea mecanisme pentru asigurarea dezvoltării durabile de turism în România sunt studiate.
Evoluția activitățile turistice, inclusiv abordarea conceptuală la dezvoltarea durabilă a turismului în România sunt analizate și manierele de funcționare a turismului sunt propusă în contextul turismului european, subliniind imperativul inter-condițiilor permanent
– condiție sine-qua-non pentru succesul turism sustenabil
Strategiile durabile în domeniul turismului au toate aceste atribute, plus alte foarte importante cum ar fi:
– Încurajarea dialogului între parteneri implicate, constituirea de echipe multidisciplinare (guvern, antreprenori, comunități locale, altele părțile interesate de viitorul regiunii și de rolul turismului);
– orientarea și încurajarea investitorilor; contribuția la îmbunătățirea transportului local, infrastructură de comunicare cu avantaje mari pentru populația locală;
– Asigurarea securității pe termen lung a investițiile în turism;
– Inclusiv ideea conservării naturii și a patrimoniului cultural specific regiunii în UE strategia de dezvoltare turistică;
– Protejarea monumentelor, rezervările prin strategia aleasă;
– Educarea turiștilor din punct de vedere ecologic vedere; încurajarea noilor veniți în turism;
– Stabilirea în mod clar a obiectivelor de protective pentru fiecare zonă naturală la care participă specialiștilor și tuturor celor interesați de acestea reevaluare;
– Gestionarea tuturor caracteristicilor naturale și culturale poate constitui baza potențialului turistic și a analiza tuturor informațiilor;
– Identificarea valorilor care pot constitui baza pentru turismul durabil;
– Determinarea capacității de sprijin pentru diferite care pot constitui părți componente ale zone turistice;
– Stimularea economiilor rurale printr – o cerere suplimentară pentru produsele agricole și o contribuție la capitalul financiar;
– Încurajarea îmbunătățirii și utilizării teren agricol slab în agricultură, care permite conservarea suprafetelor umplut cu natural vegetație;
– Aplicarea unei gestionări specifice a destinație;
Considerăm că, deși drumul din elaborarea unei strategii durabile în domeniul tehnologiei informației turismul este greu, lung și plin de obstacole, merită încercând să găsească calea de a satisface nevoile oamenilor precum cele ale protecției mediului și, implicit, cel rural, care este atât de fragil. Evaluarea potențialului turistic local al unui turist destinație, ca o condiție prealabilă și o condiție a dezvoltarea durabilă înseamnă două etape inițiale:
– Analiza situației turistice existente, în cadrul căruia oferta, cererea, concursul iar tendințele pieței sunt evaluate;
– Diagnosticul care, luând în considerare rezultatele din analiza situației, va permite identificarea puncte forte și puncte slabe ale teritoriului, pentru a determina oportunitățile și riscurile și, în cele din urmă, să decidem posibila dezvoltare a turismului în zonă.
Doar o evaluare prin evaluare, ținând seama de oferta, cererea, concurența, piața tendințele, va permite experților să afirme că într-adevăr teritoriul posedă un potențial turistic care justifică investițiile în domeniu și elaborarea proiectelor de dezvoltare turistică.
Strategiile adoptate de sectorul hotelier din Municipiul Bucuresti la crizele diferentiate sunt de asemenea:
Marketingul personalizat – in perioada de criza multe hoteluri au ales strategii de marketing mai echilibrate.Aceste hoteluri au reluat vechi tactici pentru a crea mai multe legaturi personale, depunand un efort mai mare pentru a dezvolta o relatie de afacere de durata.Majoritatea politicilor hoteliere de asemenea se concentreaza pe priotizarea timpului, astfel incat afacerea sa devina cat mai productiva.
Responsabilitati suplimentare versus specializare-in timpul crizei economice multe hoteluri au fost nevoie sa inlocuiasca anumite pozitii cheie , astfel incat angajatii ramasi si-au luat responsabilitati suplimentare,multitasking-ul devenind o norma.Odata cu imbunatatirea climatului de afaceri , un nou trend care s-a conturat a fost acela sa fie cautati specialist care sa creeze moi contacte sis a creasca vanzarile hotelului.Un rol foarte important il au disignerii de web, care isi asuma intreaga responsabilitate pentru departamentul de marketing si vanzari.
Managmentul orientat spre vanzari profitabile-in timpul crizei economice managmentul vanzarilor a experimentat o revenire a interesului hotelierilor pentru acest department. Reducerea volumului de vanzari i-a fortat pe hotelieri sa vanda ‘’mai inteligent’’, nu doar mai greu.Acesta a fost creat pentru a creste venitul net in timp ce se maximizeaza gradul de ocupare.Multe dintre hotelurile care au micsorat drastic tarifele in timpul recensiunii se vor afla in fata unei dificultati atunci cand vor incerca sa readuca tarifele la un nivel profitabil.
Creativitatea in conceperea promotiilor-in afara de discounturile oferite clientilor fideli, hotelurile au inceput sa se intreaca si in promotii, ceea ce in anii trecuti se intampla foarte rar.Cele mai frecvente constau in discount-uri intre 10 si 30% cu conditia ca la mijloc sa fie mai mult de 3 -4 nopti de cazare.Mai sunt multe promotii de tipul 2+1 gratis 3+1 gratis etc. Majoritatea hotelurilor fac promotii dupa acelasi concept si vor ajunge sa nu se mai diferentieze daca nu vor veni cu idei mai inedited.
-de asemenea promovarea acestora este un aspect foarte important, acestea referindu-se nu numai la servicii de cazare ci si la oferte de restaurant, health cluburi , Sali de conferinta si meetinguri. Spre exemplu hotelul Pullman Bucharest Trade Center ( fostul Sofitel) pentru a aborda clientele de afaceri, a determinat o campanie de promovare alergand suporteri precum reviste in flight(pentru oamenii de afaceri care calatoresc destul de des) si reviste de business, care se adreseaza atat oamenilor de afacere romani, cat si celor straini.
5. Parteneriate cu organizatori de evenimente-o alta strategie in domeniul hotelier pune accent pe evenimente, seminarii ,work-shopuri ,campanii care pot aduce periodic oaspeti hotelului.Acest demers este benefic pentru identificarea de noi strategii si segmente de piata, si implicit , o mai buna targetare.Hotel Caro, spre exemplu, are tarife si oferte special pe timpul concertelor importante din Bucuresti.Hotelul mai are parteneriate cu companii precum British Council pentru cei care vin la diferite examene si teste de limba, iar mai nou, oferte special pentru gradinita-serbari.
Rin Grand Hotel deja se promoveaza drept sponsorul principal al Campionatului European de Snooker , JW Marriott Bucharest Grand Hotel isi asociaza brandul cu Balul Vienez, un eveniment caritabil care aduce un plus de imaginez consistent.
6.Adoptarea conceptului de responsabilitate corporatista-responsabilitatea sociala corporatista si ceritificatele ecologice sunt pe trend din domeniul hotelier.Hotelul Crowne Plaza Bucuresti utilizeaza in activitate, tehnologii cu un grad de poluare redus .
Lantul Hotelier InterContinetal a castigat premiul National Business Travel Association pentru responsabilitatea corporatista.Acest Premiu a fost obtinut drept de recunoastere a eforturilor facute pentru promovarea ideii de “ Hotel Verde” .
7.Implementarea unor programe de fidelizare si dezvoltarea cluburilor exclusiviste-Rin Grand Hotel a abordat un program de fidelizare pe puncte : “ Grand Client”. Exista o schema de acordare a punctelor care poate fi valorificata in diferite servicii sau tichete-cadou.
In cadrul Inter-Continental Hotels Group, oaspetii tuturor hotelurilor din lant pot participa la acelasi program de fidelizare Priority Club Rewards, votat in ultimii trei ani ca fiind cel mai bun program de acest gen din lume.Astfel oaspetii pot castiga puncte daca se cazeaza in oricare dintre acele aproape 4.000 de hoteluri din lume ,punctele accumulate nu expira niciodata , iar oaspetilor li se garanteaza cazarea ori de cate ori o solicita , indifenet de gradul de ocupare.
Hotelurile de 5 stele isi promoveaza cardurile de fidelitate care atesta apartenenta la cluburi exclusiviste.Membrii Marriott Exclusive beneficiaza de reduceri de 20% din tarifele de cazare la hotelurile Marriott din cele mai multe orase din lume si 50% la inchirierea salilor pentru evenimente.
De asemenea, membrii Diamond Card Hilton au parte de reduceri substantiale si la hotelurile partenere din intreaga tara, asistenta personalizata pentru rezervari, invitatii la evenimente exclusiviste.Pesesorii cardului Gold-Point Radisson SAS pot obtine reduceri la hotelurile grupului Rezidor din intreaga lume
În perspectiva dezvoltării durabile și în vederea conservării resurselor energetice ale
glob, în industria ospitalității se pune tot mai mult accent pe utilizarea neconvențională
sursele de energie și reducerea poluării mediului.
Pentru a răspunde acestor obiective, este necesară o abordare într – un sistem modern și uniform privind proiectarea cladiri arhitecturale pentru industria hoteliera. Printre soluțiile tehnice care pot reducerea consumului de energie, menționăm panourile solare pe amplasamentul clădirii și al doilea implicând utilizarea intensă a luminii naturale în toate spațiile hoteliere.
Dezvoltarea durabilă și protecția mediului necesită măsuri speciale în toate domeniile
activități legate de hotel: la recepție, la nivelul podelei de serviciu, catering și public
servicii în domeniu pentru servicii suplimentare. În România din 1997 au fost înregistrate primele preocupări pentru protecția mediului în hoteluri, realizate de Asociația de hoteluri din România în cadrul unui program Phare cu ghid pentru măsurile de protecție a mediului în hotel
Astăzi, din ce în ce mai mult apare o problemă în orașele mari care, din cauza creșterii poluării
este necesară implementarea unor măsuri minime care pot aduce beneficii mari mediul înconjurător, și anume aranjarea covoarelor de iarbă pe terasele ultimului nivel clădirile, implicit în hoteluri, pentru filtrarea naturală a apelor pluviale.
Prin abordarea științifică, această lucrare își propune să sublinieze faptul că doar o abordare integrate sistemul hotelier de proiectare poate asigura printr-o viziune unificată asupra creației spațiale europene .
Numeroase studii arată că etica afacerilor și rentabilitatea sunt subiecte bine conectate, cum ar fi companiile cu etică profesională încorporată sunt poziționate mai bine pe piață (Aleksić, 2007).
Organizațiile mondiale de conducere trebuie să răspundă nevoilor diferitelor părți interesate:
clienți, furnizori, acționari, angajați și o comunitate mai largă. Satisfacția lui
părțile interesate menționate mai sus provin din rezultatele și obiectivele îndeplinite ale
precum și de așteptările părților interesate și de realizarea acesteia.
Există multe definiții ale responsabilității sociale corporative. Prin urmare, este dificil să
să creeze o definiție comună utilizată pentru RSC, dar au fost caracteristicile comune pentru RSC definit. Acestea sunt (Cadrul EFQM pentru CSR, EFQM, Bruxelles, 2003, p. 7):
• Respectarea nevoilor actualelor părți interesate fără a compromite capacitatea viitorului
generații pentru a-și satisface propriile nevoi.
• Adoptarea CSR în mod voluntar, mai degrabă decât ca o cerință legală, deoarece pare să fie
în interesele pe termen lung ale organizației.
• Integrarea politicilor sociale, de mediu și economice în viața de zi cu zi.
• Acceptarea CSR ca o activitate de bază care este încorporată într-
strategia de management.
În procesul de construire a avantajului competitiv al companiei, resursele intangibile, în anul 2006, imaginea specială a companiei, sunt de o importanță deosebită. Îmbunătățirea calității produselor și a calității servicii, ca rezultat al responsabilității sociale a întreprinderilor, ajută la construirea unui puternic termen lung relațiile cu clienții, angajații, investitorii, comunitățile locale, furnizorii și alții părțile interesate. Oferind servicii de calitate, o companie poate atinge reputația și dorința dorită obține un avantaj competitiv durabil. Furnizarea de servicii de calitate, o companie poate să obțină reputația dorită și un avantaj competitiv durabil.
Industria hotelieră este o componentă importantă a sectorului de turism și turism (T & T).
Cu toate acestea, mai puține studii sunt dedicate industriei hoteliere decât sectorului T & T ca a
gaură. Chiar mai puține studii sunt disponibile pentru companiile sau grupurile hoteliere listate în stoc schimburi în întreaga lume. Prezentul studiu se va concentra asupra grupurilor de hoteluri din România listate la Bursa de Valori București, comparativ cu situația din Europa.
Numărul de grupe de hoteluri existente este dificil de determinat din cauza lipsei
statistici uniforme și cuprinzătoare. Pentru unele surse, nu se face nicio distincție între
un grup de hoteluri și un lanț hotelier; E-hotelier publica o lista de 684 de lanturi hoteliere
sau internaționale, regionale, grupuri naționale de hoteluri (http://www.ehotelier.com/browse/chains.php, din noiembrie 2007). Clasificarea oferită de Hotels Magazine face o distincții mai bune între grupuri, mărci și consorții, clasându-le separat.
În scopul acestei lucrări, autorii consideră următoarele definiții:
– un lanț hotelier este reprezentat de un nume de brand stabilit, oferind un anunț anunțat
nivelul de calitate în cazare, în servicii și un stil de viață coerent;
hotelurile dintr-un lanț pot fi exploatate în proprietate, funcționează sub o franciză
contract sau în baza unui contract de gestiune; legătura principală dintre hoteluri este
numele de marcă;
– un grup hotelier concentrează mai multe lanțuri și / sau branduri hoteliere, fiecare vizând
o nișă de piață specifică; fiecare marcă poate fi operată prin proprietate directă, contracte de franciză sau contracte de gestionare. Cu toate acestea, un alt tip de hotel grupul poate fi distins: ceea ce adună un număr de hoteluri sub aceleași condiții deținerea și / sau gestionarea. Uneori, acest tip de grupuri au stability nume de brand (cum ar fi Four Seasons sau Club Mediteranee); în alte cazuri, ele pur și simplu deține și operează hoteluri; fiecare hotel are un nume diferit și prezența același proprietar și / sau societate de administrare este dificil de detectat;
– un consorțiu de hotel se reuneste (în mod frecvent), pe baza calității de membru, independent hoteluri cu un scop comun: un sistem de rezervare mai bun, un marketing îmbunătățit și vânzări, suport în procesul de achiziționare și pregătire a personalului. Astfel, în
ultimul deceniu, un număr din ce în ce mai mare de grupuri hoteliere au devenit membri ai hotelului consorțiile să beneficieze de sistemul îmbunătățit de rezervare și de marketing / vânzări servicii cu costuri mai mici.
Când s-au desfășurat primele cercetări privind prezența companiilor de hotel
pe piața de capital din România, situația a generat o surpriză: numărul de persoane
companiile cotate la bursă au fost importante, în ceea ce privește fișele prezentate pentru cele prezentate mai sus bursele de valori.
Datele utilizate în prezentul studiu au fost colectate între 30 septembrie 2003 și 29 noiembrie 2007, utilizând informațiile disponibile pe BVB3 și Rasdaq offiurilor.
La BVB, în perioada analizată, au fost următoarele companii de hoteluri
enumerate:
• Turismul Transilvania (TRS), disponibil pentru tranzacționare între 16 aprilie 1997 și
10 martie 2004, când a fost preluat de Unita Turism și desființat;
• Compania Hoteliera Intercontinental România (CHI), a fost disponibilă pentru tranzacționare între 12 februarie 1998 și 10 martie 2003; a fost transferat pe piața Rasdaq în martie 2003 și este tranzacționată pe acest segment de piață sub simbolul RCHI;
În ciuda numărului de 11 grupuri de hoteluri listate la BVB – pe piața principală și pe Rasdaq
segmentul – doar două, EFO și TUFE, sunt suficient de lichide pentru a atrage atenția investitorilor.
Aceste două grupuri de hoteluri, de asemenea, sunt singurele care au fost puse la dispoziție pe site-urile lor rapoarte anuale, bianuale și trimestriale (nu mai vechi decât în 2006). Cu toate acestea, aceste rapoarte nu includ date structurate adecvate privind: capacitatea grupurilor de hoteluri, ocuparea tarifele și tarifele camerelor și nici informații detaliate privind veniturile și costurile generate prin camere, alimente și băuturi și alte servicii legate de hotel. Acest minus derivă din faptul că regulamentele românești privind rapoartele financiare anuale nu sunt solicitați acest tip de date.
Pentru a spori interesul investitorilor pentru companiile cotate la BVB
– în principal pe secțiunea Rasdaq – a propus o revistă lunară financiară românească un indice sectorial care include 8 companii de hoteluri din cele 70 listate. Calculul creșterii
în această valoare a indicelui pentru prima nouă lună a anului 2007 rezultatul a fost de 200% (Ciobanu & Busuioc, 2007). Această valoare, astfel experimentală și lăsând mult loc pentru critică cu privire la alegerea celor 8 companii de hoteluri, indică faptul că investițiile în companiile hoteliere pot genera un profit bun.
Este puțin probabil ca atenția investitorilor să se îndrepte către companiile hoteliere – și
până la nivelul de dezvăluire va deveni unul adecvat, permițând investitorilor să analizeze informațiile necesare și să facă proiecții pentru viitor. Pentru moment, acest lucru este aproape imposibil pentru industria hotelieră din România din cauza lipsei de informații corecte.
In incheiere, tratam asadar impactul crizei economice asupra domeniului hotelier prin urmatorul articol stiintific: Pornind de la criza financiară mondială, sa observat un impact negativ profund asupra industriei hoteliere din România în perioada 2009-2010. Prin urmare, turismul românesc se confruntă cu o mare provocare în diminuarea impactului său la nivel macroeconomic și microeconomic. Această lucrare încearcă să realizeze o analiză empirică a pieței hoteliere din România în urma unei serii de indicatori economici, cum ar fi cifra de afaceri, gradul de ocupare, rata pieței; indicatori relevanți pentru asigurarea strategiilor adecvate de redresare economică.
Modelele de management aplicate în industria hotelieră din întreaga lume au reprezentat un exemplu real pentru firmele locale. Tendințele privind industria globală, unitățile hoteliere performante și ecologice, angajații și comunitățile locale au determinat necesitatea ca turismul românesc să corespundă acestora. Mai mult decât atât, asocierea cu lanțurile hoteliere integrate presupune alinierea la noile standarde internaționale, inclusiv cele de mediu.
În țările în curs de dezvoltare, industria hotelieră are perspective importante în creștere pe baza politicilor stabilitatea, ca o componentă a progresului social și economic; un astfel de exemplu a fost România, printre alte țări din fostul bloc comunist, care oferă strategii de expansiune pentru corporațiile hoteliere. Industria turistică este un segment de perspectivă, pentru care este necesară atragerea investițiilor importante, pentru dezvoltarea infrastructurii și generarea de noi oportunități pentru industria turismului.
Cu alte cuvinte, prin eforturi unificate, turismul poate rămâne unul dintre principalele segmente ale economiilor naționale și, în același timp, cel mai puternic motor al acțiunii pentru toate componentele sale.
3.Metodologie
Aria de Studiu –Municipiul București
Așezare geografică a Municipiului București
Figura I
Cele trei peisaje naturale importante ale Romăniei sunt peisajul de munte , peisajul de dealuri și peisajul de cămpie.
În afară de cele trei peisaje naturale importante , care ocupă cea mai mare parte a teritoriului României.
București este capitala României și, totodată, cel mai mare oraș al țării, atât ca număr de populație cât și ca suprafață. Principal centru industrial, comercial, administrativ, cultural al României, Bucureștiul este situat în sud estul țării, având următoarele coordonate geografice 44°26′N 26°06′E.
Din punct de vedere admnistrativ, Bucureștiul este împărțit în 6 sectoare. Fiecare din aceste sectoare sunt administrate de căte un primar de sector, iar pe ansamblu Bucureștiul este condus de un primar general. Municipiul București este situat în sud estul României având coordonatele geografice de 44°26′7″ latitudine nordică și 26°6′10″ longitudine estică. Din punct de vedere al reliefului orașul este așezat în Câmpia Vlăsiei, în sud subdiviziunea numită Câmpia
Harta Municipiului București- Localizare Geografică
Figura II
Evoluția paleogeografică și relieful zonei orașului București
Capitala țării noastre, București, este situate în Câmpia Română, mai précis în Câmpia Vlăsiei-subunitate a întinsei câmpii din sudul țării.Pozițional,în cadrul acesteia din urmă se disting două sectoare : în Nord , Câmpia Snagovului și în Sud Câmpia Bucureștilor ,desfășurată îintre Prahova ( la nord) și Argeș ( la sud)
La o analiză sumară, particularitățile morfogeografice si morfometrice ale reliefului Câmpiei Vlăsiei , evidențiază o tematică restrânsă pentru un studiu geomorfologic –o înclinare de 1-3 grade a interfuluviilor spre nord-est , altitudini absolute (70-90)
Si relative(20-25m) reduse, valoarea scăzută (0,01-0,40m/km pătrat) a densității fragmentării reliefului; dezvoltarea înceată a proceselor morfodinamice (îndeosebi în domeniul interfluvial). Cu toate acestea , o analiză mai atentă –morfocronologică, actuală și prospectivă-evidențiază o evoluție complexă a zonei orașului București condiționată de schimbările tectonice și climatice survenite de-a lungul perioadelor și erelor geologice- și îndeosebi în ultimele 2-3 secole- de antropizarea tot mai intensă a cadrului natural.Aceasta din urmă este legată de folosirea materialelor de construcții ( gropi) , amenajarea de căi de comunicații ( ramblee,deblee,poduri) , dezvoltarea și sistematizarea Bucureștiului și a altor localități ( canalizareA Dâmboviței , amenajarea slabei de lacuri pe râul Colentina) obținerea apei potabile și industriale ( foraje hidrogeologice, canale de aducțiune , regularizări de cursuri).
Evoluția paleogeografică a zonei orașului București
.
Luând în considerație diferitele tipuri de sedimentare , elemente faunistice , datele morfologice etc. în cadrul acestei etape am distins mai multe faze evolutive cu particularități relative evidente.
a) Faza fluviatila, de depunere a “ stratelor de Frățești).Deasupra depozitelor ;evantine repauzeaza-îndeosebi în ținutul Burnazului-pietrisuri și bolovanisuri ( alcătuite din cuartite, micasisturi,gresii, călcare , tufuri calcaroase) și nisipuri micacee. Grosimea acestor “strate de Frățești” este 15-25m , stratificatia torențială iar adancimile la care-s situate în zona orașului București oscilează între 130-180 m. Creșterea grosimilor și înclinarea formațiunilor sedimentare de cuvertură platformica de la Dunăre spre nord este o legitate aplicabilă și a “stratelor de Frățești”. În zona Jilava-Progresu , depunerilor de Frățești le corespund trei orizonturi de pietrisuri și nisipuri separate de două orizonturi din argile ; positional , ele se situează mai aproape de suprafață (-120-170m) decât în zona Bucureștilor. Această , datorită anteclizei nord-bulgare care, după E.Doncev (1937) , afectează și ramă sudică a Platformei moesice înălțând-o.Spre nord de linia Otopeni-Ștefănești granulometria “stratelor de Frățești” devine mai fină, fapt ce atestă că deși existau Carpațîi și Subcarpații ( cu circa 1000 m mai jos că astăzi , I.P,Voitesti , 1935) sensul dominant de transport proluvial și alluvial era dinspre sud spre nord, dinspre Platforma Prebalcanica spre lacul pleistocen inferior din Câmpia Română, în curs de retragere spre nord-est.
b) Faza lacutra, de depunere a “complexului marnos)( E.Liteanu, 1952) repauzeaza peste “ strațele de Frățești”; grosimea să crește evident spre nord: 5 m în Burnaz și 100-200m la București .Totodată, el se și afundă în aceeași direcție. Lui îi sunt caracteristice Corbicula fluminalis Mull, atât de controversate de specialist din punct de vedere geocronolgic.Oricum, reinstaurarea domeniului lacustru în Pleistocen mediu în zona Bucureștiului demonstrează faptul că- pe fondul general de retragere a liniei de țărm a lacului cuaternar din Câmpia Română spre est-au existat și mici transgresiuni datorate neotectonicii , interstadiilor glaciare, colmatarii mai intense , efemere, a lacului.
c) Faza fluvio-lacustră , de depunere a “nisipurilorde Mostistea”. Peste complexul marnos , indeoseni în Burnaz , repauzeaza, pe o grosime de 15-25m , depozite leossoide; acestea , lateral, spre nord , trec la depozite aluvio-proluviale și fluviolacustre, caracteristice prin stratificatii torențiale și deltaice , lenticulare” ( P.Coteț,1976.p.49) ce funcționează , de regulă, că roca-magazin , pentru apă.Depunerea “ nisipurilor de Mostistea” s-a efecruat în cadrul unor conuri-delta ( “delte” sau “delte-uscate”) după unii) atestând prin granulometria variabilă în spațiu și stratificatia diagonal-condiții terrigene de sedimentare. Ele afloreaza pe malul drept al Dâmboviței , între Bălăceanca și Gruiu unde se remarcă și existent unor antraconite ( trovanti); acestea sunt formați pe seama cimentarii în situ, a nisipurilor În jurul unor nuclee argiloase prin intermediul carbonaților levigati din sol și din orizonturile de deasupra.
d) Faza de modelare integral subaeriană. Peste “nisipurile de Mostistea” s-au depus “depozite intermediare”( argile, argile nisipoase uneori cu aspect leossiod , groase de 5-10) și “pietrișurile de Colentina” (cuartite , micasisturi,gnaise,gresii , cu o grosime de 10-20 m – E. Liteanu,1952).Ultimele, se întâlnesc în carierele de la Străulești, Vatra Nouă și Pantelimon-pe răul Colentina șip e maul drept al Dâmboviței , la Bălăceanca , Pdul Pitarului , Frumușani. Despre regimul formării lor G.Vâlsan (1971.p.193) scria: “ La nord de București paturile de pietriș ( cele de Colentina) par a deveni mai puternice “ Ele atestă cu ..” regim torrential scurt în timp, dar destul de puternic spre a acoperi vechiile alibi săpate în argilă sis pre a întinde pe o parte a câmpiei o pătură de aluviuni” . Diferențele pe conul de dejecție al Colentinei au condus la o largă extindere areala a acestuia, atfel încât” pietrișurile de Colentina se întâlnesc pretutindeni între răul Pasărea , la nord-est și răul Sabar, la nord-vest “.Vârful conului se începe în zona Buftea-Buciumeni dar partea să terminal coiencide cu zona de vărsare a Dâmboviței în Argeș ( Budești).
Pietrișurile și nisipurile de Colentina , după P.Coteț(1963) au o natură aluvio-proluviala și sunt de vârstă Riss, Riss-Wurm-iana, fapt ce atestă existent unor fosile de mamifere criofile și termofile descoperite în cadrul lor.Geologii atribuie “ pietrișurile de Colentina” etajului mediu al Neopleistocenului.La baza “pietrisurilor de Colentina” la Pantelimon( în zona stadionului Metalul), am găsit neoformatiuni ferugionoase de tip orstein , fapt ce atestă oscilații pe vertical ale panzei freatice superioare alimentată de Colentina . Totodată, am întâlnit și trovanti apăruți în situ, mărturie a proceselor de levigare a sărurilor carbonatice pe profilul solurilor de aici și chiar în cadrul rocii parentale. Pietrisurile de Colentina , in Campiile Gavanu Burdea,Mostinesti si Baraganului , le sunt genetice depunerile leossoide de 15-20 m grosime ,deluvio proluviale.
Așadar,în perimetrul capitalei se compun: belciugul(lacul) Cișmigiu;gradistile ( sau propinele) Chiajna, Giulesti,Hasdeu,Arhivele Statului,(Dealului) Mitropoloei, Radu Voda , Troița , 9 Mai , Catelu- de-a lungul Dambovitei si Victoria Muncii , Plumbuita, Cetatii, Dobroesti si PAntelimon – pe Colentina;fenomenele de sufoziune si prabusire ( ex Bellu, Dealul Piscului, Văcărești,Popești-LEordeni,Cățelu ; Străulești, Dămăroaia; fabrică de cărămizi “Victoria Muncii”, Dobroesti, Pantelimon etc) . Până la regularizarea cursurilor de apă ale Dâmboviței și Colentinei mai erau caracteristice inundațiile ; cu toate acestea , în iulie 1975 Dâmbovița s-a revărsat ( inundând spre ex cartierul Giulești-Crâng) , fapt ce atestă amenajarea cursurilor de apă trebuie să se facă la scară regional , pe baza științific fundamentată , așa cum se acționează în prezent.
Scurte considerațiuni morfogenetice
Din prezentarea sumară a etapelor și fazelor principale ale evoluției paleogeografica a zonei orașului București, rezultă o succesiune de sediment(în faciesuri diferite, cu înclinări spre nord și cu grosimi ce cresc pe aceeași directive), discordante stratigrafice, existent unor elemente faunistice și morfologice edificatoare . De a lungul anilor, problemelor de stratigrafie, paleogeomorfologice, paleoclimatologice, neotectonică, regionare-fizico-geografică li s-a acordat o atenție deosebită consitituid suboectul numeroaselor studii. Dintre acestea, până la ora actuală, prin complexitate și originalitatea lor, se impun “ Câmpia Română” de G.Vâlsan și “ Câmpia Roamana” – studiul geomorfologiei integrate-P.Coteț
Capitală țării, Bucureștiul este situat în Câmpia Bucureștilor-parte constituent a Câmpiei Vlăsiei, pe o parte și de altă a Dâmboviței și Colentinei.Altitudinile absolute variază între 70-90m, iar cele relative, de regulă, nu depășesc 15-20 m.Onterfluviile prezintă o slabă înclinare spre Est-Sub-Est, fiind constituite din depuneri leossoide Pleistocene dar mai cu seama Holocene.
Valea Dâmboviței, în cuprinsul Capitalei ( circa 22km) are lățimi cuprinse între 300-500 și 2000-2200m; cea a Colentinei este mai îngustă prezentând un coieficient și sunuozitate mai accentuate.Rareori (Străulești, Băneasa, Herăstrău, Dobroesti) atinge o lățime de 1000-1500m.
Capitală este situate pe campiile Băneasa –Pantelimon( pe stânga Colentinei), Giulești-Floreasca_Vergu( între Colentina și Dâmbovița) și Cotroceni-Văcărești și dreapta Dâmboviței șip e terasele acestor două vai.
În cadrul văilor se remarcă trepte de relief erosive vu o dezvoltare locală atribuite de P.Coteț(1963) pseudotersalor în evantai.Ele se dezvoltă îndeosebi pe stnga Dâmboviței între Buftea și Băneasa; sunt tipice, corelabile în profilul longitudinal, putând fi comparate cu terasele poligenetice.Terase de 4-6 și 8-12 m , comparate cu cele două din perimetrul Bucureștilor, există șip e valea Snagovului și Argeșului atestând o unitate de evoluție a râurilor din zona Bucureștilor( Gh Niculescu,1969).Oricum, problema distribuției , numărului ski raportării lor la mișcările neotectonice din lungul DÂmboviței și Colentinei rămân deschise.În mod cert, spre Budești și Oltenița numărul lor crește-că și altitudini relative- sub influență inaltarilor anteclizei nord-bulgare Versanților subsapatisi celor de cariere le sunt caracteristice procesele de prăbușire datoarate structurii culmnoid-prismatice a depunerilor leossoide constituite.În cadrul versanților văile afluente torențiale apar,uneori, suspendate , mărturie a capacităților lor reduse de ase adânci din lipsa unui curs permanent și a evoluției lor periglaciare prin deraziune.Că atare , ele au un aspect de vâlcele largi cu pante line.( Vatra Nouă , Dobroesti, pe Colentina: Frumușani și Bălăceanca , pe Dâmbovița.
Domeniilor interfluviale, rumare a grefării lor pe depozite leossoide, le sunt caracteristice procesele de sufoziune și tasare însoțite de apariția crovurilor ;evasion-rizonalitatea; densitatea redusă a rețelei hidrografice, drenajul aproape integral subteran; cantonarea unor inseminate reserve de apă în nisipurile de substrat; apariția unor izvoare În părțile joase ale văilor, în cariere . Că atare, amplasarea construcțiilor geoaie, lungi, cu fundații adânci , implică în prealabil, studii atente hridrogeologice și geologice inginerească, morfodinamice.
Fără îndoială , caracteristicile prezentate privitoare la relieful zonei Bucureștilor sunt enuntative, departe de a fi complete:spațial limitat ne-a permis numai menționarea lor,problematicii pe care o pun, a lucarilor de referință existente.
Complexe climatice din Municipiul București
Diversitatea suprafețelor active urbane, caracteristică repartiției zonelor funcționale din interiorul orașului București, precum și morfologia locală a reliefului, sunt factori care generează în permanent condiții special de dezvoltare și repartiție a complexului de lemente și fenomene meteorologice. De aceea, în cadrul perimetrului urban se conturează numeroase nuanțe microclimatice pentru fiecare tip de suprafață activă, dar cu amprenta influenței urbane mai întinse pe măsură situării acesteia spre partea central a orașului.
În București, în partea central dens construită a orașului, complexul de microclimate se diferențiază de cel înregistrat în cartierele imediat înconjurătoare, în care unitațile industrial au o repartiție destul de mare, dar unde densitatea clădirlor este mai mică.De asemenea , în exteriorul zonei industrial, unde densitatea clădirilor își are o amprentă în scădere, iar schimburile de aer cu exteriorul se fac mai intens, complexele de microclimate își au o amprentă mai redusă decât în zonele industrial și central.
În cadrul fiecărei zone funcționale apar unele diferențieri legate de prezența văilor Colentina și Dâmbovița, care permit canalizarea curenților de aer sau cantonarea mai frecventă a cețurilor și pâclei.
În cuprinsul orșului București se pot deosebi trei mari complexe de microclimate corespunzătoare pentru zona central a orașului și zonele rezidențiale periferice și industrial.
Individualizarea celor trei tipuri de complexe microclimatice din cadru orșului București s-a realizat pe baza datelor obținute din ridicările microclimatice effectuate în diferite puncte caracteristice din fiecare zonă funțională a orașului. De asemenea, diferențele calculate între datele meteorologice înregistrate la stațiile care au funcționat în oraș, și cele din împrejurimile acestuia, au permis conturarea rolului de modificator permanent al orașului asupra climei locale.
Hidrografia Bucureștiului și a Împrejurimilor Sale
Din punct de vedere hidrografic capital României este amplasată în bazinul inferior-Argeșului-component al rețelei hidrografice care drenează partea central-estică a Câmpiei Dunării de Jos. Sub acest aspect , notă dominant este dată de un complex de unități acvatice ( râuri,lacuri și ape subterane) , a căror alimentare este, în general , alogene.
Este cunoscut importantul rol pe care îl deține rețeaua hidrografica în peisajul intens urbanizat și industrializat al capitalei. Multiplele avantaje economice și sociale care decurg din valorificarea rațională a rețelei hidrografice din București se reflectă în starea sanitară a cartierelor riverine , în microclimatul centrului și al cartierelor limitrofe, în transformarea peisajului edilitar al zonelor riverine, situație care duce în ultima istanta la îmbogățirea cadrului esthetic deci la apariția unor noi funcții, cum ar fi acelea de agreement , sport, pescuit și altele.
Râurile
Colectorul principal al apelor curgătoare din zona Bucureștiului este Argeșul. El izvorăște din versantul sudic al Munților Făgăraș, de unde primește numeroși afluenți. Aproximativ 46% din suprafață bazinului hidrografic drenează zona de câmpie. În vecinătatea capitalei Argeșul primește de pe versantul stâng următorii afluenți: Sabarul ( cu Ciogarla și Cociocul) cu care confluează la Izvoarele , apoi Dâmbovița( cu Ilfovul , Colentina, Pasărea, Câlnăul) cu care confluează cu Budești.
Prezentăm în tabelul de mai jos câteva date privitoare la principalele râuri din împrejurimile Bucureștiului :
Sursă :”Geografia Municipiul București si a județului Ilfov „(1997)
Sabarul izvorăște din estul Pantelimonului Candestilor. Cu toate acestea, cursul sau superior poate fi considerat Potopul, cu care conclueaza la Găești.Rețeaua hidrografică a Sabarului și regimul ei hidrologic au fost afectate de numeroase influențe antropice. Printre acestea menționăm legarea cursului Dâmboviței de cel al Ciorogarlei prin intermediul canalului Brezoaiele. Așa cum este dovedit, cursul superior al Ciorogarlei constituia odinioară o albie părăsită a Dâmboviței, care începând cu anul 1805 a început să fie regularizată , permițând reluarea cursului Dambocitei pe vechiul traseu. În prezent se dirijează prin acest canal tot surprusul de apă al Dâmboviței ( când debitul acesteia, ce se îndreaptă spre București, depășește 7/8 m3/s).Debitul Ciorogarlei este suplimentat cu apele Argeșului printr-unul din apeductele ce vin de la Crivina.
Dâmbovița ,cel mai important afluent al Argeșului, își adună apele de pe versantul estic al Făgărașului. Răul propriu-zis se formează la concluenta pârâielor Boarcasul și Valea Vladului. Ocolind spre sud latura estică a masivului Păpușă, Dâmbovița curge apoi prin 14 chei, între masivele Leaota și Piatră Craiului, primind că afluenți mai importanți pe Dambovicioara , Pârâul Cheii, Ghimbavul și Rausorul. În zona deluroasă, Dâmbovița adună apele pârâului Aniniasa, iar la câmpie contribuția pârâielor Valea Satului și Ilfov.Pentru a feri Bucureștiul de inundații, în a două jumătate a secolului trecut , izvoarele Ilfovului au fost legate de cursul Colentinei, iar mai târziu, pentru satisfacarea nevoilor de apă ale capitalei s-au construit canalul Joița, care leagă Ilfovul cu Dâmbovița. Debitul Dâmboviței este suplimentat de Arcuda și Roșu printr-un număr de trei apeducte: unul deschis , altul casetat care debuseaza la Roșu , iar al treilea la arcuda. Cele trei apeducte deviază spre Dambocita o parte din apele Argeșului pentru necesarul de apă potabilă și industrială a capitalei.
Colentina , afluent de tip „mostiste” al Dâmboviței este un rău cu o pantă redusă a profilului longitudinal. Caracteristică să o formează salbă de lacuri( în mare parte asanate) pe aproape tot traseul sau, binescuta în NE-ul Bucureștiului ( Mogoșoaia, Băneasa, Herăstrău, Floreasca,Tei). Regimul hidrologic al Colentinei a suferit importante schimbări prin devierea unor cantități de apă din Ialomița prin intermediul canalului Bilciurești-Ghimpați.
Pasărea confluează cu Dâmbovița la Fundeni .Acest afluent are de asemenea un aspect de “mostiste” , cele mai importante lacuri de pe cursul sau fiind Afumați , Moară Domnească , Șindrilita , pasărea, Brănești, Fundeni.
În legătură cu regimul hidrologic al apelor curgătoare din împrejurimile Bucureștiului, trebuie semnalat gradul pronunțat de modificări a valorilor scurgerii lichide. Dacă s-ar reface prin calculi scurgerea în regimul natural în ultimii 30 de ani ar rezultă următoarele debite medii anuale:
Sursa: „ Geografia Municipiului București si a Județului Ilfov”(1977)
Analizând repartiția acestor valori de-a lungul anotimpurilor reiese că iarnă procentul scurgerii reprezintă 29-30% din scurgerea anuală, primăvară 38-42% , vara 17-18%, toamna 13-16%. Aceste procente nu includ și Dâmbovița în aval de Ciurel, unde debitul este dirijat.
Exceptând cursul Dâmboviței din aval din Ciurel, unde răul Dambovia primește apă caldă de la Uzina Grozăvești, precum și o parte din Colentina, regimul de îngheț al râurilor din preajma capitalei durează, sub diferitele sale forme( ace de gheață , gheață la mal, pod de gheață etc) din decembrie până în februarie.
Cele mai importante surse de poluare sunt obicetivele industriale din Pitești, București și alte centre industriale mai mici, care afectează în mod controlat( căci există un amplu sistem de epurare a apelor reziduale), caracteristicile fizico-chimice ale apei râurilor.
1. Lacurile
În următorul tabel sunt menționate cele mai importante cuvete lacustre existente în cadrul bazinelor hidrografice din jurul capitalei.O parte dintre ele sunt amenajate prin rectificarea și taluzarea malurilor și întreținute din punct de vedere hidrobiologic.
Sursa: „ Geografia Municipiului București și a Județului Ilfov” (1977)
1. Probleme edilitare de Hidrografie în Municipiul București
a) Alimentarea cu apă a Bucureștiului . Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea capital se aproviziona cu apă direct din Dâmbovița, din cele câteva pâraie apropiate ( Gârlița, Bucurestioara), precum și din 17 puțuri săpate la mică adâncime. Excepție o formă Curtea Veche, unde descoperirile arheologice au scos la iveală o conducta cu apă de la un izvor.
Până la sfârșitul secolului al XIX-lea Dâmbovița a fost principala sursă de alimentare cu apă potabilă a Bucureștiului.În această situație corespunde intructva necesităților vremii, deoarece , în afară perioadelor cu apă mari, apă Dâmboviței este bună de băut.Dar, înmulțirea fără rânduiala a construcțiilor pe malul răului ( în special mori și tăbăcarii), au depreciat treptat calitățile acestei surse potabile.Apele începură a fi ameliorate prin limpezirea lor cu puțini și tratare cu piară acră.Aceste operațiuni erau executate de sacagii, care împărțeau apă locuitorilor , contra cost , încă de la începutul secolului trecut.
Bucureștenii mai foloseau apă puțurilor săpate în curți, ograzi, și la răspântiile pe uliță.
O statistică de la începutul secolului XIX-lea arată că bucureștenii continuau să fie aprovizionați zilnic de 2000 sacale de apă din Dambocita.Populația orașului creștea neîntrerupt, din care cauza a devenit necesară întreținerea cursului Dâmboviței.Dintre numeroasele proiecte ale vremii demne de amintit sunt cele ale lui Lagarde (1825), Meyer(1827), și ale francezului Marsillon( 1845). Acesta din urmă propunea captarea izvoarelor de la Giulești, Ciocănești și Crevedia, în paralel cu lucrările de captare ale Dâmboviței în amonte de capitală.Lucrările sfârșesc în 1847, când se da ecploatare Stabilimentului Fântânilor.
Debitele de apă din rețeaua de suprafață fiind isuficiente s-a pus problema obținerii apei potabile din resursele subterane.Așa au fost proiectele lui Lindley(1872), Culmann și Ziegle(1879), ultimii propunând captarea apelor Dâmboviței la Bacu- Arcuda.Lucrările care s-au executat cuprindeau trei bazine de decamtare, două filtre lente și un apeduct de 15 km care ducea la un rezervor aflat în NV orașului.Rețeaua de distribuție era pusă în funcțiune cu ajutorul stației de pompare de la Grozăvești și cu rezevorul de compensație de la Foișor.
Sursa: „ Geografia Municipiului București și a Județului Ilfov”(1977)
Astfel, prin măsurările de exploatare rațională și intensivă a resurselor de apă, în anii construcției socialismului consumul de apă al capitalei a crescut de peste cinci ori, iar capacitatea de transport de peste patru ori față de perioada interbelică.
Lista Hotelurilor din București pe clase de confort :
Hotelurile de o stea din Municipiul București
Hotelurile de două stele din Municipiul București
Hotelurile de trei stele din Municipiul București
Hotelurile de patru stele din Municipiul București
Hotelurile de cinci stele din Municipiul Bucuresti
Harta Municipiului București –localizarea hotelurilor pe gradul de confort aferet
Figura numărul III
Industria hotelieră este o afacere care se dezvoltă rapid in mai multe țări ale lumii, în special în acele zone unde turismul s-a dezvoltat recent, în plus se constată o creștere spectaculoasă a călătoriilor de afaceri.
Creșterea rapidă a acestei industrii poate fi atribuită următorilor factori
Extinderea internaționalizării afacerilor, fapt ce a condus la sporirea călătoriilor
Creșterea prosperității economice , care înseamnă venituri suplimentare și, în consecință, posibilitatea de a cheltui mai mult pe călătorii
Îmbunătățirea serviciilor de transport, îndeosebi în ceea ce privește călătoria cu avionul
Dezvoltarea și modernizarea mijloacelor de informare
Interprinderile hoteliere se bazeaza pe atragerea ,păstrarea și fidelizarea clientele folosind diverse programe de fidelizare si oferind o gamă largă de servicii de calitate.De asemenea această gamă de servicii trebuie să fie în corcondanță cu sistemul de clasificare in care se află la nivel national.
Așadar, cu cât hotelul dispune de un amplasament favorabil, fațada acestuia este plăcută, ordinea , igiena, securitatea, amabilitatea respectate, serviciile acordate fiind de calitate, cu atât el este mai apreciat și solicitat.Astfel , clientul, având cele mai mici detalii privind numărul de stele( nivelul de confort), din timp el știe la ce să se aștepte din moment ce apelează la serviciile acestuia.
Numărul de stele al unui hotel indică, de cele mai multe ori, nivelul de servicii și facilități oferite clienților. În Europa există un sistem denumit Hotrec, universal valabil în 25 de țări, la care a aderat și România. Cu toate acestea, în țara noastră, de foarte multe ori, numărul stelelor nu echivalează cu calitatea serviciilor oferite.
În România, normele de clasificare în vigoare țin cont de normele utilizate în țările europene cu turism dezvoltat, care au aderat la sistemul Hotrec, precum și de recomandările Organizației Mondiale a Turismului cu privire la condițiile minime de clasificare. Conform legislației, structurile de primire turistice se clasifică pe stele și, respectiv, flori în cazul pensiunilor turistice, în funcție de anumite caracteristici. În România și în multe alte țări, clasificarea se face pe bază a două criterii majore:
suprafața și echipamente: suprafața camerelor, echiparea sanitară, mobilier și alte accesorii;
criterii calitative: calitatea mobilierului, serviciile oferite și calitatea acestora. Potrivit sistemului european de clasificare, serviciile ce ar trebui oferite de hoteluri în funcție de numărul stelelor sunt următoarele:
O stea – rangul “turist”
100% din camere au grup sanitar propriu
Curățenie zilnică
Televizor în cameră
Mobilier
Factură pentru service
2 stele – rangul “standard” (în plus față de hotelurile de o stea)
Mic dejun inclus în prețul cazării
Lampă de citit lângă pat
Gel de dus
Prosoape și lenjerie în cameră
Se poate face plată prin cărți de credit
3 stele – rangul “confort”
Recepție deschisă cel puțin 14 ore
Staff bilingv – Serviciu de bagaje
Băutură oferită în cameră –
Telefon în cameră
Acces internet
Uscător de păr
Loc de depozitare al bagajului
Curățătorie
Sistem de înregistrare a plângerilor
4 stele – rangul ”First class”
Recepție deschisă cel puțin 18 ore
Lobby cu bar – Mic dejun și room service
– Mini bar – Fotoliu/canapea în cameră
Halat de baie și papuci la cerere
Produse cosmetice în cameră
Restaurant
5 Stele – rangul “Deluxe”
Recepție deschisă 24 de ore –
Staff care vorbește mai multe limbi –
Portar și parcare cu valet
Concierge
Sală de recepție
Primire individuală pentru fiecare oaspete cu flori și un cadou în cameră – Minibar, roomservice non stop
Presă de haine (returnare într-o oră)
Serviciu de curățare a pantofilor
În Europa, aceste standarde sunt respectate în majoritatea țărilor. În general, ratingurile pe stele pot fi sumarizate astfel:
O stea – Minimul necesar un pat și o baie, fără restaurant dar s-ar putea să fie unul în apropiere. Astfel de hoteluri sunt deținute de proprietari persoane fizice care nu-și pot permite să ofere mai mult decât un acoperiș deasupra capului.
Două stele – Tot minimul necesar cu câteva facilități în plus deoarece un hotel de două stele poate face parte dintr-un lanț mai mare. Telefon inclus dar televizorul poate fi adăugat că opțiune extra. De asemenea, oferă serviciu de curățenie în camere.
Trei stele – Mai mult comfort oferă camere mai mari, cu mobilier modern, televizor întotdeauna. Hotelurile de trei stele preferă să se poziționeze lângă obiective turistice, sau în caz contrar, se specializează pentru turismul de afaceri.
Patru stele – Hotele superioare astfel de hoteluri ocupă o suprafața mai mare și au foarte multe facilități în plus precum săli de fitness, piscine, locuri de joacă, room service, spa-uri.
Cinci stele – Lux Hotelurile de cinci stele sunt printre cele mai luxoase din lume. Totul, de la structură clădirii până la cearceafuri, este o operă de artă. Multe dintre aceste hoteluri îți pun la dispoziție un asistent personal, iar camerele pot să vina cu jacuzzi, televizor cu plasmă, dvd player, produse cosmetice de lux. Majoritatea au în incintă restaurante gourmet, mai multe piscini, day spa, sală de fitness, terenuri de tenis / golf.
5.Instrumente metodologice
În cadrul studiului științific , am aplicat următoarele metode
Am realizat hărțile în GIS , atat cele cu așezarea geografică a Municipiului București, cât și harta localizării hotelurilor din Municipiu București
Am aplicat metoda chestionar , cu întrebări atât deschise , prin care intervietorul a răspuns în funcție de consideranțiile și cunoștințele acestuia, dar și întrebări închise prin care intervietorul a ales răspunsul în concordanță cu cunoștințele și considerațiunile personale din mai multe variante de răspuns
În cadrul analizei de teren, am aplicat și metoda interviului , aceasta a constat în deplasarea la diferite hoteluri . Am discutat cu managerii acestor hoteluri și am purtat un dialog pe tema industriei hoteliere și cum s-au adaptat acestea în urma crizei structurale resimtițe de fiecare hotel pe categoria de confort aferentă
Am aplicat metoda analizei și comparației în cadrul graficelor . Graficele le-am realizat în funcție de informațiile preluate din următoarele Baze de date INSS, Borg Design.
Fiecare grafic realizat l-am analizat comparând bazele de date cu anii de referință sau cu lunile de referință în cazul Circulației turistice din industria hotelieră.
Profilul pshilogic și importanța chestionarului în cercetarea științifică
Am ales ca și metodă de chestionar -Chestionarele cu întrebări închise (sau precodificate) sunt acele tipuri de chestionare care conțin întrebări la care variantele posibile de răspuns sunt dinainte fixate, persoana intervievată urmând doar să o aleagă pe cea care corespunde opiniei sale. Opiniile si atitudinile sunt, însă, elemente extrem de complexe, motiv pentru care am ales acele întrebări cu un evantai larg de răspunsuri. Am considerat această tema tratată destul de tendențioasă , prin urmare am considerat necesare mai multe variante de răspuns în așa fel încăt să obțin o paletă cât mai largă de informații ( la intrebarea cu numărul cinci am dat șansa la mai multe variante de răspuns interviatorului).
Avantajele întrebărilor închise sunt numeroase, printre care putem vorbi despre câteva din acestea :
• usurința consemnării răspunsurilor;
• rapiditatea și usurința prelucrării (statistice) a rezultatelor;
• usurința in alegerea răspunsului potrivit din partea subiecților (deoarece se stie că oamenilor le este mai usor să recunoască, decat să-si amintească ceva);
• diminuarea, chiar evitarea erorilor care ar putea fi generate de operațiile de postcodificare.
Deși avantajele acestor tipuri de intrebari nu sunt deloc neglijabile, totuși, există și neajunsuri în utilizarea lor:
• gradul de libertate al subiectului in redarea raspunsului este redus (el trebuind să se încadreze doar in variantele propuse de cercetator);
• săracia informațiilor care se obtin prin utilizarea unor astfel de intrebări;
• întrebările inchise presupun existența unor opinii foarte bine conturate ale subiecților, o bună cunoastere a realitații socioumane din partea cercetatorului, lucruri nu intotdeauna realizabile.
De asemenea , putem vorbi în sensul profilului psihologic atât al chestionarului cât și al rezultatelor acestuia , despre intrebările introductive – acele intrebări pe care le-am folosit in cadrului cercetării științifice prin metoda chestionarului, care permit acomodarea subiectului cu tema anchetei și au rolul de a stabili o prima legatură, relație, intre anchetator si anchetat. Am folosit întrebări simple, de cele mai multe ori inchise (pentru ca subiectul să poata raspundă cu ușurință) și nu se referă la date personale.
Cum apreciați situația financiară a hotelului in ultimele 2 decenii?
a) Proastă b) mulțumitoare c) Bună d) Foarte bună
Aceasta poate fi considerată o intrebare de contact, dacă avem in vedere o cercetare privind starea actuală a industriei hoteliere din București din ultimele 2 decenii, din punct de vedere sociouman. Este o intrebare pe care oamenii și-o pot pune in mod curent , oamenii din industria hotelieră si ea nu intră, de fapt, in esența cercetarii, care urmăreste aspecte legate de capacitatea adaptativă, însă este una dintre probleme care a determinat industria hotelieră să se adapteze la aceste crize structurale.
Tocmai pentru că aceste întrebări ating anumite probleme generale, asupra cărora reprezentanții hotelurilor formulează opinii care îi interesează in mod deosebit, ele vor capta atenția subiecților fată de tema propusă de cercetare.
În ce fel au modificat crizele structurale situația hotelieră din ultimii doi ani ( răspuns multiplu, se pot alege mai multe variante de răspuns)
a) A fost nevoie de scăderea prețurilor pentru camere
b) A fost nevoie de păstrarea doar a personalului elementar, fiind nevoiți să reducem numărul de angajați
c) În perioada de extrasezon , în principal iarna , am organizat diferite discount-uri si prețuri promoționale , poate chiar la jumătate din valoarea unei camere doar pentru a păstra clientele
d) Nu s-a modificat foarte multe lucruri, clientela a rămas aceeași , iar personalul ni le-am păstrat la fel
În continuarea cercetării , am folosit tehnica întrebarile de conținut – care sunt acele întrebări care constituie substanța chestionarului, oferind o bogatie de date si informații, necesare atingerii obiectivelor propuse in cercetare.
6. Rezultate
Sursă INSS
Figura numărul 1
Evoluția numărului de hoteluri în cadrul Municipiului București
– În figura numărul 1, am ales ca și interval de referiță în cadrul cercetării evoluției numărului de hoteluri în intervalul 1990-2017, iar ca și ani am urmărit evoluția începând cu 1990, 1995, 2000., 2001, 2003, 2005, 2007, 2010, 2013, 2015, 2016, și 2017. Se poate observa o creștere subtanțială a numărului acestora, dacă în perioada anilor 1990-2007 creșterea numărului de hoteluri este una ușor ascendentă , de la 41 de hoteluri in anul 1990 la 75 de hoteluri în anul 2007 , dupa acest an observăm o creștere mai substanțială , ajungând așadar in anul 2017 la un număr de 124 hoteluri, prin urmare aproape dublu față de perioada anilor 90. Acest fapt poate fi datorat în primul rând ieșirii de sub tutela comunistă a anilor 90 , dar și a dezvoltării turismului în ultimul deceniu , al dezvoltării numeroaselor agenții de turism care organizează pentru turiștii străini diferite vacanțe la prețuri promoționale inclusiv acomodarea acestora la un preț avantajos, ceea ce a condus la dezvoltarea numeroaselor hoteluri în Municipiul București.
Locuri de cazare pe categorii de confort
Sursă: „ INSS
Figura numărul 2
Figura numărul 3
Locuri de cazare pe categorii de confort
În figurile numărul 2 și 3, am analizat numărul de locuri de cazare pe categorii de confort în detrimentul Municipiul București în anul 2017. Prin umare , gradul de confort studiat pornește de la o stea , două stele, trei stele , patru stele și cinci stele analizând atât numărul total de camere în paralel cu capacitatea de cazare disponibilă a fiecărei categorii în parte. Studiul a cuprins calcularea numărului total de camere al fiecărui hotel atribuit gradului de confort din care face parte și de asemenea calcularea capacității de cazare totala a fiecărui hotel atribuit gradului de confort din care face parte. Putem observa din grafic că hotelurile de trei respectiv patru stele dispun de cele mai multe camere și capacitate de cazare , fiind de asemenea și cele mai numeroase ca număr din Municipiu.
Cea mai mare rată o are gradul de confort de patru stele , atât în ceea ce priveste numărul total de camere cât și capacitatea de cazare cu 3313 camere respectiv 5538 persoane capacitate de cazare. Cea mai mică pondere , în functie de grafic il are categoria de o stea cu 465 camere respectiv 834 persoane capacitate de cazare.
Sursă: „ INSS”
Figura numărul 4
Figura număriul 5
Gradul de ocupare –capacitatea totală de cazare și sosirile efective ale turiștilor
În figura numărul 4 și figura numărul 5, am analizat atât capacitatea totală de cazare pe detrimentul Municipiului București dar și sosirile efective – gradul de ocupare al capacității de cazare. Am ales ca și perioadă de cercetare anii 2001, 2002 , 2004, 2006, 2008, 2010, 2016, 2016, 2017 . Precum putem observa , gradul de ocupare al capacității de cazare este net inferior in contrast cu capacitatea totală/ disponibilă din Municipiu. Analizând fiecare cercetare în parte putem observa o creștere ascendentă a ambelor situații , asta putându-se datora și creșterii numărului de hoteluri din ultimul deceniu precum am putut observa în cercetarea Evoluției numărului de hoteluri . Anul 2010 prezintă cea mai mare capacitate de cazare din studiul nostru cu 717057 număr total de cazare , apoi se observă in detrimentul anilor 2011-2017 o scădere ușoară care se menține relativ aceeași.
În ceea ce privește sosirile turistice- gradul efectiv de ocupare al capacității de cazare , conform graficul putem observa o creștere ascendentă , numărul de sosiri turistice fiind cel mai mic in 2001, cu 46315 sosiri și cel mai mare , în anul 2017 cu 1917293 sosiri turistice.
Sursă: „ INSS”
Figura numărul 6
Durata de ședere- numărul de înnoptări ale turiștilor
În figura numărul 6, am analizat durata de ședere ale turiștilor pe detrimentul Municipiului București. În studiul de mai sus am ales ca și perioadă de cercetare anii 2001, 2003, 2005, 2007, 2010, 2013, 2015 , 2016, 2017 . Se poate observa o creștere ascendentă al numărului de înnoptări turistice însemnată . Dacă în anul 2001 numărul de înnoptări turistice era de 933160 , deja în anul 2017 numărul acestora ajunge la 3124701 . Analizând fiecare an în parte , in anul 2007 numărul de înnoptări atinge 1818995 , urmat de o ușoară scădere până în anul 2010. După anul 2010 numărul de înnoptări crește semnificativ , rata fiind în continupă ascendeță până în anul 2017 când atinge numărul cel mai mare de înnoptări ale turiștilor din studiul nostru.
Această creștere ascendentă însemnată al numărului de înnoptări turistice poate fi de asemenea datorată creșterii importanței turismului în ultimului deceniu , al diferitelor tipuri de turism de la cel de business , cultural, city-break care implică bineînteles și înnoptari ale turiștilor în Municipiu.
Figura numărul 7
Sursă: „ INSS”
Figura numărul 8
Circulația turistică pe parcursul anului 2017
În figura numărul 7 și figura numărul 8, am analizat atât circulația turistică al turiștilor români și circulația turistică de străini in decursul anului 2017. În studiul analizat mai sus am realizat cercetarea pe fiecare lună a anului 2017, atât pentru turiștii romăni cât și pentru turiștii străini. Precum ne arată și graficul numărul de turiști străini care au sosit în Municipiu în anul 2017 este mai mare decât numărul de turiști români. De asemenea circulația numărului de turiști oscilează în funcție de lunile anului , cea mai mica circulație diferențiind de asemenea în funcție de turiștii străini și turistii români. În cadrul turiștilor străini lunile mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie reprezintă lunile cu cea mai mare circulație turistică din an , în timp ce în cadrul circulației de turiști români, lunile martie , mai , iunie, octombrie, noiembrie și decembrie prezintă cel mai mare număr al circulației turistice.
Acest lucru poate fi datorat și preferințelor românilor de a alege alte destinații din țară în lunile ianuarie, februarie , decembrie ( preferând muntele) și iulie august (preferând litoralul).
Figura numărul 9
Salariați
-În figura numărul 9, am analizat numărul de salariați în domeniul hotelier pe o perioadă de 14 ani , așadar în anii 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014. O analiză generală asupra graficului arată o creștere a numărului de salariați în anii 2007-2008, apoi o descreștere continuă până în anul 2014.
O analiză mai detaliată asupra informațiilor din figura 6 arată că în anul 2000 era un număr de aproxiamativ 8000 de salariați , cu o ușoară creștere în anul 2001, o descreștere în anul 2002 cu un număr de aproximativ 7000 de salariați din domeniul hotelier. După anul 2002 se poate observa o creștere constantă în comparație cu anul 2000 , în anul 2004 apreciem aproximativ 9000 de salariați din domeniul hotelier, din nou un declin în anul 2005 – 2006 un declin , dupa care se afirma anii 2007-2008 cu cel mai mai număr de salariați din întreg deceniul analizat, apreciat la peste 11000 salariați. După acești ani , un nou declin se poate observa conform graficului până în anul 2014, însă nu unul mai mic decât cel din perioada anilor 2000-2006.
Figura numărul 10
Cifra de afaceri
-În figura numărul 10 , analizăm cifra de afaceri din domeniul hotelier pe o perioadă de 14 ani , așadar anii 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014. Precum graficul arată, cea mai mare cifră de afaceri din domeniul hotelier s-a înregistrat în perioada anilor 2007-2008 , precum am putut observa și în figura 6 în domeniul salariaților , când de asemenea aceasta perioadă a fost cea mai înfloritoare.
O analiză mai detaliată asupra graficului arată o creștere a cifrei de afaceri constantă începând cu anul 2000, 2001 , o descreștere în anul 2002, urmată de o creștere continuă până în anul 2005. După anul 2005, se afirmă o creștere semnificativă, iar anul 2008 fiind cel mai semnificativ cu o cifră de afaceri de peste 1200000000.0. După anul 2008, se menține mai ridicată cifra de afaceri spre deosebire de anii 2000, însă este una mai mică față de anii 2007-2008, așadar se înregistrează o ușoară scădere până în anul 2011 a acesteia. După anul 2011 , precum ne prezintă graficul cifra de afaceri creștere ușor , în 2014 ajungând la aproximativ aceeasi cifră de afaceri ca în anii 2007-2008.
Figura numărul 11
Profit
-În figura numărul 11, vom analiza profitul din industria hotelieră pe o perioadă de 14 ani, după cum urmează , anii 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014. O analiză generală asupra graficului arată că cel mai mare profit din industria hotelieră s-a înregistrat în anul 2004, urmat de anul 2006.
Analizând mai detaliat figura numărul 11 , profitul din industria hoteliera în anul 2000, 2001, 2002 era unul nesemnificativ , așadar putem deduce faptul că turismul și implicit industria hotelieră în Municipiul București era la un nivel foarte mediocru. Însă , după anul 2003 se observă o creștere explozivă a indutriei hoteliere și a profitului din cadrul acesteia, ajungând în anul 2004 la aproximativ 240000000.0 Euro. Și în anii 2006-2007 profitul din industrie este unul semnificativ , însă nu atât de substațial ca în perioada anilor 2004. După anul 2007, conform graficului se observă o descreștere semnificativă, ajungând în anul 2010,2011 să fie un profit aproape nesemnificativ în comporație cu perioadele antecedente. După anul 2012, de poate observa o creștere foarte ușoară a profitului, însă nu una substanțială.
Figura numărul 12
Firme
În figura numărul 12 , am analizat numărul de firme din domeniul hotelier. Ca ani de referință sunt 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010,2011, 2012, 2013 , 2014. O analiză generală asupra graficului arată că numărul de firme din domeniul hotelier a crescut semnificativ din anul 2000 până în anul 2014, cel mai productiv an din acest punct de vedere se evidențiază a fi anul 2007.
Într-o analiză mai detaliată a figurei, putei observa faptul că, precum si profitul, cifra de afaceri, salariații din domeniul hotelier a crescut ca număr semnificativ din anul 2000, și în majoritatea figurilor analizate se evidențiază anul 2007 ca fiind cel mai înfloritor, la fel cum este si cazul numărului de firme. Prin urmare, în anul 2000 se înregistrau nici 150 de firme in domeniul hotelier pe detrimentul Municipiului București, urmată de o creștere continuă și substanțială până în anul 2007 , unde se înregistrează conform tabelului un număr de aproximativ 370 de firme în domeniul hotelier. După această perioadă, urmează o perioadă de ușoară scădere a numărului de firme până în anul 2011, după care o creștere ușoară până ăn anul 2014, dar nu una evidentă ca în perioada de glorie a numărului de firme din anii 2007-2008.
7. Discuții și Concluzii
În cadrul cercetării științifice Capacitatea adaptativă a Sectorului Hotelier din Municipiul București la crizele structurale , am analizat atât fiecare hotel pe categoria de cazare aferentă, dar si cum au evoluat sau involuat aceste hoteluri pe decursul a 10-14 ani la crizele structurale care au afectat și industria hotelieră.
În Municipiul București se întalnesc toate cele cinci categorii de confort per hotel, precum putem observa și în figura numărul 13 , prin urmare întâlnim hoteluri de o stea, hoteluri de două stele, hoteluri de trei stele, hoteluri de patru și cinci stele. În urma lucrării, așadar a analizei fiecărui hotel pe grade de confort, am semnalat faptul că cele mai puține hoteluri în ceea ce priveste categoria de confort sunt cele de o stea și cinci stele în cadrul Municipiul București, urmate de cele de două stele. Hotelurile de trei și patru stele sunt cele mai numeroase, așadar putem deduce o preferință a turiștilor în alegerea hotelurilor de trei și patru stele în favoarea celor de cinci respectiv o stea.
Figura numărul 13
În cadrul cercetării , după ce am realizat clasificarea fiecarui hotel pe categoria specifică de confort, am trecut la cercetarea și analiza industriei hoteliere pe teritoriul Municipiului București , analizând atât evoluția numărului de hoteluri , numărului de camere, capacității de cazare pe categorii de confort , capacității totale de cazare la nivel de Municipiu , sosiri ale turiștilor , durata turiștilor de ședere, așadar numărul de înnoptări, toate aceste analize au fost realizate pe baza datelor din perioada anilor `90 și până în anul 2017, așadar am aplicat o analiză mai vastă , putând urmări evoluția industriei hoteliere în această perioadă. De asemenea am analizat și circulația turistică atât al turiștilor străini cât și a turiștilor români folosind ca an de referință anul 2017 , fiind analizată fiecare lună a anului în parte.
În urma acestor analize am trecut și la partea economică , prin umare pentru a afla mai precis cum au scăzut sau cum au crescut veniturile din industria hotelieră în ultimul deceniu , am analizat atât numărul de salariați , cifra de afaceri , profitul și numărul de firme din industria hotelieră, în toate aceste analize am folosit ca și perioadă de referință anii 2000,2001,2002,2003,2004,2005,2006,2007,2008,2009,2010,2011,2012,2013,2014.
Tratând mai detaliat studiul și realizând o constatare a temei propuse în această lucrare științifică , am semnalat în cadrul Evoluției numărului de hoteluri în Municipiul București o creștere semnificativă în anii 2007-2008 , de aici deducem că industria hotelieră a luat avânt pe teritoriul Municipiului mai ales după anii 2007 , cu un număr aproape dublu de hoteluri în anul 2017 , așadar conform figurii numărul 1 , în anul 2000 erau în jur de 41 de hoteluri , iar în anul 2017 se indentifică aproximativ 124 de hoteluri .
În ceea ce priveste analiza capacității de cazare dar și a locurilor de cazare din industria hotelieră a Capitalei pe categorii de confort in anul 2017, conform figurii numărul 2 și figurii numărul 3 cele mai multe camere așadar locuri de cazare se întâlnesc la hotelurile de trei respectiv patru stele , acest lucru fiind precizat și analizat conform figurii numărul 13 și datorat numărului mai mare de hoteluri de trei și patru stele din București.
O analiză generală a Capacității de cazare a Capitalei , având ca perioadă de referință anii 2001, 2002, 2004, 2006, 2008, 2010, 2016, 2017 , conform figurii numărul 4 observăm o creștere apreciabilă după anul 2008 , precum am putut observa și în analiza numărului de hoteluri, aceeasi perioadă de ani se afirmă a fi esențială . Prin urmare anii 2008, 2009, 2010 sunt primordiali în analiza capacității totale de cazare. După anul 2010 se poate observa conform figurei numărul 4 o ușoara descreștere , urmată de o ușoară creștere în anii 2016, 2017.
Analiza Sosirilor turiștilor în cadrul Municipiului București este realizată pe o perioadă de 16 ani , așadar anii 2001, 2002, 2004, 2006,2008,2010,2015,2016,2017 . Aceasta arată o creștere constantă și continuă a sosirilor de turiști din anul 2001 până în 2017 , de unde putem deduce o creștere la nivel semnificativ a industriei turismului și implicit a industriei hotelieră în Capitală.
De asemenea , și Durata de ședere –numărul de înnoptări ale turiștilor pe aceeasi perioadă de timp analizată arată o creștere la nivel numeric în perioada anilor 2001-2017. Figura numărul 6 ne mai arată o scădere în anii 2009-2010 a numărului, putând deduce de aici faptul că a fost afectată durata de ședere a turiștilor în această perioadă de criza structurală .După anii 2009-2010 observăm o creștere gradată a numărului până în anul 2017.
Tratând doar anul 2017 , Circulația turistică a turiștilor români cât și a celor străini a fost analizată în cadrul fiecări luni a anului respectiv. Prin urmare , conform figurilor numărul 7 și 8 , numărul de turiști străini este inegalabil mai mare decât numărul de turiști români din Capitală, de aici deducem faptul ca turiștii străini contribuie substanțial la dezvoltarea turismului și implicit a industriei hoteliere a Bucureștiului, în comparație cu turiștii români.
Totuși , pentru a avea date mai concrete și pentru a analiza cu exactitate cum a recționat si s-a adaptat industria hoteliera la crizele structurale din ulitmii ani , am realizat o analiză a celor patru mari componente și anume a numărului de salariați din domeniul hotelier, a cifrei de afaceri din domeniul hotelier, al profitului din domeniul hotelier și nu în ultimul rând al numărului de firme din domeniul hotelier. Toate aceste componente au fost analizate pe o durată de 14 ani , prin urmare anii 2000-2014. Conform analizei si conform statisticilor întâlnite în figurile 9, 10, 11, 12 , putem observa că anii 2007-2008 au reprezentat o perioadă importantă așadar aceste statistici vin in contradictoriu cu analizele studiate mai sus. Daca în cadrul evoluției numărului de hoteluri, a circulației turistice din Capatila anii 2007 2008 au reprezentat o descreștere numerică , în cadrul analzei numărului de salariați, profitului, cifrei de afaceri și al numărului de firme acești ani se afirmă ca o creștere numerică nutritivă în perioada analizată.
O analiză și mai detaliată arată că numărul de Salariați din domeniul hotelier a crescut până în anul 2007, în acest an fiind cel mai mare număr de salariați din perioada acestor 7 ani, urmată de o descreștere ușoara până în anul 2017.
Cifra de afaceri din domeniul hotelier în aceeasi perioadă analizată arată ca aceasta a crescut in perioada anilor 2000-2007 masiv, de asemenea anul 2008 afirmându-se cu o cifra de afaceri foarte ridicată, însă conform statisticilor , in contrast cu analiza salariaților, in cazul cifrei de afaceri , aceasta prezintă o creștere aproape egală in anul 2014 cu anul 2008, după o descreștere din anul 2010. Așadar putem spune că în cazul cifrei de afaceri, criza structurală a afectat în anul 2010 cifra de afaceri.
Tratând și Profitul din domeniul hotelier al Capitalei, statisticile sunt mai sensibile de analizat. Precum arată și figura numărul 11 , perioada de vârf a profitului din domeniul hotelier a fost anul 2004, urmat de anii 2006-2007. Perioada imediat următoare a afectat masiv profitul , putând spune că în cazul profitului din domeniul hotelier criza structurala a afectat apreciabil . Se afirmă totuși, după anul 2013 o mică creștere a profitului până în anul 2014, ceea ce înseamnă urme de o ușoară revenire a profitului în cadrul Municipiului București din domeniul hotelier.
Dacă profitul din domeniul hotelier a suferit schimbări masive și a fost afectat de crizele structurale foarte mult, nu putem spune același lucru și despre evoluția numărului de Firme din cadrul Municipiului , pe aceeași perioadă de 14 ani analizată. Așadar, conform statisticilor din figura numărul 12 , se afirmă o creștere a numărului de firme în perioada anulor 2000-2007, unde de asemenea anul 2007 este unul semnificativ cu cel mai mare număr de firme din cadrul domeniului hotelier. După anul 2007 , se observă o scădere a numărului de firme până în anul 2010, putând concluziona ca fiind influențată această scădere de crizele structurale , însă nu este una atât de bruscă ca cea a profitului. După anul 2010 se observă o ușoară creștere a numărului de firme până în anul 2014 , dar nu atât de mare ca în anul 2007.
Tot în cadrul cercetării științifice , pentru a interacționa direct cu reprezentanții hotelurilor din Capitală și pentru a afla cum s-au adaptat cu exactitate acestea la crizele structurale, am folosit ca metodă de analiză cea a chestionarului și a interviului.
Am preluat date și informații de la ficare reprezentat al hotelului pe toate cele cinci categorii de confort existente pentru a putea efectua o analiză concretă .
Metoda interviului
Interviu de feed-back pentru reprezentanții hotelurilor
–cum s-au adaptat la crizele structurale
Ați observat vreo dificultate in ceea ce privește managerierea hotelului din ultimii 5 ani?
Reprezentatul hotelului-găsirea oamenilor seriosi . Lumea nu mai este motivata sa lucreze .
Cum apreciați situația financiară a hotelului în această perioadă? Se afirmă o creștere ascendentă la nivel economic sau una descendentă?
Reprezentantul hotelului – gasirea clienților in lipsa banilor . Lumea nu mai are bani de cheltuit .
Consideranți că în prezent , în cadrul hotelului, este același flux de turiști ca in anul 2008 sau 2010? Daca este un flux descendent, cât de diferit este ca Acela din anii productivi din punct de vedere economic?
Reprezentantul hotelului -Situatia financiară : Clar descendenta . Pretul a scazut in ultimii 5 ani . De asemenea clientii sunt tot mai putini de gasit si de păstrat . Fluxul de turiști este aproape inexistent . Clientii deja sunt efectiv localnicii sau oameni care au putina treaba in Bucuresti .
Totusi clientela este la jumate fata de restul anilor in ciuda îmbunătățirilor aduse hotelului si prețului mai scazut .
Care credeți că este cauza pentru care numărul de turiști a scăzut în ultimii ani?
Reprezentantul hotelului-lipsa atracțiilor in toata Romania . Sau mai bine zis lipsa condițiilor pt a vedea atractiile
Ce s-a redimensionat ca urmarea a iminentei crize structurale în cadrul hotelului din ultimii ani?Ce măsuri s-au luat?
Reprezentantul hotelului-Din păcate nu se pot lua măsuri in privința crizei ;Salariile cresc cheltuielile de tot felul cresc (nu ai cum efectiv să le scazi) . Toata lumea investește să faca totul mai bine din cauza reglementărilor și concurenței . Dar clienții sunt tot mai puțini .
6.Cum apreciati managerierea hotelului in următorii cinci ani? Ce strategii ar fi benefice pentru ca situația financiară a hotelului să nu aibă de suferit în eventualitatea unei noi crize structurale?
Reprezentant hotel -Mari modificări structurale nu poți face . Esti norocos dacă deții clădirea , fiindcă te scapă de încă o cheltuiala majoră și anume chiria (cum este in cazul meu) de asemenea din același motiv poți menține prețul mai jos . Altfel …în momentul de față se închid constant hoteluri. Merg ori cele mari (brand) având contracte cu tot felul de firme, primării, grupuri sportive, plus că străinii caută hoteluri mari de lux având un trai mult mai bun și nu se uită la 50 euro în plus . Ori cele exagerat de ieftine.
Așadar , în urma interviului cu reprezentanții hotelurilor am putea concluziona faptul că sunt și anumite aspecte negative care vin odata cu crizele structurale , în principal pentru hoteluri. În interviul de mai sus, reprezentantul hotelului afirmă faptul că în ultimii ani s-a indentificat și o scădere a interesului angajațilot din domeniul hotelier , ceea ce influențează imaginea și domeniul hotelier ca și bază materială și ospitalitate , dar și faptul că din păcate nu sunt atât de multe atracții turistice sau nu sunt atât de bine valorificate pentru care viitorii turiști să fie stimulați , conform opiniei reprezentantilor hotelurilor.
Metoda chestionarului
Ca și metodă de analiză a situației hoteliere și a adaptării acestora la crizele sturcturale din ultimul deceniu, am folosit cea a chestionarului.
Am aplicat atât întrebări închise cât și întrebări deschise, si am realizat analiza acestora cu ajutorul intervietorului , acesta fiind un reprezentant al hotelului respesctiv. Din infomațiile adunate de la fiecare chestionar în parte am realizat o statistică a analizei, după cum urmează:
La întrebarea Cum apreciați situația financiară a hotelului in ultimele două decenii, mai mult de 89% dintre intervietori ai ales varianta a) proastă , 9% dintre aceștia au susținut că situația a fost mulțumitoare , iar 1% că situația a fost bună.
Figura numărul 14
La întrebarea Considerați că este același flux de turiști în prezent, comparativ cu fluxul de turiști din anul 2008? , 96% dintre răspunsuri au fost negative, așadar au fost mult mai puțini turiști , 3 % au ales varianta b) mai puțini și doar 1% au ales varianta c) aproximativ același flux de turiști.
Figura numărul 15
La întrebare Considerați că situația financiară a crizelor structurale se va înbunătăți , iar prin urmare industria hotelieră iși va recăpăta poziția pe piața turistică în București? 78% au ales varianta b) se va înbunătăți , dar în mică masură, 19% au ales varianta c) va rămâne la fel , 3% au ales varianta d) se va înbunătăți cu siguranță.
Figura numărul 16
La întrebarea În ce fel au modificat crizele structurale situația hotelieră din ultimii doi ani , 59% au ales varianta a) a fost nevoie de scăderea prețurilor pentru camere, 26% au ales varianta b) a fost nevoie de păstrarea doar de personal elementar , 15% au ales varianta c) în perioada de extrasezon , am organizat diferite discounturi și prețuri promoționale.
Figura numărul 17
La întrebarea Pentru a reduce efectele crizelor structurale vă propuneți , 48% au ales varianta a) să reduceți numărul de angajați , 25% au ales varianta b) să inițiați mai multe oferte tentante pentru a atrage clienții, 20% au ales varianta c) să păstreze clienții fideli , 7% dintre aceștia au alex varianta d) prin îmbunătățirea calitativă a serviciilor
Figura numărul 18
La întrebarea Cine credeți că a avut cel mai mult de suferit de pe urma crizelor structurale din domeniul hotelier , 68% au ales varianta b) reprezentanții hotelului, 12% au ales varianta a) angajații 11% au ales varianta d) imaginenea domeniului hotelier pe plan internațional iar 9% au ales varianta c) statul-comunitățile locale
Figura numărul 19
La întrebarea Care credeți că sunt cauzele scăderii numărului de turiști , 60% au ales varianta b) traiul scăzut al populației, 29% au ales varianta a) competitivitatea pe plan internațional, 11% au ales varianta d) nivelul scăzut a industriei turismului
Figura numărul 20
La întrebarea Ce strategii a-ți adoptat dupa 2008 în cadrul hotelului, reprezentanții hotelurilor au avut răspunsuri multiple , așadar analiza acestei probleme este una tendențioasă. Prin urmare, hoteluri s-au redimensionat ca urmare a impactului crizei structurale , mai precis au trecut de la gradul de confort de 4 stele la 3 stele , sau de la 3 stele la două stele tocmai pentru a plăti mai puțini bani statului în așa fel încât să nu fie nevoiți să falimenteze. Alte hoteluri au mai scăzut din prețul camerelor , au organizat diferite pachete cu prețuri promoționale pentru a atrage clientelă sau pentru a îi fideliza pe turiști.
La întrebarea Care credeți că este cel mai neplăcut moment al crizei resimțit în cadrul hotelului? Cei care au fost nevoie să se redimenzionese au susținut că pentru hotelul lor acesta a fost cel mai neplăcut moment, cei care și-au pierdut din personal datorată crizei au susținut că acest astept a fost cel mai neplăcut , dar și faptul că domeniul hotelier din Capitală și-a pierdut importanța la nivel internațional .
8. Bibliografie
Azevedo G ,Bertrand. How to convert a multinational company in a global one? Developing a proposal based on the business administration literature. In 13TH Annual Meeting on Socio-Economics, Pontifıcia Universidade Católica do Rio de Janeiro,2001. Vol. 28.
Babakus E and Boller, G.W. An Empirical Assessment of the SERVQUAL Scale. Journal of Business Research,1992. 24(3), pp. 253-268.
Bagozzi R.P.,. Evaulating Structural Equation Models with Unobservable Variables and Measurement Error: A Comment. Journal of Marketing Research,1981. 18(3), pp. 380.
Blešić I., Romelić J. and Garača V. An investigation of the expectations and perceptions of consumers about the quality of services in the spa hotels of the West Morava region. Glasnik – Journal of Serbian Geographical Society, 89(1), 2009.pp. 103- 114
Barlett C.A., Ghoshal, S., . Managing across borders: the transnational solution, Boston: Harvard Business School Press. Bazylevych, V.. Modern economic theory: searching a new paradigm. Bulletin of Taras Shevchenko National University of Kyiv. Economics, 1989. 146, pp. 5-7.
Bălăcescu A.; Răbonțu C.I. – Statistical analysis of the touristic accommodation capacity and activity in Romania during 2000-2009, Annals of the University of Petroșani, Economics, 10(4), 2010, pp.19-26
Ciobanu V., Busuioc, A. Veriga lipsa în lanțul investițional, Piața Financiară, Octombrie 2007, pg.58-59
Chelcea Septimiu, Mărginean Ioan, Căuc Ion. Cercetarea sociologică, Editura Destin, Deva, 1998.
Chelcea Septimiu. Chestionarul in investigatia sociologica, Editura Științifică si Enciclopedică, București, 1975.
Dumbrăveanu Daniela . Romanian tourism in the post-communist period , Annals of Tourism Research, Volume 26, Issue 4, October 1999, Pages 898-927
Gammage D.. International Hotels Development and Management, Educational Institute, American Hotel & Motel Association, East Lansing, Michigan ,(2001) pg.127-163
Geografia Municipiului București și a Județului Ilfov , Societatea de Științe din România Filialele București și Ilfov , București , 1977
Hapenciuc Cristian Valentin. Cercetarea statistica in turism – Ed. Didactica si Pedagogică, București,2003.
Holverson S., Revaz F.. Perception of European independent hoteliers:
hard and soft branding choices, International Journal of Contemporary Hospitality Management, (2006) Volume 18, no.5, pg.398-413.
Johnson C., Locational Strategies of International Hotel Corporations in Eastern Central Europe, PhD thesis, Faculty of Economic and Social Sciences, University of Fribourg, Switzerland, 2002.
Johnson C., Vanetti M., Locationalstrategies for international hotel chains, Annals of Tourism ,2005.
Kovtun N., Ignatyuk A. Measurements systems to assess the level of market globalization, In: Political science, international relations and security studies. Sibiu: Lucian Blaga University of Sibiu, 2014.pp. 237-251.
Mazilu Mirela, Faculty of Economics and Business Administration University of Craiova – University Centre of Drobeta Turnu Severin. Opportunities and Threats for Romania as a Tourist Destination after the World Economic Crisis. ROMANIAl, 1998, pp. 423-431.
Mazilu M., Tourist Geography, Didactică și Pedagogică Publishing House, Bucharest, 2007.
Mazilu M., Le tourisme roumain dans le context du tourisme europeen, Universitaria Publishing House, Craiova, 2007.
Mazilu M., Marinescu R., Perceiving România as a Sustainable Tourism Destination, published in vol. Proceedings Book of the 4th World Conference for Graduate Research in Tourism, Hospitality and Leisure, organized by Anatolia Journal: An International Journal of Tourism and Hospitality Research, April 22nd -27th, 2008, Antalya, Turkey.
Mazilu M., Marinescu R., Sustainable Tourism în Protected Areas – Case Study of the Iron Gates Natural Park, Rural Futures Conference, organized by University of Plymouth and School of Geography, April 2nd -4 th, 2008, Plymouth, Great Britain. Aleksić, A., 2007.
Miftode Vasile. Metodologia sociologică, Editura Porto-Franco, Galați, 1995.
Moser C. A., Metodele de ancheta în investigația fenomenelor sociale, Editura Știintifică și Enciclopedică, București, 1967.
Pop Cornelia, Professor, Ph.D. Cristina Curutiu, Teaching Assistant Partenie Dumbrava. ROMANIAN HOTEL GROUPS LISTED AT BUCHAREST STOCK EXCHANGE A SURVEY , România, 1997.
Rotariu Traian, Iliut Petru, Ancheta sociologica și sondajul de opinie, Editura Polirom, Iași, 1997.
Singly Francois , Alain Gotman, Anne Kaufmann, Jean-Claude, Ancheta și metodele ei, Editura Polirom, Iași, 1998.
Zamfir Catalin, Vlasceanu Lazăr (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993.
Anexe
UNITĂȚI DE CAZARE
Definiri generale ale unității de cazare:
Denumire:
Adresă:
Cod poștal: ……………. Localitate:
Strada, nr.:
Din ce organizație profesională face parte unitatea?
Amplasare unitate (Vă rugăm să marcați cu X caracteristicile obiectivului turistic!)
Tipul unității de cazare
(Vă rugăm să marcați cu X caracteristicile obiectivului turistic!):
Clasificare conform A.N.T. (Vă rugăm să marcați cu X caracteristicile obiectivului turistic!):
Descrierea unității:
Capacitate de cazare:
Nr. total camere: …………………………………………………………
Nr. camere single/preț EUR: …………………………………………
Nr. camere duble/preț EUR:………………………………………….
Nr. camere triple/preț EUR:…………………………………………..
Nr. garsoniere/preț EUR:…………………………..:…………………
Nr. apartamente/preț EUR: ………………………………………….
Capacitate locuri parcare:
Nr. total locuri parcare: …………
Nr. locuri parcare păzită: ………
Servicii oferite clienților (Vă rugăm să marcați cu X caracteristicile obiectivului turistic!):
PRINCIPALELE GRUPURI ȚINTĂ (Vă rugăm să marcați cu X caracteristicile obiectivului turistic!)
MOD DE PLATĂ: (Vă rugăm să marcați cu X!):
Clădire:
2. Cum apreciați situația financiară a hotelului in ultimele 2 decenii?
a) Proastă b) mulțumitoare c) Bună d) Foarte bună
3. Considerați că este același flux de turiști în prezent , comparativ cu fluxul de turiști din 2008?
Mult mai puțini b) mai puțini c) aproximativ același flux de turiști d) mai mulți
4. Credeți că în următorii 10 ani situația economică a crizelor structurale se va îmbunătăți , iar prin urmare industria hotelieră își va recăpăta poziția pe piața turistică în București?
a) Se va îmbunătăți semnificativ c) Va rămanâne la fel
b) Se va îmbunătăți, dar în mică măsură d) Se va îmbunătăți cu siguranță
5. În ce fel au modificat crizele structurale situația hotelieră din ultimii doi ani ( răspuns multiplu, se pot alege mai multe variante de răspuns)
a) A fost nevoie de scăderea prețurilor pentru camere
b) A fost nevoie de păstrarea doar a personalului elementar, fiind nevoiți să reducem numărul de angajați
c) În perioada de extrasezon , în principal iarna , am organizat diferite discount-uri si prețuri promoționale , poate chiar la jumătate din valoarea unei camere doar pentru a păstra clientele
d) Nu s-a modificat foarte multe lucruri, clientela a rămas aceeași , iar personalul ni le-am păstrat la fel
6. Pentru a reduce efectele crizelor structurale vă propuneți
a) Să reduceți numărul de angajați
b) Să inițiați mai multe oferte tentante pentru a atrage noi clienți
c) Să îî păstrați pe clinții fideli prin oferirea diferitelor discount-uri , mesaje de onomastică, menținerea așadar a unei relații strânse prin comunicarea noilor oferte promoționale prin email, telefon etc
d) Prin îmbunătățirea calitativă a serviciilor , dotărilor, ospitalității și serviciilor aferente
7. Cine credeți că a avut cel mai mult de suferit de pe urma crizelor structurale din domeniul hotelier?
a) Angajații c) statul- comunitățile locale
b) Reprezentanții hotelului d) imaginea domeniului turistic pe plan internațional
8. Care credeți că sunt cauzele scăderii numărului de turiști?
a) Competitivitatea mare pe plan internațional, și dezinteresul reprezentanților hotelului de a se ridica la standardele internaționale
b) Nivelul de trai scăzut al populației
c) Prețurile prea mari iar balanța calitate-preț în neconcordanță cu prețurile,
d) Nivelul scăzut al industriei turismului în România , dezinteresul indivizilor de a vizita Bucureștiul și de a practica această formă de turism- turism urban
9. Ce strategii a-ți adoptat după 2008 în cadrul hotelului?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
10. Care credeți că este cel mai neplăcut moment al crizei structurale resimțit în cadrul industriei hoteliere din București?
………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
Vă mulțumesc pentru colaborare si răspunsurile oferite!
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Capacitatea Adaptativă a Sectorului Hotelier din Municipiul București la Crizele Structurale [303811] (ID: 303811)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.